Page 12 - 1954-03

Pag. 4 DRUMUL SOCIALISMULUI Nr 21

Din succesele celor ce construesc „Eroii" <T). emană

comunismul unei culturi deşănţate

/
Nicăieri, în nici o ţară din lume nu se struirii comunismului in minunata lor ţară. Jak, are 14 ani. Mama sa este doamnă.
poate intllni atâta elan, at*ta entuziasm Aşa de pildă, producţia de mijloace de Ei locuiesc' într-o vilă, au servitori, iar <% (ară a ţicieii /
pentru muncă, aitita dor de viaţă ca în producţie a crescut in ultimii 20 de ani Jak fiul doamnei ,este şi el stăpin. Jak
Ţara Sovietelor. Acolo, omul a devenit in întregul ei de aproximativ 55 de ori, ştie aceasta şi dă dovadă că este stăpîn.
minunat, sub agerimea minţii sale şi sub în timp ce producţia de obiecte de con­ Bety, este servitoare Are şi ea un băia/t In întîmpinarea celui de al IV-lea Congres al Partidului
mina lui meşteră natura se transformă, sum a orescut de 12 ori. Numai în 1953 — George —tot de 14 ani. El însă este
oraşele răsar ca din pămint, iar desertu­ producţia a crescut faţă de 1940 de 3 ori slugă. Bety, ştie aceasta şi o ştie şi Socialist Unit din Germania
rile devin fertile. Complect eliberat de şi ceva, iar cea a obiectelor de larg con­ George.
OTiee urmă a asupririi, el munceşte cu sum cu 72 la sută. Cînd doamna este nervoasă .atunci Jak Colectivele exploatărilor miniere din primele două luni ale anului marii iniţia­ Sehiel, de la direcţia constructorilor din
R.D. Germană Intimpină cu succese în­
rlvnă, luptă stăruitor, fiindcă orice reali­ In Uniunea Sovietică au apărut multe este ?i el nervos Doamna o bate pe Bety; semnate cel de al IV-lea Congres al Parti­ tive. In felul acesta, ei traduc în viaţă * Dresda şi-au luat angajamentul ca pină
zare obţinută face parte din însăşi feri­ oraşe noi, unele din ele au apărut in Jak îl bate pe George. dului Socialist Unit din Germania, care angajamentul ca pînă in martie, in cinstea la 1 mai să obţină titlul de „brigadă de
cirea 9a, pe care şi-o făureşte plin de a- taigă sau in pustiu. Dece° Pentru că stăpînii sînt nervoşi. celui de al IV-lea Congres al Partidului calitate". Ele vor cuceri acest titlu prin a-
vint. Aseară' Jak a fost la cinema. Acolo au se va deschide la 30 martie. Socialist Unit dm Germania, să îndepli­ plicarea de noi metode în muncă şi prin
Aşa bunăoară, in stepa pustie lingă Brigada maistrului miner Gcorg Eier- nească normele lunare înainte de ter­ îmbunătăţirea organizării muncii.
Datorită acestei înalte conştiinţe, dato­ venit şi alţi capii din San-Francisca Rula
muntele Magnitnaia, a răsărit Magnito- men.
rită mai ales conducerii şi îndrumării în­ un nou film stock şi-a, luat angajamentul de a sta­ Muncitorii dc la uzina constructoare de
gcrseul; Berezniki (Ural) s-a transformat bili un nou record de săpare rapidă in Brigăzile conduse de Auerwald, Niko-
ţelepte şi permanente de către partidul Jak a mers cu limuzina. Ceilalţi copii, maşini „Ifa” din Nordhausen lucrează la
dintr-un mic orăşel muncitoresc intr-un abataje frontale Această brigadă inten­ laus şi Ponkert de la uzina de automobile
comunist, popoarele Uniunii Sovietice, erau tot cu limuzina. Unii au venit cu construirea unui nou tractor peste planul
mare centru de industrie chimică. Pro- „Harch" din Zwickau, şi-au luat angaja­
după ce au realizat cu succes sarcina is­ părinţii, alţii singuri Erau toţi îmbră­ ţionează ca in loc de 300,2 m. cit a săpat lunar de producţie.
