Page 8 - 1954-02

*ag. 4 DRUMUL SOCIALISMULUI Nr 12

C O N F E R I N Ţ A D E L A B E R L I N Consfătuirea unională a lucrătorilor
din sovhozuri din U. R. S. S.
miniştrilor afacerilor ex erne ai celor patru puteri MOSCOVA (Agerpresj — TASS trans despre rezervele a căror folosire va face

mile : cu putinţă âporirea considerabilă a pro­
ERUN (Agerpres). — TASS trans- strlnse lăsate pentru îndeplinirea func­ provizoriu al întregit Germanii. De aceea rlu comun al întregii Germanii şl la ţine­ La S februarie, in cadrul consfătuiri: ducţiei de alimente şi materii prime pen­
ţiunilor de pară. el a Insistai asupra faptului că rezolva­ rea de alegeri libere pe întreaga Germa­ unionale a lucrătorilor dm sovhozuri — tru industrie
xlinta din 3 februarie a conferinţei A luat apoi cuvlntul Georges Bidault rea problemei germane trebuie sâ Înceapă nie. V. M Molotov a arătat câ conferinţa convocată de Comitetul Central al Parti­ Participanţii la conferinţă au subliniat
litrilor afacerUor externe a fost pre- care a repetat dupâ Dulles că propunerea prin ţinerea unor alîgerl pe întreaga examinează o problemă complexă care dului Comunist al Uniunii Sovietice şt de câ sovhozurile trebuie să-şi lărgească gos­
tâ de V. M. Molotov. delegaţiei sovietice este inacceptabilă prin Germani*. în conformitate cu planul cens o mare atenţie şt de aceea este Inad­ Consiliul de Miniştri al U R.SS — au podăria şl să îmbunătăţească permanent
-a discutat punctul 2 de pe ordinea de însuşi fondul el şl nu poate fi tradusă Eden misibil ca fn cursul discuţiilor să se re­ continuat dezbaterile pe marginea rapor. aprovizionarea oamenilor muncii de la
- „Problema germani 91 sarcinile an­ In viaţă. Dupâ Bidault a luat cuvlntul Eden El curgă la procedee ca denaturarea pozi­ tului prezentat de Alexei Koaîov, minis­ oraşe cu cel: mal variate produse agricole.
ini securităţii europene" Pentru Bidault. această pretinsă impo­ a pretins că poziţia delegaţiei sovietice ţiei uneia din păr(i pentru a Înlesni criti­ trul sovhozurilor el U.RSS N S Hruşciov. prim secretar el Comi-
upă cum se ştie. în şedinţa precedent! sibilitate de a traduce in viaţă propune­ este determinata de neîncredere In Insti­ carea ei. Participanţii la conferinţă au Intimpi- letului Centrat al PC.US. — Intlmploat
M McOotov a expus pociţi a delegaţiei rea sovietică constă in faptul că. potri­ tuţiile parlamentare Eden n-a edu6 însă V. M. Mololov a amintit participanţilor nat cu căldură apariţia în prezidiu a lui cu aplauze prelungite — a rostit o am­
.elice In problema cili de unificare a vit propunerii sovietice, ţinerea unor ale­ nici o dovadă in sprijinul acestei afir­ la conferinţă prevederile principale ale G M Malenkov, N S. Hruşciov, K E plă cuvlntare
maniei şi a făcut propuneri cu privire geri libere trebuie si Pe precedată de maţii. propunerii prezentate de delegaţia so­ Voroşilov. L, M Kaganovicî. A I Ml- In încheiere, participanţii la consfătuire,
îoruUtuirea unul guvern provizoriu al crearea unul guvern provizoriu al întregii Merglnd pe urmele lui Dulie* şi Bi­ vietică. koian. M Z Saburov. M G. Pervuhtn. au adoptat in unanimitate un apel adresat
egii Germanii şi la ţinerea unor ale* Germanii de către parlamentele Repu­ dault, şt el a calificat propunerea sovie­ V M. Molotov a subliniat câ denaturînd N M Svernik, P N Porpelov, N N ■-uturor lucrătorilor din sovhozuri, ln care
i libere pe întreaga Germanie. blicii Damccrale Germano şl Republicii tică ca „vădit inacceptabilă" şl a adău- pozJţla delegaţiei sovietice participanţii Şatallo. ii cheamă să desfăşoare întrecerea socia­
F Dulles care a luat primul cu­ Federale Germane cu participarea largă a îat că nu vede nici un motiv p»ntru a-şi ■a conferinţă au pretins câ Uniunea So­ Lucrătorii din sovhozuri şi oamenii dc listă pentru îndeplinirea cu succes a ho-
iul Ln şedinţa din 3 februarie, a de- organizaţiilor democratice Bidault a «us- modifica planul, deşi nu consideră că a- vietică n-ar dori alegeri libere in Germa­ eiiinţă caje au luat cuvlntul la dezbateri lărîrilor plenarei din repiembrle a C C
•at câ a citit declaraţia lut V. M Mo* ţinut că constituirea unui asemenea gu­ cest plan este perfect şi că n-ar putea nia Acest lucru ,a spus Molotov, ar fi uşor ?l-au împărtăşit experienţe, au criticai al PC.US cu pnvire la dezvoltarea con­
iv şl a studiat propunerile prezentate vern provizoriu al Întregii Germanii ar fl îmbunătăţit In chestiunile de amănunt de criticat dacă Uniunea Sovietică s-ar lipsuri!: în munca sovhozurilor, au vorbit tinuă a agriculturii URSS
el. dar n-a putut „da o Interpretare li cu neputinţă, deoarece pinâ în prezent Eden s-a ocupat apoi de premlzele ex­ situa intr-adtv,\r pe o osemenea poziţie.
