Page 7 - 1954-02

Np, 12 DRUMUL SOCIALISMULUI Pag. 3
Pe teme de partid
Măreţe izbânzi ale muncii paşnice creatoare
Pregătirea eatrîpanses agricole de primăvară — Victoria socialismului, a adus oamcnilur In comunicai ţi care ilustrează realilalcu candidaţi »i blocului cuniuniştilar şl celof
muncii din Uniunea Sovietică, mari avan- vio a avănlului jgricuilurll sovietice, suni liră de paf Ud.
în discufîa Comitetului regional de partid iag>i de ordm material ţi cultural, deschi­ mărluril elcxrvenle In accoslă privinţa Aii Cu atât mal măruţe şl mal evidente apar
zând pentru laţi cetăţenii acestei ţări, drj fel, euprafeţele însămânţate In vederea re -acum succesele obţinute de Umunea Sovie­
Zilele trecute, a avut loc adunarea Co­ noiul necesar paturilor calda — răsadni tul Executiv al Sfatului Popular Regional mul sţre o viaţă tnslănlă ţi civiliz.alA, coliei din 1953. au sporit faţă de 1952 cu tică in anul 1953. cu cit pe de allă perle,
mitatului regional de partid, unde s'a a- ţelor. ţl pentru îngrâţarea terenurilor dm s au dovedit a fi in unele caruri biro­ O dovadă elocventă a măreţelor vicloni l-WOOCO ha., or In ceea ce priveşte supn contrasluai, apaze situaţia haotică a «cono-
naliiat felul in care Sfatul popular re­ livezi si grădini, sau făcut achiziţionări cratice El a îngăduit sâ persiste unele obţinute de munca paşnică ţi creatoare a feţele însămânţate cu grâu. acestea sau ev miel ţârilor capitaliste, peste care se pro-
gional — Hunedoara, şl-a dcslişurat ac­ de gunoi de grajd, aţa cum este cazul lipsuri în această direcţie, care dacâ nu oamenilor sovietici, o tonsliMe comunici lins cu o suprafaţă de 2000 000 ha Dea- liteazi din ce fn ce mal conturat ţf mal
tivitatea în perooado de iama 51 ce mi- gospodănei anexe 7-Iintia a Combinatului voi fi lichidate la timp vor provoca pier­ Iul dai publicităţii tn aceste zile, despre semene a In decursul acestui an. agr icul înspăimântător, spectrul crize!.
suri a luat pentru a asigura buna pregă­ Siderurgic dm Hunedoara, care a con­ deri însemnate in ce priveşte aprovizio­ rezultatele îndeplinirii planului de slaI de tura soviet-efl a fost tnzcstrali cu un .au-
tire a companiei da primăvară tractat până in prezent 150 vagoane gu­ narea oamenilor muncii cu legume ţi zar­ dezvoltare a economici naţionale .1 U RSS mjr de 129 000 tractoare a 15 MP. I30ffl In llmp cc Uniunea Sovietică munceşte
In acest scop. tovarăşul Bodea Ioan vi­ noi de grajd zavaturi. pe anul 19S3. Cifrele cuprinse In acest c<i tr,aclo.arc dc prăşit. 41 0C0 combine ccrcall paşnic, ridrndu «I viitorul fericii, tn lumea
cepreşedinte al Comitetului executiv ai Pentru a se compleota toate nevoile de Tehnicienii secţiei agneole a Sfatului municat. dcmonslrcazi puternic ţl convin «re şi peste 2 000 000 dilente alic uncile Irusturior şi conccrneljr nesătule de pro­
Sfatului popular regional, a prezentat un îngrăşăminte a culturilor s'a repartizat regional şi cei dela sfaturile raionale ţl gălor lorţ3 ţi nesfăvililul avânl construc penlru lucrarea pământului filuri. se menţine şt chiar se sporeşte pro­
răpeai, arătând misunle luate pentru pre­ la cerere 13 tone Îngrăşăminte ezoioase 51 dela punctele agricole, nu au cercetat liv al oamemlcr sovietici, ilustrează cu Refcrhdu-na l.a comerţul sovietic, putem ducţia de război, cn sursă dc mari câştiguri
gătirea camoiiuei de pnmâvară ţi tn 60 tone superfosţat ce se vor aduce prin cu răspundere starea de vegetaţie a cul­ tâno vigoarea cu care aceştia luptă pcnlm constata ci ţi a>ct j au înregistrat rez:i' penlru cercurile monopoliste. în timp re
mod deosebit a reparării inventarului cooperaţie Deasemeni. In vederea îmbu­ turilor; ei nu au dat atenţia cuvenită nici transpunerea In viaţă a istoricilor llolăriri Laie mari. acrsla continuând sj se dez