ccxpiersa — cel mai important centru al anul trecut, sâ înainteze cu 350 m. la un mentul să-şi îndeplinească norma semes­
torică a construirii in linii generale a so­ caţi bine şi aveau slugi. Jak venise si Membrii cooperativei agricole de pro­
bazinului carbonifer Cuzneţc — a răsărit singur front. trială pînă la 20 iunie, iar norma anuală
cialismului, au trecut victorios într-o nouă el cu 9luga. George i-a deschis uşa la ducţie „Franz Hiibsch" dm Hainichen şi-
dintr-un mic sătuleţ. In răsăritul ţării a pînă la 20 decembrie Ei şi-au luat de a-
fază de dezvoltare, în faza desăvârşirii limuzină, iar Jak, drept mulţumire i-a Brigăzile conduse de Kysella şi Beck au luat angajamentul ca în cinstea celui
fost creată o nouă bază carboniferă şi semenea angajamentul să lupte pentru ca­
construirii societăţii socialiste şi a tre­ zis: şi-au îndeplinit planul pe luna februarie de al IV-lea Congres al Partidului So­
metalurgică. Puterea sovietică a readus la litatea muncii şi sâ realizeze o economie
cerii treptate de la socialism la comu­ — Idiotule, si nu te mişti de aici. Ai încă de la 16 februarie cialist Unit din Germania să mărească
viaţă bătrînul Ural, transformându-1 in- anuală de 48 000 mărci germane.
nism. înţeles? Alte 18 brigăzi din raionul Aue şi-au producţia de cereale cu 30 la sută.
tr-o mare bază industrială modernă Muncitorii de la uzinele constructoare
Victoria socialismului a adus oamenilor Iar George a înţeles. Nu s-a mişcat o îndeplinit sarcinile pe luna februarie pînă Ţăranii din cooperativele agricole de
In perioada de după război, Uniunea de maşini din Nordhausen şi-au luat an­
muncii din Uniunea Sovietică mari bine­ clipă de lîngă limuzina lui Jak. la 25 ale lunii producţie din raicnul Possneck şi-au luat
Sovietică a obţinut succese uriaşe în in­ gajamentul ca prin muncă voluntară să
faceri materiale El a desfiinţat munca Brigada lui Werner Laue din raionul angajamentul ca în primul trimestru al
troducerea pe scară largă a tehnicii îna­ Pe ecran, Jak a văzut călăreţi ce îm- fabrice peste plan o dragă în valoare de
fcrţată şi a făcut ca munca să fie liberă, Johanngeorgen.-tadt, care este în între­ anului 1954 sâ livreze peste cotă 55.500
intate in toate ramurile producţiei. Meca­ puşcau pe stradă. A văzut şi copii de 14 90.010 de mărci sermane Aceasta va fi
folosind-o spre binele întregii societăţi cere cu brigada lui Elelsch. a ‘îndeplinit litri de lapte, 30.050 kilograme de came
nizarea muncii complexe şi grele se des­ ani care aveau in buzunarul drept al pan­ folosită la reconstrucţia oraşului Nord­
In acest fel s-a deschis pentru toţi planul pe luna februarie pînă la 18 fe­ şl 2100 de ouă.
făşoară larg în toate ramurile industriei. talonilor browninguri Avea unul şi Jak. In hausen Funcţionarii administrativi s-au
membrii societăţii drumul spre o viaţă bruarie şi şi-a luat angajamentul să în­ Tractoristul Harry Petersen de Ia
In U.RSS., a fost creată prima uzină timpul spectacolului, el îşi pipăi buzu­ alăturat muncitorilor luindu-şi angaja­
înstărită şi civilizată In oraşe au răsă­ deplinească planul pe luna martie pină la S.MT.-ul din Wilhelmsburg şi-a luat an­
au/tomatâ din lume. Ea fabrică pistoane narul. Arma era la el şi încărcată. mentul să contribuie cu 6,5 la sută din
rit cartiere cu case noi, bine amenajate, 15 martie. venitul lor brut la construirea acestei gajamentul să efectueze cu tractorul său,
de automobile La această uzină toate lu­
locuite de muncitori şi o mulţime de oră­ Pe ecran, un copil, scoboară dintr-o Minerii şi tehnicienii de la mina de căr­ fără reparaţii capitale, 2.000 de ore in
crările, începînd cu turnarea şi termi- drage
şele muncitoreşti au crescut devenind o- limuzină. Era îmbrăcat bine, avea servi­ plus peste cele 3 000 efectuate pînă în
nînd cu ambalarea produselor finite, se bune „Karl Marx" dm Zwickau şi-au în­ Brigada de zidari condusă de Miss-
raşe mari. tor lîngă el, care i-a deschis uşa la li­ deplinit într-un termeh record norma pe bach şi brigada de transport condusă de
execută automat. Două treimi din uzinele prezent.
