Page 11 - 1954-03

Nr 21 DRUMUL SOCIALISMULUI ______ ___________________________________________________ Pag. 3
am* * ■ ■mi jiaamM—Mi—r—rwwpunfii—rm~ir _ w w w w w w — — h w b w w — w — — m — w — — w m m — m b —

Să dăm toată atenţia alegerilor Ştiinţa agrotehnică ne-a ajutat să oiiţinem recolte bogate

organelor sindicale de legume şi zarzavaturi

Practic meseria de grădinar mai bine plantat in teren, răsadul a fost lăsat din şi la culturile dc roşii, ardei şi ceapă.
Urmînd sarcinile trasate de cri de al sub conducerea şi cu sprijinul organiza­ gerea comitetului de secţie de la atelierul de 12 ani şi încă de la început mi-a fost ce în ce mai mult descoperit, atît ziua In vederea traducerii în viaţă a pre­
treilea Congres al sindicatelor din ţara ţiilor de partid, au desfăşurat o muncă mecanic, tovarăşul Voinică Matei a criti­ dragă Aproape in fiecare an am obţi­ cît şi noaptea, aceasta pentru a se căli vederilor hotărînlor partidului şi guver­
noastră şi de Hotârirea Plenarei Consi­ temeinică, masele de muncitori pătrunse cat asoru comitetul de secţie, care nu s-a nut recolte bogate de zarzavaturi, însă (adică a se obişnui cu temperatura ae­ nului cu privire la aprovizionarea oame­
liului Central al Sindicatelor din 13—14 de importanţa alegerilor sindicale, par­ preocupat de organizarea întrecerii socia­ recolte ca m anul trecut nu am obţinut rului). nilor muncii cu legume şi zarzavaturi,
ianuarie a c., s-a trecut la pregătirea şi ticipă activ In campania de alegeri, inten- liste şi de felul cum sînt urmărite anga­ niciodată. Aceasta se datoreşte faptului că Plantarea în teren, am făcut-o pe la ju­ gospodăria noastră a luat măsuri din timp
desfăşurarea alegerilor noilor organe sin­ sifiicînd întrecerea socialistă pentru inde- jamentele din contractul colectiv. m-arm condus după sfatul agronomului, mătatea lunei mai în cuiburi * dispuse la şi in acest an, pentru a produce cît mai
dicale plimrea şi depăşirea sarcinilor de plan. Sînt întreprinderi unde alegerile s-au
după învăţătura cărţii. interval de 33 cm unul de altul pe rînd şi multe legume şi zarzavaturi. Astfel, pînă
Pregătirea şi desfăşurarea alegerilor Astfel, la întreprinderea „6 August” din făcut In adunare pe secţie şi nu pe grupe in prezent am transportat peste 60 va­
Dki ag român im am învăţat că una din 50 cm. între rînd uri.
sindicale au loc in condiţiile unui avint Petroşani, la consfătuirea de producţie sindicale. aşa cum s-a întîmplat la mtna
lucrările hotărâtoare de care depinde re­ In timpul vegetaţiei, după ce fructul goane de gunoi pentru îngrăşarea terenu­
crescind în muncă a maselor de oameni ai ţinută în cinstea alegerilor sindicale, to- Petrii a şi prepa raţia Petri la, lucru care
colta, este pregătirea terenului şi de a- a înce/put să crească, am aplicat îngrăşă­ lui, am însămînţat 400 m.p. de răsadniţe
muncii, pentru traducerea în viată a sar­ * varăşul Florea Ioan şi-a luat angajamen­ de altfel a dus la anularea lor. Tovarăşul cu seminţe de varză de vară, gulioare şi
cinilor trasate de plenara lărg-ită a CC. tul de a termina planul lunar cu 2 2/ile Iacob, preşedintele comitetului de între­ ceea, noi i-am dat o mare atenţie. încă mânt suplimentar, dind cîte 40 000 kg.