urajatoare’’ acestor documente încercările de a stabili un contact intre terne îndreptate spre asigurarea libertă­ Dar ea nu se situează pe o asemenea po­ Plenara C omitetului pentru decernarea
lupă cum se ştie, ln declaraţia sa din reprezentanţii celor două părţi ale Ger­ ţii Germaniei unite şi dezvoltarea el ul­ ziţie. Ea se pronunţă pentru unificarea
'ebruarle, V M- Mololov a arătat că maniei au rămas fără succes Bidault a terioară pe o cale democratică Iubi­ Germaniei, peiijru neamînarea alegerilor Premiilor Stalin în domeniul artei şi literaturii
nul lui Eden, sprijinit de miniştrii nesocotit totodată faptul că această si­ toare de pace. expuse In declaraţia lui libera In Germanic, şl pentru organizarea
orUlte două puteri occidentale, est* tuaţie se datoieşte nu refuzului pături­ V M Molotov. lor de căire germani înşişi V. M Molotov MOSCOVA (Agerpres) - TASS In vederea atragerii pe scară mai largă
runs de neîncredere faţă de forţele de- lor largi ale populaţiei, atit din Germanto Ministrul afacerilor exîerne al Angliei a arătat că propunerea sovietică asigură La 3 februarie şl-a început lucrării» a opiniei publice la discutarea candidatu­
cratice german: şi nu poate asigura occidentală, cit şi din Germania răsări­ a repet.it din nou In termeni foarte ge­ ţinerea unor alegeri cu adevărat libere şl plenara Comitetului pentru decernarea rilor pentru Premiile Stalin şi in vederea
geri cu adevărat libere şi cu adevărat teană. da a lua loe In jurul aceleiaşi nerali că planul englez ar acorda viito­ democratice in Germania. Vorbind despre Premiilor Stalin în domeniul arici 5» Htc aprecierii lor de către presa şl opinia pu­
nocratlce Ln Germania, lnlrucit acest mere. ci încăpăţinănl vtrfurllor guver­ rului guvern al întregii Germanii deplin," atacurile miniştrilor puterilor occidentale rauirlt dc pe Ungă Consiliul de Miniştri blică sovietică, plenara a luat hotărîrea
ai prevede ţinerea alegortlor sub con- nante dela Bonn, care acţloneaza în de­ libertate de a hotărî daci să adere sal mpotriva regimului politic statornicit în :l URSS Au fost propuse pentru a fl de a publica in ziarul „Sovetskaia KulLu-
lul unor state străine şi ln condiţiile trimentul cauzei restabilirii unităţii ger­ nu la gruparea militară a puterilor occi Republica Democrată Germană, Molotov distinse cu Premiul Stalin pe unul 1933 ra*' liftele candidaturilor propuse de către
■alunii politice a marilor monopoluri, a mane. dentale proiectată sub numele de „armai? a subliniat că aceste atacuri oglindesc re- I 322 de opere din domeniul literaturii, tea­
■anizaţiilor fasciste, militariste gi a al* Discursul lui Didault a arătat că el. ca europeană" lutul de a (ine seama de faptele istorice trului. muzicii, arhitecturii, artelor plas­ diferite Instituţii $1 organizaţii pentru 9nul
organizaţii antidemocratice asupra a- şl partenerii săi american şi englez, n-arc Referindu-sc la întrebarea pusă dc Mololov a arătat că diferenţa dintre regi­ tice si cinematografiei 1033
lerilor In acelaşi timp, după cum a încredere in forţele democratice din Ger­ V -M Molotov — de ce să au fie lisaţi mul existent In Republica Democrată Ger­
itat V M. Mololov. propunerile sovls* mania. germanii să elaboreze ei înşişi o nouă legi mană şt cel dtn Rapublica Federală Ger­ Scurte ştiri din R. P. Ungară
man! nu înseamnă deloc că nu se ponto
9 deschid calea spre unificarea Germa- Tratlnd de sus poporul german, el a electorală pe întreaga Germanie, care sa
>i ca stat iubitor de pace şi democrat calificat drept „stranie" propunerea so­ corespundă situaţiei actuale — Erien n jâal o cale pentru coordonarea acţiunilor In cadru) colaborării economice nngaro- 6
lor, dacă cel: două părţi îşi vor propune
