Page 3 - 1954-02
P. 3
lag- 4 DRUMUL SOCIALISMULUI Nr 17
Cr®n!ea eversim©sifeler ingernafionaile Raportul Biroului Politic ai C. C. al Partidului Comunist Chinez
ia cea de a 4-a a C.
:mm!e monopoliste $i falimentul politicii lor fata de China Nouă be
PEKIN (Agsnpres). — China Nouă trans tun in cole cîteva Iun; care s-au şcurs de ţină şi de aci inainte in i-indurJe partidu
apte peJlîice de uriaşă însemnatele, putut să renege adevărul istoric, et n-au deşte limpede că orice încercări de a în
dovedit <u dovedesc necontenit marele putut opri' poporul chinez din drumul lu toarce înapoi roata Istoriei, de a cpri re mite: la elaborarea liniei generale, partidul a lui o atmosferă de modestie, de critică şl
După cum s-a anunţai in presă, intTe detfâşurat în rindurile tuturor membrilor autocritică, sâ se ducă în mod neobosit
pe care noul stat chinez îl Joacă în minos al dezvoltării şi independentei sale. naşterea popoarelor Asiei. sînt sortite C şi 10 februarie 1954 a avut loc cea de
smul relaţiilor internaţionale Cu toate Vârlndu-se neputincioşi în această pri eşecului a 4-a Plenară e C.C al Partidului Comu de partid, ale activiştilor şi ale populaţiei lupta perjLru îndreptarea şi lichidarea lip
surilor şi greşelilor
întregii ţâri o intensă muncă propagandis
;tea Luă. cercurile monopoliste din vinţă, văzlr.d că cu toate intervenţiile şi Politica de blocadă, exercitata de că nist Chinez, in cadrul căreia Liu Sao-ţi a tică şi educativă datorită eâie.a linia ge Biroul Politic al CC recomandă cetei
A si ţările occidentale, au recurs la Urs*!ţările continuo - livrate respectosu- tre ţările lagărului capitalist In frunte prezentai „RaportiJ Biroului Politic a) nerală a partidului s-a bucurat de spri de a 4-a Plenare sâ aprobe hocărirea cu
felul de metode înjositoare. prin care lui lor supus Cun I\ai-$i, nu pot împie cu SUA,. asupra R P Chineză, a su CC al Partidului Comunist Chinez la
fierbinte
ol
majorităţii
covîrşitoare
încercat sâ Izoleze această nouă pu- dica. nu pot opri lupta de ©liberare în ferit un eşec loial In timp ce Republicii cea de a 4-a Plenară a CC'. jinul populaţiei ţârii, ideologia socialistă a privire la convocarea In 1054 a unei con
a
ferinţe de partid pe ÎMrea Chină pentru
a/pirutâ pe arena istoriei, au ural treprinsă de către poperul chinez cercu Populare Chineze, datorită colaborării Vorbind despre activitatea desfăşurată căpătat in ţară o situaţie dominantă, ideo discutarea primului plan cincnal a! con
tot felul de trucuri propagandist.ee rile agresorilor din SUA cît $i din cele economice cu Uniunea Sovietică şi cu de Biroul Politic al CC In cei trei ani logia capitalistă fund condamnată cu as strucţiei de stat şi a altor probleme legate
i care au deolarat China Populară lalte puteri occidentale, au Ine&put a celelalte ţări ale lagărului democratic, i şi jumătate care au trecut de la cea de prime de aceasta
M ogrescore, cauză pmlru cere dele- desfăşura o politică da boicot de rene s-au der-chis largi perspective, majoritatea a 3-a Plenară a CC *4 Partidului Comu însufleţiţi de lima generală a partidului Vorbind despre lupta pentru întărirea
i guvernului popular chinez nici nu gare a ncrului 6tet ce s-a născu*, puternic ţârilor din lumea copil?,listă — care duc nist Chinez. Liu Sao-ţi a arătat că în a- a declarat Liu $ao-ţi. noi am îndeplinit unităţii partidului. Liu Şao-ţi a subliniat
fost pi'.miţi in ONU. Fără îndoială în lumea Asiei Probabil ce-i care au o politică de discriminare — sufeiă mari ceastă perioadă partidul şl poporul au cu sveaes sarcinile pe anul 1933 — primul că la şedinţa din 24 decembrie 1953 a
