Page 28 - 1954-02
P. 28
Pag. 4 DRUMUL SOCIALISMULUI Nr 16
Ecoul mondial al conferinţei de la Berlin Plecarea din Berlin a Iui V. M. Molotov
BERLIN (Agerpres). — In dimineaţa Aerodromul era pavoazat cu steagurile
R. D. GERMANA temul militar al comunităţii defensive eu rinţă (de la Berlin), scrie Noyes, se ac FRANŢA zilei de 20 februarie, V. M. Molotov, mi de stat ale R. D. Germane şl U.R.S.S. La
ropene. , centuează pe zi ce trece Jn presa neco
BERLIN (Agenpres). — iToate zia PARIS (Agerpres). — In articolele con nistrul afacerilor externe al U.R.S.S., a aerodrom era aliniată o gardă de onoare
STUTTGART (Agerpres). — A. D. N. mun istă din Europa. Pînă în prezent, în părăsit Berlinul plecind spre Moscova. a poliţiei populare.
rele democrate dJn Berlin publică <pe pri sacrate rezultatelor conferinţei de la Ber
ma pagină, sub titluri mari, materiale con Pictorul Kans Plcard din Stuttgart (Ger Germania occidentală şi in Franţa, cri lin a miniştrilor afacerilor externe ai ce La aerodromul „Schonefeld”, V. M. Mo V. M. Molotov şi primul ministru Otto
mania occidentală) a declarat unui cores tica, pe cît se pare, se concentrează asu lotov a fost condus de Iohannes Dieck- Grotewohl au rostit scurte cuvântări.
sacrate şedinţei de închidere a conferinţei lor patru puteri, ziarele pariziene subli
pondent de presă de la Berlin că „princi pra ideii că aliaţii au sosit la Berlin fără mann, preşedintele Camerei populare a
de la Berlin a miniştrilor afacerilor exter niază marea importanţă a acordului rea Cuvintarea lui V. M. Molotov
ne ai celor patr-u puteri. In centrul atenţiei palul rezultat al conferinţei de la Berlin nici o intenţie de a rezolva toate proble lizat la conferinţă, cu privire la convoca R.D. Germane, Qt/to Grotewohl, primul mi Mult stimate tovarăşe preşedinte,
pare a fi că miniştrii afacerilor externe au mele în mod praotic şi că ei şi-au elabo nistru al R.D. Germane, Walter ULbricht,' dragi prietenii
presei se află comunicatu'l cu privire la rea la Geneva., la 26 aprilie a.c., a unei con
conferinţa de la Berlin şi declaraţia fă stabilit o bază pentru tratative concrete. rat cu mult rafinament strategia, fiind ferinţe cu participarea Republicii Popu vicepreşedinte al Consiliului de miniştri, Părăsind Berlinul consider de datoria
Cu toate acestea, la viitoarele discuţii precoupaţi să nu se facă nimic”. Lothar Bolz, vicepreşedinte al Consiliului
cută de V. M. Molotov, ministrul afaceri lare Chineze şi a altor state interesate care mea să exprim profunde mulţumiri Gu
secretarul de stat american^ Dulles, ar tre „In legătură cu Austria, continuă No de miniştri şi ministru al afacerilor exter vernului Republicii Democrate Germane şi
lor externe a-1 U.R.S.S., in şedinţa de în să examineze problemele Coreei şi Indo-
bui să renunţe la politica sa obstrucţio yes, este formulat „un argument” care ne. Hein-rich Rau, vicepreşedinte al Consi
chidere a conferinţei de la Berlin. chinei. tuturor prietenilor germani pentru cor
nistă. Nu se poate ajunge la vreun rezultat subînţelege, cel puţin, Jiipsă de sinceritate liului de miniştri, Otlo Nuschke, Hans diala ospitalitate şi pentru sprijinul acor
Ziarul „Neues Deutschland” subliniază După părerea ziarului burghez „Echos",
răspunz-înd printT-un „nu” categoric pro din partea occidentului. Se exprimă pre Loch. Paul Scholz, vicepreşedinţi ai Con dat delegaţiei sovietice in munca el la
în articolul său de fond, că în timp ce mi „cele două lagăre au făcut serioase con
nistrul afacerilor externe al U.R.S.S., V. punerilor juste prezentate dc soviete”. supunerea că acceptarea de către aliaţi a cesii” pentru a realiza un acord 'fcu pri siliului de miniştri şi de alţi membri ai conferinţa de la Berlin.
