Page 4 - 1954-02

Pag. 4_________________________________________________________________________________DRUMUL SOCIALISMULUI _____________________________ Nr 10

C O N F E R I N Ţ A D E L A B E R L I N Şedinfa din 30 ianuarie

a
a miniştrilor afacerilor externe ai celor patru puteri BERLIN (Agerpres). — Cea de a 6-a

şedinţă a conferinţei miniştrilor afaceri­
' BERLIN '(Agerpres). - TASS măsuri pentru încetarea goanei înarmări­ ordinea de zl, iar primul punct îl vor erate Germane şi Germaniei occidentale vietică, a spus V. M Molotov, nu oonsl- lor externe ai celor patru puteri s-a des­
La 29 ianuarie a avut loc cea de a 5-a lor. Delegaţia sovietică este de părere că ar trece în categoria celor neimportante, a- spre a participa la examinarea problemei dară deloc ideală actuala situaţie, în care chis sîmbătă la ora 16 sub preşedinţia lui
şedinţă a miniştrilor afacerilor externe ai fi just să se examineze problema convo ceasta poate îngreuna realizarea unui germane. Dulles a declarat că se îndoieşte nu există legături normale între persona­ G. Bidault, ministrul afacerilor externe
1
celor patru puteri, prezidată de J. F, carii unei conferinţe mondiale pentru redu - acord Delegaţia sovietică consideră impor­ serios dacă „în prezent există un guvern lităţile corespunzătoare din ţara noastră al Franţei.
Dulles. oerea generală a înarmărilor. Desigur, ar tante toate problemole pe care urmează german sau chiar o combinaţie de regimuri şi din Germania occidentală. Dacă se dez­ La începutul şedinţei a avut loc un
Dulles a declarat că, dacă consemnările fi cu putinţă şi ar fi chiar mai bine ca o să le examineze. Probabil, a spus V. M. germane" care ar putea vorbi în numele voltă legături culturale între Uniunea So­ schimb de vederi in legătură ou propune­
din procesul verbal sunt exacte, atunci asemenea problemă să fie examinată şi re­ Molotov, că şi dvs. aţi avut prilejul să întregului popor german. vietică şi Franţa, sau între Uniunea So­ rea delegaţiei sovietice de a se invita re­
conferinţa a încheiat discutarea primului zolvată Ia o conferinţă a celor cinci state auziţi că problema dezarmării este extrem Bidault şi Eden sau pronunţat deasa- vietică şi Polonia, dece nu ar putea fi sta­ prezentanţi ai Republicii Democrate Ger­
punct de pe ordinea de zi şi va reveni Noi nu am căzut însă deocamdată de acord de aoută şi extrem de importantă. Nu tre­ menea împotriva invitării reprezentanţilor bilite legături de acest fel nu numai Intre mane şi Republicii Federale Germane spre
asupra acestui punct cînd va li cu putinţă. asupra acestei chestiuni şi deacoea dele­ buie ca ridica/rea problemei reducerii înar­ celor două părţi ale Germaniei la exami­ Uniunea Sovietică şi Republica Democrată a participa la examinarea punctului 2 de
Dulles a propus 6ă se treacă la cel de al gaţia sovietică ar considera indicat ca mi­ mărilor să f-ie considerată propagandă. Pro­ narea problemei germane In cadrul con­ Germană, ci şi intre Uniunea Sovietică şi pe ordinea de zi şi amume: „Problema
doilea punct de pe ordinea de zi. niştrii afacerilor externe ai celor patru blema reducerii înarmărilor este ridicată ferinţei. Republica Federală Germană ? germană şi sarcinile asigurării securi­
V. M Molotov a obiectat că propunerea puteri, fără să amine la infinit problemele, nu în scopuri propagandistice, ci pentru a V. M. Aâolotov a ridicat obiecţiuni hotă- A discuta problema germană la actuala tăţii europene”.
preşedintelui provine dintr o neînţelegere sâ 6e pronunţe la această conferinţă asupra găsi o cale de rezolvare a ei. Din punciul rîte împotriva poziţiei miniştrilor celor conferinţă dela Berlin, a spus în conti­ Miniştrii de externe occidentali s-au
legată probabil de lipsa de precizie a pro­ propunerii prezentate de delegaţia sovie­ de vedere a! delegaţiei sovietice, din toate treî puteri occidentale. El a «subliniat câ nuare V. M. Molotov, şi nu a asculta atît menţinut pe vechea lor poziţie de împo­
cesului verbal. Am spus de cîteva ori, in tică. După părerea mea, adoptarea acestei problemele internaţionale care frămîntă cu delegaţia sovietică are convingerea că pe reprezentanţii Germaniei răsăritene, cît trivire faţă de admiterea reprezentanţilor
orice caz de două ori, a declarat V. M. propuneri ar fi absolut suficientă şi ar I' adevărat popoarele ţărilor noastre, şi nu la examinarea problemei austriace trebuie şi pe cei ai Germaniei occidentale, în­ germani.
