Page 1 - 1954-03
P. 1
PROLETARI DIN 10ATE ţ'ARILE UN<|l-VAl
,/Vont. podea in oeei ne şt ea no amintirea marelui
eândaeăto-r şi hwă{ălor ai muncii din intreag,a
lume, rlo&il (Viuarionaoi
C9
Marele continuator al operei lui Lenin
M
Partidului Comunist şi al Statului Sovie cese ale poporului sovietic in construirea
Partidul, poporul sovietic şi întreaga
tic. — V. I. Lenin, I. V. Stalin a făcut Sn comunismului.
omerire progresistă comemorează im an
numele Partidului şi poporului jurământ înfăptuind poruncile Iul Lenin, I. V.
dela mcartea lui Iosif Vissarionovici Sta
de credinţă faţă de poruncile Iul V. I. Stalin a muncit neobosit pentru crearea
lin — marele continuator al operei lui
Lenin. de a păstra unitatea Partidului, de prieteniei de nezdruncinat dintre po
Lenin .' conducător înţelept al oamenilor ■SMb§B
1
a păzi şi întări dictatura proletariatului, poarele sovietice frăţeşti.
muncii. Numele lui Gtalin este nespus de
alianţa dintre muncitori şi ţărani, priete Pe baza sintetizării experienţei cons
scump oamenilor. sovietici şi oamenilor
nia popoarelor,, de a ţine sus steagul in truirii Statului Socialist multinaţional,
muncit din întreaga lume Cauza lui Lenin-
ternaţionalismului proletar. L V. Stalin I. V. Stalin a îmbogăţit învăţătura leni
STsilin este nemuritoare. Ea trăieşte în
a rămas oredîndes acestor porunci pină nistă in problema naţională.
faptele eroice ale Partidului Comunist
la sfirşitu-1 vieţii sale. El l-a urmat In
şi ale tuturor oamenilor, sovietici — con Prietenia dintre popoare — măreaţă cu
totul p2 Lenin, a chemat pe oamenii so
structori ai comunismului, in succesele cerire a Partidului — este un rezultat al
vietici sl trăiască şi să muncească in
lagărului democraţiei şi socialismului, în aplicării politicii naţionale leninist-stali-
chip leninist, să lu-pte şi să învingă pe
mişcarea revoluţionară internaţională. niste. Partidul Comunist consideră că este
duşmanii interni şi externi. Sub condu
întreaga viaţă a lui I. V. Stalin a fost o datorie sfintă a sa de a întări pe toate
cerea Comitetului Central, in frunte cu
consacrată cauzei nobile a slujirii oame căile unitatea şi prietenia popoarelor
I. V. Stalin, Partidul Comunist a zdrobit
nilor munci!!, luptei pline de abnegaţie UR.SS — temelia temeliilor Statului So
pa trădători şi capitularzi, a apărat le
pen/tru viaţa lor liberă şi fericită, pen vietic multinaţional.
ninismul şi a condus ţara pe calea con
tru visătoria comunismului. El a avut soar Dezvoltînd în mod creator învăţătura
ta grea dar glorioasă a unui proletar struirii socialismului. leninistă despre posibilitatea victoriei so
revoluţionar de profesie. Voinţa lui de In luptă crîncenă împotriva a nume cialismului înt.r-o singură ţară, I. V.
fier, .curajul şi d!rzeni-a lui de neclintit roşi duşmani, I V. Stalin a apărat şi a Stalin a fundamentat teza- posibilităţii
în lupta împotriva forţelor lumii vechi călit unitatea leninistă a Partidului, co construirii comunismului in U. R. S. S.