prevăd ţinerea unor alegeri cu adevâ- vietică ca pregătirea legu electorale şl pretins că acest lucru eate cu neputinţă celiozlovaee 1« Tlszapatlconya pe meiul Potrivit hotSrîrll partidului şl guver­
: Libere efectuate de germant înşişi, de ţinerea alegerilor să fie considerate o deoarece cele două regimuri existente in ca sarcină comună garantarea picii şi Tisei, se constxueşte o nouă centrală elec­ nului cu pnvire la dezvoltarea agricul­
janizapile lor democratice. chestliino a germanilor înşişi Bidault a Germania „nu pol colabora in acest scop* securităţii pentru şina şi pentru celelalte trică Lucrările dc construcţie vor ft în­ turii in R P Ungară vor ft produse mal
ţâri. V M Mololov a dovedii de asemenea
(n legătură cu propunerea făcută de de- afirmat că fn cazul acesta este problema­ Eden şi-a susţinut propunerea ca ale­ netemeinicia temerilor exprimate în şedin­ treprinse de R P. UngarA ur utilajul multe filme documentare şi de popu­
ţ aţi a sovietică cu privire la ţinerea tic dacă vor fj alese elemente cu adevă­ gerile din Germania eă fie organizate sub ţa din S februarie ca nu cumva după mecanic va fi furnizat de R Cehoslovac! larizare a ştiinţei agricole. Ministerul a-
or alegeri libere In Întreaga Germanie, rat democratice şi iubitoare da pace Bi­ controlul puterilor ocupmte ale Germa­ retragerea trupelor de ocupaţie, ln confor­ In prezent, p: şantier lucreazâ pex'.e I OOn Sriculturil al R P Ungare a luat hotâ-
îlles a declarat că ea nu este accepta- dault a apus că după părerea lui există niei şi a asigurat că aceste alegeri ar mitate cu propunerile sovietice, ale celor j de muncilon Termocentrala electrică ilrea ca in anul acesta să producă un
.4. deoarece n-ar asigura respectarea motive care fac cu neputinţă aplicarea putea preintîmpirha reînvierea naţionalis­ patru puteri din Germania, in Germania dela Tiszapalkonya va fi de două ori număr mult mal mare de filme de acest
epturllor democratice ale poporului ger- propunerii sovietice. EI a afirmat, Intre mului şl militarismului garcian Eden a răsăriteană să rămlnâ un număr conside­ mare decât cea dela Înota fel decât tn anul trecut Unul din filme,
in. Dulles n-a citat ructun argument altele, că nu so poate ajunge la niclo în­ repetat teza celorlalţi doi miniştri occiden­ rabil de forţe poliţieneşti Molotov a ară­ ■> de pildă, va prezenta metode pentru obţi­
re să confirme această afirmaţie a sa. ţelegere Intre cele două părţi ale Germa­ tali, după care crearea unui guvern pro­ tat câ afirmaţia că torţele poliţieneşti din 1 Numărul cititorilor bibliotecii „Szebn nerea de recolle mari. Altele, vor trata
s-a dedat la atacuri vehemente la a- niei, deoarece guvernul de la Bono nu vizoriu al Întregii Germanii ar fi cu nepu­ Republica Democrată Germană ar depăşi Crvln" din Budapesta, a crescut conside­ despre problema irigaţiei, a productivi­
e«a Republicii Democrate Germane, ln- vrea să intre In contact cu guvernul Ger­ tinţă. In mod cu totul neîntemeiat şl fără dîn punct de vedere numeric forţele po­ rabil Anu! trecut. 135000 cititori au îm­ tăţii sporite a solului a cultivării pomi­
reind să prezinte ca nedemocraticâ maniei răsăritene In afară de aceasta met o dovadă, el a afirmat că, făcind liţieneşti dtn Germania occidentală, nu prumutat 3 400 000 de cărţi Sălile de lec­ lor fructiferi şi a creşterii vitelor
Indulrea statornicită In această repu- Bidault a sublimat că guvernul de la această propunere, delegaţia sovietică ar corespunde realităţii şl câ guvernul R. D. tură ale bibliotecii au fost vizii alo de
ică. Tot cv a spus Dulles ln această Bonn nu poate să renunţe la acordurile fl fost călăuzită de dorinţa de a împiedica Germane a propus şi continuă să propună 100000 cititori. (Agerpres).
