Page 10 - 1954-03
P. 10

Pag. 2                                                              DRUMUL SOCIALISMULUI                                                                        Nr. 21

              Piesa  ,Afaceriştii**   interpretată de actorii               Mio Ţze-dun        Pentru îmbunătăţirea muncii direefiei                    regi®61.sie Â.D.Â-S.
                   y
           'eotrului de Stct „Valea                                 Opere alese voi. I.         Peotrv  a  se  veni  in  aiulorul  oameni­  Aslfel,   agentul   veterinar   Dîngu   loan   păşire.?  planului  au  îuat  prime  de  eîte
                                                                      Editura pentru literaturii politlcd  lor  muncii  din  tara  noast-ră.  prin  ari)a   dt.n  comuna  Hârâu.  raionul  Iha.  a  tlnut   400—500  lei  flectre  mal  sint  insă  aganţi
           E  ziua  in  oare  Întreg  colectivi*!  Teatru-   şl   afacerişti,   istoria   îşi   urmează   însă   partidului  »i  a  guvernului  a  fost  înfiin­  fiscali  ca  tovarăşul  Codu  de  la  Cilr.'c  ra­
           i  de  Stat  „Vadea  Jiului”  e«te  mal  în­  cutsul.  Oamenii  muncn  dm  ţara  noastră,   Primul  volum  al  Operelor  alese  al?  to­  ţată  în  1932  Societatea  ,.ADAS".  care  are   aproape  un  an  de  aile  17  dcrsre  ne : ntoc-   ionul  'îebe.i.  Tircă  de  la  Poiana.  Buciu-
          teţit  şi  oarecum  mai  emoţionat  ca  al-   conduşi  de  partid.  însonu  In  această  pe­  varăşului   M?o   Tz?-duo   cuprind?   lucră­  scopul  ca  in  schimbul  unor  prime  nuci   mife  La  fel  agentul  veterinar  din  co­  mznu  ds  la  Zlctn.i,  Anton  Toan  de  Ic  Hă-
          datâ                        rioadă  de  timp  cele  mai  glorioase  pagint   rile  sale  cele  moi  importante  scrise  în   din  partea  cetăţenilor,  să  asigure  ţoale   muna  Rişculiţa.  raionul  Prad  a  Mr.i'*  :m   pria,  cere  mi  au  inţcles  câ  încasarea  pri­
                                                                                                                            din  primei®  luni  ele  anului  1953.  40  do­
           Ln  toate  părţile:  in  cabine,  pe  scenă,  !n   dm  istoria  mişcării  muncitoreşti  Sirena   perioada  primului  şl  a  celui  de  al  doilea   bunurile  lor  In  caz  de  calomităţî  prici­  melor  A D A S   este  o  acţiune  care  uşu­
              se  tac  ultimele  pregâiun  febril®   lut  Ro;rtă.  cheamă  Ia  luptă  pe  toţi  oame­  război civ*1 revoluţionar din Cbini  nuite  d®  natură  sau  în  caz  de  pagube   sar? neîntocmite  rează  şi  ridică  nivelul  de  Iraj  al  oameni­
          oierii  iţi  aranjează  uLKjmle  cute  ale  cos  -   nii  muncn  Pornesc  lupta  hotărită  p®lr>-   In  lucrările  „D?spr®  clasele  societăţii   pricinuit®   de   oauze   obiealive   cetăţenii   Exemple  din  acestea  re  pot  da  multe
          imeuor,   IntreAptâ   ultimii®   nduri   ale   liştii  din  V«iza  Prahovei,  muierii  de  la   chinez®"  şi  „Raport  cu  privire  la  studie­  slnt  deapâgubiţj  de  societate,  dîndu-li-se   cum  ar  fi  de  prJdă  mrdtcul  vet&rjnar  de   lor muncii.
          i?.chiajului,   maşmlştu   încearcă   pentru   Lmpeni  Lupta  este  încleştată  pe  viaţă  şi   rea  mişcării  ţărăneşti  din  provincia  Hu-   posibilitatea  să-şl  refacă  bunurile  pier­  la  circumscripţia  Bălţa,  care  pierde  dosa­  Numărul  celor  care  au  luptat  pentru
          i.ima  cavă  dacă  toate  lumimte  şt  celela-M?   pe  moarte  Finalul  piesei  vesteşte  victoria   nan".  ter-ise  in  psr  cada  primului  război   dute  rele  agenţii  veterinari  si  oormtelel?  exe­  realizarea  p'amvlui  ţi  a  realizan.'or  obţi­
          /anjumt/nte  sint  In  perfectă  ordine,  regi-   apropiată  a  celor  care  luptă  şi  năzuiesc   civil  revoluţionar,  tovarăşul  Mao  Tte-dun   cutive  ale  sfaturilor  populare  din  comu­  nute  este  r:'e?  mic  faţă  do  pasibilltăîil?