nu au putut fi înfrânte de numeroasele eziunea de monolit a rîndurilor lui. Uni chiar şi in cazul că încercuirea capita
tatea rondurilor partidului, unirea strânsă listă va continua să existe. In legătură
greutăţi şi lipsuri, de închisorile ţariste
şi de deportări. In lupta orîncenl îm a Partidului in jurul Comitetului său cu aceasta, el a dovedit necesitatea men
potriva ţarismului şi capitalismului, el Central a fost, este şi va fl întotdeauna ţinerii statului şi în comunism dacă în
a fost însufleţit de măreţele idei ale condiţia hotărâtoare a tăriei şi invincibili cercuirea capitalistă va continua să e-
marxism leninismului care au arătat cla tăţii Partidului. Partidul Comunist îşi în xiste. Bi2uindu-se pe indicaţiile lui V. I
sei muncitoare calea spre izbăvirea de deplineşte cu succes marele său scop şi Lenin despre căile de construire a co
exploatare, spre cucerirea puterii şi spre menirea isterici pentru ci reprezintă un munismului in U.R S S., I. V. Stalin a de
dearea unei societăţi noi. colectiv monolitic de tovarăşi de idei, ci terminat condiţiile fundamentale ale pre
mentat prin unitatea de voinţă, unitatea gătirii în vederea trecerii de la socialism
T. V. Stalin a simţit Întotdeauna legă
de acţiune, unitatea de disciplină. la comunism.
tura sa indisolubilă, de singe, cu poporul,
căruia i-a dedicat toate forţele sale. In lupta Partidului pentru construirea La cel de al XlX-lea Congres al PC U S
El a avut încredere profundă in popor, socialismului s-a unit strîns nucleul con I. V. Stalin a rostit o cuvîntare istorică.
ducător de leninişti in frunte cu I. V. A fost pentru ultima dată cind a vorbit
In energia revoluţionară neseoată şi în
Stalin. Timp de 30 da ani, Iosif Vissa- in faţa Partidului şi ţării. In cuvîntarea
iniţiativa creatoare a muncitorilor şi ţă
rioncvici Stalin, care şi-a câştigat re sa, I. V. Stalin a subliniat unitatea de in
ranilor şi in întreaga sa activitate s-a
cunoaşterea generală şi încrederea ne terese ale oamenilor muncii din U R.SS.
• sprijinit pe mase, in care vedea pe a-
devăraţii făuritori ai isteriei. mărginită a poporului şi Partidului, a- şi oamenilor muncii din toate ţările, a a-
vind in jurul său strîns uniţi pe tova râtat că interesele Uniunii Sovietice nu pot
I. V. Stalin a fost un discipol credin
răşii săi credincioşi de luptă, a condus fi despărţite de cauza păcii in întreaga
cios şi demn al lud V. I. Lenin. El a ră
in mod ferm Partidul şi ţa ps calea lume.
ra
mas intru totul un leninist convins, un
leninistă El a dezvoltat in mod creator Fină la sfîrşitul vieţii sale, I. V. Stalin a
adept şi a/părator dîrz al ideilor leniniste
învăţătura marxist-leninistă potrivit cu
I:i Lenin el a văzut făuritorul şi condu rămas la postul său de conducere a Parti
noMe condiţii istorice şi intr-o serie de dului şi ţării, de luptă pentru unirea
cătorul genial al Partidului Comunist al
probleme a îmbogăţit cu teze noi teoria
Uniunii Sovietice, un conducător de tip strânsă a tuturor partizanilor păcii împo
revoluţionară
superior, un vultur de munte, care nu triva aţîţătorilor la război, pentru menţi
In operele nemuritoare ale geniului le nerea şi asigurarea păcii.
cunoaşte teama in luptă. împreună cu
ninist au fost fundamentate din punct de
V. r. Lenin, I. V. Stalin a luptat pentru După moartea conducătorului său, po
vedere ştiinţific posibilitatea viotoriel so
un partid de tip nou, a apărat cu per porul sovietic s-a unit şi mai strins sub
cialismului într-o singură ţară, au fost
severenţă şi hotărîre bazele ideologice, steagul leninismului in jurul Comitetului
indicata căile mersului poporului sovietic
organizatorice, tactice şi teoretice leniniste Central al PC.U.S. şi Guvernului Sovietic.