Pastorul Eberhard Lempp, din Nollin- tuturor amendamentelor ruseşti la actualul guvernului R. D. Germane, precum şi de Ingăduiţi-mi să-mi exprim încrederea.,
M. Molotov, in deplină conformitate cu vire la convocarea conferinţei de la Ge
gen, in apropiere de Stuttgart, şi-a expri proiect al tratatului n-a fost decît un reprezentanţi ai organizaţiilor de masă, că poporul german va învinge piedicile
năzuinţele şi aspiraţiile popoarelor, a pre neva.
zentat la conferinţă propuneri menite să mat speranţa că discuţiile vor continuo la gest care a avut drept scop să arunce Roger Massip, corespondentul ziarului ai partidelor .democratice şi ai presei. care mai stau în calea unificării Germa
o dată ulterioară şi a adăugat „Sini de pă- asupra sovieticilor toată vina pentru lipsa V. M. Molotov a fost condus de aseme niei. In aceasta constă sarcina principală
contribuie la slăbirea încordării în rela burghez „Figaro”, scrie că „opinia pu
ţiile internaţionale, la rezolvarea paşnică • rere că poporul german trebuie să-şi facă unui acord în această problemă”. blică franceză a aflat cu satisfacţie că nea de V. S. Semenov, înalt comisar al o tuturor forţelor democratice şi iubitoare
auzit glasul in problemele care-l intere U.R.S.S. în Germania şi ambasador al de pace ale poporului german.
a problemei germane şi la asigurarea secu ANGLIA „cei patru" au ajuns in principiu la un
rităţii europene, miniştrii afacerilor exter sează”. acord cu privire la convocarea unei con U.R.S.S. in R. D. Germană, de ambasado Aceasta corespunde Intereselor consoli
ne ai puterilor occidentale au luat atitu BONN (Agerpres). — A.D.N. LONDRA (Agerpres). — Comentînd re ferinţe la Geneva”. Făcînd un bilanţ al rii G. N. Zarubln, S. A. Vinogradov şi de dării păcii.
dine împotriva realizări: unui acord în Trei ore după încheierea conferinţei de zultatele conferinţei de la Berlin a mi conferinţei, Massip declară: „Numărul ceilalţi consilieri şi experţi din cadrul de In această operă Uniunea Sovietică va
dreptat spre slăbirea încordării internaţio la Berlin, unde nu s-a putut ajunge la un niştrilor afacerilor externe ai celor patru problemelor asupra cărora s-a căzut de legaţiei sovietice care au participat la ;-corda poporului german tot sprijinul po
nale, spre reducerea înarmărilor şi spre acord privitor la reglementarea problemei puteri, presa engleză arată că hotărârea acord nu este prea mare, dar n-a existat conferinţa miniştrilor afacerilor externe ai sibil.
întărirea relaţiilor paşnice între popoare. germane şi la problema asigurării secu cu privire la convocarea unei conferinţe o ruptură”. celor patru puteri. Trăiască prietenia sovieto-germană!
Eancherii şi monopoliştii, continuă zia rităţii colective în Europa din cauza „Nu"- pentru problemele Extremului Orient cu Intr-un articol de fond intitulat „Spe
rul, sint interesaţi in agravarea încordării ului american, Du)Ies a avut pe aerodro participarea Chinei şi la problema dezar ranţa”, ziarul „Liberation” scrie: „Rezul Sosirea lui V. M. Molotov la Moscova
in relaţiile internaţionale, ceea ce duce la mul Wahn o convorbire secretă cu Ade mării constituie un important succes. tatul acestei prime creări de contact după
cursa înarmărilor şi la conflicte militare., nauer. Ziarul „Daily Mail” scrie într-un arti cîţiva ani de schimburi de note este în MOSCOVA (Agerpres). TASS transmite: unde a participat la conferinţa miniştrilor
contribuind astfel la sporirea profiturilor După cum s-a aflat la Bonn, Dulles a col redacţional: ,.Cu toate că tratativele curajator. S-a căzut* de acord asupra cî- V. M. Molotov. ministrul afacerilor ex afacerilor externe ai U.R.SS., Franţei,
lor maxime. Imperialiştii au nevoie de decla-rat că este necesar ca în cursul dez de la Eerlin nu şi-au atins scopul prin lorva puncte; în viitorul apropiat vor fl terne al U.RS.S., s-a înapoiat la 20 fe Angliei şi S.U.A.