iumea muncitoare îşi dâ perfect de promovat o as omenea politică eu crezut prejudicii din cauza pierderii vastei pieţe desfăşurat o activitate uriaşă 6ub condu an al primului plen cincnal de construc Biroului Politic ai CC, tovarăşul Mao
* seama dsspce neadevărurile ce slnt în faptul că. daci ei nu vor recunoaşte chineze Datorită acestui fapt, s-a ajuns cerea Biroului Poliţie al CC în frunte ţie Potrivit unor calcule aproximative, Tze-dun a făcut o propunere privind în
stăruinţă trecute de către monopoliştn China Populară, va fi de ajuns că a- ca azi pinâ şi cei mal ascuttâtori. pînă $1 cu tovarăşul Mao Tze-dun In această planul anual ai producţiei industriale glo tărirea unlt&UI partidului. Biroul Politic al
aricano-ensileci in spatele Republicii eeastâ putere să dispară de pe harta lu cel mai supuşi aliaţi ai SUA., sâ-şi ex perioadă CC al partidului a condus în bale cu excepţia Industriei private, a fost C C a aprobat In unanimitate această pro
."-riare Chrtese ţi de asemenea cu mii. Probabil au crezut că e de ajuns prime cu glas din ce în ce mai pronunţat, treaga activitate la cadrul mişcări îm îndeplinit in proporţie de 108%, ceea ce punere. elaborind pe această bază proiec
ţite preu bine motivele care-i deter- ca ei Să întoarcă spatele pentru ca rea nemulţumirea fată de poHVca americană potriva agresiunii americano pentru acor reprezintă o creştere de 31% fată de anul tul de „Rezo’utie ou privire la întărirea
iâ pe acesta să ducă o astfel de po litatea istorică, pentru ca (actele să fie Cu toată presiunea exercitată de mono- darea de ajutor Coreei, pentru elibera )952 In domeniul marilor luorâri de cons- unităţii partidului - şi l-a prezentat spre
ţi. întoarse din drumul lor Cei care au cre poliştii S U.A., legăturile Rapublion Popu rea paşnică a Tibetului, pentru Înfăp sbrucţ.e. ministerele industriei şi-au înde examinarea celei de a 4-a Plenare a C C
zut aşa s-au înşelat amarnic Fi au pu
clar că nu poate li vor’oa de ogre- lare Chineze in domeniul comerţului ex tuirea reformei agrare pentru înăbuşirea plinit planul in proporţie de 96,8^. In rezoluţie se spune; „Unitatea parti
tut constata că. în ciuda lor. adevărul is
îe din partea F P Chineză, e Umpede terior cu ţările lagândui capitalist se conica revoluţiei şi reeducarea ideologică Deşi unele regiuni au avut de suferit dului. unitatea olasei muncitoare, unitatea
A:u oricine că dacă e vorba de agre» toric a mers înainte şi China Populari lărgesc necontenit C©rcun)e de afaceri a intelectualităţii. a condus mişcarea de pe urma unor serioase calamităţi natu oamenilor muncii şi -unitatea întregului
s-a impus astăzi pe arena mcodială ca popor constituie principala chezăşie a vic
,ie. *po; nu China Populară care 6-a din diferitele ţări caipiballste îşi dau tot ,,Şantan" (mişcarea împotriva corupţiei, rale. in agricultură, producţia da alimente
o putere de prim rang Avlnd ajutorul toriei revoluţiei Aceasta este una din
lat Intimpinînd duşmanul ce se apno- ma! bme seama despre rolul pe care a risipei şi a birocratismului NR1. miş a depăşit întrucîtva nivalul anului 1952
continuu şl dezinteres st el Uniunii So
de graniţele sale ipoafe li numită a- China Populară îl ocupă azi pe plan in carea „Ufan" (mişcarea împotriva mitei, In iarna anului 1933, s-a trecut la apli tezele fundamentale ele marxlsm-lenirus-
vietice şi al ţărilor de demoemţie popu carea unei politici de achiziţionare şi de mului Bazându-se pe unitatea întregului
eoare, ci agre.ovi rint mcr.cpolişUl din ternaţional- Aşa se explica faptul că dele evaziur/i fiscale, defraudărli bunurJcr sta
