Page 15 - 1954-03

Nr 52 DRUMUL SOCIALISMULUI Pag. 3

I. SverdSov — un patriot şi internaţionalist înflăcărat Pe marginea unei şedinţe operative

Acum 35 de ani — Ia 13 martie 191!) — de R. MARKOVA seamăn de a sa apropia de mase, de po­ Şedinţele operative — ce ae ţin în ul­ stabilească împreună un grafic de deter-
a (nceiil dm viaţă I. M Sverdlov, cu­ por. timul timp cu regularitate la C. S. „Gh. vlre cu vagoane şi să-l respecte Întocmai,
noscut fruntaţ al Partidului Comunist al ------ *------- Fiind unul din djscjpoiLi şi tovarăşii Gheorghlu-Dej" — sini deosebit de fruc­ nu sfi vlnfi oare mal de care. In mod ne­
Uniunii Sovietice, unul din cal mal de «Ra­ Sub conducerea lui V I. Lenin, lakov de hjptă ai Iul Lente, «te parilod- tuoase Aici se analizează In mod opera­ organizat. în ultimul moment sl ceară va*
mă organizatori şi constructori ai pri­ Mihadovici Svendlov de^făţoarâ o Intensu pă te modul cal mal activ Ia con- tiv şl concret, problemele cele mal arză­ goane. O Lipsă serioasă se observă In
mului Stat Sovietic SoodaJisI din lume aotivitate pentru a uni alrtns partidul, atrulrea forţelor armate ale republicii, la toare legate de îndeplinirea planului de sectorul laminoare. Acolo stsu vagoanele
participă la pregătirea revoluţie! prole­
I M Sverdlov s-a născut tn 1885 în tare 1 M Sverdlov a făcut parte din cen­ întărirea apărării ţării, La organizarea producţie, grija faţă de oamenii muncii, nelncărcate, lar conducerea sectorului
oraşul Nijnl Novgorod (In prezent oraşul trul de conducere pentru organizarea In­ Armatei Sovietice, desfăşoară o intensă disoipltna în muncă, problema bunel gos­ cere vagoane, ceea ce denotă că sint rupţi
Gorkl). in tamdlia unui maserlaş-gravor. surecţiei armate la Petrograd în octom­ activitate de conducere a organizaţiilor de podăriri a sectoarelor de activitate, etc de realitatea de pe teren.
lakov Mlhatlovlcl a păşit din frageda partid flegede şi a mişcării d» partizani Le aceste şedinţe operative participă toţi In ultimul llmp In cela trei secţii si*
brie 1917
tinereţe pe calea luptei revoluţionare De de pe teritoriul cotropit de amiralul ţa­ şefii de secţii din combinat şi sint con­ derurglce — furnale. O S M.. şi Laminoare
După viotorta Merii Revoluţii Socia­
la virsta de 13 ani el s-a dedicat Ln în­ rist Koleeak, agent al reacţiunii Impe­ duse de directorul general al combinatu­ — se observă o oarecare îmbunătăţire a
liste din Octombrie, L M. Sverdlov a fost
tregime, cu abnegaţie, aoMvităţil revo­ rialiste mondiale. lui, tovarăşul Bortea Ştefan O asemenea muncii. In sectoarele auxiliare trufi se
ades preşedinte al Comitetului Executiv
luţionare, şi-a consacrat întreaga sa via­ Central a) Sovietelor din Rus La. I M Sverdlov pleacă In permanenţă şedinţă a avut loc zilele trecute Au fost pe&ree lucruri surprinzătoare Cum pot
ţă. scurta, dar luminoasă şi clocotitoare, pe teren pentru a conduce munca. In ul­ popularizate procedeele bune de muncă, oare muncitorii şl lehnlelenll secţiei con­
luptei pentru fericirea oamenilor muncii. Sverdlov îşi consacră întregul său en­ timele luni ale vieţii lui el a fost te Le­ s-au criticat cu tlrie metodele cancela- strucţii metalice să mal muncească în a-
Organizator şl pnttpaganKJist strdlucM, tuziasm revoluţionar, întreaga sa ener­ tonia, Bbalorusia, Ia Petrograd, Haricov. rlst-blrocrallce ale unor conducători de valanşa ce există acolo? Pesle tot numai
