Page 14 - 1954-03

Pag. 2 DRUMUL SOCIALISMULUI Nr. 22

Pentru o bogată recoltă de F O I L E T O N
UN OM „COM‘
porumb, cartofi, floarea soarelui şi sfeclă de zahăr Sînt unt! oameni care vorbesc şi gesti­ aţă Răspunsul este doc» .«alufăcător. Iar

culează foarte mult In schimb fac puţin, „şeful" mutfumit. îşi aranjează nodul la
Consfătuirea organizată de redacţia ziarului „Drumul Socialismului u în raioDiii Grăştie sau foarte puţin, tar alţii de toc De a- cravată
ceşiia — cum e şi firesc — nu sînt mulţi. Sînt unii curioşi care vor Insă să ştie
Cum trebuie să muncim lunci am făcut şi răritul lâslnd o distanţă dar totuşi sînt cum se desfăşoară mai amănunţit munca
In ziua de 14 martie, redacţia ilarului nostru, îndrumotă de către comitelui
pămîntul pentru ca să obţinem regional de partid, a Organizat In raionul Orăştte O consfătuire la care au parti­ dc G0 cm între fire Penfry prima dală Aceştia se consideră oameni de ispravă, culturală în raionul Haţeg; acesta este
în viaţa mea, am prăşit porumbul de 3 cu orizonturi, cu sjririt organizatoric ex­ întins, numără peste 74 cămine culturale,
recolte mari cipat peste 1J0 (tirani muncitori cu gospodării individuale, colectivi;!i şi întovă­ ori şi fără muşuroi Rezultatul a fosl că cepţional. „complecţi", ele Autoaprecierea deci trebuie să existe o activitate des­
răşiţi, fruntaşi in lupta pentru recolte bogate, pveAum }i un mare număr de
Referat prezentat de ţăranul muncitor specialişti in domeniul agriculturii. am obţinut o producţie de 3435 kg po­ ta ei e un lucru obişnuit, ceva natural, tul de intensă Insă deoarece activitatea
rumb boabe la ha. pentru care calitafi dînşri sînf foarte nu este chiar aşa cum ar dori-o cel cu
Andriş loan pcrticipaut In consfătuirea Consfătuirea a scos cu putere In evidenţă faptul că în raionul Orăftie ca fi «nindrii. întrebarea. Colea loan în asemenea si­
pe fără a fruntaşilor din agricultură. în toate raioanele din regiunea noastră există mari posibilităţi de sporire a pro­ fn acest an mă voi strădui să învăţ Acest sot dc oameni „complecţi" se pot tuaţii se pncnpe foarte bine dc a do ex­
ducţiei agricole. Din referatele prezentate de către fruntaşii în producţie la cnltu- a-'le raguii agrotehnice şi sâ le aplic,
Fac parte dintre ţăranii muncitori cu rlle de porumb, cartofi, sfecla de zahăr ţi floarea soarelui, precum şi din expu­ fiindcă sînt convins că numai tn folul a- descoperi uşor „Conu Leoruda” a tul I. L plicaţii peste explicaţii, cu scopul ca apa
gospodărie individuală care au particiip:* cesta pot sdi pămîntul să producă mal Caragiale nu se deosebeşte cu mult de să curgă lot pe la moara tui Pentru a-
nerile şl explicaţiile agronomilor ş! din discu|i<!e purtate, a reeşit că nu există
la consfătuirea pa ţoră a fruntaşilor In muit. dumnealor Dm contră. înfre eroul lui ceasto, el fşi aranjează înlîi de ţoale ele­
o limită fn ceeo ce priveşte mărirea producţiei lo ha., fapt dovedii de către agri­
producţie la culturale de porumb, csrlcfi ] L Caragiale şi aceştia, este o mare a- gant pe birou cfteua zeci de dosare, apoi.
cultura sovietică, unde s-a reuşit sa sc obţină 22 000 kg porumb ia ha şt de că­ *
floarea soorolul şi sfeclă dc ualiâr. Pot propiere, care le dă un specific comun: după ce răsfoieşte nervos încă alte hir­
tre fruntaşa di nagncultura noastră, care prin tntroducerp.a regulilor agrotehnice
să spun c6 la cceasLâ consfătuire am în­ Din discuţiile, purtate a reieşit că o nceea u tndiuixKor râmaşi în urmă de (a ta, începe să vorbească: „peste 63 cămine
in lucrarea pâmtntului reuşesc ca an de an să mărească producţia Io ha.