din toamna anului 1952 a fost executată mraniţâ (gunoi bine putrezit La ha ) acest roşii In atelierele noastre s-au reparat şi
al P.M.R. din august 1953, îndreptate spre înainte de termen Echipa Nr 1 de la ca­ prindere a minei Petri La, nu a ţinut seama
arătura adîncă la 30 om. pe întreaga su­ îngrăşimînt l-am aplicat in trei perioade confecţionat tocuri pent>ru 2500 m p. de
dezvoltarea economici naţionale şi ridica­ rieră a chemat la întrecere echi.pa Nr. 4 de îndrumările date de organele superioa­
prafaţă de grădină, lăsînd arătura peste la interval de cîte 10-15 zile. După îm- răsadniţe. De asemenea s-au confecţionat
rea condiţiilor de trai, materiale şi cul­ cu obiectnvuil principal, de a îndeplini pla- • re si s-a grăbit să treacă la alegeri, fără
iarnă negrăpatâ. In felul acesta s-a per­ prăştierea nvraniţef am udat din nou. iar 400 lâdiţe pentru iarovizarea cartofilor,
turale nle celor ce muncesc. nul in oinstea alegerilor cu 5 zile înainte a le oregăti temeinic
mis oprirea unei cantităţi mai mari de astfel vom însămîruţa cartofi iarovizaţi pe
Organizaţi ide sindicale au datoria de de termen, angajament care a şi fost în­ Dările de seamă prezentate nu au scos
zăpadă pe toren in timpul iernii Odată o suprafaţă de 5 ha.
a desfăşura pe o scară tot mai largă în­ deplinit. La I.F.ET. Lupetni, sectorul la iveală în spirit critic şi autocritic lip­
cu executarea arăturii adînci de toamnă Cele 75 ha teren, pentru grădină sint
trecerea socialistă, asigurîndu-se în felul Gîmpul lui Neeg, tovarăşul Robu Ioan şi-a surile din munca sindicală, felul cum or­
am aplicat şi gunoiul de grajd bine pu­ arate adînc din toamnă Pentru a obţine
acesta îndeplinirea sarcinilor de plan, îm­ luat angajamentul ca în cinstea alegerilor ganele sindicale s-au preocupat de reali­
bunătăţirea calităţii produselor şi redu­ sindicale să dea cîte un metru cub om zarea angajamentelor din contractul colec­ trezit, aproximativ 60 000 kg. la ha. Pri­ recolte mai bogate ca anul trecut, vom
cerea preţului de cost. Ele trebuie să se zi la fazele fasonat, corhănit, dat pe ca­ tiv. lucru care a făcut să nu se dea po­ măvara, îndată ce s-a zvintat vîrful braz­ aplica pe scară largă metoda sovietică
îngrijească în mod permanent de satis­ nal şi încărcat, lucrînd după metoda sibilitate muncitorilor de a contribui în delor şi s-a putut intra în teren, am gră- de plantare a răsadurilor în cuburi nu­
facerea cerinţelor şi nevoilor mereu cres­ muncitorilor de la Chirisi. mod critic şi autocritic la îmbunătăţirea pat bine terenul cu o grapă grea, mă- tritive
cânde ale oamenilor muncii şi să intensi­ In schimburile de onoare organizate în muncii in cadrul întreprinderii. runţindu-1 bine, lucru care a ajutat In La muncile ce s-au executat pînă în
fice tot mai mult munca de ridicare a ni­ cir.otea alegerilor sindicale au fost obţi­ In momentul de faţă ne aflăm in eta­ menţinerea umezelii în sol. prezent în sectorul legumicol, un aport
velului poîiitico-culiturail al maselor. nute rezultate frumoase de către brigada pa de pregătire a adunărilor generale şi Pînă 1a plantare, la interval de 10—15 serios în muncă l-au adus harnicii muncd-
Aceste sarcini fac necesar ridicarea şi tovarăşului Alic Avram din secţia de ate­ a conferinţelor pe întreprindere. Pen­ zile am executat lucrări de oultivaţie pe lori ca: Luncan Andronic, Oprean Aurel
întărirea munoii organizatorice a orga­ liere de la I C.S.H., care în ziua schim­ tru o bună reuşită a acestora, organele teren pentru a distruge buruienile. Ul­ şi alţii, care neobosiţi au muncit la tran­
nelor sindicale oît şi întărirea legăturii bului de onoare a realizat planul cu 189 sindicale trebuie să acorde o deosebită tima lucrare înainte de plantare a fost sportul gunoiului, facerea răsadniţelor şl
lor cu masele. la sută, iar tovarăşul Scopi Iosif de la atenţie întocmirii dărilor de seamă care amenajarea terenului, făcind rigolile (co- la celelalte munci
Un rol Important în această direcţie î) sectorul montaj cu 122 la sulă să fie cît mai cuprinzătoare şi să con­ vale) lungi de 120 metri şi late de 60 me­ In cadrul gospodăriei noastre în peri­
au grupele sindicale, care fi-ind consti­ Dacă majoritatea organelor sindicale au stituie o analiză serioasă a felului cum tri. Apoi am plantat răsadul oare a fost oada de iarnă s-a dat o mare atenţie ca­
tuite pe locul de muncă, pc echipe, bri­ înţeles că trebuie să depună o intensă organele sindicale şi administrative s-au însămînţiat in paturi calde de la începu­ lificării profesionale a muncitorilor. In a-
găzi şi schimburi, constituie o unitate vie, muncă în vederea alegerilor sindicale, mobilizat pentru îndeplinirea angajamen­ tul lunii martie. cest sens s-a deschis un curs legumicol la
în care atît activitatea membrilor de sin­ mai sint însă şi organe care nu au în­ telor din contractul colectiv, în lumina In timpul creşterii răsadului în răsad­ care au participat peste 25 de muncitod
dicat cît şi nevoile lor, pot fi bine cunos­ ţeles acest lucru şi au făcut totul de mân­ Hotăriiii plenarei lărgite a CC. al P.M.R. niţă i-am dat o mare îngrijire. Pe lingă ce muncesc în sectorul legumicol.
