Page 9 - 1954-02

IN A C E S T N U M Ă R :

— Din anii marilor lupte (Fragment) — Nimeni nu ştie nimic (Foileton) — Pentru o temeinică propagandă
(pag 2-a) (pag. 2-a) agricolă (pag. 3)
— Poe(ii populari cîntă in versuri — Pentru îmbunătăţirea continuă a — Pentru o mai bună aprovizionate
via(a nouă (pag. 2-a) cu lemne a populaţiei (pag. 3-a)
muncii de difuzare a cărţii
— Viitorii muncitori — schimbul de — Mai multă fontă, mai mult otel
mîine (pag. 2-a). (pag. 2-a) (pag 3-a)
Anul V!. No. 13 (349) Duminică 14 februarie 1954 4 pagini 20 bani
nffWMUBw—pim?. ■

Glorioasa aniversare D I N R E G I U N E A N Q A S T R A

a luptelor din februarie 1933

Se împlinesc 21 de ani, de cînd eroicii ceferiştilor şi petroliştilor este sărbători­
muncitori ceferişti şi pert/rofliişti, sub con­ tă astăzi în pace şi libertate, datorită e- In comuna Vinţul de Jos Descoperim şi valorificăm noi rezerve interne Spre tot mai multe
ducerea Partidului Comunist din Romî- liberării patriei noastre de către glorioa­ raionul Alba pregătirile
nia au dait semniadul luptei de eliberare sele Armate Sovietice. Instaurând regi­ Realizarea ou succes a două raboteze am obţinut Şpanul tăiat s-a mărit şi produse de larg consum
de sub dominaţia regimuUui burghezo- mul de democraţie populară, poporul nos­ pentru campania însămîn- planului de stat pe 1954 In ultimul timp frumoase el dela 0,5 mm la 5—6 Produsele bogate In sortimente ale fa­
moşieresc, ridicîndu-se împotriva foame­ tru muncitor s-a smuls pentru totdeauna ţărilor se desfăşoară pune în faţa oamenilor realizări în muncă. Totuşi mm„ reducînd prin aceas­ bricii de nasturi şi piepteni din oraşul
tei şi mizeriei, a fascismului şi războiu­ din ghiarele hrăpăreţe ale trusturilor im­ muncii sarcini de mare de cele mai multe ori eram ta şi timpul de lucru la o Deva, au trecut demult hotarele regiunii
lui. Luptele din februarie 1933 au rămas perialiste din Apus, puţind astfel să pă­ cu intensitate răspundere. nemulţumit de calitatea bucşă dela 50 de ore La noastre fiind desfăcute şl puse la inde-
însonse în istoria patriei noastre, consti­ şească cu încredere în marea familie a In întrecerea socialistă, produselor, în special cind 36 ore mina publicului in magazinele regiunilor
tuind o pagină de glorie nepieritoare, de ţărilor luptătoare pentru bunăstarea oa­ In comuna Vinţul de Jos, lucrările pre­ nuinci'tcrii, tehnicienii şi primeam comenzi pentru Aplicind metodele sovie­ Arad, Timişoara, Cluj, etc. Peste tot nas­
luptă hotărită împotriva fascismului şl a menilor — ţările lagărului păcii şi socia­ gătitoare începerii campaniei agricole de inginerii din industria noa­ prelucrarea bucşelor de tice Coblear şi Voroşin am turii şi pieptenii fabricaţi aici au cău­
războiului, pentru pace, libertate şi inde­ lismului in frunte cu Uniunea Sovietică. primăvară, constituie atât pentru organele stră intensifică lupta pen­ fontă cu interiorul patrat. reuşit sâ calific doi tova­ tare. acest lucru reieşind din însemnatul
pendenţă naţională. In locul unei semi colonii cum arăta politice şi administrative, cit şi pentru tru respeotarea întocmai a necesare laminoarelor. Cu­ răşi, pe Farcaş Ludovic şi
România acum 21 de ani în urmă, patria indicilor tehnico-economici ţitul fiind prins in suport Papadulis Panait, ultimul număr de comenzi.