văţat o mulţime de tsgtili agrotehnice pe marc parte a ţăranilor muncitori din ra- realitatea ji evoluţia evenimentelor culturale, peste Să şi ceva de echipe ar­
Participanţii la consfătuire au hotdrlt să răspundă la chemarea lansată de
care nu le-am ştiut pîrvâ a*um. Lucrkid icnul Orâşlie au aplicat regulile agro­ Un caz elocvent, mult apropiat celor tistice. peste 73 solişti vocali şi altele
către pavticipanfii la consfătuirea de la Bucureşti prin trecerea imediată ta exe­
pămîntul după aceste reguli mii de ţă­ tehnice anul trecut şi datorită acestui relatate .este şi Cotea loan, şef al secţiei multe, peste, s-au pregătit minuţios pen­
cutarea muncilor recomandate de ogromlnim fn această perioadă du hofărît de
rani muncitori dm ţara noastră &u reu- (apt au obţinut recolte man Mulţi din­ culturale dm cadrul s/atutui popular al tru concurs Nol am vizitat, controlat şt
asemeni să lămurească pe toţi ţăranii muncitor! din satele raionului Orăşlte pen­
şrt să obţină recoLte muri. cile 4OOO-C0O0 tre participanţi» la consfătuire au vorbit raionului Haţeg coordonat activitatea ' la toate căminele
tru a începe de urgenţă (nsămfnţărlle culturilor din epoca l a ca: orz şt grlu de
kg porumb boabe la ha., cile 4B 000 k-». despre experienţa ciştigatâ de ei de-a- Prin felul lui de a muncii, de a-;I frlvi culfurole din raion, in aşa fel ca Iile! unul
primăvară, cartofi timpurii, floarea soarelui. etC-, ţi pentru a da 0 bună îngri­
cartofi la ha şi oile 42 000 kg sfeclă de lungul vieţii Ţăranul muncilor Bogdan minunea ce i-a fost încredinţată, el sea­ să nu rămînă pe dinafară”
jire culturilor (nsâmlnţate din toamnă
zahăr, recolte ce nu s-au pomenit pk»ă Petru din satul Costcşti. de exemplu, a mănă tnulf cu personagide caracteristice Realitatea însă este alta In foarte mul­
Primul a luat cuvlntul ţăranul muncitor cu gospodărie individuală. Andriş
acum in ţara noastră arătat cS a reuşit sâ stînpeascâ viermi! vremurilor desfăşurate eu 10—15 ani în te cămine. Golea loan nici n-a p»« picio­
loan din Beriu, care o participat la consfătuirea pe ţară a fruntoşllor din agri­ şl alţi dăunători ai cartofilor prin (op­
Oare noi nu putem să obţinem aseme­ cultură El a arătat o serie de metode agrotehnice ce trebuie aplicate în scopul urmă rul Dăm mai jos citeva localităţi: Boşo-
nea producţii la ha? Fără îndoială dacă măririi producţiei (a ha., metode pe care te-a învăţat la consfătuirea din Bucu­ iul că a presărat cenuşi pe teren ime­ Dumnealui este un om .. complect. ş< rod. Lunca Cernit, Valea Dîlfl, Măţejtl,
diat după ce l-a Însămînţat
lucrăm pămîntul x«a cum l-om lucrat reşti. A vorbit opoi despre experienţa fruntaşilor pe favă In cultivarea porumbu­ foarte Impunător. Vdldel, Plnor, Fizeşti şi precizăm că nu
pînâ acum. au «cm putea, însă dirâ n lui. cartofilor, sfeclei de rahdr jl floorea soarelui şl despre rezultatele experienţei Tovarăşul Bacheş Anton preşedintele Cum vine asta? simplu: nu permite vor fl ridicate obiecţiunl Dar ta acestea,
vom lucra şl noi la (el c) şi fruntaşii tor. întovărăşirii din Bobîlna a arătat, prin să t se aducă obiecţiunl în ceea ce ţn- desigur, dumnealui va spune „sfnt numai
care au obţinut asemenea producţii, dacă In cadrul corusjăfuirii au fost prezentate mai multe referate de către ţăranii exemple convingătoare, ce pagubs aduce veyte părerile (ul personale La fel nu-t cîfeva. dar fn colo coifurile roşit merg
vom învăţa regulile agrotehnica şi le vom muncitori fruntaşi în producţie la culturile de porumb, cartofi, floarea soarelui practicarea muşuroitului la porumb pine discuţiile — dar trebuie să speci­ strună Desigur, ici. colo. mat sînt mici
aplica, vom putea să obţinem recolte mai ;l sfeclă de zahăr — Am împărţit in două părţi egale o fic fm că numoî acelea care sînt în con­ scăpări, î n c o l o t a Demşu; nu se face