cuta tuială. din 19-20 august 1953. Ele trebuie să o- faptul că l-am plivit de cîte ori s-au ivit Muncitorii din gospodăria noastră sîrvt
Aici, în grupă se pune baza întrecerii Aşa, comitetul de întreprindere de la giindeasca felul cum organele sindicale au buruieni, am aplicat şi îngrăşământ su­ hotărîţi ca şi în anul acesta să facă toate
socialiste, se desfăşoară munca poditico- mina Aninoasa nu a căutat să folosească muncit pentru rezolvarea justă a cereri­ plimentar — oa must de găinaţ, care este lucrările la timp şi să pună In practică
educativă şi pot fi rezolvate mult? din munca de alc-geri ca un prilej de inten­ lor oamenilor muncii. foarte concentrat şi conţine mari canti­ cunoştinţele căpătate la cursul legumicol
problemele de trai ale oamenilor munoii. sificare a întrecerii socialiste şi de îm­ Organele sindicale şi activiştii sindi­ tăţi de azot, fosfor şi alte substanţe, care după udat am dat din nou cu prăşitoa- pentru a da cit mai multe legume şi zar­
De aceea sa/rcima organelor sindical? bunătăţire a condiţiilor de viaţă ale mun­ cali. arătând în dănide de seamă in mod ajută in mare măsură la hrănirea plante­ rea pentru a nu se forma scoarţă. zavaturi oamenilor muncii de la oraşe şl
este de a se ocupa intens de îmbunătăţi­ citorilor. cinstit neajunsurile şi lipsurile în muncă lor.
Muncind în felul acesta, am obţinut
rea muncii in grupele sindicale Comit olul de întreprindere de la fabri­ şi stimulând critica de jos, vor putea să- Cînd plantele au crescut de 6—8 cm recolte ca niciodată la cultura de vinete centrele muncitoreşti
In campania de pregătire şi desfăşurare ca de spirt Alba, în frunte cu tovarăşa şi îmbunătăţească simţitor activitatea. am făcut repioatul în paturi calde, lă­ obţinînd o cantitate de 24.536 kg. la WAGNER GUSTAV
a alegerilor sindicale, munca de agitaţi? preşedintă Boaru Iul ian a, a socotit că a Pentru îmbunătăţirea activităţii, tre­ sînd un interval de 10 cm. între fiecare ha. faţă de 10 000 kg cît am avut plani­ grădinar şef la gospodăria anexă
politică desfăşurată de organele sindi­ făcut totul pentru pregătirea alegerilor, buie promovaţi în conducerea sindicală fir de răsad înainte cu 10 zile de a fi ficat. Rezultate asemănătoare am obţinut a I.C.S H. din Lăpuşnic
cale, mobilizează masele de muncitori de afisînd cîteva lozinci, fără a lua măsuri fruntaşi în producţie, stahanovişti, acti­
a participa activ în acţiunea de alegeri, concrete de îmbunătăţire a muncii în în­ vişti sindicali cu experienţă, femei, tine­
cu noi realizări în producţie, pentru înde­ treprindere. ret. oameni legaţi de masă şi iubiţi de Lumina culturii pătrunde peste tot
plinirea şi depăşirea sarcinilor dc plan Alegerile care s-au desfăşurat pînă in ca. care prin munca lor de zi cu zi do­
Pentru intensificarea muncii politice dc prezent la grupele sindicale, au consti­ vedesc că vor putea fi la înălţimea sar­ La poalele muntelui ,,Găina” duiesc să înveţe cît mai bine copiii de tut fi cuprinşi în acest ân la şcoală 109
. masă, comitetul de întreprindere al com­ tuit un înalt prilej pentru dezbaterea tu­ cinilor care li se vor încredinţa. La poalele muntelui „Găina” se găseşte moţi, viitori constructori de nădejde a\ cetăţeni, neştiutori de carte, vor fii alfa­
binatului siderurgic ,,Gh Gheorghiu-Dej” turor problemelor de la locul de muncă O sarcină deosebit de importantă este aşezat satul Bulzeştii de Sus. Un sat ca patriei noastre. betizaţi anul acesta In satul cel cu 11