lară, această (ară a pornit pe drumul unei partid. Partidul Comurust Chtne2 a dus
'.A., care şi-au irlnv.s armatele să lupte gaţii puterilor occidentale la conferinţa tului. nerespectârii contractelor cu statul, aprovizjonare planificată cu alimente pen
construcţii paşnice, pe drumul înfloririi tru aprovizionarea tării cu alimente şi sta
mii de km depărtare, Împotriva pe de la Berlin, n-au avut curajul si res sustragerii de informaţii economice din poporul la desâvîrşirea noii revoluţii demo
şi prosperităţii Cit despre presupusa
trelor as.atlce, sub cuvint că acolo pingă propunere# delegaţiei sovietice surse guvernamentale şi tolosiru lor in bilizarea preţurilor mărfurilor, pentru a cratice şi Îs constituirea Republicii Popu
„agresiune”, aruncată in &patele ei de
dă hotarele Statelor Unite Pînă şi cu privne la convocarea unei conferinţe scopuri de speculă — N R.ţ, şi infiptui- învinge dezvoltarea anarhică a turtelor co- lare Chineze In prezent. în China opera
către monopol igtii americani, faptele au p taiiste la eate si pentru a reprima îm revoluţiei nu este încă terminată defini
âşi presa reacţionară a ţărilor occiden- In cinci rea unei ser» de alte transformă*: rodaJe
mărturisit cu prisosinţă contrariul Totodată mişcarea desfăşurată în fabrici potrivirea ©larei capitaliştilor faţă de în tiv; In interiorul tării duşmanii poporului
3 a rts de o asemnea absurdă moti- Manevrele întrebuinţate pinâ acum de
Venind in ajutorul poporului fir.lo Co grădirea el In această privinţă s-a desfă n-au fost încă nimioiţi in întregime, in
-e, numai marLi menopclişti nu au rls, cercurile monopoliste ale apusului, cu pri şi uzina, precum şi la sale pentru sporirea
reean, R P Chineză a dat împreună cu şurat o muncă uriaşă afara ţării mai exutâ împrejmuirea ca
.nai ei s-au trudit să râniînS senoşi vire la atitudinea faţă de China, ou de producţiei ;i ponbru economii. întrecerea
armata roptil-arâ coreeană, o puternică in muncă $i mişcarea patriotică p©nlru Raportorul a subliniat efi a fost desfă pitalistă In prezent, cind China se află
să re bîtâ jalnic cu pumnul in piîpt, ripostă trupelor intervenţinei-^ie reunite venit stingace, inconsistente clin punct de
rvestind tot - îoîul de pericole şi Inva vodere al logicu elementare, în flagrantă sporirea producţiei precum şl un marc şurată o deosebită activitate in domeniu! In etapa revoluţiei socialiste adică inlr-o
ale celor mal puternice ţin din occident număr de alte ecţiuru au contribuit la o culturii şi învăţămînbuilui, in domeniul ©tapă de transformări socialiste, noi trebuie
dare — vorba vini® — t-ar amenîn- contradicţie cu bunul simţ
Ea a manifestat de ademenea prin de rcnstructiel dsmocratice, in domeniul re Să înfăptuim tn mod treptat industriali
din par!?a Chinei comuniste Politica externă paşnica a Chinei Noi. creştere considerabilă a producţiei st.lt tn
legaţii soi, o inepuizabilă bunăvoinţă şl industrie, cît şi in agricultură In 1953. laţiilor internaţionale precum şl in multe zarea socialistă, să desfăşurăm în mod
>e allfeî. privind cu înţelegere peste hotârlre de a se ajunge la un acord în excepţionalul ei progres In teaie dcme- - nivelul producţioi principalelor categorii alte domenii Un mare progres s-a obţi treptat transformări socialiste în agricul
sne.nea isterie, peste asemenea accese interesul păcii cu ocazia tratativelor de mile. uriaşele prefaceri ce au lec cu fie
spaimă manifestate cu privire la , pe- la Panmunjon. Sorbind forţe din spri care zi. prefaceri menite să contr.buie la de produse industriale sî agricole a depă nut în întărirea frontului unic care cu tură. in industria meşteşugărească şt in