Ca semn de omagiu adus acelora care întreaga masă de ţărani muncitori o
noastră oferă azi tabloul minunai al unei ţăn din cauza lungimii sale vi­ confirmat de curind sta- Muncitorii acestei fabrici depun toate
au căzut în această luptă infruntînd preocupare de frunte. Adaptarea la maşini a
libere şi independente, stâpină pe desti­ bra, rezultând astfel fie ru­ hanovist. sforţările pentru a răspunde cerinţelor
gloanţele, în fiecare an la 16 februarie po­ Cele 5 centre de reparaţii dintre care unor diapozitive care le De asemenea, pregătesc Planul pe anul trecut a fost realizat in
porul nostru muncitor sărbâtore.şte ziua nele sale, care bucurîndu-se de sprijinul se evidenţiază cel condus de tovarăşul măreşte randamentul. în­ perea suportului, fie aba­
dezinteresat al Uniunii Sovietice, cons­ teri in direcţie sau adîn- din timp şi cu mare aten­ numai 11 luni, dela 28 noiembrie 1953
ceferiştilor. LupteHe revoluţionare ale ce­ Flooa Nicolae, funcţionând fără întreru­ suşirea şi extinderea meto­
truite cu repeziciune socialismul. In lo­ cime, fapt care făcea ca ţie locul de muncă pentru dîndu-se produse în contul anului 1954.
feriştilor şl petroliştilor din 1933, au izbuc­ pere şi după un plan chibzuit, au reparat delor de lucru sovietice şi
cul mizeriei, a şomajului, ţara noastră pă­ piesa să nu iasă perfectă a doua zi înlăturând prin Şi în luna ianuarie a acestui an. la
nit în condiţiunile crizei economice mon- pînă in prezent 179 pluguri, 88 grape, a stahanoviştilor noştri, bu­
şeşte azi pc drumul buneistări materiale şi la dimensiunile cerute aceasta timpii morţi. fabrica de nasturi şi piepteni din ora­
. diale care se abătuse şi asupra Romîniei 33 semănători pentru porumb şi un trac­ na îngrijire a utilajelor şi
şi cuturale, işi dezvoltă necontenit eco­ Sfătuindu-mă cu maiştrii Pentru viitor eu sunt ho- şul Deva s-au obţinut succese însemnate,
burghezo-moşiereştî. Şomajul bântuia cu nomia, în scopul îmbunătăţirii neconte­ tor. Au mai fost de asemenea reparate reparaţiile temeinice şi la Alic Ilie şi Gostian Ladis- tărît să studiez mai pro­ pe întreprindere planul fiind realizat in
putere cuprinzând zeci şi zeci de mii de 18 care şi căruţe, 3 batoze şi 56 m p. ra­ timp executate, constitue
nite a nivelului de trai al oamenilor mun­ lau am făcut împreună la fund posibilităţile de folo­ proporţie de 133 la sută.
muncitori Salariile mizere scădeau necon­ me răsadniţe Şi dacă un număr mic de metodele cele mai bune
cii. raboteze acum dteva zile sire a maşinilor la care La secţia piepteni lucrează şi tovară­
tenit, iar preţurile urcau cu repeziciune. unelte agricole ale ţăranilor muncitori pentru realizarea sarcinilor un dispozitiv adaptabil pen­ lucrez, să descopăr noi re­ şul Horvath Grigore, care la 15 ianuarie
Clasele exploatatoare a filate la cârma ţării, Chezăşia viotoriiXor noastre stă in con­ cu gospodării individuale işi mai aşteap­ de plan, pentru mărirea
ducerea Înţeleaptă a partidului nostru. tru orice lucrare care ne­ zerve interne, contribuind a c. a fost distins cu diploma de onoare,
sprijîn-ite de lacheii social-democraţiei de tă rândul a fi in scurt timp reparate, producţiei şi productivităţii
Politica intransigentă a partidului îm­ cesită executarea pătrată a astfel la realizarea şi depă­ deţinînd titlul de fruntaş în producţie de
dreapta, au hotărât să rezolve situaţia di­ npoi membrii întovărăşirii din Vinţul da muncii şi realizarea de e-
potriva duşmanului de clasă şi a oricăror interiorului piesei Cu aju­ şirea planului de producţie 5 ori consecutiv. Tovarăşul Horvath im­
ficilă creată de criza economică, pruncind Jos, în ziua de 10 februarie au reparat conomii.