Hunedoaira, sprijinit de comitetul de partid legate de îndeplinirea şi depăşirea sarci­ aceea de a se trete imediat la instruirea toate satele de moţi; cu căsuţe din lemn Dar munca color trei dascăli, Ardeu Ma­ cătune — in Bulzeştii de Sus
a format un colectiv larg obştesc, care nilor de plan. activului sindical, în vederea alegerilor, acoperite cu şindrilă. Ou garduri din nu­ nia, Sima Brînduşa şi Ardeu Simion, nu In cătunele Solceşti, Păruieşti, Giurgeştl
a fost instruit şi antrenat cu sarcini con­ Astfel, la alegerea noilor organe sin­ comitetelor de secţie şi întreprinderi Ei iele de plop şi mesteacăn şi poate ceva se rez-umă aci; culturalizarea maselor, ri­ şi Furdeşti, cercurile de alfabetizare şi ci­
crete pentru munca de agitaţie ce tre­ dicale la grupa Nr. 1 de la sectorul fur­ trebuie educaţi în spiritul neimpăcarii cu ce nu întâlneşti chiar în toate satele mo­ dicarea acestora din întunericul în care tit se ţin cu regularitate în fiecare marţi
buia dusă în întreprindere şi secţii. Au nale a C.S. „Gh. Gheorghiu-Dej” Hune­ lipsurile. în spiritul vigilenţei revoluţio­ ţeşti: o vale repede şi bogată în păs­ i-a îngropat burghezia, este o preocupare şi vineri Aci, numărul ţăranilor munci­
feet confecţionate peste 450 lozinci, s-a doara. a fost aspru criticată activitatea nare faţă de duşmanul de clasă, al unei trăvi încolo, ca şi în alte părţi: case ri­ permanentă a lor. 11 cercuri de alfabe­ tori — în afară de cei neştiutori de carte
întocmit material de alegeri care a fost organizatorului de grupă Agafiţei Cons­ munci perseverente pentru aplicarea con­ sipite, unele agăţate pe coclauri, altele tizare au creat în anul acesta în satul — care participă la citirile in colectiv ce
difuzat prin staţia de amplificare, 'jar in tantin, pentru lipsa de preocupare în re­ tractelor colective, care stau la baza în­ aşezate în grupuri, fie pe văi, fie pe dea­ lor. Activiştii căminului cultural au dat se fac din ziarul „Scânteia”, „Drumul So­
colţurile roşii s-a prelucrat articolul pu­ zolvarea sezlsărilor juste ale muncitorilor tregii activităţi sindicale din întreprin­ luri La distanţe destul de apreciabile mare sprijin pentru organizarea acestor cialismului”, revista „Albina” şi din bro­
blicat de ziarul „Munca” din 2 februarie, şi creerea condiţiilor mai bune de muncă dere cercuri De buna funcţionare a fiecăruia şuri cu caracter pomicol, apicol şi de creş­
Aşa seamănă la înfăţişare toate cel? 11
a c., referitor la alegerile sindicale. La alegerile în comitetele de secţii pe întreaga acţiune de desfăşurare a ale­ cătune din salul Bulzeştii de Sus şi toate răspunde cîte unul din activiştii căminu­ tere a animalelor, trece uneori de 25 Res­
In întreprinderi, cluburi şi colţuri roşii întreprinderi în urma prezentării dărilor gerilor. trebuie sa ducă la un şl maî mare satele şi cătunele din jur. lui, buni ştiutori de carte, cu dragoste ponsabilii j de cercuri cum sint ţăranii
au fost ţinute conferinţe despre princi­ dc seamă oare au fost axate pe realizările avînt în muncă, la intensificarea activi­ Cătunul din mijloc este centrul satului. faţă de cultură, faţă de oameni. muncitori Stan David, Şoica Viorel, Rus
piile care stau la baza activităţii sindi­ din contractul colectiv, munoitorii, tehni­ tăţii organizaţiile sindicale in toate do­ Poţi desprinde uşor aceasta: o şcoală mai In satul Bulzeştii de Sus, la cercurile Virgil, Alba Dionisle şi Rus Viorel, de­