I M. Sverdtov a fost întotdeauna şl pre­ gie şi experienţa sa extrem de bogată de La Riga, eliberată de sub ocupanţii ger­ sectoare, s-au luat măsuri împotriva lor lucrări nelermlnate, materialele aruncate
organizator de partid construirii noii pu­
tutindeni strlns legat de popor. La Nljni mani, el a luat cuvintul Ia primul Con­ BIBLIOGRAFIE şl s-a dat linia de cenduitl pentru înlă­ la întâmplare, lar tov Vulcu Gheorghe, şe­
teri de stat, puterea muncitorească-ţără­
Novgorod, La Sormova, Kazsn. KosCroma, gres al Sovietelor din Intreags Letonie, turarea lacunelor ce dâinuLau tn unele ful secţiei, nu se străduieşte ca împreună
Saratov, Samara, tarc9lavl, In Ural, la nească Bt ajută la eroarea şl întărirea s&lutlod Congresul te numele Comitetului N A BOBRINSCHI Zoogecgrafiâ - pag locuri de muncă. cu ccdectivut său de muncă să desconges­
Moscova şl Pelereburg, pretutindeni unde Sovietelor din oraşe, luptă pentru tnlărl- Executiv Central al Sovietelor din Ru­ 430 4- 93 fig. 4- 49 planşe -f- o hartă In ultima şedinţă operativă a fost scos tioneze hala. să facă ordine
a muncit îndeplinind sarcinile trasate rea Sovietelor la sate, pentru unirea să­ sia. Pretutindeni unde pleca, pretutindeni colorată — lei 30,51. ln evidenţă colectivul de muncă al sec­
de partid, lakov Mlhadovici şi^s cucerit răcimii, Ia parte activă la crearea comi­ unde rostea cuvînlâri, La mitinguri şl a- G. G MOLDOVEANU: Creşterea cailor ţiei construcţii de cuptoare ds la O S M , S-a vorbit mult despre luarea de mă­
dragostea maselor largi de oameni al tetelor sărâoimu 51 la organizarea mun­ dunări. lakov MlhaJIovIcl, chema la uni­ — pag. 516 4-135 fig — lei 20,30. suri tehnico-organtzatorlce. despre Intro­
ci* lor. care munceşte bine, reconstruieşte şl re­ ducerea micii mecanizări, s-au făcut
muncii, pe care i-a ridicat şl l-a dus la rea strânsa a oamenilor muncii de toate
ln aprilie 1918 Comitetul Executiv Cen­ COLECTIV: Ameliorarea şl producerea peră la timp cuptoarele Slemens-Marttn planuri, înflfl o porte din acestea stau hi
luptă împotriva absolutismului, a Jugului naţlonalltS.ţQe. La lupta împotriva capi­
capitalist. tral al Sovietelor din Rusia organizează talismului — duşmanul comun al poporu­ seminţelor de plante agricole — pag 480 şl oalele de turnare, reuşind ca secţia să sertar îa Inginerul Klokei Oscar, sau Jo-
o comisie pentru elaborarea proiectului 4- 38 fig — lei 26,39. fie fruntaşă pe întregul combinat Rezul­ san loan
Guvernul ţarist l-a prigonit cu sâlbl- lui muncitor
de Constituţie a Republicii Sovietice 1. M I A. MINCHIEVICI - V E BORCOV- tate satisfăcătoare au obţinut şl alte sec­
tfide pe I. M. Svendlov Pentru activitatea lakov MlhalHovici Sverdlov a dus o împotriva birocraţilor trebuie duşi o
Sverdlov, «te numit preşedinte al aces­ SCHI: Cultura plantelor oleagincosa — toare ca: laminoare, transporturi, ele.,
sa revoluţionară. T. M Sverdlov a fost tei comisii. luptă necruţătoare împotriva'trădătorilor dar atenţia Întregii şedinţe operative ă luptă necruţătoare: mica mecanizare a
urestat de 16 ori, a petrecut mulţi ani împotriva duşmanilor partidului şi al oa­ pag 402 4- 109 fig. — iei 36.39 fost îndreptată asupra lipsurilor, care, procesului de producţie le unele operaţii
Constituţia primului Stat Sovietic So­
In Închisoare ; deportare ln cele mal înde­ cialist din lume, întocmită pe baze trac­ menilor muncii; tfoţklştll, aşa zişii „co­ ♦ * * Agrofltotehnlca partea I — pag din păcate — săvtrşlte de cel ce muncesc din secţia valorificarea deşeurilor tre­