agricol, a desfăşurăm cursurilor agro­ nătăţirii păşunilor s au livrat lo raioane pregătirii si folosirii raţionale a gunoiu­ .ale Congresului al XlX-les al Parlidultn volte şi să sc lărgească Sncobt în preţuit toţi oamenii sovietici munoeşc însufleţiţi
tehnice de maaâ până In prezent peste 10S tone de îngră­ lui de grajd ţi a celorlalte îngrăşam.ntc Comunijl al Uniunii Sovietice ţi a recenle- comparabile, se poate conjlafi ci pc limpid penlru construirea comunismului, ridicân-
Din raport, a reejit că Sfatul popular şăminte chimice iar alte câteva sute de chimice Din lipsă de răspundere şl con- lor HolArirl .ale CC. al P.C.U.S. şl Guver­ du şi neîncetat nivelul de (rai. tn lumea ca­
regional a luît o sena de măsuri. în ve­ tone sunt în curs de livrare Irol. aceştia au neglijat controlul asupra nului sovietic, menite să cnnlribinc b Im anului 1953. au test vândute populaţiei pi in pitalului suni ieri de milioane «le şomeri,
derea pregătim fn bune eondlţiunt a cam­ Pe baza referatului prezentat, membri depozitării seminţelor şi nu s'au preocu­ bunălăţirc.a vieţii omului — cct mal dc prci reţeaua comerţului Ue stal şi coopcrails*. iar mizeria şi foamea cuprinde mase lot
paniei agncole de primăvară Comitetului Regional de Partid au ana­ pat de procurarea chimicalelor necesare cu 2) la suia mal multe mărluri dccâl în
capital. mat larg) de oameni al muncit Numai tn
Printre măjunle organizatorice luate lizat din toate punctele de vedere Întrea­ pentru tratarea lor O parte dm tehni­ 1952
de Stalul popular regional se prevede ga activitate desfăşurată dc Comitetul cieni mai subapreciată ţi azi Importanţa Datorită ritmului Insullcţil. datorită «la­ Grija dc:&cl*:lă pc care puiarca soviet că S U A In ulllma lună a anului 1953, nu­
strângerea şi adăpostirea întregului in­ Executiv al Sfatului Popular Regional in ce trebuie si o dea organizării fi bunei nului neîntrerupt doveJ.ţ cu pnioj-nţă «le o poartă omului şl satisfacerii nevoilor sşle mărul şomerilor — această armată IIJ-
ventar agricol clasarea lui şi întocmirea perioada de iama 51 în vedarei pregătirii funcţionări a centrelor dc germinaţie către Inlregiit popor sovlelic. cian cc 3 l;i- materiale, rcese grâdor dm uriaşele cllr® mJndă. tristă Şt fără adăpost — a crescut
unui pian de reparaţii la S.M.T. GAS campaniei de primăvară Pe lângă părţile Participanţii Io discuţii, scoţând la cul posioilă Irunslorm.irc.a ţării sovieldor ee vorbesc despre construirea o.tjî Imen- cu încă 509 000 oameni.
C AC, întovirâjiri agricole ţi sectorul pozitive si lipsurile oglindite In referat Iveală aceste lipsuri, au făcut o serie de dinlr'o ţară agricolii. Inlr'o tară Indus­ Mergând pc linia Ir adiţionalei lupte pen
individual agricol Deasemeni. raportorul participanţii la discuţii au scos La iveală propuneri in scopul Îmbunătăţirii muncii spaţiu «Ic locu'l In anul ce a Irecut. tu
s a ocupat de centrele pentru închiriat si ei o serie de lipsuri care mai persirlA Sfatului Popular Regional. trială, In mai pulm dc trei Planuri Cm vcsllţille statului In conslrucţiile de noi Io tru pace şi colaborare Intre toate ţările
unelte de pe lângă cooperative In sco­ in munca Sfatului Popular Regional si In urma discuţiilor purtate ţi pe boz.a emale. sa dezvoltai deosebii de repede în cumţe su crescut cu II la sulă. ceea ce lumii, Umunea Sovietică, a întreprins tri
pul punerii acestora tn circuitul agricol caro se restrâng până jos la raioane $1 propunerilor făcute Comitetul Regional duslria. baza putcnl statului sovietic. a lăcut ca numii tn locxtilâtile rurale îă decursul anului care a trecut un şir în­
In vederea obţinem unei recolte bo­ comune de Partid a luat o serie de măsuri me­ In acest sens comunicatul arală că pla treg de acţiuni, menite să slăbească tea-
gate in anul 1934 s au luat măsuri pen­ Comitetul Execuliv al Sfatului Popular nite eă întărească munca Sfatului Popu­ nul anual al producţiei globale In induslne fie construite peste 4C0 OOO case j>unc« tn ceea ce priveşte încordarea In