          ►r ii dau ultimele îndrumări...  spre libertate          a  combărturt  oportuni  senul  d?  dreanfa  şi  czl   Direcţiunea  regională  A  D  A  S  Hune­  nele  Ltvedaa  si  Baru  Marc.  care  nu  au   avute.  Este  o  lipsă  a  secţiilor  financiare
           P/lvind  aceasta  activitate  deosebit  de   Cu  toarte  că  persenagiile  pozitive  ale  pie­  de  stingă  în  problema  alianţei  cu  ţărăni­  doara  pentru  a-şl  îmbunătăţi  activitatea   întormit  dosare  de  daune  le  Desle  70  per­  de  la  raioane,  care  au  subapreciat  mun­
          isuQeţitâ  Iţi  dai  seama  că  se  va  petrece   se»  sînt  slab  reprezentate,  piesa  işt  atinge   mea.  a  arătat  că  aliat  ui  ceJ  m'at  de  masă   a  luart  o  serie  de  măsuri  organizatorice,   soane.  dsşi  ele  se  fnt’mn'aseră  în  toam­  ca  d?  ^nd’oim-ar?  şi  conlrol  a  ag?M:!cr
          »va  nou,  foarte  important  In  viaţa  co-   scorpul  prin  efectul  contrar,  zugrăvind  cu   şi  cel  mai  credmcios  al  prolelariatulul   reuşl.od  să  aibe  uncie  rezultat®  pozitive   na  anului  >952.  sau  sfatul  popular  Raniţa   fiscali in incasoroa primelor A D A S
          ictivului  acestui  teaVru  Si  Intr-adevăr,   vigoare  personagiii®  negative  Acest  luoru   chinez  est®  ţărănimea,  tezolvlndl  astfel  u-   Numai  rezolvînd  la  timp  cererii®  şi  sesi­  din  raionul  Polrosani  ci*e  a  trimis  do   La  lipsurile  acestea  au  contribui*  în
          i  această  zi  el  va  trebui  să-şi  sute  toi-   re  duce  dc  la  wmc  ta  un  puternic  sen­  na  dintre  cole  mal  importante  probleme   zările  oamenilor  muncii,  se  coate  întări   sarel® de daune întimc-lata în luna  mare  măsură  şi  organele  inspectoriir-lor
                                                                                               încrederea m asaJor în A D A S
          t  măiestria  artistică  şi  tehnică  in  faţa   timent  de  ură  împotriva  fiarelor  nesăţioa­  ale  revoluţie!  chmeze  —  problema  aliatu­  1953  tocmii in luna februan® 1954  raionale  A D A S   care  cuprinse  de  como­
          ?lui  moi  pretenţios  spectator  —  autorul   se  pe  care  astăzi  le-am  spulberat  dm  ca­  lui  Faptul  că  Dvrecţia  regională  nu  a  reu­  Sfaturile popuiore trebuie să ia o poziţie  ditate.  nu  au  dus  o  suficientă  muncă  com­
          lesei  pe  care  o  vor  prezenta  pentru  in-   lea  noastră  ca  pe  un  vis  urît,  şi  care  mai   şit  *â  cuprindă  permanent  cu  munca  de   hotirîtă   pentru   remedierea   acestor   lip­  bativă   pentru   realizarea   sarcinilor   Aşa
                                                                    Un  loc  important  în  acest  volum  fl  ocu­  îndrumare  şl  control  întreaga  regiune,  a
          !ia oază                    dâinuese  astăzi  in  ţările  in  care  dolarul   pă  lucrările:  „Despre  tactica  luptei  îm­  suri  $i  să  urmăreoscă  iM-îîprnape  acti­  este  emul  tovarăşului  inspector  Rifîoîne
                      4               îşi  ffMlie  aricite  ca  o  pasăre  de  pradă           dus  la  rezultatul,  că  mai  sint  incă  serioase   vitatea medicilor şi agenţilor vetcnnari  Troian  de  la  Hunedoara,  care  a  dat  do­
           Laapta   pentru   calitatea   spectacolelor   4         potriva   Imperialismului   japonez".   „Pro­  lipsuri  şi  deficienţe  in  munca  inspertora­  La  realizarea  planului  d®  încasări  pe   vadă  de  o  totală  delăsare  in  muncă,  to­
                                                                   blemele  strategice  alo  războiului  revolu­  lelor  raionale.  Acnsl  fapt  se  datoreze  şi   trimestrul IV şi primele 2 luni din anul
          onatKiu®  o  preocupare  permanenţi  pen-   Spectacolul  prezentat  cu  piesa  „Aface­                                                         varăşul  inspector  Negru  Nicotae  de  la  ra-
          ru  ootecfclvul  Teatrului  de  Stat  din  Pe-   riştii"  a  scos  In  relief  măiestria  actorilor   ţionar  -  din  China",  „Sarcinile  Partidului   unor  salariaţi  care  nu  înţeleg  să  se  an­  1954  s-au  manifestat  metod?  învechite  în   ionul  llia.  care  deţi  a  trecui  pe  Io  sfatul
          nojanl  Tocmai  pentru  aceasta  s-a  luai   Teatrului de Stal „Valea Jiului"  Comunist  Chinez  In  perioada  războiului   gajeze  serios  în  muncă  mamiestind  ne­  munca  secţiilor  financiare.  Nu  s-a  dat  a-   popular  Hărâu.  nu  a  descoperit  cele  17
          tiţiatlva  lăudabilă  de  a  se  organiza  o   Sub  regia  artistici  pricepută  a  tovară­  arvtkjaponez"  şl  altele  In  aceste  lucrări,   păsare faţă de saroimle încredinţat?  tenlia  cuvenită  roal»z5r»i  pionului  de  în­  dosare  de  daune  ce  lîncezcau  in  serta­
          n/DUrvkv  Intre  artişti,  autor  şi  fruntaşi»   şului  loan  Potrovici,  aotoru  au  putut  să   tovarăşul  Mao  Tze-dun  a  arătat  cauzele   Pentru  ca  sarcrmle  care  revin  A  D  A  s  ­  casări  A  D  A  S  şi  aoeostu  manifestare  a   rele  sfatului  popular,  sau  a  tovarăşului
          nt/recerii  sociaVJ3te  din  Valea  Jiului,  cu   reprezinte  in  mod  sleălualt  pcrsonagt'ille   a-pariţiet  şl  exislenţei  puterul  roşii  în  Chi­  ului  să  fie  duse  la  Îndeplinire  cu  succes   pornit  chiar  de  la  şef»  secţiilor  Lnanciare   Inspector  Bădcscu  dc  lo  raionul  Orăşlic.
          'Cazta  lansării  pe  scena  teatrului  a  pie-   dm  piesă,  nu  numai  prin  figură,  expre­  na.  a  explicat  pcvslbtlitartea  şl  Importanţa   este  nevoie  de  un  sprijin  aol.iv  şi  perma­  rtlonnl®   Astfel   tovarăşul   Duma,   şeful   care  a  lăsat  patru  cereri  de  scutiri  fără
          ei „Afaceriştii” de Tudor Şounaru.  sivitate.  tonalitate,  etc.,  cl  şj  prin  însăşi   creării  unui  nou  front  unic  cu  burghezia   secţiei   finsnciore   a   raionului   Petroşzni.   îndeplinirea formelor legale.