Molotov, că după părerea delegaţiei sovie primită cu multă satisfacţie de popoarele numai ale ţărilor noastre, nu există pro­ să participe reprezentanţi ai Austriei, iar seamnă a pune problema cu capul în jos Discuţiile s-au purtat apoi în jurul pro­
tice chestiunea ordinii de zi are trei as­ ţărilor noastre şi departe, în afara hotare­ blemă mai importantă decît problema re­ Ia examinarea problemei germane — re­ dela bun început. punerii cu privire la problema germană
pecte : militar, politic şi economic. Am lor ţărilor noastre. ducerii înarmărilor, decît problema micşo­ prezentanţi ai Germaniei. Se ştie că dele­ Aci se spune că trebuie -să aşteptăm pînă făcută de A. Eden. ministrul afacerilor
avut timp să facem un schimb de păreri, Dulles, care a luat apoi cuvîntul, a re­ rării poverii înarmărilor, a cărei rezolvare gaţiile Franţei, Angliei şi Statelor Unite cînd va exista un aşa zis guvern legal al externe al Angliei, în şedinţa precedentă.
mai mult 6au mai puţin amănunţit, refe­ cunoscut că a greşit probabil cînd a decla­ ar da posibilitatea de a asigura în mod şi-au dat asentimentul ca la examinarea întregii Germanii, că deaceea trebuie să ne V. M. Molotov a făcut o serie de obser­
ritor la aspectul politic al chestiunii şi, în rat că miniştrii au şi terminat cu primul real un pas înainte pe calea micşorării în­ problemei auslriace la actuala conferinţă ocupăm nu de problema care a fost ridi­ vaţii în legătură cu planul lui Eden. El a
primul rind, la relaţiile dintre cele cinci punct de pe ordinea de zi. Totuşi, Dulles a cordării în relaţiile internaţionale. să participe reprezentanţi ai Austriei. cată de delegaţia sovietică cu privire la arătat printre altele că delegaţia sovie­
puteri. Am socotit că este cu putinţă să încercat să dovedească că n-ar trebui, chi­ V. M. Molotov a spus că el nu vrea să Nimeni nu ne va înţelege, a spus V. M. invitarea germanilor pentru a-şi spune tică nu poate fi de acord ca organizarea
amlnăm pentru dtva timp examinarea as­ purile, să se examineze propunerea pre­ facă polemică, însă trebuie să sublinieze Molotov, dacă nu vom proceda la fel în părerea în problema germană, ci de pro­ unor alegeri în Germania să fie încredin­
pectului politic a] primului punct de pe zentată de delegaţia sovietică cu privire că chestiunea nu trebuie privită ca şi cum privinţa reprezentanţilor Germaniei la exa­ blema legii electorale, de procedură etc. ţată celor patru puteri de ocupaţie. A
ordinea de zi pentru a-1 studia suplimen­ la convocarea unei conferinţe mondiale altcineva ar fi vinovat de agresiune, că ar minarea problemei germane Trebuie totuşi să se ţină seama de situaţia proceda astfel — a spus V M. Molotov
tar în cadrul unor conferinţe mai restrinse. pentru reducerea generală a înarmărilor, fi nejust să treci păcatele proprii as/upra Trebuie să ţinem seama de faptul că în germanilor înşişi. Pe ei îi interesează să — înseamnă a arăta neîncredere în for­
In ceeace priveşte aspectul economic al „Argumentele" lui Dulles s-au redus la altora, aşa cum o fac unii participanţi la prezent nu există o singură Germanie, a fie ascultaţi Oare numai germanii din ţele democrate ale poporului german
chestiunii, a spus în continuare V. M. Mo­ aceea că discutarea problemei măsurilor conferinţă. Fiecare să răspundă pentru pă­ continuat V. M Molotov. Din aceasta tre­ Germania răsăriteană au interes să fie as­ După alegeri cu adevărat libere. Ger­
;