spre comunism. Avind ca punct de ple
ale partidului marxist, a călit partidul In Anul trecut, Partidul şi oamenii munoti
care tezele programatice leniniste, care
lupta intrasigenlT împotriva tuturor duş din Ţâra Sovietică eu dovedit-eu c noua
au fost dezvoltate mai departe în lucră
manilor leninismului. Stră/lucltul talent vigoare credinţa faţă de cauza lud Lenin
rile lui I: V. Sbshlin şi fn hotărirlle Parti
organizatoric şi capacitatea teoretică a —Stalin, hotârîrea lor de a obţine noi vic
dului, Partidul a elaborat un program
lui I. V. Stalin s-au manifestat cu o deo torii în construirea comunismului. Parti
concret de industrializare socialistă a ţă
sebită vigoare în anii revoluţiei şi cons dul şi Guvernul au asigurat conducerea
rii. înfăptuirea planului de industriali
truirii sooietăţii socialiste în U.R.S.S. îm justă şi normală a întregii vieţi a ţării, în
zare a asigurat independenţa economică
preună cu V. I. Lenin şi sub conducerea făptuiesc cu succes otît problemele interne
a U.R S.S., a întărit o^paoitalea ei de a-
lui, I. V. Stalin a desfăşurat în 1917 o cit şi problemele internaţionale, politică
părare, a oreat baza materială a socia
intensă activitate pentru oi şt ig a rea ma elaborată în decursul anilor.
lismului şi a oomsit/ruirii comunismului. A s a n e - n v a t ă S t a l i n
selor, pentru pregătirea revoluţiei socia Partidul Comunist şi Guvernul Sovietic
liste. L V. Stalin a dezvoltat mai departe şi mobilizează neobosit spiri-bul creator al oa
Organizând altamţa de luptă dintre clasa a concretizat planul cooperatist al lui menilor muncii pentru construirea cu suc
muncitoare şi ţăTănimea să/racă Partidul Lenin — măreţul plan de atragere a ma ces a comunismului. Oamenii sovietici de EUGEN FRUNZA
t
Comunist, in frunte cu geniul omenirii selor ţărăneşti la opera dc construire a traduc ou perseverenţă în viaţă hotăririle
— V. I. Lenin, a obţinut victoria Marei socialismului. Pe baza indicaţiilor leni istorice ale Plenarei din septembrie a C.C.
Revoluţii SoclaLIste di-n Octombrie. Pen niste, Partidul, sub conducerea lui I. V. ml P. C. U. S. şl hotărî iile ulterioare ale Aud parcă-n adîncuri Cu geniul său, cu gindul, Tovarăşi, fiţi puternici
tru prima oară in istorie a fost oreia-t Stalin, a elaborat şi a înfăptuit politica Partidului şi Guvernului, cave au trasat Oceanele vuind Mai viu dccît cei vii, In cel mai crîncen chin !
un stat de tîip nou — Statul Socialist al de coleotivizare a agriculturii. programul de luplâ, concret al dezvoltării Şi vînturi tulburate Alăturea de Lenin Aşa nc-nvaţă Stalin.
muncitori lor şi ţăran Iilor. In urma înfăptuirii politicii Partidului rapide a industriei uşoare şi alimentare şi Văzduhul sfîşiind El veşnic va trăi l Asemeni lui să fim !
de industrializare a ţării şi de colectivi
I. V. Stalin şi I. M. Sverdtov precum a tuturor ramurilor agriculturii, în primul
şi ceilalţi disoipoli ai lui V. I. Lenin au zare a agriculturii, Tara Sovietica a fă rînd creşterea animalelor şi producţia de Dar nu e valul mării Căci dacă astăzi raiul Nu ni-e străină nouă
cut un salt unioş înainte, s-a transformat
fost cei mai apropiaţi colaboratori ai lui cartofi şi legiune. Partidul şl Guvernul a- Nici vintul iernii nu-i Ni-I facem pe pămînt Durerea cea mai grea —
V. I. Lenin in opera de construire a Sta dintr-o ţară înapoiată, agrară, intr-un cordă o mare atenţie valorific arid pămîn- Ci e durerea multă Şi ştim duşmanii vieţii In ceasuri zbuciumate
puternic Stat Socialist induslrtal-colhoz-
tului Sovietic. In caii,tale de comisar al turilor îniţelenlte şi nefolosite ca cea mai Din pieptul omului... Ce vor şi cine sînt Azi ne-ntilnim cu ea.