           Piesa  „Afaceriştii”  a  iul  Tudor  Şolm2ru   sentimentele  ce  le  minifcstau  în  diferite   naţională  in  condiţiile  Împotrivirii  Chi­  nent  dm  partea  organelor  sfaturilor  popu­  cu  toate  că  şi-a  luat  angajamentul  in  şe­  Vinovaţi  sînt  şi  tovarăşii  Ripr.s  Parle-
          «te  o  putemtcă  frescS  a  unei  epoci  do   aoţhrnl ale piesei.  nei  faţă  de  Japonia,  face  o  analiză  com­  lare şi z celor financiare  dinţa  din  2  decembrie  1953.  că  va  realiza   nie  şi  Mărgineanu  din  corpul  de  îndru­
          runtă  exploatare  din  ţara  noastră  Ati-   De  remarcat  este  jocul  actorului  Ccstol   plectă  £  problemelor  strategice  şi  tactic®   Constatarea  daunelor,  întocmirea  dosa­  planid  încasărilor  şi  că  va  ţin?  o  slrlnsă   mare  şi  control  al  Direcţiei  regionale,  care
          orul  cuprinde  prin  denumirea  de  ,,afa-   RăduQescu  —  laureat  al  Premiului  de  Stat   ale  războiului  revoluţionar  dhr*  China  şi   relor  s<  înaintam  lor  pentru  plată  este   legătură  cu  inspectorul  şef  de  raion  al   nu  au  combctut  cu  tărie  lipsurile  mani­
          eriştl"  pe  toţi  (reprezentanţii  burghezo-   —  tn  rolul  Iul  Augustir»  Ilieşu,  care  in   înfăţişează  lupta  Partidului  Comunist  Chi­  o  sarcină  directă  a  organelor  staturilor   A  D  A  S.-ului,  totuşi  nu  s-a  tinut  de  an-   festate in cadrul inspectoratelor raionale.
          noşienmlt   exploatatoare,   care   s-au   co­  tot  t'imput  jazului  a  scos  în  relief  pe  ade­  nez,  pzntiru  atragerea  maselor  In  frontul   populcre  Dacă  sfaturile  populare  nu  ur­  zajament,  lucnj  cate  a  dus  la  situaţia  ca   Pentru  remodisrea  lipsurilor  se  impu­
          ntat  in  posturi  de  conducere  a  statului  şt   văratul  om  putred  care  nu  ţine  seama  de   naţional unic onhjaponez.  în  raionul  Petroşani  incasirOe  sînt  foarte   ne  ca  to*to  organele  să  facă  o  cotitură
          te  acolo  dispun,  după  bunul  lor  plac.  de   nimic  cînd  c  vorba  de  afaceri  sau  de  ca­  Lucrările  „Lupta  dun  Tzirvganşan”,  Cum   măresc  îndeaproape  munca  medicilor  şi   slabe.  hotirită  in  misnc*  lor.  să  lupte  dm  răs­
          carta  sl  de  bogăţiile  ţării  In  dosul  fie-   rieră.  nici  măcar  de  demnitatea  sa  de  om.   să  rtubilim  aiper'anenţa  de  olasâ  la  sate"   agenţilor  i-etermari  însărcinaţi  cu  întoc­  Dacă  unii  agenţi  fiscali  ea:  tovarăşul   puteri  pentru  re?liz.area  sarcinilor  c®  le
          :ărel  fraze  patriotarde,  el  ascundeau  o   dar  totuşi  plan  do  teamă  !n  faţa  inevi­  „D»ntr-o  scîntpie  poale  Izbunei  un  Incen­  mirea  dosarelor,  se  poate  ajunge  la  si­  Popa  din  comun*  Vnrţa.  tovarăşul  Tîrsă   revin,  con.şttontc  hind  că  numai  în  felul
          ifacere  întreaga  ţară  era  scoasă  la  me­            diu”,   „Politica   noastră   economică",   etc..                                     acesta  dau  viaţă  hotârirUor  guvernului  şi
                                      tabilului.  Asemenea  psrşonagiu  fi  prezintă           tuaţia  ci  aceste  dosare  să  nu  fie  întoc­  din  comuna  Sîrbi  sau  tovarăşul  Gabor
          tal  vândută  pe  un  preţ  de  nimic  carbi'lam   cu  multă  măiestrie  şt  Gig»  Iordaneseu  în   acrise  tot  in  perioada  celui  de  al  doilea   mite  Şi  înaintate  Io  timp.  iar  AD  AS  -ul   Sighismund.  d*n  Sălaşul  Superior  înţ?-   partiduJui.
          le  pradă  americani,  englezi  sau  germani,
                                      figura senatorului Re mus Feneşân  râbol  covH  revoluţionar,  j»nt  consacrate   să nu poată plăti ţjespăgublril?  legind  să  lupte  pentru  realizarea  şi  de-  STE1NEP EUGEN
          oeretni  a  umple  cu  aur  buzunarele  unui
                                       O  creaţie  de  valoare  a  reuşit  să  obţină
          7umn  de  trîntorl  ca  senatorul  Rsmus  Fe-            problemelor militare, economice şl agrare
                                      şj  lînâra  artistă  Ana  Colda  in  figura  MV-
          .neşan,  ministrul  de  justiţie  Augusliin  Ihe-         Volumul  de  faţă  se  încheie  cu  lucrarea
                                      rei  Dcru  Influenţată  de  societatea  pe  care                         Mai multă atenţie activităţii din cadrul comerţului
          ju.  mmistirul  de  război  Dan  Uăcanu,  şl  al­        „Cu  priviTe  la  practică”,  m  care  tovară­
                                      o  frecventează  îi  place  luxul,  banii,  po-
          ţii.  In  timp  ce  mamele  muncitoare  duceau
                                      kerul,  ceea  ce  o  lace  să  trădeze  ide:!®  pro­  şul  Mao  Tie  dun  demască  de  pe  pozi­  de stat şi cooperatist
          In  spate  povara  grea  a  arlzel,  a  curbelor
                                      gresiste  ale  soţului  său  profesorul  Virgil   ţiile  teoriei  marxiste  a  cunoaşterii  gre­
          ie sanrjlicju şi a mizeriei.  Doru.  interpretat  de  asemenea  cu  mult
           Acţiunea  prteaei  „Arf  aceri  ştii”  este  pla­       şelilor  subiectiviste  despre  teoria  şi  prac­  Apboînd   pobtlci   satisfacerii   cerinţelor   soeoble   In   dauna   scăderii   preţului   dc   întimpla*   !n   Încheiere*   anului   trecut
                                      talent  de  actorul  Tudor  Qranza  Starea               mereu   ereseînde   ale   oamenilor   muncii,   cost al mărfurilor  în  comerţul  de  stat  şi  cooperatist  din  ra­
         sată  tn  perioada  cumplitei  cri2e  care  cu­           tica  revoluţionară  manifestată  in  Parti­
                                      sufletească  pe  care  o  redă  in  special  a-          partidul  şi  guvernul  nostru  acordă  o  den-           ionul  Petroşani,  s-o  constatat  că  au  fo~t
         prinsese  întreaga  lume  capitalistă  şi  care           dul Comunist Chinez.                                      Unii  oameni  cu  munci  de  răspundere
                                      tunci  cînd  îşi  dă  seim  de  imenn  greşeală          s?brtă   atenţie   aprovizionării   populaţiei            sustrase  mărfuri  in  valoare  de  cîleva  su‘.e
         &e  resimţea  cu  «nai  multă  putere  tn  ţara                                                                    dm  cadrul  comerţului  de  sta'.  s>  coopera­
                                      pe  care  o  făcuse,  a  făcut-o  să  se  remorce   ■^O—-  muncitoare  cu  tot  mai  multe  mărfuri:  ali­         de  mit  lei  Asemene*  elemente  trebui?
