Page 6 - 1954-02
P. 6
Pag. 2 _____ __________________________________________________________________________ DRUMUL SOCIALISMULUI __________________________________________________________ ______________________________ Nr. 12
CRONICA CINEMATOGRAFICA CĂRŢI NOI F O I L E T O N
„NEPOŢII GORNISTUL£ seria 1. A. PANN: Pagini alese Colecţia „Biblio întâmplări..."
teca pentru toţi". 328 pag — 3,95 lei.
In zilele acestea, pe ecranul cinamatogra- pe Pintea din sânul familiei, ducându-l pe Prin evoluţia personagiilor din familia Editura de Stat Se ştie că în „lumea mare” se întâmplă — Nu-s pingeliţi tovarăşe! alt bon.,,
lului „Filimon Sârbu" din Deva, a rulat front, unde este ucis mişeleşte de (iul pn Dorobanţu — în care se reliefează tradi- pentru literatură şi artă multe lucruri, plăcute, interesante şi unele de pe cartela astalaltă. Talpa din anul
tîlmul românesc „Nepoţii Gornistului" se tronului Racoviceanu — Nolly |ia sănătoasă de luptă contra exploatatori ciudate, prin conţinutul lor. Unul din a- trecut n’a mai ajuns şi la pantofii dumi-
ria I După terminarea primului război mondial, lor, dela Oprea Dorobanţu, gornistul dela M. SADOVEANU: Opere — vefl VIII cestea din urmă s’a petrecut — nu de mult talc — îmi spuse bătrânul, cât ce mă văzu
Filmul „Nepoţii Gornistului*', realizare pentru muncitorime via(a devine tot mai a-taoul Gri viţei, ucis de răscoala din 1907, 680 pag — 16,52 lei. — şi in oraşul Deva şi am avut prilejul intrat pe uşa biroului.
după scenarul scris de Gesar Petrescu şi mizeră. încep ani grei, când capitalismul prin Pintea Dorobantu, ucis de Nolly Ra Editura de Stat să-l trăiesc din plin pe spinare proprie. — Măi drăcia dracului! îmi zisei cu.
Mihai Novicov, este o vastă frescă so lansează curbele de «sacrificiu coviceanu în 1917 penlru că simpatiza cu pentru literatură şi artă Dar, ce mai... pentru a vă edifica de După atâtea lupte... nict acum? St mcl
cială. care prezintă o Întreagă perioadă Iată-ne în preajma anului 1933. In la- ruşii şi ura războiul, prii figura lui Gris- conţinutul interesant, dar mai ales ciudat enervai foc.
istorică dîn tradiţiile giorioase ale poporu brica Racoviceanu, la Grîvîţn, în Moldova, tea Dorobantu, utecis-t, neînfricat luptător ■M BENIUC: O samă de poeme 176 pag şi tragic al întâmplării, să vă povestesc: Ei, dacă aici nu se poate rezolva, merg
lui nostru în lupta pentru libertate şi bună şi în a-lte regîual ale ţării, muncitorii luptă In 6lujba cauzei proletariatului — filmul — 8 lei. — Intr'o zi, treburile mă prinseră pe mai departe. Şi mă îndreptai cu paşi gră
stare. şl se manifestă lot mai hotărîţi pentru sa .Nepoţii Gornistului" ne sugerează «mo- Editura Tineretului strada 23 August din Deva. Din înaltul biţi spre Uniune. îmi aruncai privirea la
‘Filmul, evocă puternic prietenia de nc tisfacerea revendică-rî/lor tor şi împotriva ţiouant lupta crescândă a forţelor poporu M. BENIUC: Despre poezie. Colecţia „Stu bolţii plumburii un fulg de zăpadă — firma de pe colţ şi intrai.
zdruncinat între poporul român şi poporul fascizării târli. lui muncitor contra exploatatorilor. dii literare" 160 pag. — 2,46 lei. dintre cei mulţi — m’a făcut să închid îngrămădiţi unul lângă altul in jurul
rus. care n-u odetă au luptat dealungul Tonul curbelor de sacrificiu, este simţit Momentul când soldaţii îndreaptă armele Editura de Stat pentru o clipă ochii, ca apoi deschizându-i, unei sobe, câţiva funcţionari tăifăsuiau.