poporului pentru problemele naţionalită importantă rezervă a sporirii producţiei de
ţilor, I. V. Ştiai in a condus nemijlocit Cea mal serioasă verificare a forţei şi cereale. Cum să-ţi închipui oare Şi dacă-ntrecem astăzi Dar lacrimile noastre,
înfăptuirea politicii naţionale a Partidu viabilităţii orânduirii sociale şi de stat Hotăririile Partidului şi Guvernului sînt Că dus e dintre noi Chiar visurilc-n zbor. Sînt paloşe de foc I
lui Comunist oare a unit strîns popoarele sovietice a fost Marele Război pentru pătrunse de o mare grijă pentru bună Cel mai iubit din oameni, E pentru ca un Stalin Durerea şi mai trainic
ţării înt/r-o famdilîe frăţească unită, sub Apărarea Patriei. Uniunea Sovietică a fă starea poporului, pentru satisfacerea ma Erou între eroi ? ! Nc-a fost învăţător. Ne-adună Ia un loc !
conducerea Sovietelor. cut faţă ou oinste acestei aspre încercări. ximă a nevoilor sale materiale şi cultu
In aniii războiului civil şi al luplei îm In zilele primejdiei de moarte, la che rale moreu crescîndc. Cum să-ţi închipui stinse Nepotolit constructor Cu pumnul strîns, sub sfeagul
potriva intervenţiei • militare străine, în marea Partidului , şi a lui. I. V. Stalin, în Oamenii muncii din statui colhoznic se Privirile-i adinei Ei trainic a zidit De luptă ne-adunăm,
treaga operă de apărare a Ţârii Soviete tregul popor s-«a ridicat în apărarea li încadrează ou un uriaş entuziasm în în Şl braţul ce sfarmase Un Stat — granit al păcii, Credinţă pîn-la capăt
lor a: fost condusă de V. I. Lenin. Cel bertăţii şi independenţei sale. Victoria is trecerea socialistă pentru înfăptuirea sar Atitca aspre stînci ? I Partidul — monolit. Partidului furăm !
mai apropiat Colaborator ai lui, a fost torică în timpul războiului, repurtată sub cinilor întregului popor trasate agricultu
I. V. Stalin. Partidul il trimetea , pe I, V. conducerea Partidului Comunist a dove rii de ParLidul Comunist şi de Guvernul Să se fi stins pe buze Gigant dc-nţclcpciune Mai dîrzi vom fi la postul
Stalin în cele mai periculoase şi ho.târi- dit măreaţa forţă vitală şi invincibilita Sovietic. Surîsu-i părintesc ?... El a deschis de-acuip Măreţei bătălii!
toare sectoare ale frontului. Apărarea tea orinduirîi sociale şi de stat sovietice, In prezent, Ţara Sovietică trece prin- ..Curg lacrimile lumii Pe sccole-nainte Aşa ne-nvajă Stalin
■ Ţariţînuhii, zdrobirea lui KoJceak, Iude- triumful polltioli Partidului. Şi nu se mai opresc... Al omenirii drum Şi altfel nu va fl!