         noastră  Industria  noastră  se  destrăma                                                                          tist  consideră  unităţile  sau  utilajele  şi
                                      în mod deosebit                                          mentare,  text  de  şi  încălţăminte  precum  şf   bunurile  acestora  ca  p®  o  proprieiate  per­  demascate  şi  înlăturate  *nlocumdu-le  ci*
          Rîntl  pe  rlnd  fabricile  Îşi  închideau  por­
         ţile,  Iar  şomajul  creştea  vertiginos.  Criza   Elementul  linăr,  viguros  orc  luptă  cu   A N U N Ţ  aWe  bunuri  de  larg  consum   sonală  de  car®  pot  să  se  folosească  in  in­  elemente capabile şi cinstite
                                      dârzenie   împotriva   putreziciunii   capita­             Această  politică  se  resfrîngc  din  plin              Cazuri  ca  cele  a-ălaîe  mai  sus,  se  pot
         economică,  ou  reparcursiuni  grave  in  In­              Societatea  de  Ştiinţe  Naturale  şi  Geo­             teresele  lor  personale  după  bunul  pisc.
                                      lismului  este  redat  in  mod  creator  de  ti­          şi  asupra  regiunii  noastre  De  priită,  nu­          ivi  numai  aluno»  cînd  din  parte*  condu­
         dustrie.  finanţe,  agncuMurâ,  come-ţ  şi  în­           grafie  dm  RPR  anunţă  că  a  apărut  Nr               ori  sa  le  dirijeze  după  cum  ii  taie  capul
                                      nerii  artişti  Ion  Favlescu  şi  Anca  L®-             mai  in  luna  ianuarie  a  c..  s-au  distribuit         cătorilor  nu  există  o  preocupare  serioasă
         treaga  viaţă  socială,  se  invpletea  în  ace­          I/1954  a)  revistei  .;NATURA”  —  orfanul              Si  asemenea  exemple  smt  destule  Dc  pil­
                                      durica tn figura lui Pavai şi Irma Dinei                 populaţiei  muncitoare  du»  regiunea  noas­              in  buna  desfăşurare  a  muncii  d  n  câinii
         laşi  timp  cu  pcfliWca  guvernanţilor  bur­             său cu următorul cuprms:                                 dă  in  timp  ce  OCL  Alimentara  Deva  an­
         ghezo  ^moşiereşti  de  aservire  a  ţării  im­  In general întreg colectivul de actori al   tră  —  prin  comerţiul  socialist  —  cu  30.S6   gajează  autocamioane,  de  la  „Auto-trans   comerţului  socialist.  Aşa  de  pildă,  tova­
         perialismului  american,  englez,  francez  şi   Teatrului de Stat „Valea Jiului” s-a re­  Pentru Geologie—Ceoprafie.-  la  sută  mai  multă  pime  cu  24.85  la  sută   port"  pentru  a  face  faţă  apzovizâonâru.   răşul   Lopşansdht   AHalbert.   directorul
                                      marcat cu această ocazie. dî»d piesei o                  mai  multă  carne,  cu  74,86  la  sută  mai              O.C.L  Alimentara  Deva  care  mi  a  reuşit
         german.                                                   —  Experienţa  sovietică  in  lucrări)?  Coml-           cel  al  O.CL.-ului  este  întrebuinţat  p?n-
           Mizeria  maselor  ajunsese  la  culme  Pen­  mlrarpvetare justă, creatoare   tertnilui  Geologic  din  R P R .   de  Mioara   mult  ulei  comestibil,  cu  peste  82  ta  sută   tru  a  transporta  pe  şeful  contabil  Vâîavu   să  urmărească  realizarea  planului  d®  aco­
         tru  guvernanţi,  singura  soluţie  de  a  Ieşi   4         Pop:                      mai  mult®  textile  şi  încălţăminte  faţă  dr   Constantin  şi  alţi  salariaţi  la  diferite  pe­  perire  şi  desfacere  nu  a  organizat  îndru­
         dm  criză  ara  pregătirea  febrilă  a  războiu­  Discuţiile  ce  au  urmat  prezentării  pie­  aceiaşi  penoadă  a  anului  trecut,  dove­  treceri — cazul cu nunta de la Alba lulia  mat   şl   controlat   activitatea   aparatului
         lui  antisovţetic.'  Aiacsnlle  cara  decurgeau   sei  au  arătat  că  acest  colectiv  de  actori   —  Antarctica — de I Rădulescu;  dind  totodată  creşterea  puterii  de  cumpă­  Buna   gospodărire   a   avutului   obştesc   central  $1  al  reţelei  comerciale,  părăsind
         din  diferite  comenzi  de  armament  ofereau   a  reuşit  să  ajungă  la  nivelul  cerut  de  pu­  —   Geografia  transportyrulor  şi  a  căilor   rare a oamenilor muncii.  lasă  de  asemenea  mult  de  Horit.  Orăitoare   de  multe  ort  locul  de  muncă  in  interese
         ciştiguri   fabuloase   guvernanţilor   Acest   blicul spectator  d®  comunicaţie  din  R  P  R  —  de  A   Pentru  buna  aprovizionare  a  populaţiei,   in  această  privinţă  sint  imensele  canti­  personale
         jaf  neruşinat  era  la  adăpost  de  tragere  la   —  Felul  in  care  a  fost  pusă  tn  scenă   Râdoi;  comitetul  executiv  al  sfatului  popular  re­  tăţi  de  ambalaje  ce  stau  amcatc  Io  !n-   Mult®  din  deficienţele  existente  in  ac­