părtate locuiri din ţinutul Narfm, la Tu- tor elaborate de Pa riadul Comunist, a munişti de stingă" şi alţii, care încercau 400 4- 78 fig. — lei 15.50 prost — mai sint încă multe. buie pusă la punct neapărat, pentru a se
ruhansk. de unde a evadat tn repetate formulat scopul nobil al proletrrlatulul: sl zădărnicească marile cuceriri ale re­ * 4* ■> AgraCitotehnloa partea 11 — pag. putea livra agriculturii dt mal multei
rlnduri. Dar nici nenumăratele arestări, „Reprimarea tataflă a burgheziei, lichi­ voluţiei proletare, să reinstaurrae capi­ 366 * 62 fig — lei IS.SO La furnale vechi, de pildă, lucrurile undte agricole
nld închisorile, nici deportările n-au in- talismul, să dea tinăra Tară a Sovietelor A A. SOLOVTEV: Mărirea conţinutului merg râu, nu se respectă reţeta de în­ D© altfel, ln uMlma şedinţă operativă
darea exploatării omului de către om şi
fnînt voinţa Iul de luptă revoluţionară pe mina Imperialiştilor străini tn gră9ime din laptele vacilor — pag cărcare; daţi inginerul Raduiovîcl loan s-au şl luat unele măsuri Împotriva ce­
instaurarea socialismului". Sverdlov a murit in floarea vlrstel, In — fostul şef al sectorului — a primit dis­
ln ianuarie 1912, conferinţa pe Întrea­ 280 4- 30 fig — lei 10,16. lor c« au muncit prost. Au fost criticaţi
ga Rusie (de la Fraga) a P.M S D.R., care Ani) 1918—1919 au constituit o perioadă piînă forţă creatoare El nu a putut sâ poziţii să nu mai tonme pe tipare ca exemplu rău, In faţa tuturor şefilor
exoepllonai de grea în viaţa tinerel Re­ vadă sflrşltul războiului civil, nu a vă­ Ing C rONUA: Cireşul — pag 120 4- cl să toarne direct In oile, pentru
a pus bacele constituirii definitive a boi- 42 fig. - lei 3,92. de secţii: inginerul Raduiovîcl loan, fost
publici Sovietice înconjurată d>n toate zut eivn eroica Armei3 Roşie, creată cu olelărie nu a respectat aceste div- şef al sectorului furnale, sublnglnerul
şervdcaor Intr-un partid de sine stătător, părţile de armatele a 14 state capitaliste, participarea Iul, a zdrobit hoardele impe­ A. P STTJDENŢOV: Eoble ugerului )n pcttlţll Tcvbt&suI Inginer Mircea Alexan­ Săbău LI viu, care deţinea funcţia de in­
l-a ales In lipsă pe I M. Sverdlov, care Repubhca Sovteiztoă era ca un fel de in­ rialiştilor străini şi contrarevoluţia internă vaci — pag 156 -1 69 (lf — lei 5,18 dru. şeful secţiei furnale vechi, se face giner economist şl Inginerul Butcă Tra­
se afla pe atunci tn deportare, în Coml- sulă asfaltată, subminară din interior de Pătruns de un devotament nemărginit A CHIRIaC: Creşterea viermilor de mă­ şi el vinovat de acest lucru, pentru că lan. fost şef al planaflcfiril. In locul a-
faţă de Revoluţie, Sverdlov nutrea o în­ tase - pag 144 4- 71 fig - lei 4,70 continuă să toarne fonta pe tipare Ne-
tul Cantraâ al Partidului bolşevic La agenţii serviciilor de spionaj Imperialiste. cestora au fost numiţi 1n funcţiile co­
credere adincâ şl fermă în victoria mun­ respectarea acestor dispoziţii duce ta um­
conferinţa din eprUie 1917 pe întreaga In acele zble s-a manifestat cu deosebită P CROfTORU; Cultura cincpei - pag respunzătoare ordinel de mal sus, tova­
ci tor fior şi ţăranilor, era convins că a- flarea preţului de jost al produeţJei de
Rusie, el este din nou etos membru In vegeare excapţicn&luJ talent organizatoric ceţtia vor şti să apere cuceririle revo­ 84 4- 10 fig - lei 1,59 oţed, deoarece, altul este avantajul clnd răşii: Avram Cezar, Roman Gheorghe şl
Comitetul Central al Partidului. al Iul I. M Sverdlov, priceperea iul fără luţiei socialiste. V. A BLAGOVEŞENSCHI; Bazele bio­ fonta se introduce lichidă In cuptoarele fonică loan Au fost espru criticaţi. In­