olui comunismului" se poate constata jinul acordat de întreaga cmerure iubi îmbunătăţirea vieţii oamenilor muncii, şit. sau s-a apropU.1 de ce’, ma înalt nivel prinde diferite naţionalităţi din tară. industria «i comerţul capitalist privai pen
asta nu-l o simt om ă nouă. dimpotrivă, toare de pace ea a dat dovadă tn aceas provoacă admiraţia întregii lumii Pope a- de producţie atins vreodată In istoria Chi partide, grupuri, organizaţii obşteşti de tru a transforma ţara noastră Inlr-un
0 persecuţie veche cs nelinişteşte «om- tă împrejurare de voinţă, răbdare şi rele Asiei, văd in China Nouă, călăuza nei; fn mod corespunzător s-au dezvoltat şl mocratice mare stat socialist Această revoluţie, pli
1 şi viaţa trustnuniîor şi poUtacierulior fermitate, nepormiţând delegaţilor State hotlrltă a luptei lor pentru pace şi înde- u.n,t,c.rlal ,, corner!,..; Enumerind realizările poporului chinez nă dc cele mai complexe şi ascu(lt9 lupte,
I.S.naer.H n.lionUS Ac.j: adevîr nu
î lumea capitalistă Omenirea îşi adu- lor Unite să transforme tratetive’e în- bugetul de stat a fost echilibrat; preţu raportorul a sublimai că toate aceste reali este o revoluţie mal adlncâ şi ma: largă
bins aminte da dementul Forestal ce ur-un dictat poate fi schimbat prin nici un fel de ma
mărit de Invazii imaginative, organizate lată dar că minia monopolistelor ame nevre politice ale ţărilor occidentale. rile ps piaţă au fost stabilizate; pu zări nu pot fi despărţite de ajutorul deun- decit revoluţia anlnmperialislâ, antifeu
citrs U.R.S.S. in S U A s-a aruncat rican: nu e livtr-u nimic justificată de Aşa se explică faptul de ce întreaga o- terea de cumpărare a populaţiei a crescut tereiat acordat ţârii d® marea Uniune So dală. deci: revoluţia îndreptată împotri
la etaj. ca sitiel să scape de comu- motivele mal ştiu căror închipuite in menlre cinstita, care saluta cu entuziasm şl - traiul poporului s-a îmbunătăţit În vietic â, precum şi de ţările de democra va capitalului birocratic
cm Urmaţii acestui m-nistru suporsti- tenţii agresive pe care cică R P Chineză ►•accesele continuu obţinute de pepcrul tregul partid şi popor au obţinui o îm ţie populară, ele nu pol fi despărţite de In perioada acestei lupte, imperialiştii
»s, desfăşoară a2l cu fidelitate pelitlra le^ar nutri Această minie e însă moti chinez în munca sa paşnică şl liborâ. spri bunătăţire radicală a situaţiei finaneiar- putcrnics solidaritate a popoarelor Iubi străini nu rănim In nlclun caz observatori
einlaşului lor, căinindu-sa să d smeri- vată de cu totu'l altceva. Ea e motivată jină cu însufleţire şi convingere lupta economice a ţârii, ceea ce a contribuit la toare de pace din întreaga lume pasivi, iar în interiorul ţării clasele care
:ere lumii cum că SUA ar fi amenin de faptul că existenţa Chinei Populare perseverentă pe care Uniunea Sovietică o
ţă de către China Nouă zădărniceşte monopoliştilor americani orice Huce pentru a se reda Fenublicii Popu încheiores cu succes in 1052 a muncii de In continuare el a subliniat că de la au fost răsturnate nu se pot in nici un caz
Cu toată poLtica lor de oprimare dusă planuri cu privire la pieţele şi bogăţiile lare Chineze dreptumle legitime în ceea refacere a economiei naţionale In 1952 cea de a 3-s Plenară a CC. 6-au obţinut Împăca cu pieirea lor; clasele care tre
ţa de această putere asiatică, ei n-au ţărilor din or.ont. că existenţa ei dove re priveşte rolul său internaţional producţia globală a industriei şi agricul importante succese şi tn domeniul tnvăţă- buie să Le nimicite nu pot să nu opună