abateri de la linia leninist-stalinistă, con- torul acestui dispozitiv am DOBRATER DIONISIE preună cu tovarăşii Buda Ioan, Tondori
tot greul pe spinarea maselor munci­ ultimul plug, avind in momentul de faţă In acest sens la secţia reuşit să înlăturăm defi­ rabotor secţia mecanică Iosif, Soţi Ludovic, Neamţu Florea şi Po-
toare. continuând cu şi mai multă înfri­ stitue izvorul de seamă a succeselor cla­ întregul utilaj agricol pus la punct.
sei muncitoare. Partidul nostru a demas­ mecanică a combinatului nitiv vibraţiile ce duceau a combinatului siderurgic pescu Ioana din această secţie au reuşit
gurare pregătirile de război. După ela­ Ţăranii muncitori din Vinţul de Joa
cat şi zdrobit devierea de dreapta care siderurgic „Gh. Gheorghiu- la ruperea suportului sau „Gh Gheorghiu-Dej" să îndeplinească pe luna ianuarie a. c.
borarea planului dela Geneva don anul ştiu însă că pentru a obţine recolte bogate
urmărea restaurarea capitalismului, ai că­ Dej” Hunedoara, lucrînd la la abateri la r-abotare. Hunedoara planul valoric cu 134 la sută, iar planul
1932, guvernanţii Romîniei burghezo-mo- este necesar a Introduce în pămîrvt o să-
rui principal exponent a fost Vasile Luca, cantitativ cu 141 Ia sută.
şiereşti în schimbul unor împrumuturi mînţă sănătoasă şi cu o mare putere de Şi la secţia nasturi munca se desfă­
înrobitoare acceptaseră controlul străin a- care s-a rupt de clasa muncitoare şt oare încolţire De aceea, paralel cu lucrările Lupta împotriva rebuturilor şi obţinerea de economii
în mod josnic, a încercat să minimalizeze şoară cu succes Datorită unei bune or­
supra economiei şi politicii ţării. „Con­ de reparat unedte, ei au procedat la con­
trolorii”. dictatorii neoficiali, reprezen­ importanţa eroicelor lupte din februarie diţionarea seminţelor şi la verificarea pu­ ganizări a muncii din partea tov. mais­
în care şi-au dat viaţa sute de munci­ tru inovator Muller Victor, planul pe
tanţi ai trusturilor străine care işi făcu­ terii de germinaţie a acestora Pînă la Bucuvra vieţii şi muncii libere este oglindită în preocuparea atentă faţă de
tori. El a prezentat aceste lupte drept o luna ianuarie a fost şi la această secţie
seră apariţia in ţara noastră au impus 10 februarie erau deja condiţionate 5,îi produsele pe care oamenii muncii din întreprinderile regiunii noastre le dau ma­
provocare a siguranţei, încercând in selor. Noua atitudine faţă de muncă, grija faţă de calitatea produselor şi ob­ îndeplinit; cel valoric cu 133 la sută iar
concedierea a 30 la sută din totalul sala­ acest scop să submineze încrederea cla­ tone griu de primăvară, 8 tone orz şi cel cantitativ cu 102 la sută.
riaţilor şi introducerea celor 3 curbe de orzoaică, 4,5 tone ovăz, 0.700 tone fasole, ţinerea de economii, traduc in fapte Hotăririle plenarei lărgite a CC. al P.M.R
sei munoltoare în capacitatea ei de a se însemnate realizări au mai obţinut şi
sacrificiu, ceeace ducea la scăderea cu 2 tone sămânţă de floarea soarelui şi 3 din august 1953, privind ridicarea nivelului de trai material şi cultural al celor
elibera de sub jugul capitalist. secţiile maşini, cusut şi sortat nasturi
60 la sută a sailariiilor funcţionarilor pu­ tone cânepă. Verifîoarea puterii de incol- ce muncesc.