cale. Formaţiunile artistice din cluburi .au cienii şi funcţionarii din secţiile şi între­ meniile. pentru înfăptuirea sarcinilor tra­ încăpătoare, un cămin cultural mai în­ de alfabetizare pe lîngă neştiutorii de pun mult interes pentru a face ca parti­
fost îndrumate să pregătească programe prinderile respective au discutat asupra sate de plenara lărgită a C C al P.M R căpător acoperii cu ţiglă proaspătă, cî­ carto vin şi ţăranii muncitori cu ştiinţă ciparea la cercurile de alfabetizare şl
care să fie prezentate cu ocazia alege­ activităţii organelor sindicale şi au făcut din august 1953. teva drumuri mai arătoase şi... atît. de carte Cei dintâi vin mai repede decît citit să fie cit mai marc. Ei aleg cu
rilor sindicale propuneri pentru îmbunătăţirea muncii. VAIDEANU A., STOICA C. Căminul din Bulzeşti este ridicat — de ceilalţi; fac locţia, învaţă noi litere, şi multă grije bucăţile pentru citirile în co­
Acolo unde comitetele de întreprinderi La întreprinderea „4 construcţii” la ale­ C. S. R. către oamenii cc stăpînesc acele locuri — apoi cînd cu toţii sîn<t strînşi, fac citiri lectiv
prin muncă voluntară şi din autoimpu- în colectiv. Scopul este/bine determinat: La Bulzeştii de Sus in acest an mulţi
nere. Nu este încă terminată construcţia, de a trez-i interesul, dragostea şi dorinţa cetăţeni vor primi certificate de absol­
Sporesc salariile minerilor dar în curînd, ea va deveni un adevărat neştiutorilor de a învăţa cît mai curînd vire In urma strădaniilor depuse, tova­
focar de cultură. carte şi în al doilea rind de a lămuri ma­ răşii Soica Zoriţa, Soica Veronica, Paul
„Numai cine nu vrea să muncească bine, die de 105 la sută, au realizat salarii in­ şire de 92 la sută şi un salar de 1935 lei. Aci, în împrejurimi, şi peste tot în ţara selor politica partidului şi de a dezvolta Zor:ţ.a şi alţii — mulţi încă — în curînd
nu poate realiza cişliguri frumoase”, au tre 2099 şi 2711 lei. La fel, ti nărui sta- De asemenea minerii Sima Toma şi Cos- noastră, unde locuiesc oameni cu aseme­ gustul de oiitit al celorlalţi. se vor bucura de acest drept Pc lingă
obiceiul să spună minerii din Valea Jiu­ ha nov ist Mihai Ştefan realizînd împreună nea porturi, regimul burghezo-moşieresc Toate cele 11 cercuri de alfabetizare şi faptul că ei au rezultate frumoase la în­
lui. Şi într-adevăr acest lucru este în con­ cu brigada sa o depăşire de 122 la sută tin Alexandru, obţinînd peste două norme şi-n lăsat mai adînc imprimate urmele e- citit sint permanent îndrumate şi con­ văţătură contribuie activ la întărirea ac­
medii, au realizat primul un salar de 2691 trolate de către cei trei dascăli. tivităţii cercurilor de citit, făcînd ei în­
tinuu dovedit de fruntaşii în producţie la înaintări în steril, a realizat pe luna xietenţei sale. $irul mare al analfabeţilor,
care cresc neîncetat la număr şi muncesc trecută un salar de 2602 lei, iar orbacul lei iar al doilea 2323 lei. Asemenea lor, al celor ce-şi semnau numele prin punere Cifre şi oameni şişi citiri din ziare şi broşuri
lot mai bine. său Kc-sta Ic-sif, 2468 lei sînt şi minerii Nistoreanu Gheorghe de de deget, au rămas dovezi de o puternică De pe acum viitorii alfabetizaţi pregă­
acuzare a trecutului. ICO neştiutori de carte au fost cuprinşi tesc un program artistic pe care-1 vor
La mina P.etriila minerii obţinînd fru­ La mina Pet-rila sint numeroşi mineri Ia sectorul I, Kereszteşi Ştefan, Kovacs ►
în învăţămînt în salul Bulzeştii de Sus prezenta ea examen în faţa maselor de