tr-un nou avînt în muncă şi pe tărîm po
nici, Denikân, a panilor polonezi şl a lui Partidul Comunist, Comitetul său Cen luţie prilejuit de pregătirile în vederea a-
Vranghel — toate aceste acţiuni sini le tral au obţinut transformarea Statului legerilor pentru Sovictu-l Suprem al Oţel călit in lupte. Urcînd cu încordare
gate de nu mede lui Stalin. Prelutimdem Socialist intr-un bastion de neclintit al UR.SS. şi de chemarea adresată de C.C. Tovarăşi, fiţi puternici In asprele restrişti, Spre luminosul ţel
el a îndeplinit cu pricepere şi curaj sar păcii şi democraţiei în întreaga lume. Ac al P.C.U.S. tuturor alegătorilor. In cam In cel mai crîncen chin ! El a crescut armate Cladi-vom fericirea
v
cinile Partidului, indicaţiile marelui Le tivitatea Partidului a fost îndreptată spre pania electorală, Portidul acţionează în Priviţi : e viu. trăieşte, De aprigi comunişti... Precum a vrut-o el !
mn. Întărirea continuă a alianţei dintre clasa bloc cu toţi cei fără de partid, bloc oare Aşa precum îl ştim !
In perioada trecerii la construcţia paş muncitoare şi ţărănime, spre întărirea exprimă unitatea de nezdruncinat a Parti Ce poate fi pe lume. In veghe neclintită
nică, I. V. Stalin se manifesta oa un le prieteniei tuturor popoarelor şi dezvolta dului, Guvernului şi poporului, unitatea Oricit ar fi de tare Alai fără moarte-n veci, Va sta poporu-ntreg
ninist neclintit în conducerea Partidului rea dcmooratîsmului socialist. Lenin şi moral politică a societăţii sovietice. Al morţii braţ cumplit, Ca moştenirea asta îndeplinind porunca
şi ţârii, în lupta pentru refinceren econo Stalin au văzut în strînsa alianţă dintre Mai tare este Stalin ! Lăsată lumii-nlrcgi ?
miei naţionale, in . crearea . şi. întărirea Sub steagul lui Lenin-Stalin, sub condu Nu, Stalin n-a murit! Ne-nvinsului strateg !
muncitori şl ţărani cel mai înalt princi cerea înţeleaptă a Partidului Comunist,
Statului Sovietic multinaţional — Uniu Ca marea biruinţă
piu al dictaturii proletare. întărirea a- poporul sovietic păşeşte cu hotărîre spre Iar de va fi nevoie
nea Republicilor Sovietice Socialiste. Şi cum in lungi decenii De iniine, cind pe glob
La catafalcul marelui întemeietor al cestei alianţe este chezăşia unor noi suc un viitor luminos, spre comunism. De lupte, niciodat-* Nicicînd n-o să mai fie, Cum el a spus cîndva —
El steagul biruinţei Niciunde, omul rob ? Noi. strop cu strop. în k*p!S
Aplică în mod creator învăţătura stal ini.stă Din milni nu l-a lăsat. Tot singele ne-om da !
La prima consfătuire a muncitorilor tăzi luorări în contul anilor 1955—1950. creşte neîncetat. In ole sînt confirmata
stahanovişti din Uniunea SovieMcă, I. V. Pe lingă considerentul că inlic.prinderea justeţea liniei staliniste, linie de la care Stalin va trăi de-a pururi în inimile noastre
Stalin, marele gânditor al omenirii mun noastră are un nvare număr de slahano- partidul nostru nu s-a abătut nici o clipă
citoare, a concretizat pentru prima dată vâşli, peste 1000 de muncitori, tehnicieni dc-a lungul activităţii sale. învăţătura Stalin! Numele lui, înconjurat de res ştiu ce se pclrece in lume, participă la tura stalin istă Aş fi rămas un pălmaş,
cairacteririiclle fundamentale ale mişcării şi ingineri îşi desfăşoară activitatea pc marelui geniu al omenirii muncitoare I. pectul şi dragostea nemărginită a po serile culturale organizate de căminul aşa cum eram pe vremuri, cind munceam