blici. storcind în acest fel 200.000 000 lei Hotărârile adoptate la prima consfătuire ţire se face de asemena cu toată atenţia O contribuţie de seamă în desfăşurarea
„economii”. In acelaşi timp, imperialiştii a ceferiştilor din februarie 1953, au con­ atât la sfatul popular, şcoala de 7 ani. Faptul că in ultimul trimestru al anu­ tru a putea interveni imediat la înlătu­ muncii ia această fabrică a adus-o tov,
avind sprijinul burgheziei şi moşierimii stituit o cotitură însemnată in lupta pen­ cit şi in numeroase gospodării, iar pen­ lui trecut secţia tricotaj la oare lucrez rarea defectelor ivite la maşini, am in­ Muller Victor la a cărei propunere s-a
au trecut la întensifloarea infiltrării fas­ tru organizarea mai bine a transportului tru tratarea seminţelor cele 5 centre exis­ n-a atins indicii de calitate ceruţi, mi-a trodus pentru fiecare maşină „carnetul confecţionat o maşină de polizat nasturi
feroviar, cit şi pentru ridicarea conti­
cismului în Romiruia, netezind drumul tente au fost înzestrate cu toate cele ne­ dat mult de gândit. M-am decis să caut tricoteurului" în care controlul tehnic de sidef, ridieîndu-se în acest fel calita­
pentru dezlănţuirea războiului de jaf şi nuă a ni voiului de trai al muncitorilor cesare. cauzele cu orice preţ, să le fac cunoscute işi trece toate sesizările. Tricoterul in tea acestora. Tovarăşul Muller a mai pro­
ceferişti. In anul care s-a scurs, la C.F.R.
cotropire împotriva Uniunii Sovietice. tovarăşilor mei de muncă, ca impreună să acest fel fiind la curent cu toate cele pus confecţionarea unei maşini de sor­
a fost introdus noul sistem tarifar de sa­ Activitatea în această perioadă în co­ tat nasturi după grosime, înlocuind mun­
In faţa acestei ofensive organizată, s-a muna Vinţul de Jos s-a extins şi în li­ pornim cu toate forţele La inlăturarea ce pot interveni la maşină în timpul pro­
ridicat cu toată hotârirea Partidul Comu­ larizare, a încetat intr-o mare măsură vezi. Pomii vrebue şi ei îngrijiţi pentiu a .lor Numai în acest fel vedeam eu posibi­ ducţiei, poate indica precis cauzele defec­ ca manuală migăloasă, apoi recondiţio­
%
fluctuaţia cadrelor care frîna dezvolta­ na rea a 4 maşini ce în prezent nu sunt.
nist Romin, chemând masele la luptă litatea de a înlătura rebuturile, de a da ţiunii ivite, iar maistrul fără să le mai
rea transportului feroviar, s-a dezvoltat produce fructe multe de calitate. In în uz, in acest fel produoţia înregistrând
Urmind credinci‘>s linia elaborată de cel produse de calitate şi de a obţine econo­ caute le remediază în minimum de timp
mişcarea oincisuitistă, a fost introdusă r.cest sens au fost curăţiţi de uscături şi o creştere de 10 la sută.
de al 5-lea Congres, Partidul clasei mun­ de ouă de omizi un număr de 987 dife­ mii la piese şi materiale. Pe lingă rezultatele obţinute in urma
pe scară mai largă marşrutizarea trenu­
citoare din ţara noastră, acţîonînd în a- riţi pomi fructiferi. In sprijinul acţiunii care mi-o propu­ studiului atent al maşinilor, întrebuin­
dîncă ilegalitate a ştiut sâ organizeze şi rilor. Au fost construite noi linii forate, sesem a venit Hotârirea partidului şi gu­ ţarea metodelor sovietice Covaliov — ex­ Creşte numărul spectato­
locomotive, vagoane de călători şi marfă, Gnja ţăranilor muncitori faţă de re­
să mobilizeze masele, conducindu-le cu pararea uneltelor cu care peste puţin timp vernului privitoare la noul sistem de sa­ cluderea timpilor morţi la executarea
pricepere în marile lupte împotriva duş­ etc. larizare şi premiere a muncitorilor din manşetelor ciorapilor şi metoda A Janda- rilor Ia cinematografele
Ca urmare a succeselor obţinute a cres­ vor răsturna brazdele şi vor semăna, cit
manului de clasă. Astfel, munca politică industria uşoară, care mi-a deschis drum rova — luarea în primire a maşinilor în