lotov, după cîte am înţeles, cei mai mulţi în vederea micşorării încordării în relaţiile catele sale. buie să se tragă concluzia că trebuie să f c cultaţi ? Este oare de închipuit că ger­ mania nu trebuie să fie legată prin
dintre noi şi-au expus punctul de vedere internaţionale n-ar duce decit la agravarea Re)erindu-6»e la proiectul de rozoluţie ascultaţi nici atît reprezentanţii Germanici manii care locuieşti jn Germania occiden­ niciun acord Un guvern al întregii Ger­
în această problemă. In prezent, guvernul acestei încordări. El a dcolarat că nu are prezentat de Bidault, V. M. Molotov a de­ răsăritene, cît şi reprezentanţii Germaniei tală nu ar dori să fie ascultaţi în cadru] manii, potrivit planului lui Eden, ar
francez duce tratative în probleme eco­ sens să se disoule problema convocării clarat că, înainte de a-şi exprima părerea, occidentale Faptul că regimul de stat al discutării problemei germane la conferinţa trebui sâ preia obligaţiile ce decurg din
nomice cu guvernul Uniunii Sovietice. unei conferinţe mondiale pentru reducerea trebuie să-l studieze. Germaniei occidentale se deosebeşte do re dela Berlin a celor patru puteri? Cu greu tratatele dela ^onn şi Paris care stabi­
La Moscova se află deasemenea o dele­ generală a înarmărilor, deoarece această In încheiere, V. M. Molotov a declarat că gimul de stat al Germaniei răsăritene nu se poate credo acest lucru. Astăzi — a lesc în Germania un statut de ocupaţie
gaţie a industriaşilor englezi. O serie de problemă a şi fost discutată, lără niciun sprijină propunerea lui Bidault şi a lui dă temeiuri să se tragă alte concluzii, cl continuat V. M. Molotov — ni se pro­ pe zeci de ani.
Declarînd că planul lui Eden are uneie
alte state întreprind acţiuni în vederea rezultat, în Organizaţia Naţiunilor Unite. Edon de a se remite spre examinare confe­ maî degrabă dimpotrivă. Dată fiind deo pune ca problema germană să fie discu­ aspecte care mai trebuie încă studiate.
dezvoltării relaţiilor economice cu noi. In Ln acelaşi timp, Dulles a trecut sub tă­ rinţei miniştrilor afacerilor externe in com­ sebirea considerabilă în .ceea ce priveşie tată la Berlin fără participarea germani­ V. M. Molotov şi-a rezervat dreptul de a
legătură cu aceasta, la actuala conferinţă, cere faptul că Organizaţia Naţiunilor Unite ponenţă restrînsă atît proiectul de rezo­ situaţia Germanici răsăritene, este deose­ lor, considwînd că acesla ar li cel mai bun reveni asupra lui.
sau cel puţin în partea actuală a confe­ nu a obţinut niciun fel de rezultate pozi­ luţie sovietic cît şi cel francez. Dulles a bit de necesar să fie ascultaţi reprezentan­ mijloc de discutare a problemei germane, Luînd cuvîntul, secretarul departamen­
rinţei noastre, am putea să ne limităm la tive în problema reducerii înarmărilor, toc­ declarat că este şi el de acord cu această ţii -atît aî unei părţi a Germaniei, cît şi ai deoarece va fi mai puţină polemică. Mfine tului de stat J. F Dulles s-a declarat de
schimbul de păreri care a avut loc asupra mai pentrucă toate propunerile prezentate propunere, care a fost aprobată astfel de celeilalte. ni se va propune efectuarea unor aşa nu­ acord cu planul lui Eden, deşi a adăugat
problemelor economice referitoare la pri­ de delegaţia U R S S. în această problemă conferinţă. V. M. Molotov a reamintit discuţiile care mite alegeri libere in Germania cu par­ că consideră necesare unele explicaţii su­
mul punct de pe ordinea de zî. s-au lovit în permanenţă de împotrivirea După aceea, Dulles, care prezida şedinţa, au avut loc la sfîrşitul anului 1951 !a ticiparea autorităţilor de ocupaţie şi trans­ plimentare.