Ivinţă a fost o repetare a unor vechi dela Bonn şi Paris şi prin aceasta să se (Inerea alegerilor In Germania. guvernului Germaniei occidentale să a-
irmaţll de mult respinse, ale pnepagan- Izoleze, dupâ cum s-a exprimat el, de Eden a declarat că consideră Inaccepta­
jungă la o înţelegere In privinţa efscti-
_ui emericace. comunitatea occidentală. Aşa dar. Bi­ bili propunerea sovietică privitoare la re­ Cifre şi fapte din R. D. Germană
velor poliţiei, a armamentului şl a iepar-
Dulles a recurs Ia această metodă de dault a contrazis propriile sale afirmaţii tragerea trupelor de ocupaţie din Germa­ llzărtl lor In cele două părţi ale Germaniei Consiliul municipal al oraşului Rostock R. D Germană Cele 209 amendamente
discutare a problemei pentru a prezenta că acordurile dela Bonn şi Parts nu ar fi nia încă înainte de alegeri, deşi această In încheiere, V. M. Molotov a declarat a luat măsuri importante perrtru îmbună­ şt sugestii prezentate ln cadrul a peste
un ohslacol In calea unificării Germanici propunere are drept scop să excludă orice
lucrurile ca şl cura Intre Germania occi­ câ unele discursuri rostite in şedinţa din tăţirea nivelului de trei al populaţiei. 42 de adunări sindicale arjtâ că muncito­
dentală. pe de o parte, sl Republica De­ Bidault consideră că unul din obstaco­ presiune sau amestec dtn partea puterilor 5 februarie pot fi considerate drept un Printre acestea se numără construirea a rii au acordat un marc interes acestui
mocrată Germană, pe de altă parte, nu lele in calea adoptării propunerii sovie­ străine ln alegerile pe latreaga Ger­ refuz de a se Încerca sâ se ajungâ la un 2.3S8 apartamente, cu o suprafaţă loca- contract
este cu putinţă nici un fel de contact în tice este faptul ci ea prevede retrage­ manie Incorclnd s»-şi Justifice poziţia în acord in chestiunea In discuţie. Delegaţia tivâ tolală de peste 96 000 m. p., care vor Noul contract colectiv cuprinde anga­
vederea constituirii unul guvern provizo­ rea trupelor de ocupaţie atîl din Ger­ această chestiune. Eden a afirmat că in joVLetlcă este Insă de părere c! trebuie fi terminate anul acesta jamentele luate de muncitori In vederea
riu al Întregii Germanii. mania răsăriteană, cit şl din Germania Germania răsăriteană pe lingă forţele căt/lâ'te căile "spre un acord. Pentru construirea de clădiri în oraşele creşterii producţiei. Muncitorii dela cup­
Dulles a declarat că guvernul deja occidental!, încă înainte de ţinerea, ale­ armate sovietice ar exista şl forţe armate După cuvîntarea lui Molotov, Dulles a Rostock, Wiamar, Stralsuod şl In împreju­ loarele Slemsns Martin vor spori produc­
Bonn nu va accepta propunerea sovietică gerilor pe întreaga Germanie pentru a germane. Eden a trecut In mod intenţional propus ca luni 8 februarie să se ţJnâ o rimile lor, au fost alocate 46 000 000 mărci, ţia lunari cu 2 şarje. Printre cele 200
şl a adăugat că cele trei puteri occiden­ exclude orice amestec şi presiune din sub tăcere faptul binecunoscut cl ln Ger­ ţedinţă secretă pentru a se examina che­ iar pentru scopuri sociale, sanitare, cul­ de angajamente luate d: conducerea ad­