tru aplicarea metodelor agrotehnice do Regional ţi comitetele executive ale sfa­ lar Regional ţl su asigure o bună des­ Vlctord grăitoare au fost obţinute apoi relaţiile Internaţionale şt să creeze condiţii
iarnă, insistându-se în special asupra turilor populare raionale ţi comunale făşurare a muncilor fn perioada de iar­ a losl îndeplinit In ansamblu tn proporţie In ceea ce priveşte creşterea nivelului cul­
menţinerii vegetaţiei culturilor in tâmpul nu au activizat comisiile permanente $> nă ţi pregătirea temeinicii 3 companiei dc 101 la sulă. ceea <c denolă că pro tural a' poporului sovietic Aş.a de pildă prielnice unei politici de prietenie
iernii, a căratului şi depozitatului guno­ nu le-au ajutat sâ-şi lărgească activele ozricole do primăvară (Incţia globulă a întregii tKl.istrn a U R S S numărul elevilor din clasele VIII—X a ale Astăzi, la conferinţa dela Berlin prin gla-
iului de grajd la câmp cu cât mai mulţi oameni ai muncii, cu In acest scop, s'a recomandai Sfatului 3 crescut tn 1953 cu 12 la sulă. In cem şcolilor medii a crescut In comparaţie cu iul Iul V M Mototov stalul, aoclallsl so*
S'a organizat ţi întărit controlul esupre cât mai multe femei $1 tineri, înlocuind Popular Regional să Însărcineze pe fie­ pnraţic cj 1952 şi cu 4S Li sută In corn anul 1932, cu L.307 000. din care tn loca­ vietic. indică dm nou drumul ce poale duce
depozităm şl păstrării seminţelor tn si­ munca practică, legată dc teren, cu mun­ care membra al comitetului executiv, ca pa raţie cu 1950 la asigurarea securităţii europene, la solu-
lozuri. măgării, etc. asupra curăţitului, ca de birou. Astăzi se poate vedea Împreună eu sfaturile populare raionale lităţile rurale cu 513000 In ceea ce pri­ honatca paşnic) a tuturor problemelor lill'
a tratării ţi germinări: seminţelor cum birocratismul ţi formalismul s'a în­ 31 comunale si organizeze ţl sâ analize­ Succese deosebite s’au obţinui ţl fn ceoa veşte instituţiile de învăţământ superior, z-
Sfatul popular regional a mai luat mă­ rădăcinat adânc In activitatea unor teh­ ze situaţia de pregătire a campaniei de rc privcţ'e dezvoltarea induslrml grele, pla cestej au losl Ireevcnînle de 1552 000 sin gioase Internaţionale Oamenii muncii din
suri în vederea ridicării nivelului agro­ nicieni din cadrul secţiilor agricole ale priipuvaru. în urme căreia sâ se ia mă­ tn de fundamcnl a economiei socialisle denţi. aillea cu 120000 mal mult dccăl In toate ţările lumii, văd încă odată In pozl*
tehnic al cadrelor ţi a oamenilor mune.i -sfaturilor populare suri concrete, menite sâ asigure mobili­ In decursul anului 1953 au losl crei’r 1932 ha Unfuni» Sovirtice, dorinţa sinearl de a
din agricultură Pentru aceastva e a orga­ Datontă lipsei de control Uniunea Re­ zarea tuturor tehnicienilor, a agenţilor J peste 100 tipuri de utila) dc mare rând» Toate aceste mlăpMn ale oamenilor w contribui efectiv la ori cc acţ'une între­
nizat la Alba Iulta. Orăşde, Haţeg ţi Do- gională a cooperativelor de aprovizionare agricoli, a deputaţilor a comisiilor do . meni pentru industria uşoara şi abmen vieticl. conduşi dc gloriosul Pariid Comunijf prinsă fn favoarea picii, a colaborării pe
bra cursuri cu durată de le zile cu agen­ ţl desfocere. Uniunile raionale $i coope- femei ţi a întregii mase de ţărani mun­ iară
ţii agricoli ţl rooveterinari, cursul agro­ rahvele săteşti nu au aprovizionat cu fier. citei-; in muncile de i-oparare a între­ al Uniunii Sovietice, vm sâ întărească 1»- plan economic şl politic ţl deaceia o sprl-*
zootehnic de trei ană la C A C Daia Ro­ cărbune 51 alte materiale necesare atelie­ gului Inventar agricol, de pregătire a j In eeeace prlveşle creţierea posibiliiî ţjârul picii, constituind o puicrnlrâ lovi­ [mă $1 o susţin cu toată Una.