stahanoviste, precum şi necesitatea spri baza metodelor stahanoviştilor sovietici. V. Stalin — marc corifeu «ni ştiinţei, a cărui
porului, îl port in adîncul inimii mele cultural, ascultă cu interes emisiunile la din zori şi pînă în noapte, prin ploi sau
jinirii şi extinderii acesteia — factor de Exemple minunate dau cele 13 brigăzi de comemorare de un an de la încetarea sa Marele Stalin cu vitezele lui oşti ne-a radio. Acum noi ţăranii muncitori avem frig, sau pe rrşiţa soarelui, flămînd şi
seamă în conriiuiroa societăţii socialiste. oalitale şi cele 13 brigăzi complexe în di-n viaţă o sărbătorim — va rămîne de-a scăpat pe noi ţăranii muncitori de robie iumină electrică în sal şi în casele noastre dezbrăcat ca să 'umplu hambarele gro
Aplicînd în mod creator învăţătura le- care lucrează tineri ca Bute Alexandru, Datorită lui şi a întregului popor sovietic Cei 4 copii ai mei, sînt astăzi oameni fului Kendcfi Gabor pe moşia căruia au
nimist-sfalLnistă, coleot.ivul dc muncă al Buza Gheorghe şi alţii, care prin aplicarea pururi făclia care nc luminează calea in astăzi, noi sin tem slăpîni pe pumînluri, liberi şi slăpîni pe avutul lor. Două fele robit toţi ţărani muncitori din ţara Ha
I.C.S. Hunedoara, a obţinut remarcabile metodelor stahanoviştilor sovietici Cot- ; intensificarea luptei pentru construirea so pa rodul muncii noastre, iar copiii noşlrii au învăţat şcoala medic tehnică do coope ţegului.
succese în lucrările dc construcţii. între lear, A. Jandarova, Cuzneţov, Bîcov-Bort- cialismului şi apărarea păcii. Noi vom pot învăţa în cele mai înalte şcoli. raţie. Ele sînl contabile la cooperative. De cînd marele Slalin ne-a eliberat
cerea sooi-alistă care este extinsă la noi chievici, Mamcdov, Orlov şi alte metode, strînge şi mai mult rîndurile în jurul par De acolo, din zidurile Crcml-inului, cu Băiatul cel mai mare, este muncitor la ţara şi ne-a dat putinţă să nc făurim un
în proporţie de peste 85 la şută, a scos la reuşesc să-şi dopă.feascâ zilnic sarcini'ie tidului nostru, a cărui politică se sprijină, mintea veşnic trează, marele Stalin ne-a uzinele „Victoria” din Câlan. Fiecare din trai nou, vi iţa noastră începe să se.schim
iveală din rîndul maselor largi o seamă de producţie în proporţie de 200—250 la pe principiile marxîst-loninist-stnlinisle. luminat calea- Şi iată că viata ţăranilor copiii mei se pot întreţine singuri. be cu fiecare zi, cu fiecare ceas ce trece
muncitori a început să se schimbe F.i au Ce-aşi fi făcut eu azi, dacă vitezele oşti De aceea memoria marelui Stalin va
de stahc.novişti cum sîn-t tovarăşii: Ionescu sută . 1-IALUNCEA TEODOR
:
scăpat pentru totdeauna dc asuprirea mo ale lui Stalin nu ne-nr l i scăpat de urgia râmîne de-n pururi în inima mea
Petre, StamaHe Emd,, Szomboti Bentamin,. Numărul slah.anoviştilor şi fruntaşilor . resp comisiei muncii de masă
şierească şi de bezna neştîinţei de carte fasciştilor? Ce-aşi fi ajuns eu şi familta DANCIU AUREL
Cuşmir Gheorghe şi. alţii; Aceştia, prin şi a acelor muncitori care lucrează pe a comitetului de întreprindere Astăzi, toţi ţăranii muncitori au posibi mea fără ajutorul partidului nostru care ţăran muncitor din comuna Sîntă-
depăşnrile 2Unice dc norme, execută as baza metodelor stahanoviştilor sovietici I.C.S. Hunecfoara litatea să citească zi-are, cărţi şi reviste, se conduce în politica sa după învăţă măria Orlea, raionul Haţeg