         răspundere,  intrucit  Insâsl  monarhia  era   piesa  mea  de  către  colectivul  teatrului   —  ReaOizîrite  regimului  nostru  de  demo­  gional.  prm  secţiunea  comercială  şi  orga­  tîmplare  şi  expuse  deteriorării,  în  special   tivitatea   organelor   comerţului   socialist
         păr  tuşă  la  toate  afacerile  caTe  se  săvir-   „Valea  Jiului”  —  a  spus  tovarăşul  Tudcr   nizaţiile  comerciale  locale,  au  avut  o  preo­  la  filialele  OC.L  Alba  lulia  şl  Hunedoa­  d)n  regiunea  noastră,  se  datorcsc  în  pri­
         ;e»u  pe  «spinarea  poporului   Şcimaru  —  nu  poate  decît  să-m\  aducă   craţie  populară  Sn  domeniul  electrifi­  cupare  deosebită  Astfel,  s-a  extins  con­  ra.  ambalaje  ce  (rcbuiau  restituite  fur-   mul  nrvd  comitetelor  execufive  ale  sfa­
           Piesa  ,,Afaceriştii"  reuşeşte  cu  deosebită   bucurie  Meritul  tovarăşului  Pelrovici  I.,   cării  şi  al  industriei  electrotehnice  —   siderabil  reţoaua  de  desfacere,  luîn/t  fiinţă   rizorilor  de  mărfuri.  Un  alt  exemplu  de   turilor  populare  raionale,  care  In  loc  să
         vigoare  să  demaşte  toată  ticăloşia  morală   care  a  pus-o  tn  scenă  precum  şi  a)  aotorllcc   de-S Bainglass şi C Ispas.  un  număr  de  peste  80  msganne  noi.  s-au   soiul  acesta  tl  constituie  depozitul  de   sprijine,  să  îndrume  şi  atunci  rind  este
         a   guvernanţilor   burghezo-moşiereşti   din   care  o  joacă,  est®  că  au  ştiut  s-o  transpună   Pentru Ştiinţele Biologice!  conebnuxt  sau  omenajat  depozite  de  măr­  sare  al  U  R.C.A  D  Orăşlle,  situai  tn  co­  cazul  să  tragă  ta  răspundere  secţiunile  co­
         ţara  noastră,  toi  viesparul  dm  aşa  îisa   pe  scenă,  tocmai  aşa  cum  rm-an\  dorit-o   —  Acad  Prof  TlnaUn  SSvule*cu  „Mono­  furi  corespunzătoare,  etc   muna  Sibot,  unde  se  pierd  mari  cantităţi   merciale  ds  fel  tal  in  care  acestea  îndru­
         .societate  Wialtă",  în  care  mişunau  fel  de   Cu  ac'est  prilej  ţin  sl  felicit  întreg  colec­  grafia  Uredinalelor  din  RPR  —  (re­  In  activitatea  lucrătorilor  din  comerţ,   de  sare  dm  cauză  că  aceasta  stă  depozi­  mă  şl  controlează  pe  plan  local  activitatea
          fet  de  escroci,  trepăduşi  pofiLco,  şl  gazetan   tivul  acestui  teatru  unndu-i  şi  pe  mal   s-a  remarcat  de  asemenea  o  îmbunătăţire   comerţului,  folosesc  tn  mod  nepermis  a-
         veroşi, - atitlîţ» după îmbogăţire  departe  succese  din  ce  in  ce  mai  fru­  cenzie):  a  muncii  In  dinjsrea,  păstrarea  şi  desfa­  tată  tn  tocuri  rvecorespunzătoare  unde  se   paratul  acestor  secţiuni  în  diferite  munci
                                                                                                                            topeşte  sau  se  'împrăştie,  amesteeîndu-se
           Dincolo de această aloacâ de trintori  moase   C REJU   —  Vegetaţia  terenurilor  sărate  din  RPR   cerea  mărfurilor  In  zceastâ  privinţă  se   cu  diferite  gunoaie,  devenind  de  neconsu-   do  campanie  tu  totul  străine  de  sarcinile
                                                                     — de Em T»pa:              evidenţiază  O  C  L  Industrial  Deva,  con­            ce le revin
                                                                                                dus  de  tovarăşul  WloKzkar  Eugen,  care  a   mat  Tof  la  Şibot.  ccnduceiea  cooperati­  Ţinînd  sejma  de  importanţa  sarcinilor
             Creşte numărul contractărilor ele animale             —   Aprecierea  critică  a  „Morfologiei  evo­  reuşit să obţină însemnate succese  vei  „Siboleona”  în  loc  să  asigure  mai   ce  stau  In  faţî  comerţului  socialist  se
                                                                     luţioniste"  a  lut  A  N  Scvertov  —  şf             bine  transportul  cu  mijloace  proprii,  a
                             în raionul Alba                         prcbleme  actuale  ale  Morfologiei  Ani­  Dar.  dacă.  datorită  simţului  de  răs­  găsit  de  cuviinţă  să  vindă  şi  cei  doi  cai  pc   cere  ca  să  punem  capât  atitudinii  de  ne­
                                                                     male  —  de  G  C  Hruşciov:  (traduce­  pundere  faţă  de  sarcini,  unri  conducători   care  ii  avusese  cu  scopul  de  a  înlătura  o   păsare  faţfi  de  aprovizionarea  oamenilor
           Hotărfnea  guvernului  şi  par-hdului  cu                                            ru  făcut  să  se  obţină  o  serie  de  succese,        muncii  din  regiunea  noastră,  —  nepăsare
                                       Numai  in  prima  decadă  a  lunii  martie