mână — Sebeş ;i cursurile agrozooteh­ relor de reparai uneite seminţelor »t de aplicare a tuturor regu­ |>lor de ridicare continuă a alării materiale tură dată acelora care din umbră uneltesc Succesele obţinute de Uniunea Sovietică
nice de masă de trei luni in 31 G A C Cnele organizaţii de partid, lipsind de lilor agrotehnice o poporului, deasemeni ou fost In/egisiratc noi râzbu.ae. organizează no« ac(>unt dt dts fn munca de anul trecut, cât şl cel* pe
i< 41 Întovărăşiri agricole. îndrumate sfaturile populare ţi nesoco­ Cu sprijinul ce-1 vor pnmi din partea succese frumoase A sitei, producţia aparalc trugere ţi exterminare a omului Fie arată care le dabândcşle astăzi fn munca el de
In acela? timp. au fost organizate la tind mobilizarea tuturor organizaţiilor comitetelor raionale de parud, se indică fiecare ii. înflăcărează pe oamenii muncii
cele trei S.M.T-uri cunun de ridicarea de masă în jurul lor. nu au reuşit să des- comitetelor executive ale sfaturilor popu­ lor dc televiziune a crescut cu I2S la suhl limpede ce poate fnfSpini un popor care « dc pretutindeni, care văd fnfjpluindu şe prin
calificării profesionale a şefilor de bri­ lâţoare o muncă corespunzătoare In ve­ lare raionale ca împreună cu conducerile faţă dc anul 1952. a răciloarelor electrice scăpat de asuprite, tn popor care munceţte munca oamenilor sovietici, comunismul, el-
găzi, a ajutorilor de şeii de brigăzi, a derea organizăm 51 desfăşurării între­ întreprinderilor ce patnooejzu unităţile cu 59 la sută. a ţesăturilor de mătase cu liber, pentru bunăstarea ji Icncirca sa
tractoriştilor ţl a pontalorilor. cerii socialiste ţi patriotice, pentru a socialiste din agricultură să se organizeze 73 la sulă. a bicicletelor cu 15 l.a sutî. o Conştienţi pc deplin de lost* acestea sul de aur al omenirii muncitoare penlru
Raportorul a arătat că, acolo unde sfa­ grăbi reparatul uneltelor 11 maşinilor echipe de muncitori calificaţi, care eS pastelor făinoase cu 20 Iu sulă. .a consc r vc muncitorii, colhoznicii. înlelccIuiSl’i Ţării a cărei realizare au luptai şt luptă de a*
turile populare raionale au ajutat si în­ agricole Sa neglijat tn mod neţjermis ajute la reparatul maşinilor fi o utila­ lâlj vreme
lur cu H l.a suU. a mezelurilor cu 10 la Socialismului se avântă toi m,m entuziaşti
drumat comitetele executive ale sfaturi­ parcul de Iracioare. pluguri, semănătoare jului agricol dm aceste unităţi, şi să asi­ Poporul munctor din Iar* noastră, pri­
lor populare comunale, muncile de iarnă selectoare, etc., existente In sectorul In­ gure repararea Întregului parc dc batoze sută Şi 3 vinului cu 24 la sulă In măreaţa lor luptă dc construire « comu­ veşte cu bucurie sl încredere succesele ob­
a au desfăşurat in bur.e . condiţium Ds dividual din care cauză, până în prezent tractoare ţ! motoare dm sectorul indivi­ Izbilnzi d:mne dc admirat sau obţinut nismului încrezători in partidul Inr care ţinute dc Uniunea Sov*«Hră depă »l rAM
exemplu. Comitetul Executiv al Sfatului sau reparat foarte puţine. Există chiar dual. .1 (n domeniul agriculturii sovietice Oi li conduce înţelept şi sigur spre lumina
Popular din comuna Vinţul de J09. raio­ ateliere de reparat ca nu funcţionează Comitetul Execuliv al Sfatului Popu­ lându ye pe puterea întregii orânduiri so cetei mai bune societăţi - societatea 00 exemplu se conduce consecvent, Ajutorul
nul Alba. Intccmindu-şi un plan concret doloc. ca de pildă la Bucureşci, raionul lar Regional, arc datoria să asigure toate victlce. căi şi pe superioritatea agriculturii munijiâ — «i fţi manilcslâ azi. eu pnl* primit dm paile.i ţâr .1 socialismului, rât
de muncă, cu sarcini bina precizate în Brad. sau Rapelt raionul Hunedoara (aţii condiţiile, în vodorea identificării tere­ colhoznice, au (ost b>ruite cu succes ţoale jut alegerilor pentru Sovietul Suprem, dn îl eapv*lenţn «cestela. sun» o garant* sl
timp ţi pe oameni a activizat comisia de care Staturile Populare nu au luât nici nului legumicol, iar pentru realizarea pla­ gură cî şl noi vom pute» păşi pe culmile
permanentă pentru agricultură 51 pe şeii: un fel de măsuri La fel au fost ne­ nului legumicol, este nevoie sa la măsu­ greutăţile şt aslăzi comunismul se conslru gnsle-j nrţârmurilî- pntrtolism-j1 lor mlocal luminoase ntinie de mmunaţit oameni so­
de secicare In această muncă un sjulor glijate S.M.T.-urile ţi centrele de 'închi­ ri de aprovizionare pm cooperative. leşie cu paşt uriaşi alăt In oraşele eâl ţi propunând drept candidaţi pe conducătorii
preţios a pnmit ţi din partea comisiei de riat uneltele agricole de pe lângă coope­ O C L inlrsprnideri ţi instituţii, cu ma­ în şalele sovietice Cifrei* uriaşe Insense iubiţi ai partidului, precum şi pe cejlnlli vietici
femei rative terialele necesare, aţa cum sunt: răsad­
In comuna Mihalţ s au organizat 9 cen­ Din discuţiile purtate, a mal reeslt ci niţe sticle, rogojini, motoare, pompe, etc.