cut necontenit nivelul de trai al munci­ şi preocuparea de a avea din timp la din regiunea noastră
desfăşurată de partid s-a împletit cu larg spre succes. Muncitorii in urma apa­ mişcare, au contribuit mult la îmbunătă­
torilor feroviari. In anul 1953 au fost îndemână o sămânţă aleasă, fac să se între­
munca organizatorică, iar acţiunile gre­ riţiei Hotărârii au devenit mal atenţi fa­ ţirea muncii noastre. Cinematograful, puternic mijloc de cui
construite numeroase locuinţe, sanatorii, vadă pentru cetăţenii din Vinţul de Jos
viste care au urmat s-au transformat în- ţă de lucrul ce-1 executau, iar dragostea Sfîrşitul lunii ianuarie a.c. a marcat turalizare a maselor, este frecventat pe
cluburi muncitoreşti, etc. Numai in cu­ largi posibilităţi de a obţine însemnate
tr-o mare mişcare politică de mase, care de muncă crescuse. Trebuia deci să-mi succese însemnate. Planul de calitate a zi ce trece de tot mai mulţi oameni ai
prinsul regionalei C.F.R. Bucureşti s-au succese in campania agricolă ce in cu­
a culminat cu luptele dela Grivlţa, înă­ îndrept atenţia spre maşini şl să desco­ fost nu numai îndeplinit ci şi depăşit, muncii din regiunea noastră. Vizionând fil­
construit locuinţe pe o suprafaţă de rând va începe.
buşite în sînge de către călăii regimului păr ce anume detecminâ anumite defec­ faţă de luna decembrie cu 7,41 la sută, mele ce se rulează pe ecranele cinemato­
18.000 mp. însumând 225 apartamente pen­
bu rgn ezo - moşi eresc. ţiuni in funcţionarea lor. Şi căutând am iar faţă de indice cu 2,51 la sută. In a- grafelor, masele au posibilitatea de a trăi
tru care s-au cheltuit peste 12.000.000 lei.
Cu toate pierderile avute in acest sân­ găsit. La înălţatul ciorapilor de exemplu ceastă perioadă am obţinut şi frumoase clipe cu adevărat pline de glorie şi e-
Pînă în ziua de 16 februarie ac, zi a cefe­ Un început promiţător
geros masacru. Partidul clasei muncitoa­ observasem că foarte des lanţul ochiuri- economii. Cu cele 4355 ace economisite în roism, evocate fiind crâmpee din lupu
riştilor, vor fi terminate blocul muncitoresc
re a ieşit întărit. Luptele dela Grivlţa din lor scapă la prima lărgire a maşinii. A- ianuarie, secţia noastră poate lucra aproa­ proletariatului pentru o viaţă liberă şi
şi cele 6 pavilioane de locuinţe de la sta­ Odată cu începutul anului 1954, colec­
16 februarie 1933, au avut o importanţă fia Feteşti. De asemenea, tot în cursul tivul bibliotecii raionale din Petroşani, a cest lucru l-am remediat prin introduce­ pe o lună. lipsită de exploatare. In filme, oamenii
Istorică excepţională în dezvoltarea miş­ rea la maşină a unu: conductor de fir j. uzeş narei muncii işi văd deasemenea redate stră­
acestui an, vor fi terminate blocurile pornit la o şi miai activă muncă de a
cării revoluţionare în ţara noastră, pentru oare a scăzut cu 200/ procentul defectelor duinţele lor, lupta lor pentru obţinerea
muncitoreşti dela Constanţa, Oraşul Sta- atrage in cadrul bibliotecii un număr tot 0 maistru secţia tricota;
că ele au barat calea fascismului. fii-rod de fabricaţie. Am mers mai departe Pen- de noi succese pe drumul vieţii noi, pa
lin, Galaţi, etc. In anul care a trecut, mai mare de cititori. fabrioa „Teba” Sebe«
totodată cele dinţii lupte de masă ale pro­ drumul triumfului socialismului în patria
grija pentru om a continuat să stea In In ciuda unor greutăţi obiective, co
letariatului din Europa, ca răspuns la in­ Folosind cu pricepere materia primă contribuim Ia lărgirea volumulu noastră. De aceea cinematograful este iu­
centrul preocupărilor partidului şi guver­ nerespectarea predării la timp a cărţilor
staurarea fascismului în Germania. articolelor de larg consum bit şi frecventat.