veacurilor alături pentru acelaşi cauză: puternic. Salariu) muncitorilor este redus cu spre muncitori, este deosebit de zguduitor. să văd în faţa mea o clădire impună Pe o uşă de alături, intrau şi ieşeau a-
libertatea Aceasta, e grăitor ilustrată prin 30 la sută. Io urma acestei reduceri, prolilâ Hotădrea ce se citeşte pe faţa muncitorilor pentru literatură şi artă toare, la a cărui colţ — aproape in dreptul proape neîntrerupt funcţionare. Pentru un
laptul că bătrânul Oprea Dorobanţu, care în primul rând capitalismul american, care exprimă clar: viaţă 6.iu moarte ŞovăiaLt Ov. S. CROHMALNICEANU: Cronici şi meu — o firmă cu litere mari şi frumoa moment am rttmas nedumirit. Mă gân
tn 1877 a sunat din goarnă atacul deh asemeni caracatiţei, se introduce tn ţoală soldaţilor — Iii de muncitori şi ţărani, articole. Colecţia „Studii literare” 304 se îmi atrase deodată privirea. Mă oprii deam că din furia cu care am plecat r.n
■ Griviţa. a luptat contra turcilor pentru in economia tării. este redată puternic. Soldaţii refuză oriiI pag. — 5,58 lei. şi fără să vreau citii: U R.C.M. (Uniunea m’am uitat bine la firmă şi am greşit
dependenta tării sale alături de ruşi — Inr Faţă de acţiunile hotărite ale muncitor* nul comandantului şi nu trag In munci Editura de Stat Regională a Cooperativelor Meşteşugă adresa.
apoi, mai târziu în 1917 fiul său Pintea lor, conduşi de comunişti, capitaliştii trec tori. In acest timp, comunistul Vijelie este pentru literatură şi artă reşti). Atunci un gând fulgerător îmi a- — Aici e Uniunea cooperativelor meş
Dorobantu luptă tot alături de aceştia. In la represiuni sângeroase. Dobre Racovi u-cis mişoleşte. de ui ofiţer. duse în minte păţaniile cu pantofii cei teşugăreşti? Mă adresai unui tovarăş ce
tâlrirea între bolşevicul Ivan Piotrici şi cennu este încăodată demascat ca duşman Filmul „Nepoţii Gornistului" este un M. ROMM: Lenin în 1918 — scenariu 88 maron pe care umblam de multă vreme încercă să-şl îndrepte paşti spre mine.
Pintea Dorobantu, ilustează viu gândurile înrăiit al poporului, atunci când ordonă po fragment viu din glorioasa epopee a lupte pag. — 1,90 led. să-i pingelesc. ...Va să zică de aici se repartizează tal
şi sentimentele comune ale celor doi ostaşi. Hţiei să împrăştie pe grevişti, prin împuş lor muncitorilor în contra burghezomoşle- Editura Cartea-Rusă ...Drept să vă spun, speranţa dc a-mi pă pentru cooperativa „6 Martie”?
Pentru acest lapt, Pintea Dorobanţ «sie carea acestora. cimii şi monarhiei. Momentul în care ni sc A. TVARDOVSCHI: Vasihi Tiorchin — pingeli perechea ceia de pantofi o nutresc — Sigur, de aici...
considerat bolşevic de călre Nolly Racovî- Aici intervine puternicul tablou emoţia reda înmormântarea lui Vijelie, atacul asii poem 258 pag. — 9 lei. de multă vreme. ~ Şi cu cine a-şi putea vorbi despre
ceanu, comandantul trupelor române, şl este nant, în care, pe de o parte so remarcă pra cortegiului funebru, arestarea comunis Editura Cartea-Rusă talpă?
ucis de acesta, murind in braţele comuni?; făţărnicia trădătorilor social democraţi de tului Andionîe Ruja — legătura superioara S’au scurs multe zile, multe săptămâni, — La planificare, organizare...
tului Andronie Ruja. dreapta — prin persoana lui Scripcă — cu partidul — precum şi arestarea lui I NICHITIN: Ei păşesc în viaţă — roman luni şi o. trecut şi anul de când mi-a în — Daaa ?..