tre de reparat unelte si sau repartizat Comitetul Executiv at Sfatului Pcpular Comitelui Rcconal dc Partid a mai re­ Sa dam ntentie deosebită bunei aprovizionări $i deserviri
cetăiemi pe ateliere, fixăndu-se preţurile Regional nu a folosit dm plin tehnici® comandat să se formeze o comisie de a oamenilor muncii
de reparaţie mi dela regiune ţl nici pc tehnicienii dela tehnicieni, pantru verificarea întregului
Succese frumoase au obţinut gospodă­ punctele agricole in identiiicare* 51 sta­ utilaj agricol, etc.. recomandări. de cane nici mal lung derfii cel dcU rtislribuiio■ tică dâunâjuaie. care aruncă o umbră ne-
Programul dc mişun, e!jborjl «Jc purl'd
riile colective întovărăşirile agricole bilirea balanţei de seminţe necetere or- dacă Comitetul Execuiiv al Sfatului Popu­ ji guvern tn vederea creşterii nivelului mârlurilor In felul acesta ?e «vrii aglu plâcuîă asupra comerţului nostru scoili»»
Multe din acestea, au realizat aproape gmlzârii schimbului de seminţe şi pentru lar Regional va ţine cont, ele vor permit? mrraţij tn anumde puncle cec-ace elimină $1 acenslii. pentru vă experienţa no»*»r» a
in inîregime plenul de reparară a unel­ .1 asigura sstisfreerea integrală a pionu­ să fie lichidate lipsurile avute până in dc tra : . material şi cultural *1 oamenilor nemulţumirile oamenilor ş> greutatea desi-r dovedit netemeinicia motivului „lipsei d«
telor agncole lui agricol Măsurile pentru idenl ficarca rrecent In muncă ţi să asigure o bună muncii, tare *,1 sporească necontenit ţi viril, ireasta decurgând norma' şi cu r;i ham mărunţi" uenarece la nul nu l'a slm-
Au fost îndrumate conducerile gospo­ terenurilor pclrivlte pentru cultura de or-gătire «i desfăşurare a campaniei agri­ şsrcimlc Incrai-arllm Jin vumertiil de sin p^ilate lit nicicând această Mpaâ. consumatori
dăriilor anexe pentru a-si procura gu­ legume ţi zarzavatuli, luate da Cămile- cole de primăvară şi cooperaii.-l nnşlrl unmln.1 în Iniile a una restul cuvend
Sncntindu I c,1 o Wgflffc tăicnuulâ pc O alent'v ileo-cbltâ Jnu •pruviziranSîii
unităţii, tn special cu marlurile cele m:n Câi priceşte xiituil nc.a fală d* cumpără­
c.arc îi.aliit nuîlru democnt p-ipular o fo
Injpflc t” scopul s.atisl.accrii maximale « ,'ăiitale Este greşit pMcedeul uncr gest’ 0 tori. ne străduim sâ l e cât mat cfviiitată.
Turnătorul comunist Tudoran Ioan cer!nţe!di crescânde ale maselor pupol-vc nari rjrc rcluzâ s;:«J uu 1" cant.late mjcf încât avcşl'.i să vadă tn noi adevăraţi V
muncilnih ri n cmncrţul socialist Irelvjc O a «ene de miirluri dc frica alterării, a In v.arâ«' «I pr ! eten1. preocupaţi sl deservi
In hala turnătoriei dela uzina .,Victori,-1" t:u a li cu.-âMâ ş' a-i I a ce şănţuleţele p.n- d:n uzmâ gunoiul vânduţilor împreună eu privcaocâ aprovizionarea Şi dcscrv ire.a ca ctvhir I sau iletexnirâ'i: spiinânrl rnnşum.a cât m.il bine
Câ'an zgomotele dela macarale se Îngână Iru turnare, o aşezară cu grijă, jos slăpinji lor cu (nt o ja inr ic de onMe, ca o ilalnrie palrin lorilor ca nu ar exişin in depozd mu !u Succesi-'e nbtmule «le hrig.ida noajlrâ ««
cu c'ocotu! lentei ţi loviturile ciocanelor Cel mii vârrinlc dinlfe ci se îndreptă spre .Voal colectiv dc conducere al uzinei, dm tica rlilerile centre de aprovizionare in unita d.atnresp col jborăTfl *tr.1nje Intre membrii
pneumatice dela curăţătoria de ptrse Stră­ un vas. dc unde scoase o mistrie mică ;i care lac parte munolon r'd ; co|i dm sânul Ca responsabil de brigadă Jc bună drscr lea noastră ace-'r pmrluse au Inşi 1n!o‘ «i. preocupării tlevârula de a îmbunătăţi