Socialismul a pus capăt robiei chiabu­ muzină. Drept „mulţumesc”, copilul îm­
electrice ale U.RSS. sînt automatizate.
reaţi şi a desfiinţat ruina şi mizeria la brăcat bine îşi descarcă pistolul în t:m- Cooperativele agricole de producţie pe drumul progresului
O mare însemnătate pentru desfăşura­
sate Orinduirea colhoznică a adus ţă­
rea mai departe a construcţiei comunismu­ pla servitorului. Tot mai mulţi ţărani muncitori din R. mărci pentru construirea unei case de la care au luat parte 250 de ţărani mun­
rănimii sovietice o viaţă înstărită. Ogoa­
lui in U.RS S o are înfăptuirea planului Apoi limuzina copilului îmbrăcat bine, D. Germană sînt primiţi în cooperati­ cultură citori. Cu acest prilej s-a arătat că 16 553
rele dau pe an ce trece recolte tot mai
slalinist de transformare a naturii. Uria­ dispăru. „încercările" poliţiei de a-1 prin­ vele agricole de producţie, care dispun de Un număr lot mai mare de coopera­ ţărani au primit din partea guvernului
bogate, productivitatea animalelor spo­
şele perdele forestiere de protecţie, înră­ tcate mijloacele necesare pentru continua tive agricole de producţie din R. D. Ger­ Republicii Democrate Germane credite în­
reşte. veniturile colhoznicilor se măresc şi de au rămas „zadarnice"!
cerinţele lor culturale cresc. dăcinarea asolamentelor de plante fura­ A doua zi, toate ziarele lăudau in co­ dezvoltare economică şi cultury.lă a sa­ mană şi-au încheiat cu succes bilanţul semnate pentru utilarea gospodăriilor lor.
jere, construirea de iazuri şi rezervoare, tului german. Astfel, de pildă, la coope­ primului an dc muncă in colectiv Cele 37 de S M T -uri au acordat un pre­
Pentru prima oară în istoria omenirii, loanele nesfirşite aventurile micului „e-
asigură recolte bogate şi stabile pe o în­ rativa agricolă de producţie „Thomas Fiecare membru al cooperativei „Pro­ ţios ajutor ţăranilor individuali şi coope­
puterea sovietici a deschis maselor de
tindere uriaşe a Ţârii Sovietice. rou". Munzer" din regiunea Potsdam, au fost gresul” din raionul Delitzsch, prima co­ rativelor. Cele 224 de cooperative dispun
oameni ai muncii calea spre ştiinţă şi în­
O parte integrantă, principală, a bazei Lui Jak l-a plăcut deosebit de mult fil­ primiţi 140 de noi membri. operativă din acest raion care şi-a în­ de aproximativ 10,7 la sută din întreaga
văţătură. Ea a deschis larg înaintea poporu­
materiale tehnice a societăţii comuniste, mul. In imaginaţia lui se ţesu un gind: Membrii cooperativei au făcut intense cheiat bilanţul pe anul trecut, a primit suprafaţă de pămînt arabil din regiune.
lui toate instituţiile de învăţâmlnt, înce-
este construcţia grandioaselor hidrocen­ pregătiri în vederea insăminţărilor de 4 000—5.000 de mărci, in afară de mari In urma reducerii cotelor datorate sta­
pînd cu învăţământul elementar şi ter- e grozav să ajungi obiectul de senzaţie,
trale şi canaluri Canalul Volga-Don, care primăvară Cooperativa numără în pre­ cantităţi de produse agricole. Cooperativa tului, ţărznii au putut vinde surplusul de
minînd cu învâţămîntul superior. In de care să vorbească ziarele, să pome­
a şi intrat in funcţiune, hidrocentralele zent 268 de membri care cultivă o su­ ..Thomas Munzer", din raionul Cottbus, produse pe piaţa liberă «i, ca urmare, ve­
toată ţara s-au creat şcoli, cluburi, case nească admirativ lumea gentlemenilor.