ginerii: Nlţulescu FloriaD. pentru ci de
chimice ale pr cesulul de evoluţie la Siemens-Martin şi cu totul altul este eînd muMe ori Ii trebuie ctte 3-4 luni pini
pAanîe — pag. 260 — Iei 9,48. se Introduce fonlă rece In cuptoare Se
Muncitorii uzinei „Victoria” din Călan luptă pentru elaborează un prolecl de lucrări şl Tatu
S. BERLrAND: Cum au fost creiate so­ ştie ci oţoliria are nevote de însemnate Emil de la serviciu! aprovizionări, pen­
lurile dc plante cultivate in UHS.S
tru că nu se îngrijeşte de controlul mi-
îndeplinirea sarcinilor de plan — pag 136 4- 27 fig. — lei 4,54 cantităţi de fontă lichidă pentru a pro­ terittor prime şl materialelor, înainte ca
duc© oţel
Mulţi şefi, pentru a-şi camufla lipsu­ acestea şi pleca de la furnizori Pro­
Colectivul uzinei „Victoria" este cu­ mal bună organizare a tneârcăriior şl aută depăşire de normă Suhanovlslele I E NAZAROV: îndrumătorul pomi-
noscut tuturor ca un eoieotiv unit, plin descărcării ar s-a reuşit ca m luna trecută Costandache Elena sl Condea Margareta cultorufuJ — pag 540 ♦ 15S fig. — lei rile aruncă lotul în vina transporturilor blema aceasta este deosebit de Impoc-
interne din combinat E drept ci $i ser­
ie taiţja&vă şi cu mare dragoste de locaţiile la vagoane să fie de numai 97 din brigada „Qlga Bancie" si stahmcrvls- 22,61. viciul transporturi mal are lipsuri. De Unti Delegaţii care sînt trimişi după
muncă. lei. tu) Tecdor Lazăr din brigada „rillmoa A. M DMITRLEV; Păşuni şl fineţe — pildă, cirternoie cu păcură stau prin sta­ materii prime şl materiale sint datori să
Prin toate secţiile, ritmurt cresdnd al La sectorul furnale. cu toate greutăţile Sirbu” au realizat depăşiri de 182 şi res­ le controleze cu mai mare atenţie Nu
muncii, viguros, stăruie ln tot decursul tntimpinate de pe urma timpului nefavo­ pectiv 124 Ia sută. Topitorul st aha nov Lai pag 392 — lei 11. ţii, in loc sâ fte transportate la locul cu­ odată s-a Inllmplat că la furnale s-au
venit pentru a se putea crea stocurile ne­
celor 8 ore de muncă, Ln&lţJnd mal sus rabil). mulţi fujmallsti eu obţinut rezul­ Perter Ştefan de la cubilou a asigurat in I V. BEOLOHONOV: Pomicullura — cesare producţiei De asemenea discipline adus materiale pe care fumaltştii nu
graficul realizărilor. tate frumoase în muncă. Aşa de pildă, permanentă cantitatea de fonlă necesară pag 468 4- 141 fig. — iei 20. tn muncă a mecanicilor, fochlştUor şl le-au putot utiliza Trebuie pus eapât
CuVtlvindu-se Interaid general te mă­ primtoţritorul stahanovlst Bokog Anton turnătorilor, depăşlndu-şl norma cu pesta fag AL BELDIE: Plantele lemnoase din manevranţilor mei lasă ds dorit. împo­ pentru totdeauna descărcării condamna­
rirea necontenită a producţiei s-a reuşit din schimbul tineretului şi-a depăşit nor­ 70 la sută. $i m celelalte secţii ale uzi­ R PR — pag 464 4- 79 planşe — lei triva acestor lipsuri tovarăşul Fechele bile a zgurii peste minereu, a fontei peste
cocs şl aşa mal departe, făclnd ca mate­
ca te luna trecută valoarea producţiei ma cu peoie 77 Ia sută. Iar (urnalisUrt nei Interesul $1 preocuparea muncitorilor 18.90. / loeif, directorul serviciului transporturi riale preţioase sâ ajungă balast pe li­
globale sfi fie depăşită cu 0.5 la sută. In Flumceami Gheorghe din acelaşi schimb, a fost la fri de mare în îndeplinirea pre­ Ing. C. STANESCU: îndrumătorul cul­ lnteme, împreună cu aparatul său de niile combinatului.