lucirea lontei topite. i|i alungi pentru un fnc<?no s) râzuîoscă r, şipul dc pe murginH nostru mi-au rezolvat ccrere.a oşu cum r*;i viro am c0nilal.1t ră «l.acâ i'.l org.apizcz' ■teaun.) dfn belşug ji niciodată nu putem mereu munca de deservire si însuşirii ei-
moment preocupările ţi inleres-j| penlru lorme Din îndemânarea cu care lucra, pu­ şl firesc Am trecui 1,1 turnătorie, la sec'o cu chibruLil.-i munca tn cadrul brigăzii dm «pune vn »m av»ri pierderi. prrlrn|cî comerţului sovetlc care constitui»
ca,re ai venit aici teai sâ vezi că «1 cunoaşte b:re meseria rol pese mce.inicc, unde lucrez Şi tn pre undate, deservirea consumatorilor se poai,- O altă preocupare permanentă o avem un ghid o cel n tx In mimce noastră
Privirea Iţi tuge (lela un loc la altul .M am apropiat «. ani inlr,i( in vorbă cu teul face in c:'e mai bimc cond ţiural şt ÎSr;\ fn de*ervirra oairiemtor muncit cu m.lrlnr’ Nul ştim câ oamenii muncii ne cer s
ţi nu ştii unde sâ le uiţi mai întâi la>â dăricul Aţa 1 am cunoscut pe comunistul Şeful de cdiipâ Tudoran lo.m sa întoarse nrc.a niullă greutate corc«pun»ă!o,are Dc xrpîi dăm n dcvasehţiâ fomportarp ţîvil’zaiă, aleoiâ şl cuvlnclcvaşţ
pe jgh-abul cupiorului curge un lichid incsn slahanovist Tudoran Ioan deodată spre u:i lănăr ce lucra puţm m-ii Iriâ de pildă cum prnccilrîiti noi fţnguJ 1 ntenţie recepţlnnArîl mărfurilor aluno c-ln 1 l.aj5 dc consumslori. Inr conştiinţa că Şl
desoeiit. Inlr'o oală pântecoasă ca un bu­ Vie'a sa -i'are nimic extraordinar sau Încolo: „Ruîy. bale avu Tnl.V urechile in r<in<l compusă din patru membri, fn Lmpn' Ic primim, iar eventualele mărfuri nec-a np| funtem parhcpanţi activi la ridicarea
toi*;. purtată de lumile de oţel ale maca neobişmut Este la lei cu orice om ţn- mndclul de lemn }■ apoi Invejlc uyv cj normal dc desfacere liec.ar» este iiP.piUţ-t icspimz.Jlonie nu le punrm In consum sein nivelului de tr.n a! celor ee muncesc, ne
ralci : dincoace, un elev al şcolii profesionale care-l întâlneşti în diler tc locuri Modest ciocanul modelul pc mita lungimea tui" pe sectoare. însâ «lunci când unul din x n.ablnd foruri!© cnmpelente nhl'ţ;) «s ne compoflâm aşa cum ee cu­
oiderurgice se udă cu atenţie la mâinile d! simplu ţi cu o mare dragoste pentru tovx După aceia se întoarse spre mme ţi mi I reste sectoare este aglomerat — cum jc O lacună de care suferă o mare parte vine unor luptători -penfru bunăstarea po­
bace ale unui bătrânel încărunţii, cere r dirâ răşn săi de muncă, alaţnbil şi pneleno* ■'fătâ cu capul : „e Irunl.xş tn produr|ie, sc întâmplă de ob cei cu scdorul raţionale — .1 unilăli'of noastre esle aceia a însuşirii porului muncitor, perfru o viaţă noul Şl
— de parcă ar Ii c<ne ţtie cc lucru Irag-.l — F'U de ţăran sărac, dmtr'nn saţ de lângă pricepu foarte hmc In (urnatoric Toii mem­ ?(unci mainrll.ate.a torţelor bngă»!! se *n- har.tlnr cuveniţi e« reri nm,«umatoriM fericita.
capacul unei lorme Călări. a venii in anul I9IG la uzină «j brii echipei melc juni ulcmiţli lată l ar Ire.aptâ aici. d'viză ndu-sc muiifn In aşa Aceasta metodă hurghexâ " r c.a'p n pr.sr- INDPEt GLIGOR
Repeziciunea cu care Irec turnătorii cu înveţe incse/ua dt turnător Ruty FcrUmaad, spuse el arălăndu mi I ne fel Ineăi timpul de desen-ire a consuma lică unde casieriţe, sula nntivul lipsei dc responsah'l de b>:g de buni deservire
lingurile pltno cu tontă. le uluieşte Cum ,,Grc,i viaţă atn dus ca uccn e. grea $î cel căruia li spusese cum ţ,i scoată modelul torului Ix casă «» nu le nici mai scurt bani m.îrtmţi, noi o con>:d«râni ca o prac Coop „30 Decembrie'' — Alba Iulia
de nu o varsă, sau nu se izbesc unii de dt muncilor calificat — spuse dânsul Jin form:1. celăl.ill e S:îmoveanu Ten-Jor.