electrice de la Cuibîşev, Stalingrad, Ca- prafaţă de pămint de 1.600 de hectare a obţinut un venit cu 20 000 mărci mai nitul lor anual a crescut cu 17.700.000 de
de lectură, biblioteci şi alte instituţii
hovea, principalul canal Turcmen, cana­ Filmul s-a terminat. Jak coboară de la Ei posedă 538 de vite comute, peste 1.000 mare decît fusese prevăzut Astfel, ea a mărci.
culturale. Mari prefaceri culturale s-au
lul Ucrainei de sud, al Crimeii de nord loje. Toţi pleacă acasă. Limuzina lui Jak de porci şi 100 de oi. Fiecare muncitor putut majora remuneraţia pentru zîua- In cadrul aceleiaşi conferinţe s-a hotă-
produs în satul sovietic. Mulţi colhoznici
oare se construiesc conform Hotăririi primeşte în medie 70 de mărci pentru fie­ muncă. rit ca pînă la cel de al IV-lea Congres
au devenit fruntaşi ai ştiinţei şi culturii aşteaptă stâpînul,. iar lingă ea, nemişcat,
Consiliului de Miniştri aî U.R.S.S., cît şi Pînă La 5 februarie 1954, 71 la sută din
sovietice. Intr-un cuvînt, pe pămîntuJ mă­ stă George. care zece zile. Pe lîngă acestea, la sfîr- al Partidului ţăranii germani vor strînge
construcţiile legate de acestea, sînt o con­ cooperativele agricole îşi inchiseseră bi­
riilor popoare sovietice a fost lichidată — Idiotule, i-a zis Jak slugii, iar bro­ şitul anului, venitul cooperativei este îm­ o sumă de bani cu care să se cumpere o
tribuţie uriaşă la puternicul avânt al eco­ lanţul anual
starea de înapoiere seoulară şi oamenii părţit in/tre membrii el. Consiliul regional combină cositoare pentru ţăranii munci­
nomiei naţionale a U.R S S. wningul 9tâipânului de 14 ani se descarcă Recervt, în regiunea Frankfurt pe Oder
sovietici într-o strînsă înfrăţire îşi con­ a pus la dispoziţia cooperativei 5.000 de a avut loc o consfătuire a agricultorilor tori din Ccreea.
struiesc însufleţiţi viaţa lor tot maî fe­ Toaite aceste măreţe înfăptuiri, toate a- în fruntea slugii de 14 ani.
ricită. ceste grand'oase realizări sînt obţinute Apoi limuzina lui Jak dispăru, sub pri­ Construcţii noi în folosul populaţiei
Privind peste uriaşele realizări înfăp­ prin munoa entuziastă a oamenilor so­ virile „înţelegătoare'’ ale poliţiei.
tuite în Uniunea Sovietică, orice om cin­ vietici şi sub directa îndrumare a P.C.U.S A doua zi, toate ziarele lăudau in co­ In anul 1954, in regiunea Frankfurt pe terie primă sgura furnalelor minul dispune în permanenţă de un me­
stit va rămîne plin de admiraţie văzând care conduce întreaga activitate a statului loane nesfîrşite aventura micului „erou". Oder vor fi cheltuite peste 93.000.000 In cursul anului 1953, Consiliul raio­ dic.
considerabilele succese obţinute în toate sovietic socialist şi care constituie nucleul mărci în vederea înfăptuirii programului nului Oberbolz, din oraşul Leipzig, a în­ Parterul cuprinde două dormitoare pen­
1
domeniile vieţii şi activităţii. Şi tot ce se de conducere a tuturor organizaţiilor oa­ ___________ S. UTAN de -construcţii- Anul acesta vor fi ternu- vestit suma necesară construirii unei tru copiii de 2-3 ani. Sala de mese ser­
obţine, lot ce se crează pe acest fcămînt menilor muncii,, atît sociale cit şi de nate clădirile începute anul -trecut şL vor creşe. ... ..... veşte totodată drept sală de jocuri. In
liber şi fericit, e îndreptat numai, şi nu­ stat. Acapararea fi construite noi blocuri de locuinţe, că­ Noua oreşâ a fost dată în folosinţă la bucătăria căminului domneşte o curăţenie
mai spre satisfacerea maximă a nevoilor Acestea însă, fără îndoială că sînt nu­ mine culturale ale cooperativelor agri­ 1 ianuarie 1954. Etajul este rezervat su­ exemplară.
mereu crescânde ale oamenilor muncii din mai citeva din marile realizări ale ce- industriei petrolifere turce cole de producţie, poduri etc. gacilor. Flecare cameră are 5-6 paturi, Creşa va putea adăposti 50 de sugaci
societatea socialistă Icr ce construiesc comunismul — visul de Pentru a îndeplini programul de con­ o cameră de baie, precum şi o verandă şi copii mici.