turii a reprezentat 170% (aţă de nivelul mlntului de partid şi de stat, In domeniul rezistenţa in viitor Elementele extremiste
Cotropitorii Coreei şe^şcuzâ din '949. cu menţiunea că producţia în întăririi si al construcţiei organizaţiilor contrarevoluţionare din riadul acestor
r .A.li UjjH u'l'ii LUI CU; treprinderilor'industriale modeme a creo- de--partid întăririi ş: al construcţiei o.-gjri»-' wr iatw : itaiy\ndob&a îft d cîrdl»ie e , ror
datorită Iri In luptele grele pc caie le-au purtat v kJa.ă nf3ţrt<-’ cti ! i1flî2. :ffcd?i - ? • p^cndeponPUd: numără în rindurile cu Imperiaţiftuul vfiW^rfy^j-fP'ţjţţlo^iS® in cîrdâşie
3 rC:le P* 1
\ •• • -i;- " - •»••••••-*>• bei-&fea'«n«tei ^PI*lftiii)cc!e.-oiri'p<t;ieclte
nfin.tîW.atS - 1- - ........... lipi t ............ :. . ii •• /pentrva.eîilier, ■anee pâiiua)tu]*ai:t£'trop«t;‘ scl-". :^^^.<)'U^ri<cmrKiri>tidccu i^îV.Pto.oon r«rprezent - ,:pikld(rt''mWriAfă‘'in clrtclbrile'^ *, . - - i...........................» îjror'folos. orice
Populară Coreeană, cit şi de marele popor dă cit 10 zila in. lcc da 90 cit era prevă daţii Coreei şi alături de ei voluntarii ducţia înti'eprinderilor. ‘.industriale. mode:- sole 6.300.000 decmembrC S-e tmbunftlâţJt posibilitate pehtru a submina opera parti-
chinei', victoria picii a triumfat ui Co zut In acordul de armistiţiu Mai muli de chinezi, au înfăptuit minuni de eroism, ne. C3re in 19*9 a reprezentat 17% din compozitia partidului, au crescut nivelul dulul şl poporului nostru urmărind să
reea şl astfel a fost încheiat nu de mult cit atic, mei chiar aceste 10 zile nu au au dat nepieritoare dovezi de patriotism producţia globală a întregii industrii şi
acordul de armistiţiu Acest acord a în putut fi întrebuinţate efectiv pentru des înfocat In iureşul focului nimicitor, liil agriculturi, s-a ridicat in 1932 pinâ la conştiinţei comuniştilor şi combativitatea dea o lovitGrâ cauzei revoluţiei chineze
semnat un serios pas făcut spre atenua făşurarea normală & acestei munci Coreei au dovedit lumii întregi, cu pri partidului. Enumerlnd succesele obţinute să restaurez® în China stipinirea reac
rea încordării in relaţiile internaţionale Ingreur.3rea prin toi felul de urzeli şi sosinţă, cil de mult iubesc ei ţara „dimi nproape 28%. de partid in perioada care s-a scurs dc la ţionară Una din cele mai importante me
şi asta pentru că el. a pus capăt unui maşinaţiun! a muncii de lămurire in neţilor liniştite" şi nici un om cinstal de • In continuare, Liu Şao-ti a arătat că în ce# de a 3-a Plenară s CC. Liu Şao-ţi tode folosite de Imperialişti $i contrare
război sîngeres. cotropitor, care a secerat pe pămînt — gindindu-se la acest lucru 1933 Republica Populară Chineză a păţit
mijlocul prizonierilor de război coreeni s-a ocupe! apoi de lipsurile şl greşelile voluţionari In lupta împotriva noastră
multe m:i de vieţi omeneşti şi chinezi, se contopeşte in acelaşi timp — nu poate crede că vitejii soldaţi al in perioada construcţiei economice planifi in diferitele verigi ale muncii de partid,
Evenimentele ce s-au succedat in le cu intenţia comandamentului aşa numite Coreei ori a Chinei Populare, care s-au este in primul rind subminarea unităţii
gătură cu această chestiune, eu fort ur- comportat cu atîta bărbăţie în lagărele cate, treelnd la înfăptuirea primului pJan a reamintit că dezvăluirea şi îndreptarea partidului nostru, strecurarea agenturii
lor „trupe O N U ", de a fumLza jalnicului
mâr./ts cu multă încordare de către morţii de la Cociedo ?i din alte părţi, ar cincinal Pe baza propunerilor lui Mao la timp a lipsurilor şi greşelilor în muncă sale in rindurile partidului - .