V. M. Molotov şi a exprimat convinge delegaţiilor S.U.A. şi statelor care le ur­ a declarat că propune să se treacă la dis­ ON U. în legătură cu problema germană. formarea germanilor într-un obiect al au­ In cadrul aceleiaşi şedinţe a luat apoi
rea că în domeniul economic viaţa îşi va mează. cutarea celui de al doilea punct de pe ordi­ In acea vreme, la 4 decembrie 1951, Adu­ torităţilor de ocupaţie. Şi aceste alegeri cuvîntul G. Bidault, care a susţinut pla­
croi în orice caz mai lesne drum decât în Dulles a afirmat din nou că nu există nea de zi: „Problemă germană Şi sarcinile narea Generală a adoptat o hotărîre în care vor fi denumite libere? Dar nu acestea nul prezentat de Eden, Bidault a fost de
celelalte domenii ale relaţiilor internaţio­ decît două probleme importante asupra asigurării securităţii europene". se spune că Comitetul Politic Special ho­ sunt alegerile pe care trebuie să le ţină acord cu punctul de’ vedere sovietic că
nale. cărora conferinţa ar putea să obţină re­ tărăşte să invite reprezentanţi oficiali ai germanii. tratatul de pace cu Germania trebuie să
Altfel stau lucrurile in ceeace priveşte zultate pozitive — problema Germaniei şi Luînd cuvîntul în cadrul discutării ace­ zonelor occidentală şi răsăriteană ale Ger­ Noi nu putem şi nu . trebuie să discu­ asigure securitatea popoarelor europene,
aspectul militar al chestiunii — problema problema Austriei — şi că discutarea pro­ stei probleme, V. M Molotov a declarat maniei şi al sectoarelor corespunzătoare tăm problema germană fără a asculta pă­ că este indispensabil ca Germania să nu
că, înainte de a se trece la examinarea pro­
goanei înarmărilor, a încetării acestei blemei reducerii înarmărilor a-r f.i „propa­ ale Berlinului spre a face o declaraţie în rerile germanilor, a spus V. M. Molotov, mai constituie niciodată o ameninţare îm­
goane şi reducerii înarmărilor. Această gandă”, blemei germane, delegaţia sovietică consi­ Comitet în problema discutată. Dacă mer­ chiar dacă aceste păreri ar fi diferite. potriva vecinilor ei şi că orice posibilitate
deră necesar să se examineze o chestiune.
problemă are un rol mare in relaţiile in­ Bidault a amintit în declaraţia sa că gem în-ainte sau dacă cel puţin nu dăm După cum se ştie, din ciocnirea de păreri de noi aventuri din partea militarismului
ternaţionale. In şedinţa din 28 ianuarie, greutăţile existente în relaţiile internaţio­ V. M Molotov a amintit că la 27 ianuarie înapoi, a spus V. M Molotov. nu trebuie so naşte adevărul. german trebuie exclusă.
i-a transmis lui Eden — ca preşedinte al
delegaţia sovietică şi-a prezentat propune­ nale nu pot îi soluţionate pe o perioadă să procedăm mai puţin corect decît a pro­ In încheiere, Molotov a repetat încă Şedinţa a luat sfîrşit la ora 19,30.
rea în problema reducerii înarmărilor şi îndelungată fără un acord Intre marile conferinţei — apelul adresat de guvernul cedat Adunarea Generală în 195). cînd a odată propunerea delegaţiei sovietice de Viitoarea şedinţă va avea loc luni în clă­
Republicii Democrate Germane actualei
ar fi de neînţeles dacă nici S.U.A., nici puteri în problema limitării generale şî invitat cele două părţi spre a le asculta a se invita la actuala conferinţă reprezen­ direa înaltului comisariat sovietic, din
Franţa, nici Anglia nu şi-ar expune atitu­ a controlului internaţional al înarmărilor. conferinţe a miniştrilor afacerilor externe părerile. tanţi ai celor două părţi ale Germaniei, sectorul democrat al Berlinului.
pentru ca acest apel să fie discutat aici în
dinea faţă de această propunere. Amintesc, După părerea lui, în prima fază, această Relevînd că Uniunea Sovietică are re­ pentru a se asculta părerea guvernului
a spus V. M. Molotov, că dl. Bidault a problemă trebue rezolvată de Organizaţia momentul corespunzător. Copii ale apelu­ laţii oficiale numai cu Republica Demo­ Republicii Democrate Germane şi părerea
subliniat în primul său discurs importanţa Naţiunilor Unilc. Bidault a declarat că a lui guvernului Republicii Democrate Ger­ crată Germană, iar Franţa, Anglia şi Sta­ guvernului Republicii Federale Germane, Şedinţa
problemei înarmărilor şi importanţa discu­ studiat cu atenţie proiectul de rezoluţie mane au fost trimise lui Bidault şi Dulles tele Unite ale Amcriciî au relaţii oficiale înainte ca participanţii la conferinţă să şi
In apelul său, guvernul Republicii Demo­
tării ei. al delegaţiei sovietice cu privire la con­ numai cu Republica Federală vest-ger- exprime ei înşişi părerea Consiliului de miniştri
S ar putea să ni se spună, a continuat vocarea unei conferinţe mondiale pentru re­ crate Germane pune problema necesităţii mană, V. M. Molotov a subliniat că ches­ După declaraţia lui V M Molotov au
participării unor reprezentanţi ai Republi­
V. M Molotov, că problema reduoeril ducerea geneială a înarmărilor şi că a- cii Democrate Germane şi ai Germaniei oc­ tiunea nu trebue redusă exclusiv lâ pro­ luat din nou cuvîntul Bidault şi Eden, al R. D. Germane
înarmărilor este discutată în Organizaţia ceasta î-a dat ideea să propună o altă rezo­ blema relaţiilor oficiale. Este un fapt ca care s-au eschivat dela un răspuns precis BERLIN (Agerpres). — A D. N.