accasită acţiune s-au evidenţiat majorita­ Cu 42 ia suta. Lăcătuşul stehanovist Râ- vederilor planului. tivatorului sfeclei de zahăr — pag 120 conducere trebuie sl ducă o luptă apriga
tea muncitorilor, care au dovedit fermi­ ceanu Anton a depus un Interes deosebit AsLfel, la secţia de montaj stahanovla- 4- 40 fig — lei 4.21 Este bună propunerea sa de a te dirija In secţiile combinatului siderurgic „Gh.
tate şl străduinţă deosebită te depăşirea penturu buna funcţionare a furnalelor, reu­ tuf Dobcşlean Ule şl fruntaşul în pro­ vagoanele pe flecare tură pe bază de Gheorghiu-Dej" trebuie introdusă o dis­
normelor. Printre aceştia se numără me­ şind să le menţină tn permanentă stare de ducţie Negrea Emil au obţinut depăşiri COLECTIV: Sfaturi pentru cultura plan­ condică, pentru a se putea urmări ce fac ciplină liber consimţită $1 formată o »pi-
canicul de locomotivă Biberi loan cu o funcţionare. El şi-a depăşrt norma cu 74 de norme dc 52 şl 76 Ia sulă, Lar tovară­ telor - pag 240 4- 83 fig. lei 3.81 conducătorii de sectoare cu vagoanele, nle muncltoreatcă împotriva tendinţei da
depăşire de normă de peste 30 la sută. la sută şul Rusu Tralan, de La secţia «abia] (cu- MINISTERUL AGRICULTURII Şl SIL­ cum le întrebuinţează. Iar cel ee se fac chiul, nsipă şl nepăsare faţă de utltoj.
care a asigurat te bună parte aprovizio­ Muncitorii turnători au înregistrat de răţătorra de piese) a obţinut o depăşire VICULTURII: Cum am obţinut 20000 vinovaţi de 9trtrarza vagoanelor şl ţine­ De asemeni, curăţenia s! ordinea actuali
narea furnalelor cu materii prime asemenea succese însemnate în depăşirea de 134 la sută in secţiile combinatului e departe de a fl
kg cartofi la ha. prin plantări de vară rea lor pe Unii fără rost să fie traşi la
Fruntaşul te producţie Nelega Dumi­ sarcinilor. Printre cel care au obţinut cele ln luna aceasta, numărul muncitorilor — pag 48 — lei 0,50 răspundere. satisfăcătoare E primăvară Toate vietă­
tru din echipa de Irt.reţlnere a liniei, a- mal mari realizAri, se numără şl tovarăşul antrenaţi te întrecerea socialistă a cres­ Ce poate spune Insă. directorii] tehnic ţile se trezesc Ia o nouă viaţă Trebue ra
pJicând în mod Juri metoda Netfiodov. • Henlea Teofi) de la sortimentul tucerie cut cu 4,6 la sută faţă de luna februarie, Ing M1RCEA ENEt Protecţia pădurilor adjunct, tovarăşul Ctocîrlafl Paul. care nu se vadă acest lucru şl ln secţiile combi­
InregLsAnaf o depăşire de normă de 78 comercială cu o depăşire de normă de lar numărul celor cere aplică metode îna­ — pag 100 4- 139 fig. vede ci pe liniile combinatului stau cu natului In jurul tuturor secţiilor se pot
ta sută In vederea reducerii cheltuielilor 105 la sută, Iar stahanovbtul Bizidică intate in munci a crescut cu 6.9 la sulă. lunile vagoane încărcate cu „urşi" de face ronduri şl sădi flori. In secţii sâ s9
Inutile de la sectorul transţpori. prtetr-o Gheorghe de la piese fasonate cu 217 la HUMEL EMERIC Introducă apă potabilă, prin datinile ţlţ-
O nouă bază sportivă zgură? Descărcarea vagoanelor este doar nitoare. liniile de cale ferată să fie bino
o sarcină de care şl dlruu) răspunde întreţinute şl acele unse; Uumlnarea tre­
Nu de mult, muncitorii şl tehnicienii Trebuie arătat că faţă de vagoane — buie pusă şi ea La punct.