tale nu-1 vor sfătui niciodată s-o accepte partea puterilor străine in ţinerea aces­ mania occidentală au sl foit refăcute forţe stiunile lăsate pentru această şedinţă turale şi de transport vor fi cheltuite 6,6 ministrativă. organizaţia sindicală a uzi­
ormate importante sub masca de forma­
Pornind dela premise care s!nt to contra­ tor alegan. alunei clnd s-a discutat primul punct de milioane mărci. nei, se număr! şi alocarea sumei de 0 000
ţiuni poliţieneşti, de frontieră şi altele
dicţie cu adevărata stare da fapt, Dujles In felul acesta. Bidault a arătat câ res­ pe ordinea de zi a conferinţei — „Cu pri­ ♦ mărci în vederea sărbătorilor muncilo-
a declarat că scopul propunerilor 10 via - pinge această propunere a delegaţiei so­ In încheiere, Eden a declarat câ consi­ vire la măsurile pentru micşorarea Incon- Anu! acesta, Industria R D Germane va reş*î 51 alte evenimente dc acest fe) Va
tice ar fi... împiedicarea alegerilor In vietice. Potrivit afirmaţiilor lut Bidault deră cu toiul Inacceptabile pentru dele­ dării in relaţiile Internaţionale şi la cen- produce mtl de articole dc menaj şi mo­ fl construită o rasă de odihni pentru ex­
Germania. presiunea forţelor armate ale puterilor gaţiile ţărilor occidentale principiile pv vocarea unei conferinţe a miniştrilor afa­ bilier pentru bucătărie, peste 6 800 su­ cursiile de sfârşit dc săptămână şl se va
Este de remarcat făptui semnificativ că străine in timpul alegerilor ar putea fi care se întemeiat propunerea sovietică. cerilor externe ai Franţei Angliei. SU.A., fragerii şi 1 BOO dormitoare, peste 9 000 oloca un fond suplimentar de 95 000 de
Dulles a trecut sub tăcere atitudinea preintlmpinatâ prin crearea unei comisii A luat apoi cuvlntul V M - Mololov. Uniunii Sovietice şi Republicii Populare piese de mobilă tapisată şl 3.300 aparate mărci din fondul directorial pentru can­
SU.A. faţă de propunerea delegaţiei so­ pentru supravegherea alegerilor, alcătuit» care s'a ocupat de observaţiile făcute de Chineze' 1 . Această propunere n-a Intim- de radio. tinele muncitoreşti Anul acesta vor fi
vietice da a se retrage. înaintea alegeri­ din reprezentanţi ai aceloraşi puteri stră­ Dulles. Bidault şi Eden asupra punctului pinat nici un fel de obiecţiuni. Miniştrii * construite 41 apartamente muncitoreşti in
lor, trupele de ocupaţie ala S U.A , An­ ine In încheiere, Bidault a declarat din de vedere al delegaţiei sovietice In pro­ s-au Înţeles de asemenea sâ examineze ln La uzioa de oţeluri fine din Dohlen a apropiere de orajul Freital Conducerea
gliei şi Frant«i din Germania occidentali nou că este eu neputinţă să re stabilească blema căii spre unificarea Germaniei şi această şedinţă chestiuni dc procedură. fost semnat contractul colectiv care va fabricii a elaborat un plan special pentru
$1 trupele U R S S — din Germania răsă­ un contact între cele două părţi ale Ger­ cu privire la propunerea sovietică referi­ S-a stabilit că la 6 februarie şedinţa se servi ca model de contract colectiv pen­ îmbunătăţire!) tehnologiei şl organizării
riteană, cu excepţia unor conllgente re- maniei in vederea creării unul guvern toare La constituirea unui guvern provizo- va întruni ca de obicei la ora 15 tru întreprinderile metalurgice din întreaga muncii (Agerpres).