alţii? Oricine şi ar pune această întrebare Viaţa de mizerie, umilinţa, acrul acela de iar cc) ,1in colţ c Ciomor losif Cu to|ii lu­
4
Dacă priveşti cu «'enţic. n-j ţie greu superioritate pe care ţi i dădeau cei d-n crăm in contul trimestrului III al anului Conducerea fabricii „SimicR Blrmifiu
Jâ obicrvi de câtâ prcciz>e $' îndemânare conducerea uzinei mă scoteau dna răbdări I95S”.
dau dovadă aceşti oameni M am apropiat Trăiam sub ameninţarea permanentă a eon L-am întrebat apoi cum se răsfrânge asu să dea rai di muStă atenfis fsalissrii de eco^rnii !
de un grup de muncitori, care bătătoreau eedieril. a rămânem 31 fără bucăţica amirâ pra sa răsplata necontenitelor depăşiri de
nisipul Inlr'o casheâ (tormă de turnare) do pâine pe care o eist'gam Si fiindcă nil plan pc care te înregistrează Iniţiativa slahanovii'ului Nlcolae Militarii ţitoc numârul de perec!" de Incălţimmlc «■stc ocvevir ca conducerea fabric>• sâ In­
$ te Iţele (bătătoarele dc nisip), păreau in le cam stăm eu la inimă. mau trimit pe — Câştig bine tn uzină, peste )000 de dola lubrica de Incâlţăm.nle ,..N'colae Băi realizate dm econnmb. troducă consumul speclbc duţiâ calitatea
suîleţite tn mâinile harnicilor mtneilnn ; aci frnnl doar mol prăpădi pc acolo. Am Indurai lei lunaf Aprovizionarea magazinelor de stal cescu" din capitală s'a exlirvs şt tn Intre Exemple vii tn această privinţă dau. sta pieln Oeascmeneu. Iiecare muncilor vj t/e
izbeau cu putere nisipul lela margine multe tn timpul războiului; am lost ţi rănii »e îmbunătăţeşte nccontcniţ Pc Ungă ma­ prinderile şi cooperativele mcşieşugăreşti dm hjnovista Moldovan Ana şl fruntaşa tn bui sâ lie ctt mal bine iniţial In aplicarea
ăei se lăsau «J$cr ca o mângâiere adusă n ; - la piciorul drept Rana ce 1 drept nu era gazinele existente au mal luat fiinţă Ineă regiune? noastră In urma extinderii «ccs producţie Gtigor Florlca dela secţia croit, metodei d« lucru a Iul iN.colae Mililaru.
şipului cc-1 bătătorea l.t forma grjvâ. djr simţeam cum disperarea mă eu rbuit „AlImcnUrc”. care deservesc pe muri- •ei iniţiative s au obţinut ln«emn.ite aco prima economisind tn cursul anului trecu! pentru ca toţi muncitorii să o «plice. Apoi.
Când s a terminot această operaţiune mi- prindea : fusese 2lms nervul şi nu mat cilorl. OC32 dm P piele Iar 3 doua peste 7.120 ţinlnd seama dc Indicaţii, să se ta cit msl
earaua. ca un oro» ascuîijîor a venii ).'< puicim indoi Izba piciorului laf.V mi-.am zis cu făn»l am părăsii Io nnmn Iu piele, mr«inâ şl alte m.ilcrii dm dm p grabnic măşurîlc tehnice necesaie ca. tnze*
caic s au produs numeroase pcreclu de tn
lându-şi cu u.n zornăit braţul in jos. In Când m'jm întors la uzină, am lost re cui de muncă *1 eomunislulu' Tudoran. călA călţăminte pentru oamenii muncu Nu lot astfd dc esempte dau Insă >• 1 ralia seclici croi cu mese corespunzătoare
timp ce do: muncitori cu mişcări sigure, partir-at la o ahă muncă Mă simteorn slân dragoste de muncă izvorîl.i din cugetul Inr ceilalţi muncitori Tovarăş? Şerbnn Victorul ţ. celelalte
legare de braţul macaralei cu două cabluri jenit: de ce sâ f>u dai la o altă muncă, curai au muncitorii noştri 1 Ei nu o văd ea La fabrica „Simmn OSmuţiu" dm Alba de pilda. In Iov să obţin) economii, rîţl Un aport preţios tn realizarea de econo­
de oţel p n r tea superioară a formei Un ce eu hu sunt la. lei cu ceilalţi onmenl. vvi pe o povară apăsătoare, ci ca o cinste, o lulî.a. fn cursul anului trecui s-nu ecano peşin losemnale cantităţi de piele Pierderi mii Irebue să 1 aducă şl organizaţia de bară
semn seurt 41 motorul începu sâ băzVe uşor pentru că seVopătez ’ simt ţi entuziasmaţi se avântă mai dârzi In mis ; t; 10 922 dm p plete. 22628 dm. p însemnate înregistrează şi tovarăşul Moldo de partid, comitetul de întreprindere şi <v.