In vederea acestui scop măreţ, guver­ aur al omenirii muncitoare. de către trusturile străine strucţii din această regiune, la Finken- sau balcon unde pot fi scoşi copiii pentru Ea a primit numele lui „Robby şi Mi-
nul sovietic a stabilit încă în anul 1953, Popoarele tuturor ţârilor de pe glob, haerd şi Schmedt au fo9t construite fa­ baia de aer Pentru eventualele cazuri de chael Rosenberg" şi este prima creşă mo­
sarcini suplimentare în ceea ce priveşte privesc cu sinceră admiraţie 9pre Marea ANKARA (Agerpres). — Parlamentul brici de cărămizi care vor folosi ca ma­ boală, a fost instalată o infirmerie. Că­ del din Republica Democrată Germană.
producţia mărfurilor de larg consum şî Uniune Sovietică. turc a adoptat simbătă legea privitoare la
vînzarea lor către populaţie Anul acesta, Succesele oamenilor muncii din Uniunea denaţionalizarea industriei petrolifere şi In vederea pregătirii de noi specialişti
ca urmare a acestor măsuri, vor fi puse Sovietică, lupta lo«r pentru construirea so­ concesionarea ei spre exploatare societă­ La Leipzig a fost înfiinţată o nouă studenţi au şi făcut şase luni de practică La şcoala din Magdeburg vor fi pre­
suplimentar in vînzare mărfuri in va­ cietăţii comuniste, ridică moralul oame­ ţilor străine şi în primul rînd trusturilor şcoală de ingineri constructori. Această pe şantierele de construcţie. date, printre altele, materii privitoare la
loare de 32 miliarde ruble Acesba nu nilor muneîi din ţările capitaliste şi în­ americane Standard Oii, Socony, Shell,
şcoală, construită în urma hotăririi din Ca urmare a aceleiaşi hotărîri a guver­ anumite domenii ale industriei ca de
este decît un prim pas pe calea unu; a- tăreşte încrederea acestora în forţele lor, Caltex. Termenul de concesionare a fost
6 august 1953 a Consiliului de Miniştri al nului, Ministerul- Construcţiilor de maşini pildă: utilaj pentru topitorii, instalaţii de
vint vertiginos aî producţiei de obiecte încrederea în victoria lor asupra capita­ stabilit pentru 40 de ani, cu drept de R. D. Germană cu privire la continua dez­ grele din R. D. Germană a holârît să încărcare, maşini miniere şi maşini cu pis­
de consum. lismului. Masele largi muncitoare de pre­
prelungire pe alţi 20 de ani. voltare a cadrelor tehnlco-ştiinţifice, poate construiască la Magdeburg şi Karl Marx- ton. La şcoala din Karl Marxstadt, prin­
Oamenii muncii din Uniunea Sovietică, tutindeni văd că socialismul — care este După cum transmite agenţia Francfe pregăti 1 000 de specialişti. Şcoala are o stadt două noi institute de construcţii de tre materiile predate va fi şi construcţia
strîns uniţi in jurul partidului comunist ţelul final al luptei lor şi care s-a con­ maşini grele. Pentru construirea acestor de maşini pentru industria textilă şi pen­
şi al guvernului sovietic, îşi mobilizează- struit cu succes în Uniunea Sovietică — Presse potrivit legii votate de parlamen­ durată de cinci ani, după care studenţii institute vor fi alocate 15.000.000 de
forţele şi energia creatoare pentru ridica­ poate fi fără doar şi poate construit şî tul turc, statul turc nu va putea percepe se pot prezenta la examenul pentru di­ mărci. Un număr de 823 persoane, care tru tipografii, construcţia de maşini-
rea prin toate mijloacele a productivită­ în alte ţări. decît 12-12,5 la sută din petrolul brut ploma de ingineri de poduri metalice şi vor urma cursurile acestor şcoli, în pre­ unelte şi tehnologia industriei construc­
ţii muncii, pentru măreaţa cauză a con- V. D. extras de societăţile străine. de construcţii in beton armat. Primii 111 zent fac practică in fabrici. ţiilor de maşini.