Filmul „Nepoţii Gornistului" seria I, Mus care trădează interesele muncitorilor pentru Cristea Dorobantu. n lui Miron şi alţi 504 pag — 9,25 lei. colţit gândul să-mi pingelesc pantofii şi ...Şi o luai drept la planificare.
trează veridic contradicţiile de clasă, com a beneficia personal, ajungând la compro muncitori, întemniţarea lor In Doîtana, Editura Consiliului totuşi n’am reuşit să-mi înfăptuiesc spe
ranţa. M'apucă „of’-urile când îmi aduc
Nu prinsesem bine să-i spun şi Joja
bativitatea revoluţionară crescândă a pro mis cu palronu), iar pe de altă parte, se toate aceste momente evocă glorioşii an> Central al Sindicatelor aminte câte drumuri am făcut — fie de Alexandru, şeful serviciului de planificare,
letariatului român. Aceasta, este relevată reflectă puternic hotărirea de nezdruncinat de luptă a proletariatului român condus de o • Pentru pace — Culegere de arti
prin cele două familii: pe de o parte fami a muncitorilor, pentru a învinge, pentru Partidul Comunist Român, pentru zdrobirea acasă, fie dela birou — până la coope fără să-mi spună o uorbuliţă, tşi întoarse
rativa „6 Martie”.
piciorul — precum calul la potcovit —
lia lui Pintea Dorobantu, familie de ex o-şi elibera delegaţia «arestată, precum ;i şi lichidarea exploatării omului de către om. cole 132 pag — 5,28 lei.
ploataţi, iar pe de altă parte lam-ilîa ca neclintirea lor chiar şi In laţa armelor. pentru răsturnarea regimului despotic bur Editura Consiliului — A fost... s’a repartizat.nu mai e... şi cu un râs plin de ironie îmi arătă
pitalistului Racoviceanu — exponent al ca In această parte a Ulmului, reiese eloc ghezo moşieresc Central al Sindicatelor dar... mai treceţi dumneavoastră mâine... talpa de cauciuc de pe pantoful său tot
pitalismului din t*ra noastră. tfent activitatea eroicilor utccişti, unde Filmul „Nepoţii Gornistului" seria l-a se in zilele astea trebue... maron... şi plecă gândindu-se probabil la
Acţiunea tilmuilui Începe tn momentul Ciistea Dorobanţu — fiul lui Pintea Do sfârşeşte aducându-ne în faţă imaginea ce M. SARCHIZOV-SERAZINI: Masajul în Şi eu, in dorinţa de a-mi pingeli' pan pantofii săi de acasă pingeliţi...
când Pintea Dorobanţu, împreună cu so robanţu, aliaturi de utecislul Miron — lulelor din Doftana, unde utecistul Cristea sport 304 pag. — 10,84 lei. tofii, treceam şi mâine şi poimâine şi răs- — Măi, măi, — îmi zisei... dar se poate?
ţia lui Stanca şi cel 2 copii, pleacă dela sunt neclintiţi luptători pentru cauza mun Dorobanţu pentru lupta lui fermă, credin Editura Cultură Fizică şi sport poimâine, dar din gura bătrânului cărunt Cu cine să mai stau acum de vorbă? II
sat în bejenie, pentru a găsi de lucru utorilor. In greve, precum şi în faţa arme ® • Schi — 376 pag. — 12,23 lei. dela biroul de primire a pantofilor nu scăpai şi pe ăsta şi doar tl aveam în
la oraş. considerând că aici viata îi vj lor, ei sunt in frunte, alături de comunişil cioasă partidului comunist, neprecupeţlml Editura Cultură Fizică şi sport auzeam alte vorbe dc cât: mâine, cât de mână.
fi mai uşoară. Iluzii!..., deoarece patronul In decursul Ulmului, se remarcă figura nici un risc, este primit tn rândurile Parti curând, mai dă pe la noi, mai încercaţi... ...Deodată ceva mă răscoli şi mă în-
şi pantofii mei stăteau în dulap aşteptând torsei cu paşi de „uriaş” la cei mulţi.
Racoviceanu — unde se angajează Pintea lui llieş — Ira-tele lui Cristea Dorobanţu dului Comunist Român it
muncitor — este tot atât de câinos cu Acesta, oglindeşte mentalitatea muncitoru „Nepoţii Gornistului seria l-a, prezintă EDITURA TEHNICA să fie pingeliţi, în timp ce la „alţii” se — Bine măi fraţilor, dar ce-i aici, uniu
muncitorii, ca şi moşierul cu ţăranii. Viaia lui înapoiat, servil fată de patron, până la un puternic succes al tinerei noastre cine pingeleau mereu. ne de meşteşugari ori (ce le pasă lor
lui Pintea Dorobantu şi a familiei sale. r idicarsa conştiinţei lui de muncitor, când matograîii, puse în slujba intereselor po ® • Manualul inginerului electrician ...Mi-aduc aminte ca acum, că intr’o de pantofii mei cei maron).