moase rezultate realizează şi salarii mari tineri care depun străduinţă în aplica­ Ladisdau. Erszeny Ştefan şi alţii de la F
Despre cele 11 cercuri de alfabetizare pentru anul şcolar 1953-1954 Cifra este ţărani muncitori din Bulzeştii de Sus
De pildă, pe luna februarie, minori ba: rea metodelor înaintate de lucru, obţi­ sectorul II. care avînd însemnate depă­ şi citit destul de mare, dru frecvenţa la cursuri Lumina culturii pătrunde şi in satele
Fi'liip Petru, Cardoş Gavrilă, Lelik Şte­ nînd succese deosebite şi de asemenea şiri au reaJi;.a*t pe luna februarie salarii Acum. lumina cuJ.t/urîi ce pătrunde şi în o întrece cu mult. moţeşti
fan, Hanjal Ştefan, Molnar Matei, din salarii frumoase. Astfel de exemplu es-te între 1605 şi 2203 lei. satul Bulzeştii de Sus, destramă tot mai Setea de cultură, dorinţa de a învăţa I. SIMA
brigada stahanovistului Haidu l-uliu care stahanovistul Kibedy Adalbsrt, care îm­
MORARU MARIA mult întunericul aşternut de veacuri peste carte, îndeamnă să participe la lecţii şi îndrumător la Secţia Culturală
a obţinut pe această lună o depăşire me­ preună cu brigada sa a obţinut o depă­ corespondentă voluntară aceste meleaguri Cei trei dascăli se stră- la cercurile de citit şî pe cei ce n-au pu- a Sfatului Popular raional Brad

cutat în primele zile ale desprimăverii iarnă nu se vor grapa decit cu avizul feri pămîntul dc puterea soarelui şi a vin-
Păstrarea apei in sol in care pămîntul s-a zvintat şi putem tehnicienilor agricoli. tului şi de a împiedica pierderea apel
Orice oră sau zi pierdută din momentul
prin evaporare mulcirea.
Grăipatul are o importanţă . deosebită
intra cu grapele, înseamnă pierderi în­
Intr-o experienţă făcută în Uniunea So­
Această operaţie constă în acoperirea pă-
semnate de apă, deci de recoltă vietică s-a constatat ,că recolta de bum­ mintului cu un strat de paie care opreşte
Semănăturile de toamnă slab ieşite din bac a scăzut după cum urmează: tăria razelor solare şi determină păstra­
Toamna secetoasă din 1953 a făcut ca de irig. FL. CONSTANT1NESCU leşte ca pe terenurile destinate însămîn-
semănăturile de toamnă să se execute în —— ţârilor de primăvară să se facă din loc Cînd grăipatul s-a făcut după 3 zile, recolta a scăzut cu 40 kg rea umezelei în pămint.
condiţinni agrotehnice rele. Muilte semă­ Experienţele au arătat însă că pentru in loc, în curmezişul pantei terenului, ,» >i n »» ii 6 ,, >, „ „ S0 ,, Mulcitul aduce sporuri de recoltă do
nături n-au răsărit, iarr parte din cele ră­ 300 kg. grlu la hectar este nevoie de 300 diguri din zăpadă bătătorită sau bălegar, .. >• ii •• i> 10 ii ii ii ii 190 ii 20—31) la sută.
3
sărite s-au înfrăţit. m apă. Aceasta înseamnă că cei 1.000— Lucrarea se aplică şi culturilor, în­
pentru a se preîntâmpina scurgerea apei Prin gripalul de primăvară al semănă­ 2. — Altă măsură agrotehnică este lu­
1
3
Aceste condiţii proaste au fost lichidate 1.500 m apă ce cad în timpul iernei pot Odată cu venirea primăverii, a căldurii crarea cu cultivatorul pe pâminlurile a- dată ce sînt semănate
in parte de zăpada căzută în iarnă, în asigura o producţie de 1 000—1.500 kg. şi a vînturilor puternice, pămîntul, fie că turilor de toamnă la Staţiunea experi­ S-a constatat că cartofii mul ci ti cresc
cantităţi neobişnuit de mari. Totuşi, ză­ grîu la hectar dacă ne-am limita numai mentală Mărculeşti s-a sporit producţia rate din toomnâ sau in primăvară foarte bine în regiunile cu călduri mari
este arat, fie că nu e arat, începe să de grîu cu 8—10 la sută.