război, nu de pace, ei vor să vadă poporul baterilor din Bundestag pentru politica ex cipal, ele n-au fost zadarnice şi l.ipsi-te de continuate tratative lărgite asupra pro bruarie la Moscova, venind de la Berlin.
german scindat şi înrobit. Lor nu le con ternă, stabilite pentru viitoarele sâptămini, rezultate. Ccntaotul a fost stabilit şi va blemelor urgente ale Asiei şi, după cum
vine o Germanie u*ni!ă, independentă şi să se evite toate discuţiile care ar putea fi menţinut cînd reprezentanţii celor cinci ;wn prevăzut, numai incăpăţînarea celor
democrată. Ei vor încheierea de pacte mi prejudicia „planurile comune” ale S.U.A puteri se vor întâlni în aprilie pentru a trei delegaţi occidentali de a considera Declaraţia Comitetului Central
litare in locul tratatului de pace cu Ger şi Germaniei occidentale într-un mod oa dezbate problemele Extremului Orient”. crearea comunităţii defensive europene ca
mania, el vor diotatura militarismului şi recare. „Daily Herald” subliniază într-un arti un fapt Irevocabil, indiscutabil, a împie al Partidului Comunist din Austria
fascismului in locul unei adevărate demo Adenauer a asigurat pe ministrul de ex col redacţional: „Primul pas in direcţia dicat să se găsească o formulă satisfă
craţii. terne american că s-au şi luat toate măsu îmbunătăţirii situaţiei în Extremul Orient cătoare pentru toţi care să. permită re VIENA (Agerpres) — TASS: primat clar de Molotov Afirmaţiile că
Ziarul arată câ cele trei puteri occiden rile pentru a împiedica asemenea „discuţii impune recunoaşterea existenţei Chinei zolvarea problemei soartei Germaniei şi Comitetul Central al Partidului Comu Molotov ar fi împiedicat încheierea Tra
tale au acceptat să participe la conferin neplăcute”. comuniste de către Statele Unite... Ch-iar a Austriei... nist din Austria a adresat populaţiei ţârii tatului de stat, că el ar dori ocupaţia în
ţa de la Berlin nu pentru că au fost hotă- La convorbirea secretă dintre Dulles şi şi acest rezultat al conferinţei de la Ber Nimeni dintre acel care au urmărit o-declaraţie în care se spune printre al delungată a Austriei, sînt mincinoase.
rfte sâ ajungă la o înţelegere. Ele au fost Adenauer au mai luat parte înaltul comi lin oferă, cel puţin temeiuri pentru spe desfăşurarea conferinţei nu se mai îndo tele: Sensul propunerilor lui Molotov este
s
silite să facă acest lucru datorită politicii sar american în Germania, Conant, şi se ranţe” ieşte de dorinţa U.R.S.S. de a realiza un Principala problemă in jurul căreia au clar: asigurarea securităţii Austriei faţă de
consecvente de pace a Uniunii Sovietice, cretarul de stat de la Bonn, Hallstein. După cum arată ziarul „Daily Worker”, acord. Nu mai există nici un om de stat avut loc toate discuţiile la conferinţa de noul militarism german pe care Dulles
sub presiunea voinţei popoarelor lumii. După cum anunţă agenţia vestgermanâ conferinţa a deschis calea pentru noi tra cu răspundere care să creadă în primej la Berlin a fost următoarea: trebuie oare vrea să-l reînvie. De aceea, in Tratatul
Referindu-se la discutarea problemei D.P.A., încă miercuri Adenauer a însărci tative îndreptate spre încetarea războiu dia unei agresiuni sovietice, invocată ca reînviat din nou militarismul german, de stat trebuie specificat că Austria nu
germane in cadrul conferinţei de la Ber nat pe şeful fracţiunii din Bundestag a lui rece. unic pretext pentru cursa înarmărilor trebuie oare ca Adenauer, Krupp, Ma-n- se va alătura niciunei alianţe militare şi
teuffel, Guderian, Kesselring şi alţii să
lin, ziarul aminteşte de propunerile con partidului creştin democrat, Hemrich von care ne minează şi pentru crearea comu nu va admite crearea unor puncte de spri
structive ale delegaţiei sovietice care in Brentano, să ia contact cu şeful partidului LONDRA (Agerpres). — După cum tran nităţii defensive europene care înseamnă capete posibilitatea de a îmbrăca in uni jin străine pe teritoriul său