lor protejat Clan K.ai-şî. soldaţi penl-u
opirvia publică mondraJâ şi constatăriCe pe întărirea „forţelor" sale armate Că Ln- putea refuza să se întoarcă în patrie, in Tze-dun. Biroul Politic a CC a trasat nu constituit una din principalele cau2e ale Rezoluţia cere tuturor comuniştilor sâ
cere aceasta !e-a făcut asupra modului tra-adevâr este aşa o confirmă Însăşi scoa patria lor pentru a cărei apărare s-au linia general! a partidului în perioada de succeselor obţinute In toate domeniile de apere cu vigilenţă unitatea partidului şl
cum eu fost respectate prevederii» acor ridicat pînă la unu
terea cu forţa din lagăre a peste 27 000 tranziţie Acest lucru ej-a necesar şl opor- muncă, a arătat că este necesar să se men- să lupte pentru întărirea unităţii lui
dului de armistiţiu, pe de o parte de că Că Intr-adevăr presupusul „refuz” de a
pr.nzonieri de război coreeni şi chinezi şi
tre americani, jar pe de altă parte de expedrerea lor Imediată pe insula Taiu-an se Întoarce In patrie manifestat de că
către Teprszentar.tii Coreei de nord şi. ai tre prizonierii dc război coream şi chi
Iar faptul revoltător constă in neruşi
voluntarilor chinezi, au produs impresii nezi. e o minciuna fârâ pereche, o de Âmesfecul S. U. Â. în răzbeiul din Indoehina
natele afirmaţii pe care partea ameri
diferite. monstrează insâşl comportarea acestor pn»
cană nu te sfieşte a le face sub formă PEKIN (Agerpres! — China Nouă trans tele urmau sâ Le livrate la 20 februarie”.
£e ştie că partea coreeano-ehinezâ res zonleri In împrejurările grele, cind erau In acelaşi timp, S U A intenţionează
de scuză, afirmaţii ce vor să demonstreze mite. Weyland a dezvălui! că aproape 230 me
pectând Intr-u tocmai obligaţiile ce 5i de suproveghiafi cu străşnicie, legaţi şi pîn- sâ trimită piloţi americani şi japonezi In
cum că prizonierii despre care e vorba Generalul O P Weyland. comandantul canici $1 tehnicieni din forţele aeriene
curgeau din semnarea acordului de ar diţi la tot pasul. Z bine cunoscut că cu Indoehina Potrivit unei ştiri transmise
au „evadat", deoarece chipurule. nu vor forţelor aeriene americane din Extremul americane au sosit la două baze aeriene
mistiţiu. a dat o largă posibilitate prizo toată paza agenţiilor lismmanişti şi cean- din Washington la 16 februarie de agenţia
să as mai tnloarcâ in patrie. Unei Însce Orient, o recunoscut că forţele aeriene de pe coastele Indochinei El a afirmat de
nierilor american: ca să parMope la mun k-aişlşli. cu toate ameninţările şi şanta
ca de lămurire şi a înlesnit în acelaşi nări mei grosolane, unei minciuni mai jele exercitate asupra lor. nsoindu-şl via americane iau parte la războiul din lndo- asemenea că forţele aeriene americane Associated Press. Elsenhower a declarat
china
ifruntate deelt aceasta — pe care par asigură în parte transportul şi aprovizio unor lideri republicam din Congres că
timp prm dif»nie măsuri operative. În ţa. zeci de prinzonien de război, au eva
tea americană încearcă s-o folo9eascâ La 13 februarie agenţia Associated narea forţelor franceze din Indoehina intenţionează sâ „permitâ civililor ameri
toarcerea acestora in patrie Faţă de a- dai pur şl simplu, smulgindu-se din mîi- Press a relatat că generalul Weyland ar „Divina aeriană Nr 315 şi-a lărgit ser
ccaită atitudjie coreeiă însă partea a- drept scuză — fL-â îndoială că greu i nile bandiţilor. fi declarat la Tokio că „aviaţia americană viciul său poştal regulat din Extremul cani sâ se angajeze voluntari in aviaţia
meriranâ şi-a insuşit o comportare ne- se poate găsi echivalent Se vede dar limpede care e starea de Orient In aşa fel. Incit să cuprindă şi In- franceză”
coreoriir.zătosre, permlţ)ndu-şi să încalce Cine oare poate crede in aLsemenea po fapt a lucrunlo* din Exlremul Orient a primit ordin sâ tri dochins Astfel. în fiecare zi. avioane Agenţia International News Service a