—w———
Un pas înainte pe calea spre rezol- „încheierea tratatului militar cu Turcia Discriminare rasială
varea problemelor arzătoare ale Asiei N o t e ş i c o m e n t a r i i e x t e r n e în actualele condiţii înseamnă încheierea în S.U.A.
unui tratat cu S.U.A.
Alianţa militară turco-pakistaneză se
de O ORESTOV
bucură de o vastă reclamă in Statele NEW YORK (Agerpres). — Discrimi­
In to?‘e ţările lumii a fost primită cu conferinţa de la Geneva, aceleaşi cercuri încetarea imediată a ocupaţiei Austriei, Unite „Sincer vorbind, scrie ziarul „Wa­ narea rasială din Statele Unite care este
un sentiment de satisfacţie hotărîrea mi­ prevestesc insuccesul acestei conferinţe, Dîn a cui vină se amină reglementarea lichidarea amestecului trupelor celor pa­ shington Post", se face încercarea de îndreptată în special împotriva populaţiei
niştrilor afacerilor externe ai celor patru demaseîndu-se astfel ca adversari ai cola­ problemei austriaco tru puteri în chestiunile administraţiei a închide inelul în jurul Uniunii Sovie­ de culoare loveşte şi alte minorităţi na­
puteri cu privire la convocarea in luna borării internaţionale. In legătură cu a- austriace şi în viaţa social-politică a ţâ­ tice”. ţionale.
aprilie a. c a unei conferinţe la Geneva, ceasta, unii oameni din S.U.A. se gîn- de proj. dr. JOSEPH DOBRETSBERGER rii, retragerea trupelor străine din Viena, Cercurile reacţionare fac o intensă pro­ Agenţia United Press anunţă ,că pe vi­
al cărui scop este de a contribui la re­ desc de pe acum să creeze la Geneva încheierea tratatului de pace cu Ger­ etc. pagandă extinderii „axei" Ankara-Caruci, trinele a 35 de magazine din localitatea
glementarea definitivă a problemei co­ o astfel de atmosferă politică, care să mania, unificarea Germaniei ca stat iu­ Dar ce trebuia să facă la rîndul ei Aus­ transformării ei intr-o largă grupare mi­ Moline (Illinois) au fost lipite afişe anti­
0
reene, precum şi a problemei restabilirii împiedice activitatea calmă, practică şi bitor de pace şi democrat — lucru asu­ tria Să-şi ia angajamentul de a nu a- litară — blocul Orientului Mijlociu. Cer­
păcii în Indochtna. fructuoasă a participanţilor la conferinţă. pra căruia Uniunea Sovietică a insistat dera la uniuni şi coaliţii îndreptate îm­ curile agresive din S.U.A. mizează pe Tur­ semite. cu următorul conţinut: „Acest ma­
Hotărîrea cu privire la convocarea con­ Presa reacţionară încearcă să abată a- potriva oricărei puteri, care a luat parte cia şi Pakistan, încercînd să înjghebeze gazin aparţine evreilor", şi purtind ştam­
la conferinţa de la Berlin — ar fi creat pila „Săptămîna antievreească".
ferinţei de la Geneva a fost luată in ciuda tenţla opiniei publice de la amestecul a- cu forţele ei armate la războiul ‘împotriva un bloc militar în Orientul Apropiat şi
pentru Austria garanţii sigure pentru o
împotrivirii încăpăţînate a delegaţiei a- gresiv al S.U.A. în treburile ţărilor Asiei. Germaniei şi la eliberarea Austriei, şl de Mijlociu prin alăturarea celorlalte ţâri din Presa americană reacţionară a făcut
dezvoltare de sine stătătoare şi indepen­
mericane, care reflectă interesele acelor Ea nu ţine seama insă de faptul că po­ a refuza să pună la dispoziţie, teritoriul această zonă la „axa" Ankara-Caraci. foarte puţini publicitate acestei ştiri, în­
dentă Totuşi puterile occidentale au res­
cercuri din S.U.A. care tind spre menţi­ poarele asiatice înţeleg prea bine adevă­ său pentru construirea de baze militare Alianţa militară turco-pakistanezâ este cercînd să ascundă intensificarea antise­
pins la Berlin propunerile sovietice cu
nerea actualei încordări in Asia. Secre­ ratul caracter al politicii S.U.A. in Asia străine considerată pe faţă ca nucleul proiecta­ mitismului în SU A.