nului. Astfel, pe9te 40 000 de muncitori şl citite de către unii cititori, biblioteca ra­
Cu prilejul celei de a 30-a aniversare a funcţionari, precum şl numeroşi copii ai ională din Petroşani a reuşit in cursul Pieiea din oare croiesc, mi-e prietenă ciştigînd timp preţios In timpul croitu­ In anul 1952 numărul spectatorilor la
partidului nostru, tovarăşul Gh. Gheor- munoitorilor din C F.R.. au fost trimişi lunii ianuarie să difuzeze un număr de de mulţi ani de zile. Cînd o prind intre lui ochii îmi sint în conţinu pe cele 12 cinematografele din regiune a ajuns la
ghîu-Dej, spunea: „Cu toată reprimarea la staţiunile balmeo-clinvaterice pentru 981 volume, înscriind şi un număr de degete, cînd o privesc îmi dau seama tipare mari şl 22 mici şl în funcţie de cifra de 1.424.487, cifră care în anul 1957
singeroasă a grevei de la Griviţa, cu toa­ tratament medicad sau odihnă. Anul 1S54 220 noi cititori, dintre care, peste 61 imediat ce anume destinaţie să-i dau acestea intervin cu sortatul bucăţilor a fost depăşită cu 30.000.
:
tă teroarea dezlănţuită împotriva mişcării oferă noi perspective în ceeace priveşte sint muncitori şi mineri, 62 tehnicieni, Pentru confecţionarea unei haine de piele pentru piesele mici. Anul 1954, încă din prima lună, se do­
muncitoreşti, măsurile de desfiinţare a creşterea nivelului de trai al muncitori­ ceilalţi recrutaţi din cadrul instituţiilor şi trebuiesc multe piese puse laolaltă, de Tiparele le aşez în aşa fel incit deşeu- vedeşte a fi şi mai fructuos in această
organizaţiilor sindicale şi înscenarea judi­ lor ceferişti ca şi al întregei noastre popu­ şcolilor din oraşul Petroşani. aceea e necesar a se lucra cu multă aten­ rile rezultate de croit sâ fie cit se poate privinţă. Dacă in luna Ianuarie 1953 la
ciară împotriva conducătorilor grevei, laţii muncitoare de la oraşe şi sate. Numai în primele 10 zile ale lunii februa­ ţie. de minime cinematografele din regiune au fost înre­
luptele ceferiştilor şi petroliştilor au con­ Cea de a 21-a aniversare a eroicelor rie, biblioteca raională Petroşani a reu­ La cea mai bună lumină din timpul Lucrînd în acest fel evit rebuturile şi gistraţi 126.131 spectatori, apoi in aceeaş:
stituit o manifestare hotărîtă a forţei cla­ lupte din februarie 1933 care coincide cu şit să-şi mărească numărul cititorilor cu zilei eu sortez pielea, identific eventua­ lună de lună obţin însemnate economii. perioadă a anului curent această cifră
sei muncitoare împotriva fascismului, lo­ Ziua ceferiştilor are loc în condiţiile încă aproape 100, difuzînd peste 60 vo­ lele defecte şi numai cind această ope­ De exemplu, in luna ianuarie am econo­
vind în politica de fascizare a ţării şi de luptei hotărâte a poporului nostru mun­ lume în limba maghiară şi 400 volume în raţie e pusa la punct mă apuc de croit. misit. 380 d.m. patraţi piele în valoare a fost depăşită cu peste 5 000 spectatori
înfeudare a ei faţă de imperialism, pri­ citor pentru traducerea în viaţă a progra­ limba română. Cuţitul il am astfel ascuţit incit tăietura de 215,46 lei. Faţă de setea de cultură manifestata
cinuind căderea guvernului călăului Vaida mului de măsuri economice elaborat de lese cu linii precise, iar pentru marcarea Muncind cu chibzuinţă, din economiile de masele largi de muncitori, partidul ş:
Se poate numi pe drept cuvînt cititor
şi avind ca urmare totodată întărirea in­ plenara C C. al P.M.R. din august 1953, fruntaş tovarăşul Latc'ulic Nicolaie, mi­ locurilor de încheierea pieselor la oapă- rezultate se vor putea confecţiona noi şi guvernul a avut întotdeauna toată aten­
program oare va duce şi mai departe la tul opus lamei cuţitului mi-am confec­ noi produse durabile şi frumoase pentru
fluenţei şi legăturilor partidului cu mase­ ner la Petriila, care în cursul acestui an ţia. Acest lucru este oglindit şi in faptu!