          privire   la   îmbunătăţirea   şl   dezvoltarea            re dm revistă sovietica).  nu  se  poate  afirma  că  munca  în  cadrul   „bălai®  de  cap”  —  aşa  cum  o  numesc  ei  —   ce  se  manifestă  tn  unele  locuri  —  printr-o
                                      a  c. (   datorită  muncii  rodnice  a  organe­
          sistemului  de  contractări  şl  achiziţii  de               Pentru Metodică;         comerţului  socialist,  merge  cum  trebuie   tn  schimb,  cînd  cooperativa  nu  este  su­  mai  bunâ  organizare  s  muncii  tn  domeniul
                                      lor  O  R  A.C.  A  şi  cele  cooperatiste,  s-au
          animale  şl  produse  animale,  a  produs  un                                         ExiUă  încă  multe  lipsuri  care  dăunează   ficient  aprovizionată  s?  plina  câ  nu  au   comercial,  iar  fiecare  conducător  trebuie
         viu  interes  şt  in  rindurtle  producătorilor   contractat  47  bovine,  22  mînzaţl,  2  viţei,   —   îndrumător  botanic  pentru  împrejuri­  bunei  aprovizionări,  prin  faptul  că  nu  la   mijloace  de  trarsporl,  că  nu  sîrvt  spri­  să-şl  schimbe  atitudine?  de  pînâ  acum,
          agricoli  din  na  Ionul  Alba,  care  au  încheiat   15 porcine şi 395 miei .  mile oraşului Craiova — de A) Buia  toate  umlăţile  mărfurile  se  dirijează  in   jiniţi. etc  pentru  îmhunălăţirea  continuă  a  aprovi­
          toi  mai  rmille  contracte  de  creştere  şi  în­  Printre  colectorii  care  au  depus  o  mun­  —   Din  experienţa  predării  Botanicei  p®   mod   just   sau   se   depozitează   în   cele   In  cadrul  comerţului  de  s'.at  şi  coopera­  zionării oamenilor muncii
         grăşate  a  animatelor  cu  Oficiul  Raional                baza  învăţăturii  miciuriniste  —  de  A   mai  bune  condiţiuni  fiind  astfel  supuse   tist  mai  există  încă  uncie  elemente  ne­  FORRO NICOLAE
                                      că  pcrssvcrrenlă  te  această  direcţie  se  află
          de  achăzfţti  şi  colectări  de  anrmale  cit  şi         P  Medovaia  (traducere  din  revistă  so­  aflterării  sau  deteriorării  Pe  lingă  aceasta   cinstite,  care  sustrag  mărfuri,  comit  de­  Şeful secţiei comercial®
                                      tovarăşii: Vasile losi.l ş» Cimpeanu Iosif
          cu organele cooperatiste.                                  vietică).                  se mai fac încă abuzuri şl cheM-uiall nc-  lapidări şt altele de soiul acesta Aşa s-a  regionale Hunedoara
           Cregten&a  continuă  a  producţiei  agricole                                         vării  acestor  loturi  Să  oblige  sfaturile   Cultură fizică şi sport
          prrun  toate  mifloarefle,  W»  scopul  unei  a-   In raionul Petroşani se pot şi trebuie   populare  comunale  de  a  antrena  cit.  mat
          bundenrte  ajzrovjzionBrl  a  oamenilor  mun­                                        mulţi  ţărani  muncitori  Ln  cultivarea  dc   SCHI       tructorul” SRC I ţoi, 2 „Minerul" IM i R0
         cit  cu  produse  agricole  şl  a  industriei  cu   cultivate mai multe legume şi zarzavaturi  legume  şi  zarzavaturi  Tehnicienii  secţiei   Tn  zilele  de  fl-7  martie  ve  s-a  desfăşurat   3  Şcoala de tineret . Minerul" UUM 151.
          maiorii  prime,  constitui  una  din  proble­                                        aencole  raionale  aă  fie  ln  permanenţă  an­  la  Paringul  campionatul  regiorml  *1  po­  4  „Constructorul” SRC I 149.
                                      frunte  cu  tcvarăşul  Stanciu  nu  s-au  gin-   7.xte  şi  alct  de  către  tehnicienii  agricol:
          mele  cele  maj  importante  pe  care  partl-                                        trenaţi  in  această  problemă  pentru  a  da   lilor  medii  la  care  au  participat  64  schi­  Individual (din 50 puncte posibile)
          dufl  şl  guvemuil  le  pune  in  faţa  organelor   dlt  niciodată  că  dacă  s-ar  reface  întin­  lăsîrd   pe   ţâfomi   muncitori   cu   aceiaşi   îndrumările  necesare  de  felul  cum  trebuie   ori  elevi  şi  eleve,  dm  regiunea  noastră   1  SLsrrvan  Alexandru.  ..Constructorul"
          de  iparUd  şi  de  stat    sele  păşuni  care  In  momentul  dc  faţă   neîncredere  în  fertilitatea  solului,  meş-   cultivate legumele  După  cele  două  zile  de  concurs  s-au  în­  SRC  I  42,  2  Bofc?  Eugen.  „Coristructorul"
           Hotărârile  apărute  recent,  tratează  o   fiind  neîngrijite,  dau  o  producţie  slabă,   tonită din strămoşi.  Intrucit,  aşa  cum  s-a  avătat,  fn  raionul   registra* urmâloarele rezultate tehnice:  SRC  I  42.  3  Maruu  Alexandru.  „Mine­
          seamă  de  sanel/nl  concrete  ce  stau  in  faţa   ■sau  dacă  n  scrie  de  terenuri  Hat?  uitării,   Un  fapt  semnificativ,  care  arată  felul   Petroşani  existâ  întinse  păşuni  Ş'  fineţe   Fond băieţi 3 km.  rul” IM 40.