mari de 3-4 ori ca pinâ acum Publicăm mai jos o parte din aceste referate: suprafaţă de 50 aru leren — a spus el tradictoriu, ridicole de anumiţi cetăţeni activitate culturală pentru că sînt oameni
Mă voi strădui să explic aci in faţa De pe parcela unde am practicat muşu­ ce nu vor sâ-l „înţeleagă" fn schimb orl- puţi ni. ta Ostrov, toţi sfnt nepricepuţi
dumneavoastă cele InvSţXe la cc/nsfălui- roiul porumbului, am recoltat un car eînd. cu plăcere, la dispoziţia oricui, el Şi n-au talent, la Peşfenlfa fotul merge
roa de lo Eucureşli Fvts vorba derpre ou crescut de un lat de mină em fficut Terenul In oare am Insâmrnţat sfecla de ştiuleţi iar de pe parcela unde am este gata să relateze fapte infinite, con­ bine afară de un singur lucru: nu şe face
regulile agrotehnice pe care trebuie si le prima praşilă După două slptâmlnJ i-am de zahăr l-am arai In toamnă la vreo prăşit fără muşuroi am recoltol două centrate în logosuri interminabile. însă nimic . şi în jetul acesta mai merg tncâ
oblice frecare ţăran muncitor care vreo făcut şi cea de a doua praşdâ La cons­ 27-20 cm., mai adine ca pe cel pentru care de şhuie|i bine dezvoltaţi şi cop(l sub forme de directive altele multe...
să obţină o recoltă mei msre şi sâ-şl ri­ fătuirea din Bucureşti am Învăţat că porumb Primăvaxa, îndstâ ce s-a topit Ţăranul muncitor Stănciolu Nicoloe. Un fapt elocvent „ noi ne-am stră­ Pentru a îndepărta aceste mici lipsuri,
dice bunăstarea (amdiei sale. trebuie fâoute 3 praşile Insă eu nu am zâ?ade, l-am gr&pat Trebui? să spun că din Rcmos, şi-a manifestai mulţumirea dui! tn munco ca nimeni allţll înaintea Colea loan nu stă pasiv Cu braţul sting
PrincLpaJa regulă în ce privegle culti­ făcut dscil două bucrind ln acest fel am ta Ins&minţare am făcut o greşeală prin pentru faptul că partidul si guvernul se noastră Considerofi că. - s a fnţelej.V ridică receptorul, cu dreptul răscoleşte
vare-a porumbului şi cartofului eete ucszs reuşii să recaAtez anul trecut 18 000 kg faptul că am arat dm nou terenul l.i consultă cu ţăranii muncitori in problema fn istoriografia antică, se spune că De- dosorele, tn timp ce „talentul lui" prin
că părruntul trebuie să (ie bine lucrat cartofi la ha. faţă de 8000 cit a (ost pro­ adincimea de 10 cm., pe cind el trebuia mârint producţiei asricale, I? cer păre­ mo-ifene nu avea rival în ceea ce pri­ fir direct coordonează şl controlează te­
renul
şi gunoit Cartofii şi porumbul se seami- ducţia medie pe comună. Dacă aş fi fă­ doar lucrat numai cu cultivatorul. rile şi ţin cont de ele El a arătat mai veşte latentul de orator Aceasta a deter­
nâ de obicei după culturile pâioase griu, cut iarovizarea şl dacă l-aş fl prăşit de Partea bună a fost însă că l-am gră- deiparie că nici nu i-a venit sâ creadă minat ca prezenţa lui In Grecia sâ fie ln felul acesta el „crede" că realizează
tret ort, fără îndalalâ că aş li putut 9ă acum cîţiva ani că prin aplicarea reguli­ un marc pericol în calea expansiunilor o justă şl corectă munci de îndrumare
ora. secară, ele,, deoarece după acestea sc pzt in aceeaşi zt şi nu am lăsat sâ iasă
recoltez peste 20 000 kg. la ha. teritoriale ale lut Alexandru Maceion St control
fac mal bme Imediat după seceratul din el tcată umezeala aşa cum am vărut lor agrotehnice se poate mâni In med
Porumbul ca şt cartofii se recomandă că fac mulţi săteni d? ai mei Totuşi — Io Hafeg — Golea loan. a „pe­ Dacă In acest llmp cineva încearcă să-l
griului trebuie făcut dezmlristttwJ la 5-7 simţitor producţia la ha Anul trecut el
să fie însâmltiţat In arătură de toamnă, riclitat serios” renumetc marelui atenian deranjeze, referentul Papoi Dextderiu, are
cm adîncime iar toamna terenul trebuie înainte de insâmlnţare. terenul a fost a insăminţat şi ingn)it porumbul după grlje să anunţe că „şeful" este „pe teren".