este din ce In ce mai grea In acest timp. ce încadrează în pichetele de grevă ale — voi. I. 684 pag. — 33,50 lei. bună zi sătul de veşnicul refren al bă Nu trecu mult şi aflai ce se petrece
intervine războiul din 1917, care-1 smulge utecişUlor. porului muncitor. trânului cărunt, mă socotii să trec pe la aici. Printre cei mulţi ce se găseau tu
® • Manualul electricianului indus
cei mai mari să-i întreb: pentru pantofii grămada de lângă sobă era şi Popescu
trial — voi. II. 440 pag. — 20,39 lei.
mei nu mai vine talpă?... Şi-o pomii di loan, şeful aprovizionării. Stând aici. am
Pentru întâmpinarea celui de aB treilea concurs pe fără EDITURA ENERGETICA DE STAT rect la Joldi losif, preşedintele cooperati mai aflat şi povestea cu meşina dela fa
vei „6 Martie”. Dar n-avui noroc. Nu
brica „Simion Bămuţiu" din Sebeş şi po
G. I. SCHENAZI: Culegere de probleme ştiam că pe omul ăsta pentru ca să-l vestea cu blocarea fondului dela bancă şl
echipelor artistice de amatori din tehnica iluminatului 114 pag. — găseşti trebue să mergi cel puţin de atâ cu sistarea livrărilor şl cu...
5,58 lei. tea ori de câte ori am fost şi la bătrânul
tistice de amatori, tovarăşul Maleescu Du Dar, unul este Popescu şi ce-i pasă lui...
Cel de al III Jea concurs pe ţară al echi prima oară a pulul lua fiinţă un cor de 6C V cu primirea pantofilor.
pelor ait»stico dc amatori, a stârnit un viu persoane. Vorbitorul a arătat că concomitent mitru secretar al comitetului raional de M. A BABICOV: Aparate electrice — Pentru el este puţin important că multe
interes în masele largi ale ţărănimii mun cu activitatea artistică, In preocuparea acti partid, a indicat amănunţit telul cum tre partea I-a 468 pag. — 16,17 lei. Pe acest Joldi losif, nu-l găseşti ori cooperative meşteşugăreşti dîn regiunea
citoare In vederea acestui concurs, forma viştilor căminului cultural stă şi problema bue să decurgă pregătirile lormaţiunilor ar I. V. BUTCHEVICI şi alţii: Partea elec când precum nu-l găseşti nici pe Resiga noastră au avut goluri de producţie din
ţiunile artistice ale căminelor culturale din luncţionăfii tn bune condiţiuni a cercului tistice ale căminelor culturale în vederea trică a centralelor şi a staţiilor elec Nicolae, conducătorul tehnic. Amândoi, cauza mcşinci.
regiunea noastră desfăşoară o intensă acti agrotehnic, care este frecventat de nume concursului, menţionând că in această ac trice — ediţia a 111-a 864 pag.’— 44,27 aceşti oameni, dispar cum dispare can- ...Ei, şi-am mai aflat aici despre unul
vitale de pregătire a măestriei lor artis roşi ţărani muncitori. ţiune să fie atraşi cât mai mulţi ţărani lei. forul... Postelnicu Titu — şeful contabilităţii. Cd:
tice. pentru a putea prezenta la acest con Tovarăşul Cioancă Roman, di-reclor al că muncitori, pentru a se activiza cât m.nl N’am rezolvat nimic — tmi zisei eu a- de necăjit era acest om mai înainte vre
curs cele mai valoroase creaţii artistice, ca;c minului cultural din comuna Apoldul de mult masele fn lupta pentru înfăptuirea ie- E. V. CHITAEV, N. F. GREVTEV: Curs tunci. Şi după cum fusei cuprins de bu me. Vre-o două trei luni, cât Silvia
să reliefeze puternic minunatul nostru te Sus, a menţionat că în vederea ooncursului voluţiei culturale, pentru ridicarea conştiinţei de electrotehnică generală 896 pag. — curia rezolvării pingelitului, aşa plecai Hrcniuc nu mai făcea partea din U R C M.,
zaur folcloric. au fost antrenate două echipe de jocuri cu cetăţeneşti. 36,02 lei. de dezamăgit că nici de data asta n-am banca mereu bloca fondul U R.C.M.-ului
Consfătuirea directorilor de cămine culto
Zi de zi, tineri şl vârstnici, bărbaţi şi 22 persoane şi o formaţiune de cor din 50 r.ile dîn raionul Sebeş, s’a bucurat de un A GABU, C. GEORGESCU: Perii pentru reuşit. Adică, concret să fim, rfu. banca bloca
femei îşi pregătesc cu grijă repertoriile, pen persoane. El a remarcat munca activă a preţios «ijulor şi din p«irlea brigăzii cultu maşini electrice 100 pag. — 4,86 lei Tot cu bătrânul trebue să rezolv po fondul U R.C.M.-ului, ci soţul Silviei, in
lru ca la concurs, fiecare nou punct din tovarăşelor învăţătoare fvănescu Elîsabeta şi rnle de specialişti din cadrul Sfatului Popu vestea — mă gândii eu Voi mai face câ spectorul Hreniuc loan.