ţările globului, toţi oamenii cinstiţi dm e Ipocrit şi nesusţinut de realitatea ve­ In vorosImllUateo unui asemenea raţio­
Crorsâca evenimentelor internaţionale lume. solidarizfindu-se cu Justeţea pro­ ridic!. nament, fflrâ îndoială că nu poate crede ni­
punerilor delegaţiei sovietice, cer con­ Iată însă că acest curent ipocrit, ce pă­ meni, mai mult chiar nu crede nici el în­
rea închis In sertarul unor ani îndepăr­ suşi. Cu toate acestea insă caută să şi-l
Pentru o examinare latea sâ contribue el înşişi la unificarea lăciune, alegeri care să fie folosite drept ferinţei dela Berlin, să examineze mi­ taţi şl care a întinat obrazuL omenirii prin fondeze, a! şi-l apere să zbiere în gura
poporului german, acum nu i s a mai părut camuflaj pentru refacerea dictaturii fas­ nuţios toate problemele ord mei de zi şi existenţa sa, a început a se manifesta azi mare cum câ cela ce spune, e „purul ade-
obiectivă şi o justă deloc „ilegal", de natură dictatorială, ci ciste şl realizarea planurilor revanşarzi­ să le rezolve In conformitate cu cerinţele din nou in unele părţi ale lumii. D>n nou vSr”. Vechil sofişti procedau întocmai
soluţionare dimpotrivă just şi rezonabil. Şi această lor vestgermani El vrea alegeri libere păcii. In conformitate cu nestăvilita do­ au apărui reprezentanţi al Iul, ce inspi­ şi Adenauer sc dovedeşte a fi un fidel
atitudine a sa, a fost însuşită cu repezi­ pe bare democratice, ,6u respectarea de­ raţi din această Jalnică doctrină. încearcă urmaş al tradiţiilor lor. cu singura deo­
a problemelor puse în ciune de către reprezentanţii Angliei şl plină a dreptului său naţional la auto­ rinţă de prietenie şi colaborare manifes­ larâgi. făcând abuz de sforăeli lipsite de sebire câ faptele 11 nrată a fl mai puţin
discuţia Conferinţei Franţei determinare. alegeri care trebue sâ fie tată de întreaga omenire. cel mai elementar simţ al realităţii, să iniei îgenl
Poporul german şi alături de el popoa­ pregătite de guvernul prm’lzorlu al în­ croneze lumea şl să o convingă cum că Dacă sofiştii propagau mlncluriA şi o
deJa Berlin rele întregii lumi, se ridică energic insă şi tregii Gormanir. negru nu e negru, cl e alb şi viceversa susţineau până In pânza albe, apoi aveau
protestează împotriva omiterii reprezen­ Conferinţa dela Berlin a reprezentan­ I n t e n ţ i i l e Şi unul dintre cei mai fideli reprezentanţi
Simt doar câteva zile de când J F. Du- tanţilor germani de către delegaţia SUA ţilor celor patru mari puteri a (ost cu lui A d e n a u e r ai sofismului dezgropat, cete şeful elicei in acelaşi timp grija ca so acopere pe
Ues, reprezentantul Statelor Unita la con­ Angliei Şt Franţei dela mnsa la care se va nerăbdare aşteptată şi lucrările ei sunt dela Eonn, Adenauer toate părţile. In acest lucru Insă Ade­
nauer se dovedeşte a fi mai puţin dibaci.
ferinţa dela Berlin a protestat plin d9 discuta soarta Germaniei, viitorul Ger­ urmărite cu un adânc interes de întreaga Demult, în decursul frământatei istorii Cu limbuţia caracteristică unor aseme­
Indignare împotriva propunerii pentru o lume. Opinia Publică Mondială aperă, ca a filozofiei, printre numeroasele curente Inve!indu-şi pe de o parte prin vorbe, a-
maniei. In acelaş timp salută cu deo­ nea adepţi, acesta caută să convingă lu­
conferinţă ln cinci a marilor puteri, ca­ sebită căldură, poziţia delegaţiei sovie­ în sfârşit după o încordare obositoare ce s'au succedat, a avut loc şi un joi de mea despre „ţelurile paşnice" ale poli­ devâratelc sale Intenţii, et le dezgoleşte
lificând-o drept „tlegalâ" şl afirmând tn tice. care printr‘0 puternică logicâ — In ce a durat ani îndelungaţi, se va ajunge ..filozofie' concepută gi apărată de aşa in acelaş timp pe de altă parte prin
acelaş timp câ soarta lumii nu poate fl azi, cu acest prilej, la o înţelegere, la o numiţii sofişti ln directă opozJţte cu li­ ticii sale Şl pentru ca „garanţiile 11 pe fapte