care primăvara trebuie numai lucrată ou Cum adică? Foarte simplu: atunci cind
arat la o adincime de 20-25 cm Odată cu gunert dm nou cu îngrăşăminte chimice regulile agrotehnice şl a reuşit să ob­ vede că cineva, cu binele nu vrea sâ-l Intr-o zt, aceasta de curînd. un cunos­
cultivatorul şl gripată imediat Eu în fe­ La 16 ».ii?e după rrvsămjnţape am văzut
arătura zdîneâ se îngroapă şi gunoiul de lul acesta l-am însămânţat, In;3 nu em ţină 3200 kj porumb hoabe la ha. înţeleagă expunerile, el trece la forme cut al secţiei culturale raionafe a între­
că sfecla răsărise şi se cunoşteau rin-
grajd sub brazdă. Brazdale nu trebuie ţinut seama de o saric de reguli agroteh­ dunte dm capăt în capăt Alunei am tă­ Tovarăşul ir#tner Manughevici Ema- mult superioare determinării unei „juste" bat pe Colea loan cum activează cercu­
rile (Ic citit şi agrotehnice de pe lingă
Crăpate cl lăsate crude pentru ca să poa/tă nice foarte importante şi dîn această iat cu cnlţui sa*>oi toate buruienile, ru- noll, şeful secţiei agricole raionale. In înţelegeri Dumnealui, în asemene a cazuri, căminele culturale Dumnealui, la această
cauză nu am reuşit s& obţin declt 1400 coneloiiulo pe r.axe le-a tras, a arălat fşt fixează bine „adversarut". îl măsoară
opri zăipada în timpul lemn pînd totodată şi scoarţe ce se formase Întrebare s-a grăbit să anunţe că fn ra­
kg la ha Daci aş fi Insăminţat porum­ profund, fşi scoate din birou ctfevo cor
Ce trebuie să f&czm primăvara ? Cind sieola a avut patru frunze am exe­ importanţa folosirii gunoiului de grajd, a nuri pe care le face sâ dispară fulgeră­ ion cercurile, f.răiesc $1 unele şi altele.
bul in cuiburi dispuse în pătrat, dacă cutat răr/tul penbru a se putea dezvolta
După ce se topegte zăpada şi virili) l-aş fi sipst de 3 oh şl fără muşuroi cenuşsl şi găinaţului ea îngrăşămlnt A tor. bea apoi un pahar cu apa umint Toate însă au unele lipsuri, din care cau­
Această lucrare are o mire importanţă
brazdelor se svintă, trebuie neapărat să dacB aş (i făcut copilitul şi polenizarea Dacă râritu) nu se face la timp rădăci­ arătat de asemeni că urma do grajd slă­ desigur de o tusa afectată, aprinde a (i- ză, mat precis, trebuie să spunem că în
grăpim terenul pentru a opri evaporarea arîificlolâ producţia de porumb ar fi nile se impletesc unede cu altele şi râ- bită cu apă aduce sporuri in producţie pare. după care ei cititorule, nu fi-am foarte multe sate cercurile de citit şl a -
fost de două ori mai mare decU aceea de peste 400 kg porumb boabe la ha don să te găseşti fn locul celui ce-i stă grotehnice n»c! n-au funcţionat
apei din soJ înainte, cu col puţin 10 zile ritul nu se mai poAte face in bune con-
pe care am obtmut-o ln acest an voi a- în asemenea cazuri eroului nostru tn faţă Aceste toate, după afirmaţiile tui Go-