repertoriul fo,-maţiun'l artistice, să constitue Kizi Efride, care urmăresc şi conduc îndea lar icgional, ca<re au contribuit efectiv la N. MANSUROV, V. S. POPOV: Electro teva drumuri, dar la urma urmei pantofii Pentru a scăpa de această belea, cei
o puternică şi grăitoare afirmare a dragostei proape pregătirile acestor formaţiuni. pregătirea tehnicii a formaţiunilor «artistice tehnica teoretică 512 pag. — 19,29 lei.
ţărănimii muncitoare pentru viaţa nouă din Arătând activitatea căminului cultural din cei maron tot am să-i văd pingeliţi. venea lui Postelnicu pe cap aşa pe neaş
patria noastră, care penlru întâia dată In Pelreşti, tovarăşul Nicula loachim a relevat fn urma consfătuirii directorilor de cămin»* * • Agenda electricianului 288 pag ..Zilele se scurgeau una după alta. Se teptate, era „posibilă” o singură rezol
istoria poporului a adus ţărănimii munci f«aptul că fanfara căminului cultural, care culturale, secţia culturală din cadrul sfatu — 88 lei. apropia sfârşitul anului 1953. Voiam nea vare: Silvia Hreniuc să lucreze din nou
loare cu adevărat o viată lipsită de explon- în 1951 a ob(Inut premiul II pe regiune, lui popular raional a ţinut o şedinţă cu co părat să-mi văd pantofii pingeliţi. O luai la U R.C.M. Din doi timpi şi trei mişcări
tarea burghezo moşierească. actualmente 6e pregăteşte insulicient. misia raională de pregătire a cotul dc a) din nou spre cooperativa „6 Martie”, ho- Silviuţa fu adusă din nou la U.R.C.M.
In raionul Sebeş, pregătirile tn vederea O Insuficientă preocupare în vederea con lIMea concurs al echipelor artistice de ama L a „ p a t i n a j “ tărit ca dc data asta — după ce cu o zi Aşa că astăzi ea lucrează la secţia „pier
celui de al IlI-lea concurs pe ţară al că cursului, s’a manifestat şi la căminul cui tori. In această şedinţă s’a întocmit un f ă r ă . . . g h i a ţ ă
plan de muncă In vederea desfăşurării în
minelor culturale, se desfăşoară viu. In a- (ural din comuna Miercurea. Din informarea condiţii optirpe a etapei comunale «a con înainte îl mai vizitasem încă odată pe de timpul de geaba”.
ceste pregătiri sunt activizate peste 35 for tovarăşei Solomon Elena, a recşit că lo cursului, împărţindu-se totodată raionul în — Frumoasă vreme, ce zid Iov. locţiitor bătrânul cărunt — să nu mă las până ce Femeia tn serviciu, contul deblocat —
maţiuni de coruri, 56 formaţiuni de jocuri, varăşul Hociofă Ioa*n dirijorul corului, a ma II grupuri «le comune. Astfel, că în z/ua de de preşedinte? pantofii nu mi-or fi pingeliţi. Şi nu m'am bună afacere.
49 echipe de teatru, ş[ 21 formaţiuni de nifestat o oompleolă şi inadmisibilă negii lăsat Bucuria îmi fu mare: bonul tăiat ...Mult îmi folosi necazul cu pingelitul
instrumente, în care se încadrează fanfară, jenţă în temeinica pregătire a corului. La 7 Martie se vor desfăşura concursuri tn — Da, da... frumoasă! Se poate face ri şi pantofii la grămadă. pantofilor. Aflai tare multe despre URCM,
orchestre şi fluieraşi. fel şl tovarăşul Helju Aurel a neglijat pre grupur.'le de comune : Vingard, Draşov, Gâr nul «acesta patinaj cît vrei, multe competiţii
Acest număr de formaţiuni artistice ilus gătîrea fanfarei, de a cărei activitate răs bova, Miercurea şi Apoldul de Jos, Iar în se pot organiza şi în 6pecial jocurile pio — Peste vre-o săptămână! îmi spuse Aflai că Popa Maria sc bucură dc fru
ziua de 15 Martie se vor desfăşura con bătrânul In acest timp trecuse anul Ne moase prime, fără ca lipsurile dela ser-
trează numărul mare de participanţi ce se punde direct. cursuri în grupurile de comune : Pianul <l* nierilor pe ghiaţâ sunt minunate.