smite corespondentul agenţiei France formă militară sute.de mii de oameni, să Trupele aliate trebuie să rămînă in
dică singura cale spre rezolvarea paşni social-democrat, Ollenhauer, pentru a sta pentru noi primejdia reînvierii militaris
că a problemei germane pe o bază demo bili împreună mersul dezbaterilor din Presse, „cercurile diplomatice engleze mului german. Molotov a propus mereu comande din nou divizii şi să pregătea Austria pînă ce va disipare pericolul apa
consideră că acordul realizat de cei pa scă un război revanşard? riţiei noului militarism german. Dacă
crată, in conformitate ou interesele tutu Bundestag noi idei, mereu noi hotărîri de compro
ror germanilor iubitori de pace. ,,Neues EONN (Agerpres). — In ciuda teroa- tru miniştri ai afacerilor externe cu pri mis. Hotărîrea cu privire la convocarea Propunerile lui Molotov au avut drept Amerioa va renunţa la planul potrivit că
Deutschland” scrie că cercurile opiniei rei poliţieneşti dezlănţuită de autorităţile vire la convocarea une! conferinţe consa conferinţei de la Geneva, de care ne le scop să împiedice reînvierea militarismu ruia milioane de oameni trebuie să măr-
crate problemelor asiatice — a Coreei şi lui german. Toate aceste propuneri au şăluiască sub comanda lui Manteuffel,
publice germane au aprobat cu căldură de la Bonn, în întreaga Germanic occiden găm speranţa în stabldirea păcii în Indo-
propunerile delegaţiei sovietice. tală au loc mitinguri şi conferinţe în oare a Indochinei — constituie un pas înainte chiAa, a fost de asemenea rezultatul dis fost respinse de Dulles, care a insistat să Guderian. Kesselring şi a altora, atunci
■ Reprezentanţii puterilor occidentale, se discută despre posibilităţile reale ce exi pe calea spre reglementarea generală a cutării propunerii lui Molotov cu privire fie creată o armată germană puternică mâine nu vor mai fi în Austria, trupe
situaţiei in Extremul Orient şi trebuie sâ sub comanda lui Adenauer şi a genera străine. Acesta este sensul propunerilor
subliniază ziarul, nesocotind insă voinţa stă, aşa cum a reieşit din propunerile dele la convocarea unei conferinţe generale cu
poporului german, urmărind militarizarea gaţiei sovietice la conferinţa de la Berlin ducă la micşorarea încordării internaţio participarea Chinei, despre care Dulles lilor hitlerişti. Acesta este motivul pen lui Molotov El a propus totodată să se
nale”. tru care la Berlin nu a fost realizată o încheie Tratatul de stat $i prin aceasta să
Germaniei occidentale şi includerea el in pentru restabilii rea unităţii Germaniei şi nici n-a vrut să vorbească”.
tr-un bloc agresiv, au respins toate aceste pentru întărirea legăturilor comerciale şi LONDRA (Agerpres). — Săptămânalul In încheiere, ziarul scrie: „Primul pas imitate de vederi în problema germană. se asigure Austriei: retragerea din Vlena
propuneri ale delegaţiei sovietice. culturale cu R. D. Germană. „New Statesman and Nation” arată în- a fost făcut. Este din nou deschisă uşa Din acelaşi motiv nu a fost semnat Tra a trupelor străine, dizolvarea Consiliului
Ziarul condamnă cu asprime politica La Essen a avut loc o întilnlre intre ce fr-o corespondenţă consacrată conferin tratativelor care a fost închisă vreme atit tatul de stat cu Austria. In interesul aliat,- suveranitatea deplină ’ a parlamen
guvernului de la Bonn care in zilele con tăţenii oraşului şi o delegaţie de oameni ţei de la Berlin că Tratatul de stat coi de îndelungată. In trei sâptămini s-a ob- realizării planurilor sale militare,. Dulles tului austnac. Dulles şi guvernul aus
ferinţei de la Berlin s-a pronunţat împo a! muncîl din R- D. Germana. .'In cadrul ă- Austria ar putea fi încheiat dacă o-ar ţirVur uri succes mai mare decît prin* vrea sâ întărească din nou militarismul triac.' care se află la remorca politicii lui.