de insăm'.nţ9re, trebuie să lucrăm acest diţlumt. La o săptămlnă după rărit, am fă­ Copilitul porumbului, este o lucrare care Să nu credeţi că intre cei doi se ţnffmpln tea loan. nu sînt cele mai mari lipsuri
pliea toate aceste reguli
toren cu cultivatorul şi apoi sfi-1 gripăm cut prima praşilă. Am mai aşteptat două de asemeni sporeşte producţia de porumb lucruri deosebite. Nici de cum Colea loan L.nfe după lipsurile Iul. fntradevăr a-
In consfătuirea dc la Bucureşti s-a re­
Imediat Pe la noi se obişnuieşte şi acest comandat să i/vrăminţăm porumbul" «tu­ săptfmînl şi apoi am făcut şi praşila cu 200 kg La ha Floarea soarelu! are ne­ este categoric. Logosurile tui *înt direc­ cesfea slnt micL
lucru l-am tăcut gi cu, ca terenul afr se rnai tn cuibuh dispuse in patrat Imediat 11-a. In total am prăşit-o de 4 ori, adică voie de îngrăşăminte potasice. Iar cenuşa tive ce nu admit obieefiuni Eventual. La secţia culturală a sfatului popular
ara şl primăvara Acest precedau este după ce însSminţăm. sfi gripăm lerenul, de cile ori a fost nevoie Pe la sftrşttul de casă este un asemenea Ingrâşămint dacă acesta mai are „curajul" să obiec­ raional Hafeg mat există un obicei: cînd
iar cînd porumbul are două trei frunze lunei august, am vânzt că apăruseră dkn teze, afirmaţiile — replică sosesc Imediat: rineva nu reuşeşte să Intre tn graţia „şe­
foarte greşit şl dăunător, (lindcfr stratul Tovarăşul inginer Manughevici a ară­
să mal dăm o grapă pentru a rupe scoarţa „noi secţia, stnlem orgr.nc de îndrumare fului". şfle câ riscă de a fl pus pe liber.
uscat de vini şi de soare se îngroapă, nou buruieni Nu le-am lăsat să crească tat în continuare că soiurile seminţelor şi control" In nici un caz să nu credeţi
formată După 10 z:ble. trebuie să facem Un asemenea caz s-a tntîmpJat cu to­
scoţtndu-se la suprafaţă pămin/iu] umed oi le-am plivit imediat, fiindcă ştiu c3 sînt baza i^poriru producţiei agricole De că sfnfem dădacă care «â uă dea totul varăşul Vasicm loan. fostul director al
prima praşilă şi răritul După alte 10-12
care peste oîleva zile este şi eî uscat, acestea contribuie la scăderea procentu­ aceea fiecare ţăran muncilor trebuie să- mură în gură Ca să vă descurcaţi sin­ căminului culturot din Put, cate datorită
zile, trebuie să facem cea de a doua pra- guri. studiaţi şl cercetaţi dosarele. Ins­
lată cum. fără ca să ştim, lipsim sfatul şilÂ, cu prăşltoarea. iar după 15 zile tre­ lui de zahăr şl împiedică dezvoltarea şi schimbe săminţa şt să semene numai trucţiunile şl dispoziţiile cutare, apoi veţi dizgraţiei „şefului” a fosl înlocuit în doi
cultivabd complect dc umzzcaJâ pc tim­ plantei sâmînţă din soiuri alese timpi şt trei mişcări cu Hotbvră florls
buie făcută praştia a 1(1 a, Insă fără să şti fotul înţeles?’... la revedere Nu uitaţi un băiat dintr-o „bucală".