dezvoltarea economiei naţionale, la ridi­ ţionat şi ataşat un dispozitiv cu vîrful oamenii muncii.
le, partidul însuşi întărindu-se prin in­ a citit 6 volume, printre care se numără că in ultimele luni ale anului 1953, ir
carea nivelului de trai al oamenilor mun­ şi romanele „Nicoară potcoavă” de M. Sa- ascuţit, înlocuind sula In acest fel este GOBEL RUDOLF
trarea in rîndurile sale a elementelor ce­ comuna Teiuş a fost deschis un nou cine­
cii de la oraşe şi sate. In lupta mărea­ doveanu, „Capete de câini” de Alios Ji- de ajuns să întorc cuţitul pe care-1 am sfcahanovist secţia confecţii
lor mai combative, mai revoluţionare, mat ţă pentru realizarea acestor măsuri, mun­ In mină şi sâ marchez încheieturile fabrica „Simion Bărnuţiu” matograf, iar cel existent in oraşul Deva
rasek, etc. De asemenea se poate numi
călite în focul aceslor man lupte". citorii ceferişti sunt chemaţi să fie în fruntaş şi minerul Cudaili Ioan, care prin­ fără ca să-l las pentru a mă servi de aulă. Sebeş a fost utilat cu cele mai moderne maşini,
Luptele din februarie 1933, au scos la primele rânduri. Ei au datoria să con/ti- tre cărţile împrumutate a citit şi operile ★
nuie cu aceeaşi abnegaţie lupta, pentru
iveală forţa de organizare a clasei mun­ complecte ale lui I. L. Caragiale.
ca trasporturi'le pe cale ferată să func­
citoare, combativitatea şi curajul, eroismul Zi de zi. activitatea bibliotecii raiona­ Moi succese în munca textiliştilor şi futuriştilor din Valea Jiului
ţioneze ou preoizia unui mecanism, să
şi dîtzenia sa revoluţionară In focul a- le din Petroşani, devine tot mai fruc­
iacă totul pentru lichidarea birocratis­ Luptînd cu hotărâre pentru a traduce in producţie din întreprinderea lor, pe Filaturistele din Lupeni, duc o consec­
cestcr lupte s-au călit minunatele cadre mului, a rutinei şi delăsării, acolo unde tuoasă. în viaţă hotârirea plenarei C C. al P.M.R. luna ianuarie
ventă bătălie pentru a produce cît mai
de conducere ale partidului, care au ştiut aceste lacune încă se mai manifevstă. din 19-20 august 1953. textilistele din Vul­ Cu această ocazie, au primit titlul de multe şi mai bune fire de mătase.
să păstreze neîntinat steagul de lu-ptă al Mobilizând toate forţele creatoare, în Minereu mult şi de bună can, obţin noi şi deseamă realizări in stahanovist peste 13 muncitoare, inmî-
lupta pentru ridicarea transporturilor pe munca lor de zi cu ai. nindu-se de asemenea la peste 29 mun­ Astfel, in ultimile zile. la secţia răsu­
comuniştilor, rezistînd torturilor şi schin­ cit, tovarăşele Techereş Lidia şi Hatu,
o treaptă tot mai înaltă, muncitorii cefe­ calitate Astfel, tovarăşa Popa M-aria, de la sec­ citoare, steaua de „Fruntaş in muncă”.