faţa căreia n’au fost posibile obiecţiuni. care le dă in această privinţă sâ fie cât
dictată de către un anumit număr de ţări, — a motivat necesitatea participării a- rate comună pentru desfăşurarea politicii nia adevărată a filozofiei materialiste — mal elocvente, se bate cu pumnii in piept Şl sâ fim demonstrativi:
ceea ce înseamnă câ convocarea unei con­ ceslora şl expunerii părerii lor în ches­ internaţionale de viitor. Aceste nâzuinţi aceea de a căuta şl deevAlui adevărul o* Dacă pe de o parte el vorbeşte despre
ferinţe la care sâ participe şi Republica tiunea Germaniei. „A discuta problema vitale ale omenirii muncitoare, au fost hketov — aceştia porneau de pe baze4e asigurând pe oricine vrea sâ-l asculte, câ ţeluri paşnice gi „unificare a tuturor ger­
şl
luptâ,
doreşte
unificarea
pentru
el
Populară Chineză, este în afara „Juatei 1 ' germană la actuala conferinţă dela Ber­ Insă încurajate donr de reprezentantul unor principii fondate pe vorbărie goală manilor". apoi pe de altft parte el elibe­
orientări internaţionale Se ştie că acestor lin — a spus V. M. Molotov — şi a nu Statutul SovleUc. ce prin cuvântările sale pe avalanşe de discuţii sterpe, menite să Germaniei, câ el nâzueşle chipurile, spre rează mărinimos — in directă colaborare
afirmaţii, reprezentantul Uniunii Sovie­ asculta atât p: reprezentanţii Germaniei a arătat pe larg Interesul deosebit mani­ apere punctul lor de vedere, indiferent rezolvarea paşnică a problemei pâeli şi cu protectorii săi dm Apus — pe foştii
tica, V M. Molotov, a dat răspunsul cu­ Răsăritene, cât şi pe cei aI Germaniei festat de Uniunea Sovietică tn ceea ce dacă acosta era Just ori nu. Criteriul după securităţii Europei Fără îndoială că (n generali nazişti cărora le-a pregătit lo­
venit. descoperind netemeinicia unor ast­ Occidentale. înseamnă a pune problema priveşte ţelurile de pace ale maselor largi care se călăuzeau, consta in a-şi apăra aceste asigurări patetice nu pierde curi de onoare în statul major al revan­
fel de susţineri cu capul în Jos dela bun început populare. poliţiile, !n a Ieşi cum fi‘ar zice „basma niciodată ocazia de a lăsa să sa întrevadă şardei «1 Al militarismului ce se grupează
N'a trecut mult de alunei şi lată că Nesocotind în3â această chestiune J. F TanaeiLalea cu care reprezentanţii pu­ curată” din orice încurcătura sar fi gă­ cum că o securitate serioasă pentru Eu­ azi la Bonn Aşa de pildă, potrivit unor
acum J. F Dulles se combate singur, ist Dulles a dedarat că nu poate fi de a- terilor apusene. In frunte cu J F Dulles sit, in a dovedi prin limbuţi* gi aroganţă, ropa va putea avea loc numai atunci când ştiri din Bonn. transmise de pnstul de
răstoarnă singur tezele antecedente In cord eu propunerea de a invita reprezen­ au respins până acum onee propuneri că atunci când cauza lor e in joc, dacă ea va fi creată la adăpostul unui guvern radio Parts. Adenauer s'a adresat înal­
cadrul celui dc al doOea punct al ondinei tanţi al Republicii Democrate Germane şi menite să contribue la îmbunătăţirea re­ e nevoe, negru e alb şi viceversa Pentru condus de el Este evident Insă câ aici ţilor comisari ai părţilor Occldentole ru-
de. Zi el se împotriveşte eu vehemenţă Germaniei Occidentala spre a participa laţiilor internaţionale, sunt o dovadă e- a-şl sprijini anumitele ausţmen, făceau gându-l să-i dea concursul pontru elibe­
în a fi ascultaţi reprezentanţii celor dquâ la examinarea problemei germane şi a-şi locventâ cl aceştia nan venit la confe­ uz de pledorii nesfârşite, chemau în aju­ e -vorba de un adăpost sinistru, construit rarea criminalilor de război hitlerişti
l
părţi ai germaniei El refuză să accepte arăta părerea lor In această chestiune rinţa dela Berlin cu gândul sincer de a torul lor tot felul de argumente pe care din puşti gi baionete, unu] ca cel oferit condamnaţi în 1946 de tribunalul militar