pul verii adunăm muşuroi In felul acesta am reuşii să obţin o — La noi In regiune. — a arătat vor­ fnsăi... noi controlăm. 1 Colea loan am arătat la început, a un
Se spune prin popor că „ce semeni a- Cînd au începui să apară din firul- producţie de 35 000 kg s/eola de zahăr bitorul — nu se practică metoda poleni- Iar controlul Intr-adevăr se, efectuează om ..complect" Din ce considerente insă
ceea răsare". Aşa-I şl cu săminţa Dacă mimS pui. (copiii), trebuie neapărat si la ha., ceea ce mi-a adus un mare ve­ zânt artificiale, fiindcă ţăranii muncitori A doua zl la Pul, Ohaba. Bcrthelot sau este complect... complect lipsit de răs­
semeni seminţe bune, culegi şl recolte facem copilitul, altfel aceştia iau o parte nit bănesc ln gospodărie şi în afară de nu cunosc importanţa ei Datoria tehni­ fn alte părţi d(n raionul Mcţeg. telefonul pundere faţă de munca ce t-a fost încre­
man şi sănătoase, iar dacă semeni se­ din hrana de care plantele au nevoie aceasta am primit 30 kg de zahăr. cienilor este de a ie arăta că această nună disperat pe directorul căminului cul­ dinţată
minţe proaste culeşi o recoltă slabă fiind­ pentru a rodi Cind porumbul încape să Eu mă angajez ca in acest an să lu­ lucrare agrotehnică face sâ sporească pro­ tural Dumnealui nu ara nici o lipsă, afară de
crez mal bine păminluj, să studiez şl să fn aceste momente Golea loan îşi în­ una. care le evpnnde pe toate celelalte
că plantele dintr-o asemenea simînţâ nu lege, trebuie făcută polenizarea artifi­ ducţia la ha cu 700-808 kg cepe activitatea de coordonare şt control la un loc: n-a reuşit nici pînd acum să
pot să se dezvolte şi să rodească fn bune cială Cum se fsee această lucrare? Fa­ aplic noi reguli agrotehnice de îngrijire a Vorbitorul a mai arătat la ce tempe­ Convorbirea prin fir este elf şe poate înţeleagă că u!a|a şl evenimentele l-au
culturilor panlru ca să obţin la toamnă
condiţiunl cem o piMnje dintr-o hirlue tare cu care ratură a solului poate fi Insămlnţatâ fie­ de scurtă La întrebările precise ale şe­ depăşit, fn timp ce el Işl aranjează nodul
Iată cum s-a discutat la consfătuirea mergem la fiecare fir de porumb in parte 45 000 leg sfeclă de zahăr la ha. care cultură, ce îngrăşăminte anume se fului", directorul răspunde că toate merg,. ta cravată. 1 HUNEDOREANU
de Ia Bucureşti, că trebuie pregătită sa- şi scuturăm in ea polenul de pe flori Am ohtinut 3465 kg porumb recomandă pentru fiecare cultură (n
mînţa. Porumbul de sămtnţă se alege din Acest polen II punem după aceea pe mS- boabe la hectar parte şl cum trebuie folosite acestea O Pe urmele materialelor publicate
lan în timpul culesului de pe paiele cele tasa fiecărui rod, adică pe tică, sau fu­ lucrare foarte importantă care trebuie „Despre unele sisteme de a munci“
mal dezvoltate şi care au efte două. trei ior cum li spune pe la noi Re/eratul ţăranului muncilor Precup făcută în această perioadă este grfipatul
roade Ştiuleţii care-i alegem pentru să- Acestea sînt o parte doar dm lucrările Nicolac din saful Btandiana semănăturilor şi ogoarelor de toamnă. tn nr 15 din 21 februarie e c„ s-a scrisoare în care recunoaşte critica a-
publicat un materia] ln care era criticat dusâ. arătînd ci in vederea Îmbunătăţirii
mJnţâ trebuie să fie perfect sănătoşi, agrotehnice pe care trebuie să le apli­ Piuă acum doi sm lucram pămîntul cum Tovarăşul inginer Manughevici a arătat
tovarăşul Negotiu Rudolf, preşedintele muncii culturale S^a reorganizat comitetul
bine decvoJlaţi, rindurile să fio drepte şj am apucat de la bătrînl fiindcă nu cu­ că In condiţiile din primăvara aceasta,
căm cu scopul de a mări producţia de sfatului pcpular al raionului Haţeg cît de conducere al căminului cultural pe
bine închegate Iama trebuie pâ6trafi la porumb şi cartofi Eu sînt un om bâthn noşteam nici un fel de reguli agrotehnice semănăturile de toamnă răsărite bine şi tovarăşul Rusuroiu Cornel preşedinte­ resoarte de activitate. 9-a organizat or­
un loc ferit de ger şi umezeală Boabele dar mă angajez ln faţa dumneavoastră să Am tot auzit pe la căminul cultural des­ trebuie grâpate cu o grapă uşoară, cele le sfatului popular orăşenesc, pentru „sis­ chestra căminului cultural compusă din
de la amlndouă capetele ştiuleţilor tre­ pun In practică anul acesta metodele pe pre regulile agrotehnice, am citit, prin care sînt în curs de a răsări trebuie grâ­ temul” birocratic de a munci datorită 10 persoane, care face repetiţii de 3 ort
pe săptămlnă De asemenea s-a Irecut
buie înlăturate şl numai cele de la mij­ care le-am învăţat In consfătuirea de Io ziare şl broşuri despre ele, ba mă ma« pate cu o grapă de mârâciru, Iar culturile cărui fapt s-a ajuns ca munca culturală la organizarea unei echipe teatrale, care
locul coceanului folosite pentru seminţe Bucureşti şl să învăţ şl pe alţi ţărani bfrleau la cap şi tehnicienii de la secţia care au Ieşit descălţate din Iarnă trebuie din acest oraş sâ stagneze luni întregi şi-a întocmit un plan de activitate pe
înainte de insămînţare trebuie ca întot­ agnedâ ca sâ le aplic. Insă eu mă încă­ tâvâlugite şl Apoi grâpate imediat cu Comitetului Executiv al sfatului popu­ resoirle. ca: seri culturale, audiţii 1a ra­
muncitori să facă acest lucru.