giuirilor puse la cale de siguranţa bur- Ana, obţin depăşiri de peste 130 la sută
rişti vor obţine noi şi noi succese pe ţia ţesătorie, obţine in ultimul ^imp zil­ Intre sta ha no vi stele confirmate se enu-
ghezo-moşierească, înfrîngînd şi demas- acest drum, spre ţelul înalt la care au Colectivul de muncă de la mina de nic depăşiri peste 181 m. Tot din această mără tovarăşele Raţec Ana. Andrei Ana, In secţia bobinaj, tovarăşa Ciucur Diţ:i,
cir.d provocările oportuniştilor şi refor­ visat luptătorii ceferişti şi petrolişti din fier Ghelar, întâmpină alegerea organe­ secţie, asemenea depăşiri sint obţinute Dumitrescu Rada, Stringaru Irina, Geor- a obţinut şi ea depăşiri tot de 130 la sulă.
lor sindicale cu însemnate depăşiri ale obţinîndu-se depăşiri intre 85-105 la sut *
miştilor strecuraţi in rîndurile partidului. februarie 1933, făurirea Romîniei noi, bo­ planului de producţie în extracţia mine­ şi de tovarăşele Macavei Eugenia şi Ga- ge Elena, etc., iar intre fruntaşele confir-
Aniversarea a 21 de ani de la luptele gată şi înfloritoare. văţ Luoreţia, care dau peste normă cu mate,‘ se .pot enumera tovarăşele: Udrea şi de către tovarăşile Oanţă Paulina ’d
reului de fier. Ghothardt Paraschiva.
96-98 m. ţesături. Floarea, Tot Ana, Fiilop Ileana, Bogdan
Aplicarea metodei prin surpare, precum
Şi în cadrul secţiei de bobinare, s-au Paraschiva, Farcaş Ileana, Roşea Maria şi Şi în cadrul secţiei depănat, s-au în­
Fruntaşii schimbului de onoare şi metoda ciclică, le-a permis stahanoviş- obţinut realizări frumoase. Aici, tovară­ altele. registrat succese frumoase. Aici, stahano-
tilor Duna Nicolae, Alic Iosif, Lupu Ioa­
şele Ciora Maria şi Omoţa Măria, îşi de­ Tot în cadrul acestei adunări, a fost vistele Bolovan Olivia, Girlea Ioana v
Intr-una din zilele trecute a avut loc late deosebite in extracţia cărbunelui sint chim, Gncoş Gh., Topliceanu Iosif şi păşesc normele cu 94-137 kg. bobine. confirmată întîia echipă stahanovistă a Lisca Maria, zilnic dau peste noimă pro
la mina „Ţebea” schimbul de onoare or­ brigăzile conduse de tovarăşii Luca Ghe- altora să depăşească cu mult normele Depăşiri de seamă, a obţinut şi tova­ întreprinderii, formată din tovarăşele duse între 130-150 la sută.
ganizat în cinstea alegerilor organelor casim Lupea Nicolae, David Andron. de producţie în prima decadă a lunii fe­
răşa Kovacs Elena, de la secţia urzitorie Iolanda Rezan şi Sobo Reghina, de la sec­ La secţia sortare, stahanovistele Fră-
conducătoare U T M. pentru noul comitet BLma Ioachim şi alţii. bruarie Ei au trimis la rostogoalele ori- Ea dă peste sarcinile de plan cu regularii ţia prepara ţie.
raional U T.M. Brad In ziua schimbului de onoare aceşti zoantelor respective cu cite 2-12 la sută ţilă Eleonora şi Groza Ana, precum
tate cîte 2760 m. urzeală. In vii aplauze, s-a inminat apoi tova­
Cu ocazia schimbului de onoare nu- tineri au extras cu 35—69 la sută mai mai mult minereu de fier peste plan, mi­ fruntaşa Dorotzi Ghizela, işi îndeplinesc
In ziua de 11 februarie a c., muncitorii răşului Welsch Mihai, maistru ţesător,
mc»roşi muncitori şi brigăzi şi-au întrecut mult cărbune peste prevederile planului, nereu de bună calitate. sarcinile de plan In proporţie de 220-263
şi muncitoarele fabricei textile din Vul­ steagul de secţie fruntaşă pe întreprin­
propriile rezultate obţinute pînă în pre­ var planul de extracţie pe exploatare a PELMUŞ NICOLAE can, au sărbătorit Intr-un cadru festiv dere. la sută.
zent Printre cei care r.u obţinut rezul- fost realizat în proporţie de 132 la sută
corespondent voluntar confirmarea stahanoviştilor şl fruntaşilor + UTAN SEVER