pregătesc pentru cel de al III*lea concurs In cadrul consfătuirii directorilor de că Astlef vorbind într una din zilele trecu'.e aflam în 1954. vici să constitue o piedică in aceasta.
ră
pe |a al echipelor artistic© de amatori. mine culturale din raionul Sebeş, au mal Sus, Săsciori, Câlnic, Poiana, Păuca şi Pe- locţiitorul de preşedinte al colectivului spor La săptămână, mă înfăţişez din nou cu .. Vedeţi? şi apoi după atâtea nereguli
treşlî. Deasemenea, toi pentru buna desfă
Cu sprijinul efectiv al comitetului raional reeşit şi alte lipsuri, dăunătoare pregătirilor şurare a etapei comunale, s’a întocmit şl tiv „Progresul" din Sebeş, tov. Clica Mîr- bătrânul cărunt care de acum începuse te miri că pantofii mei...
de partid, secţia culturală din cadrul 6fj- în vederea celui de al 11 Mea concurs pe un grafic in care să recse clar grupurile de să mă cunoască bine. GH. PAPUCARU
tulul popular raional — In vederea uneJ te (ară a! echipelor artistice de amatori. comune unde au loc concursuri, trasă ml u-rvi* cea, şî-a adus aminte că anul acesla a ui
meinice pregătiri pentru concurs — a or Astfel, în comuna Apoldul de Jos deşt fiecărui membru al comisiei raionale d? tat să planifice în buget cheitueli nepre
gantzat în ziua de 28 Ianuarie a.c. o con în anii trecuţi a existat o lormaţiune pu pregătire a celui de al treilea concurs pe văzute, transport, cazare, masă, etc.. sumă îndrumări agrotehnice penlru pomiculîort
sfătuire, la care au luat parte peste 19 di lernică de cor, anul acesta încă n«u s'a ţară al formaţiunilor artist-ioe de amatori, necesară bunei desfăşurări a diferitelor con-
rectori de cămine culturale. In cadrul aceslel reuşii să se organizeze un cor, care să în sarcini concrete de coordonare şi urmărire petit'i de iarnă şi primăvară. Cum trebuie îngrijite rădăcinile pomilor
consfătuiri, au fost dale informări despre ceapă repet iţi i în vederea participării lui la a acestei munci. Un gînd salvator... ce ar li dacă am tăia
felul cum decurg pregătirile pentru concurs concurs. De acest fapt, se fac vinovaţi lo Cel de a»l treilea ooucur-s po tară al echi intr’unul d>«i numerele trecute «i!e ziarului ţului, trebue tăiate cu un lerestrău de pe
Vorbind despre activitatea căminului cui ^arăşli Afbu loan Şi Tcuşean Vaier, care pelor artistice de amatori trebue să ilustreze ghiaja de pe terenul de patinaj ? Zis şl nostru, am dat unele îndrumări cititorilor lângă peretele interior al şanţului şi scoase
furai din comuna Răhâu, tovarăşul M-rejcn «iu neglijat organizarea corului, subapreoii.nd puternic avântul ţărănimii muncitoare In tăcut. Cu nceştj bani acoperim o parte din noştri în legătură cu anumite munci ce tre afară. După aceia locul lăbt cu ferestrăul,
loan a arătat că datorită sprijinului prîm l importanţa lui în lupta pentru culturalizare:» lupta cî pentru înfăptuirea vieţii noi, tre cheitueli. O vindem U.R C.A.D.-ului, şi aşa adică rănite se netezesc bine cj un cuţit
:
dîn partea organizaţiei de partid, al sfa maselor. bue să exprime hotărît dragoslea poporului are nevoie de ghiaţă la vară. buesc lăcule in livezile de pomi pe timpul tăios.