In cei mai bruta! chip drepturile prizo veşti? Cine oare nu poate ciVi că eub Popoarele lumii iubitoare de pace şi mită avioane de tip ,,B-26 - Jn Indo- C-S4 decolează dz la ba2a aeriană Clark mai relatat că la 15 februarie .SU A. a
nierilor de război această făţarnica grijă, sub această „mila" libertate, condamnă cu toată tăria gro chlna 12 avioane de acest tip au ji sosi! din insulele Fillplne pentru a face legă întrebat pe francezi dacă vor tâ folosească
Exertitînd o presiune directă şi bru neaşteptată pentru soarta prizonierilor, solanele încălcări ale acordului de ar pe teatru] de război din Indoehina. iar al tura cu Indoehina” fn Indochuia „tehnicieni" japonezi”,
tală asupra trupelor da pază indiene, au se ascund Interesele bandei gommdamste, mistiţiu. sâvirşite de către partea ame
făcut uz de cele mai josrucz metode — Interesele monopolurilor americane? Lu ricană, ridlcfndu-se în acelaşi timp şi
tntiebuinţ'.nd In specia! pe «cară largă mea muncitoare, care cunoaşte prea bme protastînd cu Indignare faţă de samavol Iu legătură cil relaţiile comerciale anglo-sovietice
spionajul şi provocarea — pentru ca mun ce tnseamnâ .milă" In limbajul capita niciile şi minciunile editate de către au
ca de lămurire în rindul prizonierilor listului. e perfect convinsă de temeinicia torităţile americane şi prezentate drept LONDRA (Agerpres). — La 23 fe ly a menţionat contracte încheiate pen contracte vor (i aprobate
coreeni $1 chmezl să nu se poată desfă mai ştiu căror considerente caritabile scuze, cu privire la pretinsa ..evadare" bruarie, HeaLhcoat Amory, ministru de stal tru suma de 16 milioane lire sterline şi a Literalul Grimond şi-a exprimat satLsfac-
şura In condiţluni normale, pentru ca fluturate de partea americană, conside a prizonierilor de război coreeni şi chi pentru problemele comerţului, a răspuns în adăugat că au fost acceptate comenzi pen tla pentru reuşita călătoriei comercianţilor
ecţiLimle întreprinse in vederea repatrie rente în spatele cărora vor să preziînte nezi. Camera Comunelor la o sene de întrebări tru exportul de traulere în valoare de 6 mi englezi la Moscova El a subliniat cu neli
rii acestora să fie torpilate Datorită a- mişolta drept act de mărinimie. V DAN în legătură cu contractele încheiate recent lioane lire sterlin? Problema exportului nişte că dacă guvernul englez va refuza să
la Moscova de o serie de induiinaşi şi co lor — a spus Heathcoat Amory — urmează dea licenţe pentru export, acestea vor fi
mercianţi englezi Potrivii relatărilor a- să fie examinată de către guvern; totuşi, date de alte ţări occidentale şi Anglia va
genţiei Press Association. Heathcoat Amo- după părerea sa, cel puţin jumătate din pieTde comenzi importante
D e c l a r a ţ i a l u i N e h r u
NEW DELH1 (Agerpres) - In şe — a continuat Nehru — am saluta cu lativ mici, este greu de ajuns la o solu
dinţa din 22 februarie a Camerei populare, bucurie sfîrşitul acestui război”. ţie atlt timp cît luptele continuă Lupta poporului clin Kenya ia avînt
primul ministru al Indiei, Nehru. s-a refe Referindu-se la conferinţa de la Geneva ,.0 tncetiare a focului 9iu oricare mijloc
rit într-o declaraţie la reglementarea pe din aprilie curent care va discuta regie- pentru încetarea luptelor a spus In înche — Recunoaşterile unei delegaţii parlamentare engleze —
cale paşnică a conflictului din InioehLna mentacea probleme) coreene sl indochwieze iere Nehru. este un Jucju realizabil Nu LONDRA La Londra a fost dat publi duc lupte împotriva unei „organizaţii se raportul recomanda „o reorganizare a ace
Dud! cum anunţa agenţia France Presse Nehru a sugerat ideia că părţile interesate poale exista o solulie atit timp cît războiul cităţii raportul unei delegaţii parlamentare crete". denumit! „Mau-Mau". care şi-ar fi stor forţe (poliţieneşti N Rl întovărăşită