a ft pnmiţi aceştia la conferinţă, pentru Prin aceasta reprezentantul Statelor Unite, da rezolvări juste, in conformitate cu le denaturau, interpretându-)e In raport omenirii mai deunăzi de către Hitler Internaţional din Nurenberg şi care în
ca astfel pe baza expunerii punctelor lor a trecut nepăsător pe9te dorinţa fierbinte năzuinţele popoarelor, cl pentru a tergi­ de interesul respectiv. Invocau „adevă­ Construindu-şi „sistemul raţional" in vir­ prezent tşl Ispăşesc pedeapsa in închisoa­
de vedere sâ se poată stabili năzuinţele a adevăraţilor patrioţi germani, dorinţă versa, pentru a amâna din nou rezolva­ ruri ştiinţifice", falsificate şi cu ajuto­ tutea căruia vorbeşte In acest fel, revan­ rea din Spandau Iar ca linta ţelurilor
de Lapt ale poporului german Grija deo­ exprimată cu tărie în Memorandumul Gu­ rea problemelor urgent* ivite pe arena ..paşnice' 1 nutrită de clica dela Bonn. sâ
sebită pe care o arăta acum câteva zile vernului R D. Germane pe care aceasta mondială, lungind astfel şi pe mai de­ rul tuturor acestora, construiau la repe­ şardul Adenauer se strădueşte să demon­ fie şt mai lămurită, generalul nitlerist
pentru dreptul tuturor popoarelor In a-şi l-a adresat conlerinţei dela Beriio şi in parte războiul nervilor şi al încordării zeala, „raţionamente", admirabil de min­ streze cum că o unificare a Germaniei Manteuffet. ojtâzi membru al Rundesta-
botâri singure soarta, nu-I maJ preocupă care e cristalizată Limpede aliludlnet pe Faţă de acestea popoarele lumii se ridi­ cinoase. nu poate avea loc decât tn urma unor ţrului a formulat recmt In paginile zia­
acum. Indignarea pe care a desfâjurat-o că indignate Conferinţa dela Berlin ire- E pe deplin cunoscut, însă câ din „fi­ rului „Die Deutsche Soldatenreitung 11 .
care poporul german a holărit să o adopte alegen libere care la rândul lor nu sc
elogios faţă de propunerea unei con­ In legătură cu rezolvarea unificării sale, bye sâ aducă uşurare In ceea ce priveşte lozofiile" acestui curent n'a rămas de­ pol desfăşura decât sub „supravegherea 1 ..condiţiile" clicii militariste germane care
ferinţe în cinci, conferinţă in care sâ fie ln legătură cu stabilirea politicii pe care destinderea în relaţiile internaţionale Tn cere ca întreaga „armr.tă europeană’’ sâ
discutată amănunţit problema păctl şl a vrea sâ o ducă. cadrul ondinol sale de zl sunt prevăzute cât praf, susţinătorii lui s*au stins ca susţinătorilor săi de peste ocean Şi pentru fie înarmată (n conformitate ,.cu expe­
destindem in relaţiile Internaţionale, l-a probleme vitale pentru omenire şi discu­ nişte caraghioşi ce, lipsiţi' de talent au a-gi compJecta acest comic raţionament rienţa militar! 7rrmanfi ’
„Poporul german — se spune tn Me­
părăsit de rândul acesta Refuzul de a tarea acestora nu se poate mărgini doar fnceroat să mâzgălească Istoria adevăru­ adaugă Insistent, că el e gata de a face E limpede câ orice comentariu in pri­
morandum — nu doreşte alegeri milita­
primi pe reprezentanţii Republicii Demo­ la enunţări formale, Iar apoi la amânăn lui filozofic, sub cuvânt câ o pictează. Iar orice „declaraţii forma]*’* pnn care să a- vinţa cuminţeniei !uî Adenauer est* de
riste şi revanşarde. El nu doreşte alegeri
crate Cennane şi ai Republicii FederaJc continue Aici e vorba de probleme ce se ..învăţătura" lor a dispărut odată cu ei. slgure lumea de intenţiile paşnice pe care
sub controlul şi amestecul statelor străine, prisos.
Germane, de a fl dată acestora posibill- nu doreşte alegen bazate pe şantaj şi înşe­ impun a ti rezolvate de urgenţă Toate stingându-ae ca tot ce e fals. ca tot ce Ie nutreşte V, DAN
Redacţia ziarului Sîr 6 Marlie Nr 9, Telefon 668-669 — Administraţia Str. 6 Martie Nr. 20. Telef. 678 Taxa plătită ln numerar con! aprobăru Direcţiunii Generale P.TT. Nr. 136.320 din 6 Nov. — Tiparul. întreprinderea Poligrafica de Slot utVA
I