deauna să încercăm puterea de incolţire păţânam opunlnd că tata şi bunicul nu au grapă de mărăcini Crăpatul culturilor lar raional a ttlmis redacţiei ziarului o dio, conferlneţe, ele
a seminţelor Prin aplicarea regulilor ştiut de reguli agrotehnice şi au avut to­ se face de 2-3 on
Cartofii care-i fnsăminţ&m trebuie dc agrotehnice am ob(tnut tuşi porumb şi cartofi Intr-adcvir au a- Tovarăşul Ingmer a combătut practica Cultură fizică şi sport
asemeni aleşi cu pricepere şi' nu luaţi la 35.000 kg. sfeclă de zahăr vut, dar producţia de multe ori nu le de a se arde nun şt de sau alte buruieni MUNCĂ VOLUNTARA să ae pregătească temeinic pentru aceas­
întîrmplare, aşa cum se obişnuieşte pe la răsplătea nici măcar munoa de pe teren El a arătat că prm arderea La chemarea consiliului colectivului tă competiţie Stnt demne de remarcat
la hectar
noi Eu Ln fiecare an aleg cartoln de să- In enul 1852 m-am hotărlt sâ încerc şi acestora, se distrug materiile organice dm sportiv „Metalul" Cugir un mue număr pregătirile pe veare le fac sportivii ti­
Referatul ţăranului muncilor cu gospo nerel asociaţii „Recolta"
minţi prm luna februarie dintre cei mai eu sâ lucrez aşa cum ne învaţă cărţile sol fără de care plantele nu se pot dez­ de elevi de la şcoala medic tehnică de
dărle individuală. Stoica Tralan din sa­ mecanică au amenajat, prin muncă vo­ In vederea angrenăm a cit mai mulţi
sănătoşi de mărime mijlocie Mă uit bme şl agronomii Cei drept eu dczmirlşteam volte Se recomandă ca mirlştde şl bu­
tul Balomir. luntară, pista de atletism şl au curăţit tineri In această competipe, colectivele
să albă cel pu|m 4-5 colţi şi să nu (le şl pînâ acum terenul, insă altă arătură ruienile sâ fie îngropate sub brazdă unde terenul de fotbal S-a evidenţiat cu a- sportive de la oraşe şi zale tn colaborare
mincaţi, Iar coaja să o oibe nelcdă Pinâ Ca sâ obţinem o producţie mare de adincă nu mai făc&am pinâ prumâvara la putrezesc şl se transformă In matene or­ ceastâ ocazie elevul Gogâş Ervin. Toda cu organizaţiile de masă, trebuie sâ ducă
acum cu nu am isroviul csrlofll fiindcă sfeclă de zahăr la ha., trebuie In primul insămînţare şi pe aceasta o făceam nu­ ganică (hrană necesară pentru creşterea Ccrnel, Breazu Liviu, Dura loan şl al­ o şi mai puterTucă muncă de propagandă
nu am ştiut acest lucru, însă ascultind rind sâ alegem un teren bun şi apoi &1-I mai la 8-10 cm In anul 1032 am făcut şi rodirea plantelor). ţi» sportivă, asigurind In acelaşi timp calo
discuţiile purta;? la consfătuirea da la lucrăm cu pricepere şi cu multă tragere de toamna o arătură adlncâ de vre-o 20 Consfătuirea a constituit un prilej pu­ POP IOAN mal bune condiţii materiale pentru des­
corespondent voluntar făşurarea competiţiei.