tului popular comunal, al U.TM.-ulul, şi al Arătând importanţa deosebită a celui do nostru pentru pace, fericire şl progres so A doua zi o armată de securi şi caz iernii peniiu ca ei 6ă poată rodi mai bine După ce toate rădăcinile întâlnite au fost
cadrelor didactice, tn comuna lor, pentru al IN-lca concurs pe (ară al echipelor ar cial şi să producă Iructe de calitale superioara.
male s-au năpustit asupra terenului de pati tăiate şi netezite, şanţul se umple trei sferturi
In acest număr dăm unele îndrumări agro
naj. cu pământ luat din arătură care trebue
tehnice despre felul cum trebue să fie
fn faţa teren-ului desligurat tn mod bar să fie amestecat cu 200 kg bălegar de
Din activitatea sfatului popular al comunei Baia de Criş îngrijite rădăcinile pomilor roditori, tn spe
bar de securile nemilosului locţiitor de pre grajd bine putrezit, sau în locul bălegaru
cial a pomilor bătrâni.
In această perioadă se cere ca în toate zcnl pe 60 ha. Sfatul popular comunal nu s'a îngrijit încă şedinte se adunaseră pionierii şi patinoru lui sc poate pune 3 kg. superfosfat şi un
satele să fie executate o serie de luorări O altă problemă care stă In atenţia 6fa din vară să aprovizioneze instituţiile cu din Sebeş Se ştie că pomul prin rădăcini extrage din kg potasiu pentru fiecare pom După ce
agricole speo'îice anotimpului, cum a>r Ii lulul popular şi fără dc care reuşita campa lemne, fapl care îngreunează activitatea din Acum e acum, cum ne vom prezenta ia pământ apa şi tot felul de substanţe hrăni şanţul a fost umplut trei sferturi cu pă
bunăoară : oprirea zăpezii pe ogoare, cu niei de primăvară nu este asigurată, este re comuni. Această neglijenţă a dus la si toare de care are nevoie pentru a creşîe, mânt amestecat cu gunoi de grajd, sau cu
răţirea pomilor, transportarea gunoiului de para-roa« tuturor uneltelor agricole In acest tuaţia, că instituţiilor li s’nu repartizat lem faza regională de patinaj din cadrul cupei a se dezvolta şi pentru a rodi. Cu cât un
grajd şi repararea uneltelor agricole. scop au fost amenajate două oeitre, u-nde o ne de foc de călre ocolul silvic, tocmai în „Drumul Socialîs nuluî" ?. pom are rădăcini mai puternice şi mai să îngrăşământ chimic, sc toarnă de jur împre
Lunile, de iarnă sunt luni de învăţătură mare parte di*n unelte au şi fost reparate comuna Căzăneşti, adică la o distanţă de S a dus ghiaţa .bine ar fi de s ar duce jur câte 15 căldări de must de bălegar sub
pentru aamenii muncii dela sate. care prin O măriur.ie vîe a ajutorului neprecupeţit peste 40 km Este o problemă pe care sta pe ghiaţă şi Citea Alircea, locţiitorul preşe- nătoase cu atât trăeşlo mai mult, dă roade ţiat, sau urină de grajd. In cazul că nu
căminele culturale tn cadrul cursurilor agro pe care partidul şi guvernul îl acordă ţă lul popular împreun.î cu ocolul silvic tre- dintelui colectivului sportiv „Progresul", Iar mai mari şi de calitate mai bună. Deaceia avem musl de bălegar sau urină de grajd,
zootehnice tşi însuşesc ounoştiuţe teoretice ranilor 6ăracî şi mijlocaşi este şi faptul că bue să o studieze temeinic. ştiinţa agro4ehnică recomandă 6â se îacâ turnăm tot atâtea căldări de apă, însă In
de bază, legarte de cultivarea cerealelor şi în comuna Baia de Griş a-u fost amenajate: Nici staţia de montă nu are o situaţie în fruntea colectivului să fie ales un to anumite lucrări pentru îngrijirea rădăcinilor fiecare căldare se pune câte 20—30 gr. de
creşterea anima-lelor. un dispensar veterinar, o circumscripţie zo bună Reproducătorii comunali. în afara fap varăş care să muncească cu răspundere pomilor.