Naţiunilor Unite şi că s a creat o comisie luţie în această chestiune. cidentale Ia examinarea problemei germane refuzul de a invita pe reprezentanţii Ger­ şi limpede la propunerea sovietică de a După cum reiese dintr-un comunicat al
specială pentru e examina nu pur şi simpiu In proiectul de rezoluţie prezentat ‘de în cadrul conferinţei dela Berlin a mini­ maniei răsăritene şi occidentale^ ar putea se invita reprezentanţi ai celor două părţi departamentului presei de pe Ungă primul
problema reducerii înarmărilor, ci pro­ Bidault se spune că „rezolvarea divergen­ ştrilor afacerilor externe ai celor patru pu­ căpăta o interpretare nejustă. El ar pute:* ale Germaniei să participe la discutarea ministru al R. D. Germane, la 28 ianua­
blema dezarmării Totul este Insă că aceo- ţelor intornaţionnle, necesară pentru ins­ teri. Delegaţia sovietică consideră, a spus fi înţeles fie în sensul că unificarea celor problemei germane. rie a avut loc o şedinţă a Consiliului de
stă comisie, care poartă titlul răsunător de taurarea unei păci trainice, ar fi înlesnită V. M. Molotov, că este necesar să se acorde două părţi ale Germaniei nu este conside­ Totodată. Eden a expus cccc cc a de­ miniştri al Republicii Democrate Ger­
comisie pentru dezarmare, este inactivă intr-o măsură considerabilă printr-un acord o atenţie deosebită acestei cereri a Repu­ rată necesară, fie în sensul că participanţii numit ..pfanrul britanic de unificare a Ger­ mane Dr. Lothar Boiz, vicepreşedinte al
Ea nici nu poate acţiona in condiţiile care asupra dezarmării". Rezoluţia propune uni­ blicii Democrate Germane. la actuala conferinţă nu cred în această maniei”, care constă din cinci etape Eden Consiliului de miniştri şi ministrul afa­
s^au creat, deoarece In cadrul ei nu există rea eforturilor S U.A., Franţei, U.R S S. şl Din partea Germanici occidentale — a unificare şi chiar exclud posibilitatea unor a spus că aşa numitele „alegeri libere*' cerilor externe, a raportat în şedinţă câ
dorinţa de a se ocupa nu numai de pro Angliei în comisia pentru dezarmare a continuat V. M. Molotov — nu s-a primit încercări de apropiere şî de micşorare a constituie principalul element al planului V. M. Molotov, ministrul afacerilor ex­
biema dezarmării, dar nici de problemele Organizaţiei Naţiunilor Unite „pentru ca o cerere de acest fel, dar delegaţia sovie­ divergenţelor dintre Germania răsăriteană propus de el Totodată, după cum reiese terne ai U.RS.S., informează in perma­
reducerii Înarmărilor. Toate încercările ea să poată ajunge ia un acord asupra prin­ tică nu crede totuşi că reprezentanţii Ger­ şi cea occidentală. Prin aceasta s-ar crea din propunerea lui, alegerile din Germa­ nenţă guvernul R D. Germane asupra
reprezentantului sovietic în această comi­ cipiilor fundamentale ale dezarmării, care maniei occidentale nu ar dori să-şi ex­ un impuls nu pentru înlăturarea obstaco­ nia trebuie să se ţină sub supravegherea problemelor şi a desfăşurării conferinţei
sie de a atrage atenţia asupra necesităţii ar da posibilitatea de a se convoca, în pună punctul de vedere la această confe­ lelor din calea unificării naţionale a Ger­ puterilor de ocupaţie clin Germania dela Berlin.