          tuturor  oTgansJor  de  partid  ş 4   de  stat.  pre­  cumnlnt  Cc'le  de  la  Lupeni,  Petroşani,  Băni­  in  care  privesc  uni»  conducători  proble­  sterpe,  va  trebui  să  se  ia  măsuri  de  cură­
                                                                                                                             1  Ilinereu  Petre,  Petroşani  17,24",  2
         cum sl a organizaţiilor economice  tă.  colinele  de  la  Pe.Vrila,  «Ac,,  bogate  baze   ma  legumicola  este  afirmaţia  preşedinte­  ţire,  îngiăşare  şi  semănsre  a  ace6lor9  cu   Buba  Mircea  Pei-ro?ani  19'lD’,  9  Borş*n   Proba GMA gradul II fJ+10 focuri la 50
           Una  du»  eceste  sarcini  este.  creare»  u-   furajere  a-luncî  s-sr   pute*  renunţ*  la   lui  sfatului  popular  din  comuna  Isarrvni,   pl*nle  furajer®  ca  trifoi,  borceag  etc.  a-   me.lri)
          nor  bogate  zone  de  legume  $i  zarzavaturi   acol?  mici  parcele  de  finele  In  favoare*   K.iss  Nico!*?  —  câ  ţăranii  din  Isorom   9'gurîndu-se  astfel  o  puternică  b*2i  fu­  Dorm, Hunedoara 19'2I”.  Echipe (dm 500 puncle posibile)
          prin  extinderea  acestor  curtlurl,  identi­  ciiltovărli  legumeCor  Pe  lingă  artista.  în   nu  ar  vrea.  chipurHe.  să  cultiv?  legume   rajeră.  Iar  parcelele  mici  unde  se  pot  cul­  Fond fele 2 Icm  I  „Minerul”  IM  376.  2  Şcoala  de  ins­
          ficarea  şl  darea  in  folosinţă  oamenilor   raionul  Petroşani  există  tncă  multe  tere­  deoarece  nu  le  plac  la  mincare  Această   tiva  tegume  să  fie  întrebuinţate  In  acest   I  Neam(u  Lidia,  Alba  lulia  IQ'2I”,  2   tructori de »ir 35t 3 .Con«tnjctorn''' 304.
          munoi'i  din  onaşe  şî  centre  muncitoreşti   nuri  vira,ne  ce  i«.tau  nedolosite  c*  de.  exem­  afnniaţie  nu  poale  să  fie  decit  falsă.  Lip­  scop  Oprea  Lucie  Haţeg,  n'sa",  .1  Popa  Mă­  Individual (din ion puncte posibile»
          a  unor  toren/unJ  pentru  cultivarea  aces­  plu  l-a  Petroşani  Iseronî.  Vulcan.  Lrjpenî   sită de ceva real  Toate  întreprinderii®  din  raion  şl  în   ria Deva, 13'22”  1  Klopeţchi  Vasile  Minerul”  IM  «R  1
          tora  In  loturi  Individuale   Petrila  etc..  terenuri  ce  ar  putea  prcduce   Toat®  aceste  lipsuri,  pornesc  tn  primul   special  cele  de  construcţii,  trebuie  să  des­  Muntcanu  Jupiler.  ..Minerul”  IM  64.  3
           Experienţa  de  pînS  acum  a  dovedit  pe   legume  dacă  sfatur-zle  populare  comu­  rind  de  la  comitetul  cxecut.îv  al  sfatului   congestioneze   cit   m*l  curînd   tcronurîlc-   Coborîrc boicţi  Po(3 Eugen. ..Constructcrul” SRC 7   80
          deplin  că  acolo  unde  există  preccupjra  în   nale  le-ar  identifica  şi  le-ar  pune  I*  di*-   popular  raional,  care  nu  a  privit  această   de  care  dispun,  să  le  cureţe  şi  să  le  re-   I.  Wagner  Eugen.  Deva  3  05”  2  Ghc-   La  sfîrsltul  concursului  echipele  clasate
          această  privinţă,  s-au  obţinut  însemnate   Doziţla  muncltoriter  D?  asemenea  intre   problemă  prin  prlz.m*  impxjrta-nfe)  ei  şl   parUreze  în  loluri  individuale  pentru  cul-   deon  Gheorghe.  Hunedoara  2'2I",  3  Git   p?  primele  trei  Iccurl  au  fost  premiate
          succese,  adueîndu-se  un  #oo«t  preţios  Ici   prLnderirte  de  ccn.strucţii  ca  cele  din  Lb   astfel  s-a  putut  întimpla  câ  nici  la  data   uvarea de legume  Conslanfm. Deva 2'59"  cu plachete şl diplome
          buna  aprovizionare  a  oamenilor  muni;ll   peni.  PrtrcşBni  şî  Livezenj.  ţin  însemnate   de  7  martie,  secţiunea  agricolă  împreună   Comitetul  raional  de  partid  are  dato­  Coborîrc fete
           AnaKzînd  Insă  felul  in  care  a  fest  pri­  tercr/Jri   ocupate   cu   dileme   materiale   cu  sfaturiOe  pop»>lare  comunale,  nu  i-   ria  de  a  ţine  serios  seama  de  această  pro­  G M A.