pada căzută nu va acoperi în întregime la apa căzută în timpul ternei. piardă apa. să s? usuce. Se ştie că după un timp, chiar dacă şi dau producţii mult mai ridicate. Acea­
necesarul de umezeală a pământului, se­ Dar chiar în regiunile secetoase cad cel Arătura dc toamnă făcută cu plugul am grăpat, din cauza ploilor pămînitul sta se explică prin aceea că apa se păs­
Pămîntul nearat care a strins şi apă
cătuit în toamnă de secetă, mai ales că puţin 300-400 mm sau 3-4.000 m apă a- mai puţină pierde apa repede — în cî- cu antetrupiţă, nu se mai grâpează, ci se prinde scoarţă. S-a constatat că prin scoarţă trează în pămînt aproape în întregime,
3
în multe părţi zăpada a fost viscolită nital Parte din această apă cade atunci lucrează cu netezitoarea sau tîrşitcarea, ceea ce ajută culturilor să se dezvolte în
leva ceasuri El se întăreşte ca piatra în apa atrasă dc căldura de afară se ridică
Se pune deci problema ca pe de o parte cînd culturile respective s-au recoltat, iar unelte care realizează mult mai bine păs­ condiţii din cele mai bune.
2-3 zile. trarea apei în pămînt. Aceste unelte dis­ cu mai multă uşurinţă şi se evaporează
întreaga cantitate de apă rezultată din parte s? pierde încercările făcute la Staţiunea experi­
topirea zăpezii să intre în pămînt, iar pe A-a dar apa căzută în toamnă şi în * Păminturiile arate adine din toamnă au trug scoarţa, împiedică evaporaţia şi a- repede Scoarţa trebuie deci distrusă şi mentală Mărculeşti, in Bărăgan au ară­
de altă parte această apă să fie păstrată iarnă, no interesează în med deosebit şi o mare rezervă de apă Aci încep să se sigură o mai bună nivelare a pămîntului odată cu ea se distrug şi buruienile Lu­ tat că se pot obţine 9porurî de l 5C0-6 500
zvînte mai intîi coamele, să înflorească, Lucrarea cu netezitoarea sau tîrşitoarea crarea cu cultivatorul sau. în lipsa aces­
prin lucrările agrotehnice aplicate la timp. trebuie, dusă muncă permanentă pentru leg. cartofi la hectar, folosind muici de
Aoumularea şi păstrarea apei in sol au a o păstra în întregime cum se spune. E semn că primul strat aplicată în primele zile cînd s-a putut tuia, cu prăşitoarea are de scop să dis­ pleavă, naie sau gunoi de grajd
o importanţă hotărîtcare în lupta pentru Eacu nu ce iau măsuri de reţinerea ză­ de grăunţi de pămînt de la suprafaţă au ieşi în eîmp pentru nivelarea arăturilor trugă scoarţa şi buruiemle. Evităm ast­ La gospodăria agricolă colectivă „9 Mai”
obţine''ea reccltelo-r mari la toate plan­ pezilor pe ogoare, de oprire a apelor din pierdut apa şi s-au uscat Apo.i se usucă de toamnă, combinată şi cu lucrarea cu fel pic-rderea apei ca şi a hranei din pă­ din comuna Bragadiru-Bucureşli, aplicân-
tele agricole ploi şi din topirea zăoezii, atunci 50 la stratul al 2-lea, al 3-lea şi aşa mai de­ cultivatorul a dat un spor de producţie mânt Lucrarea cu cultivatorul sau pră­ du-se această metodă după îndrumările
O plantă de porumb sau floarea soare­ sută şi uneori şi 70 La sută din apă se parte. Pierderea apei creşte cu fiecare de 14,9 la sută pînă la 22 la sută la Sta­ şitoarea se aplică ori de cîte ori pâmîn- Stafi’mti experimentale Mărculeşti, s-a
lui consumă în toată viaţa sa peste 200 scurge în pîraie, rîpe, ele ceas, cu fiecare zi. Căldura atrage apa ţiunea Mărculeşti, şi de 62,30 la sută la tul prinde scoarţă obt nut o producţie de 16.000 kg. la hn.