triva revendicărilor legitime ale poporu eestei intilniri participanţii şi-au expri exista piedicile - puse de -americani. Co schimbul^ de note in patru ani. 'Tratativele german şi să-i deschidă încă odată ca au respins toate acestea:.: ^
lui german. mat dorinţa de pace şi unitate. Vorbitorii respondentul citează declaraţia făcută de sint cu putinţă şi pot duce la rezultate lea spre Austria .. Uniunea Sovietică se Austria, se spune în încheierea declara
Poporul german, scrie in încheiere zia au arătat de asemenea că poporul german Komhuber, membru al delegaţiei aus importante. Ţinerea conferinţei celor pa străduieşte să împiedice renaşterea mili ţiei, are nevoie de o politică dară de
rul, este recunoscător guvernului sovietic n-are nevoie de tratat/uL armatei europene triece, care a spus că V. M. Molotov şi tru puteri o datorăm voinţei popoarelor” tarismului german. Aceasta corespunde nu neutralitate. Ţării noastre îi trebuie in
pentru faptul că acesta a apărat la confe ci de un tratat de pace just. Figl, ministrul afacerilor externe al Aus Ziarul „L’Humanite” a consacrat rezul numai intereselor Uniunii Sovietice, a- primul rînd o orientare hotărită împotriva
rinţa de la Berlin a miniştrilor afacerilor Mitinguri şi întUroiri asemănătoare au triei, „ar fi putut sâ rezolve într-o oră tatelor conferinţei de la Berlin articolul ceasla corespunde intereselor tuturor po pericolului noului militarism german...
externe punctul de vedere al poporului avut loc în numeroase alte oraşe vestger- testă problema austriacă”. „Succesul spiritului tratativelor” semnat poarelor, inclusiv ale poporului german Numai in acest caz Austria va fi in
german. Acceastă recunoştinţă îşi găseşte mane ca de pildă 1a Wemnalskirchen, Mu- Dar, menţionează corespondentul, „po de corespondentul său special, Pierre Aceasta corespunde de asemenea interese acelaşi rînd cu toate ţările Europei atit
expresia în miile de scrisori, telegrame elhein, Kettwîg, etc. trivit informaţiilor primite din partea Courtade. lor vitale ale poporului nostru, fapt ex din răsărit cit şi din apus.
şi rezoluţii, în numeroase mitinguri şi unor cercuri demne de încredere din In articol se spune printre altele: „Con
demonstraţii ale populaţiei R. D. Ger AUSTRIA preajma conferinţei,'Dulles a împiedicat ferinţa de Berlin s-a încheiat prin a-
mane şi ale patrioţilor germani din Ger VIENA (Agerpres). — Ziarul „Oester- realizarea oricărui compromis in proble doptarea unei hotărîri cu privire La dis Folosirea rachetelor şi efectuarea sborurilor cosmice
mania occidentală. relchische Zeitung” a publicat la 19 fe ma Tratatului ou Austria. „Se anunţă, con cutarea problemelor Asiei, ceea ce repre în scopuri paşnice
Toate ziarele democrate din Berlin bruarie un articol in care se ocupă de re tinuă corespondentul, că el (adică Dulles) zintă un succes al spiritului tratativelor
cheamă poporul german să—şi intensifice zultatele lucrărilor conferinţei de la Ber l-a convins pe Figl că orioît de tentantă manifestate de delegaţia sovietică pînă la MOSCOVA (Agerpres). — TASS In cadrul secţiei au fost organizate cinci
lupta pentru rezolvarea paşnică, demo lin în problema încheierii tratatului de ar fi semnarea Tratatului cu Austria, .un sfîrşit cu o răbdare invariabilă. Fireşte La Moscova a avut loc a doua şedinţă comitete tehnico-ştiinţifice: comitetul pen
crată, a problemei germane pe baze propu stat cu Austria. astfel de sfîrşil al conferinţei de la Ber că este vorba de un compromis, dar pu a .secţiei astronautice de pe lingă aeroclu tru problemele astronomice şi fizice ale
nerilor guvernului sovietic şi ale guvernu Subliniind că propunerile sovietice au lin l-ar pune pe Adenauer într-o situaţie terile occidentale nu voiau să accepte nici bul central al HJ.R.S.S. „V. Cikalov”. astronauticii. comitetul pentru tehnica ra
lui R. D. Germane. drept scop să protejeze această ţară împo extrem de d i fi oul ă şi ar putea să primej măcar acest compromis”. Inginerul A. Sternfeld, laureat al Pre chetelor. comitetul pentru navigaţia cosmi
triva primejdiei reînvierii militarismului duiască ratificarea tratatului cu privire la In încheiere, Courtade scrie:.„După tot miului Internaţional pentru stimularea că. comitetul pentru biologia zborului cos
GERMANIA OCCIDENTALA
germen, „aeslerreichischc Zeitung” arată comunitatea defensivă europeană, deoa ceea ce s-a întîmplat la Berlin este abso aştronavigaţiei, a ţinut un referat cu titlul mic şi comitetul pentru folosirea automa
MONCHEN (Agerpres). — Propune că „ numai presiunea exercitată de Sta rece un succes al conferinţei ar fi deter lut clar că proiecte ca acela al „armatei ..Folosirea rachetelor pentru transportul de ticii şi telemecanicii în zborurile cosmice.