meşms Şi altele, dm care 6-su putut con
ridicăndu o ea pe un ful; După cc forma Am cerut să tiu dat ta turnatorie Suitul lupii, pentru că munca c Tnsîişi viaţa van Gheorgbe ganlzaţia U T M Popu'anzarca sl eitmderea
fu tntoo*sâ cu partea vipr-ienril in sus pea tnoilor al transformărilor sncîale măturase a cim.v.v feclmna 780 perechi le|e penlru pantofi Jr Reiese deci cl»r că dacă unit muncitori metodelor fnainlafe dc muncă, a îniţlxlivelnr
damă Şl căptuşi I 720 perechi nu ar H îâ'M Mila njipă in detrimenlul proprii care dau re> l,, lale bune. stimularea
Tiebnc arătat tnsă că ta această labrieil economiilor acestea ar li losf mult mal mari morală a muncitorilor şl muncitoarelor c*t
Duminică 31 Ianuarie a c., ;e inl:«g cu­ S P O R T l.ak" Orâşllc. e.nre a losf urmat îndeaproape var li pulul obţine mai multe economi’ Faptul acesta se da!oreşie S' lovarSşeî obţin ede mai multe economii, combsleies
prinsul regiunii ia deslâţurat programul do Narlţa Tiberlu tot dela „Metalul” Cu- dacii dm partea conducerii ar li existat mal Mtrs Ana responsabila brigăzii, precum şi cu tărie a risipei şt a indisciplinei In muncă
de iarnă tn cadrul cupei ..Drumul Sociali* tm del* „Metalul" CugT Juniorii Preoue gir. clasăndu se pe locul III mult interes ş> dacă Iniţiativa tovarăşului celorlalţi membri că nu *u pus m.aţ hol) treb-ae să stea ta centrul preocupărilor »-
mului", concursuri populare O M A ţi «no In faza raională la proba de sămutS. 'o Mildaru «r L aplicai) «)e toţi muncitori!
Ciheorgbe ţi Flori*a Gheorghe r!c!j „Spa’- ril tn discuţie problem? risipe! p* ca-e cos Jom
cursuri in ca Irul „SpsrtăVi.'.dei" satelor curile I. 11 ţi III le an ahlîmt coacurcnţu dela croit ;■ sLaiiţă. -adică ‘3 acorde n n |j v > unii tovarâşt Denscmenea, maistru! Economisirea dc maiorii prime reprczin'ă
lai" Orâştie iu cucerii locur.ie I ţ' 111 Jnţng Ioan. Rosnvseht Adnll ţi Florea
Dumin-c.l 7 Februarie a c. in talonul alcnţio deosebită organizării raţionate a secţiei. Oolufi Alexandru. In loc si corn n rezervă mIernă de cca mal mire Impof*
Orâşhe la faze de raion st», a parheip?’ la proba dc 2 Vm ski. Iar pe locul II s'a Cheorghe. care au rnnnmi in cadrul co­ locului dc muncă aşezării Şi combinării co bată risipa o tncufa|ear) fanţi In «peclal pcnlm Industrii noijtră
un număr de 1S< lineri Şi vârşlnlci e.a-i- r a«at l.inSrul Ciut vrei lo.an rlrl.a ...Mela lectivului „SparinV". rcctc a t'parelnr şi mtnu'rii lamei dc cro'l. Faţă de această situaţie conducerea 1? uşoară Dencea k Impune c.a fiecare mun­
au losl anlreiiaţi de 1 : lcri!e colective spor iui" Cugir Panfru laza regională Jc săniuţe core sc |a secţia «le cro t. sau aşezarea ş« enir.bmi brieii va trebui să ia o poziţie holărllă d<> citor <? tntosnsc) eu cbibmînţâ fiecare cm.
t vc. ca : „Spariak" 1 ,Pro2.aesu’‘ , „Tiacâ La proba dc sk; i lem fond stnmri, lo va desfăşura la Aibj lulî». Comilelul ra­ rc» corectă a cuţitcliu de şlaoţal 1» sec combatocc a risipei, considorind realizare.1 de piele liccxre hurulcâ de talpă penlru
1
ra” toate d : ,o Orăţlic ţi ..'trţa'u;“ Cz.gir cnl I a losl cucsnl dc sblorul Federciu? ional penlru ruMnrJ Lzicâ şi 5port Orflşlle (iz ştanţe. dc economii ca o îndatorire principal) > în­ en In felul «cesln x> ?p pnaf) produce cit
mai mutu înrâiţAmmle icfilnâ şi hună. ne-
treprinderii.
Toate accjţea. Înîuşdc de toţi muncitorii
Pe locul I «1 II In proba de cob-ri-e laan da:1.1 ..Alaiului" Cu”:r. tocul II reve a cî.isal 21 dm er| m»i bunî alergători cu ar da posihitîlate lahr-ed sA crească »im- Penţiu a itimola lupia pentru ccnnom : -, cesac) -sanie,ador mirnc» S VOTCI)
sa clasat I V.rfan şt Virjlrsr.u C.o.aaţsa nindii 1 sV.'oru ui Rolog Ioan rM* „Spir­ fi echipaje