In comuna Baia de Crîş s‘a dat o deose ovetorinară şi o staţiune de montă artifi tului că sunt ţinuţi într'un grajd impro ţaţă de sarcinile încredinţate. azot de sodiu. După terminarea acestei ope
bită importanţă acestor probleme, organ.izân- cială. priu sunt şi prost îngrijiţi, fapt care nu R C. Lucrările de îngrijire a rădăcinilor po raţii şanţul trebue astupat definitiv. In luna
du-se în cadrul căminului cultural cursuri Pe lângă acestea, staţiunea de montă di«n milor, trebuesc făcule primăvara, înainte de Iunie, pomul trebue să primească din nou
constitue un exemplu bun pentru 6falul
agrotehnice unde un număr de 22 ţărani Baia de Griş. este înzestrată cu 8 tauri, popular comunal De îa Ministerul a da seva (mâzga) la pomi, ceeâce înseamnă aceiaşi cantitate de îngrăşăminte însă nu
să-raci şi mijilooaşi sub îndrumarea tehni 3 vieri şi 12 berbeci de rasă ţigaie. Pen Realizările şi lipsurile sfatului popular al că dacă primăvara este timpurie, lucrările mai trebue săpat şanţul şi lăiate rădăcinile.
danului agricol lgreţ Spiridon, îşi însuşesc tru a se asigura hrana vilelor s’au ame comunei Baia de Criş au fost discutate pe învăţământului de întreţinerea rădăcinilor trebuesc făcute la Această lucrare agrotehnică de înlretincre
cele maî tn-alntate metode d>e muncă. najat 83 ha. păşune, din ca.re 36 ha în lat.g în prima sesiune a sfatului, unde s’a începutul lunii Martie, adică îndată după ce
Ca un rezultat al activităţii culturale este satul Rişca şi 46 ha. în satul Lunca hotărît ca planul de muncă 6ă aibe termene a rădăcinilor pomului, este deosebit de im
şi faptul că acum se dă o mare Importantă Una dintre condiţiile principale care duce fixate şi sarcini concrete repartizate pe oa Ministerul învăţământului comunică: s’a topit zăpada şi s’a svântat puţin pă portantă prin laptul că face pomii să :o-
Îngrijirii pomilor. la însuşirea metodelor ştiinţifice pentru lu meni. Sesiunea de corijenţe şi examene de mântul dcască mai bine şi le lungeşte viaţa cu
Sfatul popular ajutat de organizaţia de crarea pământului şi creşterea animalelor diferenţă pentru cursurile fără frecvenţă Cum se excculă practic operaţia de în 10—15 ani, iar pomii bălrânî care au încetat
partid din comună a dus o intensă muncă este lichidarea analfabetismului. Datorită Ca să se obţină rezultate bune în muncă, din învăţămîntuî superior, fixată pentru grijire a rădăcinilor în vederea lungirii lor ? să maî rodească, prin executarea lucrării
de lămurire printre săteni, în acest «sens eforturilor depuse de corpul didactic din co comitetul executiv al sfatului popular Ire Se face un şanţ la o adâncime de 60—70
Dîn cei 5000 pomi fructiferi aflaţi în co mună, în cele 6 cen'lrc de alfabetizare un bue să sprijine comisiile permanente prin 26 ianuarie — 7 februarie 1954 se pre arătate, vor începe să rodească din nou.
mună, au fost ci>ră<ţa«ţi până în prezent 1560 număr de 54 neştiutori de c.irte, îndepărtează intermediu! cărora sunt atrase la conduce lungeşte pînă la 14 februarie a. c. inclusiv, cm şi larg de un metru, de jur împrejurul Da-torîa fiecărui colectivist, Întovărăşit şl
bucăţi. vălul neştiintei. rea statului masele largi ale oamenilor mun iar sesiunea de examene la cursurile se coionnei pomului. Şanţul trebue făcut la o ţăran muncitor este de a învăţa temeinic me
Alături de celelalte munci de sezon, o Intr’adevăr multe lucruri s*nu schimbat în cii, îndruinându se iniţiativa obştească a rale din învăţămîntuî superior, fixată pen dopărlare egală cu lungimea crengilor po todele ştiinţifice de îngrijire a pomîloi şi de
6arcină importantă este şi gunoirea terenului comuna Baia de Crîş, dar mai sunt şi o maselor spre îndeplinirea sarcinilor trasate tru 1—14 februarie a.c. se prelungeşte mului, adică la marginea coroanei lui. Ră- a te aplica întocmai în scopul ridicării pro
Din suprafaţa de 150 ha. teren arabil, tran serie de lipsuri care trebuesc remediate căi de partid şi guvern. dăoînile ce le întâlnim în timpul săpării şan ducţiei dc fruclc
sportul gunoiului s'a făcut până î<i« pre man curând. I. PENCIOIU pînă la 21 februarie a.c. Lndlusîv