rea ministrului afacerilor externe al Uniu tele Unite asupra celorlalte puteri occiden minat în ultimul moment milioane, de eu europene” şi al înarmării Germaniei re- pasageri în spaţiul terestru”. Adunarea a discutat de asemenea planul
nii Sovietice, V M. Molotov, în legătură tale a împiedicat încheierea tratatului de ropeni să ajungă la concluzia că la urma venşarde sint obstacole in calea creării Adunarea a discutat apoi proiectul de amănunţit al activităţii secţiei pe anul
cu crearea unor comitete pa întreaga Ger stat”. Ziarul precizează totodată că gu urmei „se poate face treabă” cu ruşii. De condiţiilor pentru stabilirea păcii. Pentru regulament a! secţiei. Sarcina principală a 1954. Planul prevede popularizarea pro
manie cu funcţii de coordonare şi colabo vernul american i-a dat instrucţiuni lui aici n-ar mai fi fost mult pînă la urmă ca această oale să rămînă liberă trebuie blemelor sborului interplanetar, pregătirea
rare in domeniul comerţului şi pa tărim Dulles „de a face lot ce-i va sta in pu toarea concluzie: „In acest caz de ce să lichidate toate aceste proiecte”. secţiei este de a contribui la efectuarea unei expoziţii consacrate istoriei şi situa
cultural, a avut un eccu puternic în rîn- tinţă pentru a împiedica delegaţia aus se manifeste grabă în ceea ce priveşte în U.R.S.S a unor zboruri cosmice în sco ţiei actuale a astronauticii, precum şi o se
durile opiniei publice vestgermane triacă să accepte interdicţia de a parti comunitatea defensivă europeană şi re- INDIA puri paşnice rie de lucrări de cercetări ştiinţifice.
Deputata sccial-democrată Rost Hille- cipa la o coaliţie militară”. Secretarul de inarmarea Germaniei, exeluzîndu-se ast
brand din Bavaria a declarat următoarele partamentului de stat american i-a cerut fel posibilitatea unei adevărate atenuări NEW DELHI (Agerpres). — Un purtă
în legătură cu această propunere: „Pro în mod categoric reprezentantului Aus a relaţiilor încordate dintre Est şi Vest?”. tor de cuvînt al guvernului indian a de Puternică mişcare grevistă în Chile
punere ministrului de externe sovietic in triei, Leopold Figl, să revină asupra ho Săptămânalul critică aspru poziţia lui clarat că comunicatul final cu privire la
legătură cu crearea unor comitete pe în tărî rii sale iniţiale de a accepta clauza fiidault la conferinţă, care s-a supus fără conferinţa de la Berlin asupra convocării NEW YORK (Agenpres). TASS trans anul trecut, profesorii şi învăţătorii, mun
treaga Germanie in vederea întăririi rela suplimentară, potrivit căreia Austria n-a- să orîcnească lui Dulles. „Pe cît se vede, unei conferinţe la Geneva pentru discuta mite:, citorii şi funoţionorii din întreprinderile
ţiilor comerciale şi culturale intre cele vea dreptul de a participa la blocuri mi scrie săptămînalul, aceasta a făcut ca rea problemei coreene a fost primit cu Ziarul chilian „El Siglo'* se ocupă de comunale care cer mărirea salariilor. Zia
două părţi ale Germaniei, poate fi consi litare. Dulles să comită o gravă eroare. Spri deosebită satisfacţie de opinia publică din amploarea pe care a luat-o valul mişcării rul arată că la mişcarea grevistă parti
derată drept un pas hotărîtor pe drumul Dl. Dulles, arată „Oesterreichische Zei jinit în modul cuvenit de ceilalţi mem India. greviste in Chile. cipă aproximativ 100.000 de oameni ai
spre o înţelegere definitivă”. tung”, a declarat că „chiar dacă Austria bri ai delegaţiei americane, precum şi de „Guvernul indian, a adăugat purtătorul Ziarul arată că de la 15 februarie sînt muncii din Chile.