de a se ocupa de problema dezarmării râ- condiţii favorabile succesului, o confe­ rinţă. maniei, ci pentru înmulţirea lor. Faptul Luînd cuvîntul după Eden. V. M. Mo­ Dr. Bolz a spus că ministrul afacerilor
min fără 6ucces Majoritatea care s a for­ rinţă generală pentru dezarmare, în con­ Guvernul sovietic a fost întotdeauna de că Uniunea Sovietică nu are relaţii ofi­ lotov a arătat că atît Eden cît şi Bidault externe V. M. Molotov l-a vizitat în a-
mat în această comisie preferi să se ocupe formitate cu rezoluţia adoptata la 11 ia­ părere că reglementarea problemei ger­ ciale cu Germania occidentală, a declarat se eschivează dela un răspuns limpede Ia junul conferinţei pe primul ministru al
nu de reducerea înarmărilor, ci de cu totul nuarie 1952 de Adunarea Generală a Or­ mane pe baze paşnice şi democratice nu V. Al Molotov, nu exclude deloc posibi­ propunerea sovietică de a se invita repre­ R D Germane şi că de atunci primul
alte probleme. Astfel, această majoritate a ganizaţiei Naţiunilor Unilc". Bidault a poate progresa cu succes fără participa­ litatea unui contact corespunzător şi sta­ zentanţi ai poporului german să participe ministru şi delegaţia sovietică menţin
#
adoptat o hotlrire care înseamnă înlocuirea propus ca întreaga această problemă să rea reprezentanţilor Germaniei. Problema bilirea unei legături între Uniunea Sovie­ la discutarea problemei germane în ca­ un contact permanent.
problemei reducerii înarmărilor cu pro­ fie examinată în cadrul unei conferinţe germană este în primul rînd o chestuine tică şi Republica Federala vest • germană. drul actualei conferinţe.
blema culegerii de informaţii cu caracter de restrinse a miniştrilor. a germanilor înşişi, Participarea reprezen­ Asemenea încercări dc stabilire de legă­ Eden vrea să ne facă să credem că li­
spionaj asupra armamentelor diferitelor state. Eden a declamat că el sprijină ideea tanţilor germani, şi anume a reprezentan­ turi au mai avut loc, dar trebuie sâ se re­ bertatea germană înfăptuită cu manile au­ Procesul complicilor
Dar poate că ar trebui creată separat că nu trebue să se renunţe cu totul la ţilor Republicii Democrate Germane şi cunoască că ele au fost insuficiente şi nu torităţilor de ocupaţie constitue lucrul cel
o asemenea comisie, a observat cu ironie discutarea problemei dezarmării şi că tre­ Germaniei occidentale la prezenta confe­ au dat încă rezultatele cuvenite mal bun pe care II putem propune, a spus centrului complotist
V. M. Molotov. In comisia pentru dezar­ buie numai să se amîne această discutare rinţă, poate contribui înlr o măsură consi­ Astfel, în august 1952 a avut Icc la V M. Molotov.
mare este necesar să se caute ca ea să se pentru a trece la examinarea celui de al derabilă la lucrări, în cadrul discutării pro­ Copenhaga, din iniţiativa unor cercuri in­ N am înţeles însă din ce cauza a uitat antistatal
ocupe de sarcina ei şi anume de problema doilea punct de pe ordinea de zi. blemei 'germane. In sprijinul acestui fapt dustriale din Germania occidentală, o con­ domnul Eden să se pronunţe în problema din R. Cehoslovacă
reducerii înarmărilor şî, in or:ce caz, 63 nu După aceea a luat din nou cuvinlul pledează şi împrejurarea că poziţia guver­ sfătuire a reprezentanţilor marilor firme invitării reprezentanţilor germani la con­
împiedice reducerea înarmărilor. In mo­ V. M. Molotov. El a spus că dorinţa stă­ nului Republicii Democrate Germane în in­ industriale vestgormane cu reprezentanţii ferinţa noastră Poale colegii mei consi­
mentul de faţă, comisia pentru dezarmare ruitoare a delegaţiei sovietice de a atrage vitarea unor reprezentanţi ai Germaniei ră­ autorizaţi ai ministerului comerţului exte­ deră că această problemă nu trebuie dis­ PRAGA (Agerpres). — Ceteka.
Intre 26 şi 28 ianuarie, Colegiul penal
se ocupă de sarcina ei numai în aparenţă. atenţia conferinţei miniştrilor asupra pro­ săritene şi Germaniei occidentale la lucră­ rior al UR S S Pc atunci, această iniţia­ cutată. că reprezentanţii germani nu tre de judecată ai Tribunailului Suprem al
De lapt, nimeni dintre cei care au propus blemei reducerii înarmărilor se explică rile prezentei conferinţe a fost susţinută de tivă nu a luat dezvoltare. Aceasta nu în­ buie invitaţi la conferinţă Dar eu nu pot
crearea unei comisii de acest gen nu face prin laptul că miniştrii afacerilor externe posle 9 000 000 de cetăţeni germano, care seamnă însă deloc că în prezent nu trebuie fi de acord cu aceasta. R. Cehoslovace a judecat procesul compli­
cilor centrului complotist antistatal care
nimic pentru ca ea să se ocupe de proble n au avut de cinci ani o conferinţă la care şi-au pus semnăturile pc propunerea In să se facă încercări pentru stabilirea unor V. M Molotov a adăugat că, dală fiind a fost condus de Siansky.