:
litri de apă. Inchipuiţi-vă ce înseamnă Scopul lucrărilor solului — dezmirişti- din pămînt Ajunsă la suprafaţă, apa se Staţiunea Câmpia Turzii. Tot la Staţiunea Cu această lucrare, la Staţiunea experi­ în timp ce pe parcelele nemulcite pro­
ticest consum la un hectar, unde există rea şi arătura adîncă şi a lucrărilor de transformă în vapori sau aburi c'are se Cîmpia Turzii s-a constatat că Lucrarea mentală Mărculeşti s-a obţinut un spor ducţia a fost foarte redusă.
eda 30.OCO plantei Cea 600 vagoane apă! i'eţinorc a zăpezilor este de a opri acea­ pierd în aer efectuată cu tîrşitoarea sau netezitoarea de producţie de 295—361 kg mazăre la Lupta pentru păstrarea apei în pămint
De aceea pământul trebuie să-şi adune stă apă pe ogoare şi semănături. Dar noi avem nevoie de această apă aduce un 9por de producţie de 5 la sută hectar, Iar la Staţiunea experimentală trebue dusă cu toată convingerea de fie­
in tot cursul toamnei şi iernei cantităţi Toamna, ca şi iama, datorită ploilor şi Precum ştim, pentru a avea o recoltă faţă de lucrarea făcută cu grapa Cîmpia Turzii s-au obţinut sporuri de
care ţăran muncitor. Fiecare litru de apă
enorme de apă din ploi şi zăpezi. Numai apei din zăpezi, apa se tot stringe mai a- bună ne trebuie apă multă în tot cursul Pe terenurile ce nu pot fi arate din pri­ 34—100 la sută faţă de terenurile unde pierdut prin neaplicirea regulilor agro­
astfel vom obţine recolte bogate. les dacă am făcut arătura adîncă oare a- anului. De aceea trebuie să luăm măsuri mele zile ale derprimâveririi, trebuie să se nu s-a făcut nici o lucrare pînă la încâ- tehnice arătate mai sus înseamnă nume­
Culturile de cimp din regiunile sece­ fineară soluil, permiţînd pătrunderea ou ca să nu pierdem apa sau în cel mai rău execute, de îndată ce zăpada s-a topit, fie mînţare.
roase boabe de recolte irosite De aceea
toase în deosebi îşi bazează întreaga lor uşurinţă a apei. Astfel se formează o re­ caz pierderea să fie cît moi mică cultivaţia terenului la 3—5 cm. adîncime, 3. —Un alt mijloc de a păstra apa în trebuie dusă luptă continuă pentru opri­
existenţă, buna dezvoltare şi rodnicia pe zervă însemnată de apă, oare în timpul Agromin.imul arată care s»nt mijloacele fie grăparea odată sau de două ori cu pămînt este acela de a distruge buruie­ rea şi păstrarea apei in pămînt prin a-
cantiiba/tia de apă pe care pământul o a- iernii se şi păstrează, temperatura scă­ prin care putem păstra apa în pămint o grapă mai grea nile prin plivit Intr-adevăr, buruienile plicarco lucrărilor agrotehnice arătate
cumulează în iarnă şi n păstrează pînă la zută nepermiţ.înd evaporarea apei. Acestea sînt:
De asemenea, la arătura de primăvară consumă multă apă şi hrană De aceea ele mai sus.
vremea recoltei Hotărî nle Consiliului de Miniştri al
7. — Grăpatul semănăturilor de toamnă trebuie îndepărtate de pe ogoare imediat Apa adunată şi păstrată in pămînt in
In regiunile secetoase cad deobicei în R.PR. şi a Comitetului Central al P.M.R. care se execută cu tractorul, se va face
şi al arăturilor de toamnă.
iarnă circa 100—150 mm apă sub formă cu privire La pregătirea şi executarea la în acelaşi timp grăpatul, iar acolo unde ce apar. Plivitul trebuie repetat ori de timpul îermi şl în primăvară va consti­
de zăpadă sau ploi Aceasta reprezintă la timp şi în bune cor.diţii a lucrărilor a- Crăpatul semănăturilor de toamnă, ca se ară cu animalele, imediat după arat cîte ori este nevoie. tui rezerva necesară obţinerii unei recolta
hectar 1.000-1.500 m apă gricole din primăvara anului 1954, stabi­ şi al arăturilor de toamnă, trebuie exe- se va face grăpatul terenului. 4. — Mai există încă un mijloc de a îmbelşugate în anul 1954.
3