Deputata a declarat in continuare că va accepta această clauză, el personal o reprezentanţii englezi şi francezi la Ber de cuvînt, nutreşte speranţa că discuţii in grevă 22.000 de minieri care iau atitu „El Siglo** subliniază., că mişcarea gre
poporul german trebuie să lupte pentru va refuza”, ameninţând această ţară cu în lin, Dulles a prezis mereu ratificarea de le care se vor purta in cadrul acestei dine in apărarea revendicărilor economice vistă este in creştere ca urmare a „crize:
ajungerea la o înţelegere între cele două cetarea „ajutorului” american. către Franţa a tratatului cu privire la co conferinţe vor duce la o soluţionare sa şi a drepturilor lor sociale. Sînt de ase economice care a cuprins întreaga ţară,
părţi, deşi „Adeevauer şi guvernul de la munitatea defensivă europeană... Se înţe tisfăcătoare a problemei coreene”. menea in grevă muncitorii portuari din criză provocată de piedicile puse în calea
Bonn nu s-au declarat nici pină în prezent S. U. A. lege că Dulles a refuzat să admită res ★ Taloahuano şi Coquimbo, peste 25.000 de vinzării cuprului nostru, a fierului şi a
de acord ou începerea unor tratative cu NEW YORK (Agerpres). — Corespon pingerea sau amînarea ratificării trata NEW YORK (Agerpres). feroviari care cer plata indemnizaţiilor pe altor produse ale industriei miniere”.
guvernul R. D Germane”. dentul ziarului „Star”, care apare la Wa tului, deoarece aceasta ar Însemna eşecul Potrivit relatărilor ziarului „New York
In încheiere, Rcsl H iile brand a declarat shington, Noyes, menţiona cu nelinişte în- întregii sale politici europene. Intr-o pri Times” reprezentantul Indiei in Organi
că conferinţa de la Berlin n-a putut lua tr-o ştire transmisă din Eerlin la 17 fe vinţă Dulles şi consilierii săi au dat poate zaţia Naţiunilor Und/te, Krishna Menon, a Sentinţa în procesul înscenat
nici o hotărî re pozitivă in chestiunea Ger bruarie faptul că presa vesteuropeană cri greş: ei au considerat în mod greşit pe salutat hotărîrea cu privire la convocarea
maniei din cauza atitudinii miniştrilor de tică pe miniştrii afacerilor externe ai pu Bidault. Pleveu, et. Co. ca fiind poporul conferinţei de la Geneva, „Sîntem extrem unor fruntaşi comunişti din S. U. A.