mele dezarmării. să poală fi . oipusă această chestiune. Este acest sens. In această problemă nu pot II legături de afaceri, care ar putea contribui ora tîrzie, se poate amina discutarea pro­
Comisia Organizaţiei Naţiunilor Unite adevărat că miniştrii afacerilor externe ai Ignorate voinţa şi năzuinţele lireşti ale po­ de pildă la dezvoltarea corespunzătoare a punerii sovietice pentru şedinţa următoare, In (aţa tribunalului au compărut Ma­
pentru problema reducerii înarmărilor este celor trei stale s-au întrunit nu numai porului german. Delegaţia sovietică, a spus relaţiilor economice. deoarece Germania dar că într-un fel sau altul este necesar na Svermova, JarmUa Taussigova, Miku-
las Landa, Ganus Lomsky, Vitezslav Fux,
paralizată odată, dar parcă nu s-a auzit despre vreo în încheiere V. M Molotov, propune in occidentală este interesată în această pri­ să se răspundă precis dacă există sau nu Ervin Polak şi Bedrich Hajek
Poate că aceasta se întîmplă pentrucă încercare de a coordona la aceste confe­ vitarea unor reprezentanţi ai Republicii vinţă nu mai puţin decît Uniunea Sovie­ dorinţa de a invita Ia conferinţă pe ger­ Procurorul general a acuzat pe incul­
chestiunea este examinată într-un cerc prea rinţe ale celor trei puteri punctele de ve­ Democrate Germane şi Republicii Fede­ tică Intre Germania răsăriteană şi Uni­ manii atît din Germania răsăriteană ctt paţi de înaltă trădare. Fiind demascaţi
restrîns, a spus V. M. Molotov. Poate ci dere asupra problemelor reducerii înar­ rale Germane spre a participa la examina­ unea Sovietică au fost stabilite legături de şi din Germania occidentală, sau dacă a- prin depoziţiile martorilor şi prin docu­
ar ti just să se rezolve cît maî grabnic pro­ mărilor. Cu atît mai mult, ar fi indicat rea punctului doi de pe ordinea de zi: prietenie atît în domeniul politic şi eco­ cea«<tă propunere a delegaţiei sovietice este mente de necontestat, acuzaţii au recunos­
blema convocării unei conferinţe mondiale ca acest lucru să fie făcut Ia actuala con­ „Problema germană şi sarcinile asigurării nomic, cît şi în domeniul cultural. Deo­ respinsă. «* cut crimele săvirşite de ei.
la care să participe atît statele care fac ferinţă. securităţii europene”. camdată, între Uniunea Sovietică şi Ger­ Dulles, care prezida şedinţa, a declarat Tribunalul a condamnat pe Maria Sver­
parte din Organizaţia Naţiunilor Unite cît V. M. Molotov a arătat că dacă partici­ Dulles a declarat că delegaţia S.U.A. mania occidentală nu a avut loc un schimb că, dată fiind ora tîrzie, examinarea pro­ mova la închisoare pe viaţă, pe Jarmila
şi cele care nu fac parte din ea, pentru ca panţii la conferinţă vor considera impor­ nu poate fi de acord cu propunerea de a de delegaţii culturale, dc pildă. blemei propuse de delegaţia sovietică este Taussigova la 25 ani închisoare, pe Miku-
aceste state să discute in comun şi să ia tante numai punctele doi şi trei de pe invita reprezentanţi ai Republicii Denio Oamenii de ştiinţă şi artă dîn Ţara So- amînatâ pentru şedinţa următoare.
las Landa şî Bedrich Hajek la cîte 20
de ani închisoare fiecare, pe Ervin Polak
la 18 ani, pe Vitezslav Fux şî Ganus
a a Plenara Comitetului orăşenesc Moscova al P. C. 0. S.
C a n e i ani d e l a e i a b e r a r e a Lomsky la cîte 15 ani închisoare fiecare,
MOSCOVA (Agerpres) P.C.U.S pe E A. Furţeva; ca secretar al confiscarea averii şi pierderea drepturiloP
P e k i n u l u i La 30 ianuarie a avut loc plenara Co­ Comitetului orăşenesc Moscova al P.C.U S. cetăţeneşti.
mitetului orăşenesc Moscova al P C U S. pe V. I. Prohorov.