„să ajungă la încetarea focului, menţinln- continuă In orice caz ca un început do britanice care a vizitat Kenya luna trecută
Nehru a sublimat că deşi războiul din Co propus, chipurile, să extermine pe euro de măsuri noi pentru impunerea unei dis
du-ss fiecare pe actualele poziţii pinâ la o' resc sa fac apel la părţile interesate să în
reea a încetat, „din nefericire In Indochuia Călătoria întreprinsă de această delegaţie penii din Kenya. cipline cuvenite - Esle de aşteptat deci o
reglementare definitivă” cerce sâ pună capăt operaţiunilor prmtr-o a fost determinată de neliniştea ereseîndă
Ca urmare a acestei răfneli cu popu
operapile militare începute acum şase am Nehru a adăugat că deşi războiul din încetare a focului sau prm orice alt mij care a cuprins cercuri!® oficiale engleze laţia paşnică, zeci de mu de oameni au înăsprire a icroarei împotriva populaţiei
continuă intr-uri mod dezastruos Noi toţi Indechina esle un război de proporţii re loc”. dui cauza avîntuJul pe care t-a Uiat lupta fost torturaţi Şi schingiuiţi, citeva mii de din Kenya T
de edlberare naţională tn Kenya oameni au fost închişi, ar alte sute şi sute Intrucit măsurile drastice luate pună a-
După cum se ştie, poporul negru din de oameni nevinovaţi au (ost ucişi Aceaslo eum n-au dus la rezullalul scontat rapor
Emisari ai lui Mc Carthy în Franţa Kenya, exploatat sîngeros şi ţinu! inlr-o insă n-a putut pune capăt luptei de eli tul felicită autorităţile coloniale pentru
etore permanentă de robie, s-a ridicat cu berare „formarea unei gărzi Interne” a tribului
PA-3JS (Agerpres) — Ziarele enunţă cita presiuni in vederea luării de măsuri CarUiy’'. Cei doi senatori exercită presiuni curaj, de mai bine de dm ani. la luptă îm Dup] cum reiese chiar din reportul de Kiltuyu. adică a unei agenturi trădătoare
scs.rea la Paris a senatorilor americani pentru s-lăbirea influenţei Partidului Co asupra opinei publice, ameninţlnd cu redu potriva colonialiştilor englezi, pentru pâ- legaţiei parlamentare engleze care a vi cu caic ,<i încerce tă submineze dinăurvtru
Eridges şi Symingtcn Scopul oficial a) munist Francez. Confederaţiei Generale cerea comenzilor militare, plasate in mint. libertate şi independenţă. Ca răs zitai Kenya lupta de eliberare a poporu mi$ca> - ca de eliberare Sc ştie că asemenea
acestei călătorii este „vizitarea - uzinelor a Muncii şi mişcării partizanilor picii în puns la lupta poporului din Kenya, colo lui din Kenya a crescut In amploare si meterte- prm care se încearcă spargerea
Franţa d® câtre Stelele Unite „L'Huma-
franceze de aviaţie şi a aerodromului ex- întreprinderi şi In special in uzinele de ar nialiştii englezi au declarat starea de ase „acum este mai puternică deelt la înce unităţii populare siM Is mare cinste In
cerimer.tal de la Bretigny Ziarul „L'Hu- mament. Ei au sarcina de a verifica siste nite" caracterizează aceasta drepl „un diu şi au recurs la cele mai barbare me putul rtăriî excepţionale' (adică a siânl arsenalul colonialismului
amestec cinic - in afacerile interne ale
manite’' rene că in realitate ser-utorii a- mul de urmărire şi spionaj in uzine şi de tode de represiune împotriva populaţiei de asediu) Lupte poporului din Kenya arată lim
msricam au venit în Franţa pentru a exer a grăbi introducerea „matodelor lui Mc- Franţei paşnice Ei au încercai sâ camufleze a- Rccunosclnd faptul că „au fost săvl-şitr pede că si tn Africa popoarele se ridici
ceaată teroare antipopulară pretextind ca acte de brutalitate din partea politiei - . luptă pentru liberte*®
l€ 9 ’ Tftle * on 680 * 609 Administraţia Str 6 Martie Nr 20. Telet. 673 Taxa plătită In numerar conf aprobării Direcţiunii Generale RTF Nr 12c 320 din 6 Nov — T.parul Intrepr Poligrafică de Stai UEVA