externe ai celor trei puteri occidentale care terilor occidentale pentru nereuşita confe francez. Soarta comunităţii defensive eu de mulţumiţi câ va avea loc această con DETROIT (Agerpres). — Acest proces înscenat in scopul punerii
n-au vrut să renunţe la planurile lor dc rinţei de la Berlin. „Criticarea atitudinii ropene apare mult mai îndoielnică decît ferinţă, a spus Menon, şi că cele două Asociated Press transmite că la 19 fe in afara legii a Partidului Comunist, s-a
includere a Germaniei occidentale in sis miniştrilor occidentali la această confe vrea s-o recunoască guvernul american”. părţi au ajuns La un acord”. bruarie s-a dat sentinţa in procesul celor desfăşurat înlr-o atmosferă de teroare şi
şase fruntaşi din Michigan ai Partidului intimidări. Ca martori ai acuzării au fost
Comunist din S.U.A., arestaţi sub pretin folosiţi agenţi provocatori şi spioni. In
In cî9eva cuvinte Şedinţa Consiliului de Miniştri se acuzaţie că „ar fi făcut propagandă timpul procesului au acţionat la Detroit
pentru răsturnarea prin forţă a guvernu
• La 19 februarie, un avion special a • In urma trativelor desfăşurate într-un al R. D. Germane — oraşul in care s-a desfăşurat acest pro
adus din Moscova la Sofia sicriul cu cor spirit de prietenie şi înţelegere reciprocă, lui”. ces — numeroşi membri ai comisiei pen
pul neînsufleţit al tovarăşei Stela Dimi- la 19 februarie s-a încheiat la Varşovia BERLIN (Agerpres). — TASS transmi şliinfico-tehnice. El a comunicat că valoa Cei şase fruntaşi ai Partidului Comu tru cercetarea activităţilor antiamericane
trievna Blagoeva, ambasador extraordinar te: Ziarul „Neues Deu.tschland” publică rea efectivă a tuturor acestor întreprin nist • aa fost condamnaţi la pedepse va
un acord comercial şi de plăţi pe anul riind între patru şi oinci ani închisoare In numeroase rînduri, acuzaţii au fost îm
şi plenipotenţiar el Republicii Populare comunicatul asupra şedinţei Consiliului de deri, la 1 ianuarie 1954 a fost de 3,265 mi
Bulgaria în Uniunea Sovietică. 1954 intre guvernul Republicii Populare Miniştri al Republicii Democrate Germane, liarde mărci, ceea ce depăşeşte cu 565 mi şi la oîte 10.000 dolari amendă. piedicaţi să-şi facă depoziţiile
La ora 16 a fost deschis accesul la si Polone şi Guvernul Central Popular al care a avut loc la 18 februarie 1954. lioane mărci suma indicată în protocolul
criul defunctei. Mii de oameni ai muncii R. P. Chineze. In comunicat se arată printre altele că cu privire la încetarea perceperii repara- Pierderile colonialiştilor francezi In Vietnam ;i Patef-Lao
din- Şefia au venit pentru a aduce ultimul Acordul prevede o nouă creştere a Fritz Selbmann. ministrul industriei grele ţirlbr germane, semnat la 22 august 1953 PEKIN (Agerpres). — După cum anunţă turile din Vietnam şi Patet-Lao.
lor omagiu activistei de frunte a Partidu schimburilor comerciale Intre cele două al R. D. Germane, care a luat cuvintul la la Moscova. Consiliul de Miniştri a expri Agenţia Vietnameză de Informaţii, un pur In cursul campaniei de iarnă şi de pri
lui Comunist Bulgar şi a statului popu ţări in comparaţie cu anul 1953. această şedinţă, in calitate de membru al tător de euvint al înaltului comandament măvară, forţele Armatei Populare Vietna
lar. In foaierul Casei Centrale a Armatei Comisiei mixte sovieto-germane, a pre- mat încă odată poporului sovietic recunoş al Armatei Populare Vietnameze a arătat meze au eliberat provinciile Lai Ciau şi
• La 17 februarie a fost semnat la Pra- tinţa poporului german pentru măsurile în
populare, undr este expus scriul cu cor I zentat un rapor*. despre trecerea în pro- In cadrul unei conferinţe de presă că, în IContum cu o suprafaţă totală de 24 000
pul neînsufleţit al Stelei Blagoeva, au fost ga un protocol cu privire la schimbul de I prietatea poporului german a 33 între- dreptate spre uşurarea obligaţiilor finan- ultimele două luni, francezii au pierdut de km. p. şi cu o populaţie de peste
depuse numeroase coroane. mărfuri intre Cehoslovacia şi Austria. I prinderi foste sovietice şi şapte birouri ciar-economice ale R. D. Germane. 26.000 de oameni in luptele de pe fron SOO.OOO de oameni.
Redacţia ziarului Str. 6 Martie Nr. 9, Telefon 688-689 — Administraţia Str. 6 Martie Nr. 20, Telef. 678. Taxa plătită in numerar conf. aprobării Direcţiunii Generale PTT Nr. 136.320 din 6 Nov. — Tiparul Intrepr. Poligrafică de Stat DEVA