Astăzi se împlinesc 5 ani dela elibera­ ce în ce mai frumoase. Pentru a 6« uşura sităţi etc. Numai în trei ani au fost con ales la cea de a 11-a conferinţă orăşenea­ Ca membrii ai Biroului Comitetului oră­ Deschiderea unei expoziţii
rea Pekinului de către glorioasa Armaţii comunicaţiile dintre centrul oraşului şi sub­ struite şi date în folosinţă locuinţe pe o scă de partid şenesc Moscova al P.C.US. au fost aleşi: despre arhitectura R. P. R.
Populară de Eliberare Chineză După pro­ urbiile sale au fost deschise numeroase porţi suprafaţă totală de 3.S00.0C0 mp. Cu un Plenara a ales ca prim secretar al Co­ N. N. Andreeva, P. I Dmitriev, N. F. la Budapesfa
Ignatov, I. V. Kapitonov, V. I Krestia-
clamarea Republicii Populare Chmcze, noi în zidul caie înconjoară oraşul pe o deosebit entuziasm se desfăşoară acum la mitetului orăşenesc Moscova al P C U.S
pe I V. Kapitonov; ca al doilea secretar ninov, V I. Prohorov, A. M. Pegov, E. A
Pekinul a devenit capitala Chinei demo- lungime de 4G km. Noul Pekin se va în­ Pekin lucrările de construcţie a celui mai al Comitetului orăşenesc Moscova al Furţeva, M. A. Iasnov BUDAPESTA (Agerpres). — M T I.
crat-populare. In cei 5 ani care s-au scurs tinde pe o suprafaţă de zece ori maî mare mare centru universitar din China. Acest La Salonul Naţional din* Budapesta s-a
dela eliberare, Pekinul a cunoscut o ade­ decît suprafaţa vechiului oraş, care erra de centru va fi dominat de imensa clădire Jc Dineul oferit de V. M. Molotov în cinstea lui <1. F. Dulles deschis o expoziţie intitulată : „Arhitec-
vărată renaştere. Pe zi ce trece, oraşul îşi 62 km. p. Astăzi Pekinul are o populaţie 30 de etaje a Academiei de Ştiinţe a R. P. tura Republicii Populare Roinîne”. Expo­
schimbă tot mai mult înfăţişarea. In ulti­ de 2.7OC.O0O de locuitori. In perioada pla­ Chineze. BERLIN (Agerpres). — TASS trans­ nant. înaltul comisar al S.U.A. în Germa­ ziţia, organizată de Institutul ungar pen­
mii ani puterea populară a început rnari nului de modernizare a oraşului populaţia Realizarea vastului plan de construcţii mite : nia, L. T. Merchant, adjunct al secre­ tru relaţiile culturale cu străinătatea,
La 29 ianuarie, V. M Molotov, minis­ tarului de stat, C. D. Jackson, adjunct oglindeşte tradiţiile progresiste şi pre­
lucrări de construcţie şi reconstrucţie în se va dubla. va face din Pekin un mare centru politic,
trul afacerilor externe al U R.S.S., a oferit special al preşedintelui S.U.A., F. Nash, zintă numeroase proiecte de fabrici. c::sa
Pekin. In prezent este tradus în viaţă un Constructorii capitalei Chinei noi obţin cultural şi industria! Pekinul este astăzi un dineu în cinstea lui J. F. Dulles, secre­ ministru adjunct al apărării. de locuit, spitale, clădirea Teatrului de
vast plan de reconstrucţie a oraşului. succese importante. Au fost construite car­ capitala u»vui popor liber, a unui popor tarul de stat al S.U.A Din partea sovietică au luat parte A.A operă şi balet din Bucureşti, Combinatul
Capitala R. P Chineze se extinde tiere muncitoreşti, au fost înălţate clădiri care îşi construieşte un viitor luminos. La dineu au luat parte Ch E. Bohlen, Gromîko, G. N. Zarubin, V. S Semenov, poligrafic Casa Scânteii „I V. Stalin” şi
necontenit. Suburbiile Pekinului devin din noi pentru instituţii publice, şcoli, univer- ambasadorul S.U.A în UR.S.S., J. Co- A. A. Sobolev, D. A. Jukov. alte realizări arhitectonice din R.P.R
Redacţia ziarului Str. 6 Martie Nr. 9, Telefon 688-689 - Administraţia Str. 6 Martie Nr. 20, Telef. 678. Taxa plătită în numerar eoni. aprobării Direcţiunii Generale P.T.T. Nr. 136.320 din 6 Nov. - Tiparul. întreprinderea Poligrafică de Stat DEVA