Bucureşti in jurul acestei metode, m-am inimă Mulţi ţărani din satul nostru şt cm., sub care am îngropat gunoiul de ternic de popularizare a regulilor agro­ Cupa „Drumul Socialismului"
convins că iarovizaxea grăbeşte răsărirea din satele vecine, am văzul că numai (şi grajd, aşa după cum învăţasem la câmt- tehnice ln rindu) ţăranilor muncitori dm C R O S Odată cu sosirea primăverii, reîncep
şi dezvoltarea cartofilor ceea ce crntri- bat Joc de pămînt şl apoi spun că nu nuJ cultural Pe aceasta nu am mai grâpat-o. raionul Orâşhe. un prilej de combatere Odată cu primele zile mai călduroase şi concursurile tradiţionale pentru cupa
au ieşit pc teren şl atleţii, In specul
buie la mărirea producţiei la ha. Iată de rodeşte Pe mine nu mă lasă inima sâ-l Iar primăvara după ce s-a topit zăpada a obiceiurilor învechite şi a practicii dău­ ziarului „Drumul Socialismului”, la sah,
alergătorii care au început sâ se pregă­ tehnls de masă, atletism, ciclism şi au­
ce este bine si însăminţlm numai car­ lucrez prost II dau lot ceea ce cere fiind­ l-am dat o grapă bun3. înainte cu b—7 nătoare In lucrarea pâmîntului Consfă­ tească pentru tradiţionala competiţie a
to-mol o
tofi larovizaţi că atunci ştiu că şi el îmi dă mie csea zile de Insămînţare am făcut o arătură tuirea a dezbătut temeinic 2 probleme primăverii: campionatul RPR indivi­ Studenţii Insiitutulu» de Cărbune din
Eu tm plantat csrtofii în fiecare an pc ce vreau superficială cu plugul fiindcă nu am a- foarte importante problema muşuroiu­ dual de cros pentru seniori şl juniori Petroşani care au cucerit cupa anul tre­
(masculin şi temenin) „Sâ tnttmpinâm I
brazdă la distanţa de 30-35 cm unul dc lall cum am pregătit eu terenul pe vut cultivator. lui porumbului şi a InsăminţSrii tn cui­ cut au şi început sâ se antreneze temei­
Mal", a cărui primă etapă a şi început
«nitul, iar distanţa dintre rînduri am lă­ care l-am cultivat cu sfeclă de zahăr Sâmînţa am ales-o în timpul iernii dm buri dispuse in patrat Colectiviştii, în­ nic. hotârlţl >â depună toate eforturile
lată datele desfăşurări» celor 4 etape: pentru D o cuceri şi in acest an.
sat-o dc 50-60 cm Pămîntul cu care am După seceriş l-am dezmiriştd ln aceeaşi ştiuJeţl bine dezvoltaţi, cu coceanul tare tovărăşiţi! şl ţăranii muncitori care au
Etapa I-a pe colective şi comune, 14—28 Dăm mal Jos datele desfăşurării etapei
acoperit cartofii l-am amestecat b-nc cu zi Mai tirziu am transportat pe el gunoi şi rindurile drapte Insaminţatul l-am participat la această consfătuire s-au an­ martie: e'.apa M-a pe raioane. 4 aprilie; a l-a pe comune sau oraşe:
gunoi de Rrajd putrezit După însr.minţare de grajd pe oare nu l-am lăsat sâ-l bată făcui cu maşina La două sâpiămlnl după gajat că vor populariza cele învăţate In etapa 11I-a pe regiune. II aprilie ta Deva; Tenis de masă t—28 martie, atletism
r.m Irecut cu o grapă uşoară cu dinţi vîntul pentru a-) usca. L-am făcut plat­ ce am semănat terenul, am făcut o grâ- rindu) tuturor ţăranilor muncitori dm etepa IV-a finală 2S aprilie la Hune­ 14—29 martie, şah 14—28 martie
doara înscrierile pentru aceste concursuri sa
scurţi pentru a nivela terenul Cind au formă în capul locului şi l-am acoperit pâtură uşoară pentru e rupe scoarţa şl satele lor şi ii vor mobiliza să le aplice
Dornici de a intimpina măreaţa sărbă­ lac pinâ in ziua concursurilor la colec­
început ta rzsară. am văzul că pimintul cu păminl, iar în ziua cind am făcut ară­ pentru a distruge buruienle care începu­ în scopul obţinem unor recolte mari la
toare a oamenilor muncii cu succese la tivele sportive sau Ia căminele culturale
prinsese scoarţă Alune! ym dat din nou tura adincâ l-am împrăştiat şi Îngropa! seră sâ răsară Praştia l-a am făcut-o toate culturile In acest an.
fel de man ln sport ca şi in producţie, acolo unde nu există colective S3u cer­
cu o grapă de am rupi scoarţa, ia/ cind sub brazdă cind porumbul a avut 4-5 frunze şi a- T MARIAN tinerii dm regiunea noastră au început curi sportive