privire la reglementarea problemei ger­
tarul de 9tat al S.U.A. Dulles, a declarat şi, în primul rînd, in Indochina. Presa Dacă problema ar fi fost reglementată, tului bloc al Orientului Mijlociu. Statele
mane şi încheierea tratatului de pace cu
la începutul discuţiilor asupra primului ţărilor asiatice sfătuieşte de pe acum di­ Unite încearcă să obţină aderarea la „axa"
Germania. Mai mult, ele au manifestat fiecare om, chiar străin de orice politică,
punct de pe ordinea de zi a conferinţei plomaţia americană să renunţe înainte de in med făţiş năzuinţa lor de a lucra şi ar fi început să se îndoiască şi mai mult Ankara-Caraci şî a unei serii de ţări ca:
de la Berlin că refuză categoric să se conferinţa de la Geneva la încercările de de justeţea „politicii de forţă” americane Irak, Arabia Saudită, Siria, i^iban, Iran, Discuţiile dintre Adenauer
pe viitor la realizarea planurilor creării
întâlnească in jurul mesei conferinţei cu a-şi dicta voinţa celorlalţi participanţi la aşa numitei „comunităţi defensive euro­ care este îndreptată direct spre zădăr­ etc.
reprezentanţii Republioii Populare Chi­ tratative. In ţările Asiei se arată că suc­ pene", care ar ameninţa securitatea şi in­ nicirea tratativelor In principalele pro­ Planurile agresive ale imperialiştilor a- şi Bidault cu privire la Saar
neze. cesul conferinţei de la Geneva va depin­ merioani, îndreptate spre transformarea
dependenta vecinilor Germaniei occiden­ bleme internaţionăle. în ciuda posibili­ PARIS (Agerpres) — Marţi s-au des­
Hotărîrea cu privire la convooarea con­ de în multe privinţe de felul in care par­ tale şi a Europei în general tăţii reale care există pentru o înţele­ Orientului Apropiat şi Mijlociu într-un
ferinţei de la Geneva înseamnă insă o ticipanţii ei îşi vor pleca urechea la pă­ In aceste condiţii, pentru oa reglemen­ gere Tocmai de aceea diplomaţia ame­ cap de pod al S U.A, afectează în mod făşurat la Paris discuţii intre cancelarul
recunoaptere reală a rolului important ce rerea popoarelor Coreei şi Indochinei tarea problemei austriace să nu fie amî- ricană a luat toate măsurile pentru a nu direct securitatea Indiei, Afganistanului, Adenauer şi ministrul de externe al Fran­
revine Republicii Populare Chineze ca Viitorul va arăta în ce măsură vor fi nată pînă la încheierea tratatului de pace admite primirea propunerilor sovietice. Iranului şi a altor ţâri. ţei, Bidault, în legătură cu problema
mare putere. Această hotărîre a fost a- luate in considerare aceste sfaturi rezo­ cu Germania, delegaţia sovietică a pro­ „Ajutorul militar" american acordat Saarului.