          vit!  problem-*  legumicolă  in  raionul  Pe­  cire  mlnuite  şi  depozitate  cu  m*i  multă   dentificascră  încă  loturile  legumicole,  care   blemă,  controllnd  riguros  felul  cum  s-   I.  Neamţu  Lidia.  Alb*  Tuba  r23”.  2   In  vederea  trecerii  normelor  de  rehl
          troşani  .  putem  spune  că  exisrtfi  o  totală   socoteală  ar  pulea  ocup*  doar  o  treimz   conform  Hctărîrii  din  februarie  a  c,,  tre­  aplică  sarcinile  trasate  de  HotSrirlîe  par­  Munteanu Mari?. Deva l’35".   3 Hert^ert  dio  cadrul  Ccroploxului  G M A .   cercul
          nepîsairz  cire  dăinuie  incă  dm  anii  It®-   şî  chiar  mii  puţin  dm  aceste  lerenun   buiau   identificate  pină   la  dala   de  I   tidului  şi  guvernului  în  problemele  agri­  Ghirela. Petroşani r44”.  sportiv  Mine-ul”  UUM  Pelrojar.i  a  or­
          cuţi  Comitetul  executiv  al  sJatulul  popu­  ree'/ul  puţind  fl  întrebuinţat  ca  loturi  le   martie.  De  asemenea,  Uniunea  raională   cole  precum  şi  măsurile  ce  s-au  luat  în   Slalom  speriat  boiefi  (douâ  manşe  a  20   ganizat  in  2iua  de  6  martie  un  rencurs
          lar  raional  s-a  lăsat  lîrît  in  această  ne-   gum^col®  a  cooperativelor  de  aprovizionare  şi  des­  reconta comsfătuîre de la Petroşani  por ţi).  speria!  la  care  au  luaf  pari®  numeros,  as-
          pisir®  de  ideia  greşită  a  unora,  oare  n-   Doar  aceste  cîleva  exemple  ar  toiî>i/a  cî-   facere  Petroşani,  respectiv  tovarăşul  Ti-   Partidul  şi  guvamu)  neslru  a  luat  o  se­  I  lgh?!schi  Tiberiu.  Hunedoara  52”  5/10   p  r*nţi  Dintre  acesli?  8  S'-au  trecut  nor­
          firmă  că  tn  acest  raion  nu  se  pot  cultiv?   teva  zeci  de  ha  p-roducătoire.  de  pe  Cotc   rea  Toan,  preşedinte  şi  Pitini  Anton,  vi­  rie  de  hotSrîri  pentru  continua  riHIcnr®   2  Giţ  Constentin,  Deva  SS”  6/10,  3  Silco   mele eu calificativul excelent
          legum®  din  anumite  c^uz®  „obiective”  ţ°   s-*r  obţin®  o  producţie  ce  er  contribui   cepreşedintele  comercial,  ne  fund  contro­  a  nivelului  de  frai  al  celor  ce  muncesc   loan Hunedoara 102” 6/tO  26  sportivi  cu  participai  la  concursul
          care  au  obiceiul  să  le  înşirue  oameni  ISp-   in  bună  măsură  la  aprovizionare*  oame­  laţi  şt  traşi  la  răspundere,  nu  au  adus   PenUru  traducerea  lor  în  viaţă  trebuie  să   TIR  special  GMA  pentru  trecerea  normelor  -te
          s:|j  de  răspundere  ca  de  ptldâ  tovarăşul   nilor  muncii  du»  Vale*  JmJul  eu  legume   nici pfnă astăzi seminţele necesare  lupte  cu  stăruinţă  toa1®  organele  do  partid   Comisia  raională  de  tir  Petroşani  a  or­  schi   crsînizot   de   colectivul   ..Corsi^v'r-
          Stcrvriu  Gheorghe,  tehniciin  şef  la  serţi?   jl zarzavaturi.  Pentru  înlăturarea  acestor  lipsuri,  co­  şi  de  stat.  toţi  oamenii  muncii  de  la  oraşe   ganizat  la  poligonul  „Constructorul”  dm   rul”  SRC  Dintre  aceştia  28  şi-au  irs.-ul
          a.gr:cc!ă  raională  $i  alţu   Numeroşi  15rs_-ii  muncitori  din  raionu'   mitetul  executiv  al  sfatului   popular  ra­  şl sate          cu  succes  normei®  Printre  ei  r?  afla
           O  practică  dăunâteare  a  secţiei  agri­  Petmş-ani,  cultivă  de  obicai  ponimb  în  lo­  ional  Petroşani,  va  trebui  să  ia  măsuri   Intrebuinţind  flecare  paj  mă  de  păminl   Petroşani  un  concurs  de  tir  pe  echipe  de   rnairirul  Gbcorghiu  înan,  mecanicii  Ma-
          cole  reionatr  este  aceea  a  „păstrării”  nc   curile  mr.i  fertile  Dar  producţia  este  în   neintirziate  In   primul  rînd  trebuie  s!   in  scopul  cultivării  legumelor  şi  zarzava­  5  trăgători  şi  Individual  la  probele  GMA
          frirbite  a  parczlelor  Individuale  da  finei®   deobşl?  sisb.t  rtco'reoe  am  de-a  rindul  se   identific®  cit  mai  curlnd.  ah<;olut  toate   lurilor  in  raionul  Petroşani,  oamenii  mun­  gradul  l  şi  GMA  gradul  II  Cei  40  de   covestu   Alexandru   Munteann   Gheorghe
          care  ar  produce  cu  succes  l?sume,  p?  mo­  cultivă  una  si  ac^i.şi  plantă  cee*  ce  este   loturile  pe  csre  sc  pot  cultiva  legume   cii  dm  Valea  Jiului  vor  fi  mai'bme  apro­  concurenţi  au  obţinut  următoarele  rezul­  Si  frimie  Constanlm  precum  ?i  preşenin-
          tivul  eă  ar  constitui  „baze  funajere”  pen­         punindu-l?   I*   dispoziţia   intrspnnderllor   vizionaţi,  aceasta  constituind  un  sprijin   tate  •  ctr  cnmi'.elului  H®  întreprindere  Pa;;u
                                      împotriva   regulilor   agrotehnice,   dovadă
          tru  sectorul  zootehnic.  rvmiMndu-se  în­              pen'm  a  fi  dale  muncitorilor  si  funcţio­  rezl  la  lupla  pentru  un  trai  din  ce  in   Proba GMA gradul I (3ri5 focuri I* 50 n\  Cornel
          trebuinţa  —  din  aeer.t  motiv  —  penl.-u   câ  melcde'e  H?  muncă  înaintate  In  cul­  narilor   ia măsurile necesare pentru  ce mai bun pentru cai ce muncesc  Echipe (din 250 puncte pcsilu'e)  ALotl Fl ORIAN
          leT-nricuVUira  Dar  tovari  jil  lehr.  riem  in  tivare*  pămîntului,  nu  au  fost  pnpv!*ri-  asigur  sie*  seminţelor  trebuincioase  culti­  S VOTCU  l Şcoala ce mstr.irto,: cr Iii ..C-'-A-  voi.jnfar
   5   6   7   8   9   10   11   12   13   14   15