In felul acesta, guvernul austriac a ce­
preciată in felul acesta şi de presa din- nabile in capitalele puterilor occidentale pus să se semneze tratatul cu Austria, la dat din nou presiunii străine, a mers îm­ Pakistanului, a declarat in ziua de 1 mar­ Potrivit ştirilor apărute în presa occi­
tr-o serie Întreagă de ţări. Orioit s-ar In orice caz, de pe acum este clar că re­ conferinţa de la Berlin, aducîndu-i mo­ potriva intereselor ţării saJe, ale poporu­ tie primul ministru al Indiei, Nehru, re­
strădui congresmenii americani să pună zolvarea fructuoasă a problemelor arză­ dificările minimale necesare, impuse de lui austriac Opinia publică Austriacă prezintă un fel de amestec care poate a- dentală, Adenauer, îndemnat de americani,
la îndoială necesitatea hotăririi cu pri­ toare dm Asia poate fi realizată numai grija de a preveni înghiţirea Austriei de condamnă această politică. vea consecinţe mai serioase decît formele va accepta de formă unele condiţii ce­
vire la convocarea conferinţei de la Ge­ în caziul cînd toţi participanţii la confe­ către Germania occidentală revanşardă şi anterioare ale amestecului. rute de guvernul francez in schimbul ra­
neva, este absolut limpede că această ho- rinţa de la Geneva vor pomi de la situa­ includerea ei în gruparea militară agre­ (Text prescurtat după „Pravda") Popoarele din Orientul Apropiat şi Mi­ tificării de către parlamentul Franţei a
tărire constituie un succes al forţelor iu­ ţia reală, creată în prezent pe arena in­ sivă, care se află sub controlul unei pu­ ..Axa ’ americană Ankara-Caracî jlociu consideră pe bună dreptate sis­ tratatului privitor la „comunitatea defen­
1
bitoare de pace din lumea întreagă, in­ ternaţională, şi vor înceta de a încerca să beri neeuropene. In ce priveşte compîec- temul blocurilor militare şî al „ajutorului
teresate în slăbirea încordării internaţio­ trateze aceste probleme după vechea uni­ tăriile sovietice la textul tratatului de stat de A. LEONTIEV militar” american este in contradicţie cu sivă europeană".
nale. tate de măsură din secolul al XlX-lea cu Austria, ele se deosebesc ca cerul de In legătură cu recentul comunicat co­ Interesele lor vitale. Ele nu vor să intre Ziarul „Combat", scrie, de pildă, că
Fără îndoială că forţele agresive din „nici pe departe nu este vorba numai de
Conferinţa de la Geneva poate fi încu­ pnmînt de ceea ce vorbesc şi scriu in mun al guvernelor Turciei şi Pakistanu­ in alianţă cu forţele agresive, să-şi pună
Occident vor face încă mari eforturi pen­
nunată de rezultate pozitive in cazul cînd legă!ură cu propunerile sovietice politi­ lui cu privire la colaborarea în domeniul la dispoziţie teritoriile pentru baze mi­ reglementarea problemei Saarului Ade­
tru a împiedica desfăşurarea cu succes
toţi participanţii ei se vor călăuzi de in­ cienii reacţionari, cnre situează interesele militar dintre cele două ţări, numeroase litare străine. vărata problemă este aceea a comunităţii
a lucrărilor conferinţei de la Geneva,
teresele păcii şi vor lua in considerare politicii externe americane mai presus de ecouri din presa străină nu lasă nici o Alianţa militară turco-pakistaneză şi „a- defensive europene".
pentru a nu-i permite sa adopte ho- interesele naţionale austriace H K S S nu jutorul militar” american acordat Pakis­
interesele legitime ale popoarelor asiatice urmă de îndoială asupra faptului că alian­ Părerea ziarului francez este exprimată
tărîri concrete, îndreptate spre întărirea face decît să caute a asigura unele ga­ tanului. nu pot fi Calificate, altfel decît
păcii de multe milioane, care luptă pentru li­ ranţii împotriva posibilei înghiţiri a Aus­ ţa militară turco-pakistanezâ esle diotntă ca acte îndreptate spre menţinerea măsu­ şi de ziarul vest-german „Der Spiegel",
Aşa cum pină la conferinţa de la Ber­ bertatea şi independenţa lor. triei de către Germania occidentală, ai că­ de cercurile guvernante amerioane in rilor luate de cercurile agresive ale SUA care scrie fără înconjur: „Adenauer vrea
lin cercurile agresive preziceau insuccesul l (Agerpres) rei guvernanţi visează la un nou Ansch- scopuri agresive. in scopul pregătirii unui nou război. cu orice chip să răscumpere de la Franţa
1
ei, tot astfel şi acum, cu mult înainte de (Text prescurtat după „Pravcia' ) luss. Propunerile sovietice prevăd totodată Ziarul iranian „Azerin” subliniază că (Text prescurtat după „Krasniia Zvezda”) votul pentru armata europeană".
Redacţia ziarului Str. 6 Martie Nr 9, T elefon G88-G89 - Administraţia Str. 6 Martie Nr. 22, Telef. 678 Taxa plătită în numerar cor.f aprobării Direcţiunii Generale PTT Nr 136 320 din 6 Nov. - Tiparul Intrepr. Poligrafică de Stat DEVA