Un exemplu demn de urmat Întreprinderii 904 Construcţii din Cugir bum al întregului popor muncilor — unii Cu ajutorul comitetului de paxtld, or­
şj-au luat angajamentul să construiască şefi de sectoare manifestă lipsuri con­
Intr-una din casele noi, spaţioase şi I- de muncă Tot la Reşiţa, tovarăşa Coţo­ mlnulască din nou cu pricepere volanul, din materialele economisite o poplcărle damnabile La OSM. se înoarcă „urşi” ganizaţiile de bază, comlleteJe sindicale
gtenice, construite te anii puterii popu­ fană a urmat şl absolvit cu laude şcoala 98 000 km. a făcut tovarăşa Coţofană cu cu dcuă pi sie Zilele trecute noua popl- fierbinţi de zgură şi vagoanele se aprind, da secţii şi organizaţiile de bază UTM, tre­
lare tn oraşul Hunedoara, locuieşte in de şoferi maşina pe care a condus-o fără ca aces­ căric a fost pusă la dispoziţia muncitori­ la secţia construcţii melallce stau vagoa­ buie să Intensifice întrecerea socialistă
prezent împreună cu soţul său muncitoa­ — Partidul mi-a fori prin învăţăturile teia sâ-i nccesMe declt mici reparaţii pe lor care vor avea de acum înainte unde pentru cel mai curat şl mal ordonat sec­
rea Coţofană Maria. Muncitoare de fru.nla sate farul călăuzitor tn muncă şl învă­ care le făcea singură, lar după o repa­ să-şl petreacă plăcut timpul lor liber Ls nele incăreate cile 6-7 zile Conducerea tor de muncă, pentru o înaltă producti­
tovarăşa Coţofană Meria a reuşit să cu­ ţăturilor partidului se datoresc toate raţie generală, această vrednică fitel a construcţia acestei noi baze sportive s-au tehnico-admlnlslratîvă a combinatului vitate a muncii, pentru respectarea mira
cerească in dmput muncii constructive, succesele mele, — spună tovarăşa Coţo­ ponorului şl-a luat angajamentul de a evidenţiat zidarii Pilier Adalbert, Beke trebuie să ţină seama de preţioasele pro­ toiul a normelor de tehnică a securităţii
în principatele întreprinderi şi şantiere fană. — ori cui o întreabă cum a reu­ mal parcurge incă 100 000 km. fără re­ Alexcndru, dulgherii Teodorovici Mircei puneri făcute da serviciul transportori muncii. Si se întărească munca politico*
din patria noastră, însemnate victorii. şit să obţină frumoasele sale rezultate ln paraţii capitale Paţcslău Mihai. care au făcut lucrări de Eate necesară creşterea cadrelor da ms- organizatorică, insuQInd fiecărui munci­
Cinci ani a muncit tovarăşa Coţofană muncă ln fiecare dimineaţă soţii Coţofană trec bună cstriate ln această muncă s-au e- lor. tehnician, inginer sau funcţionar
aa macanaglriă şl apoi ca ajuster meca­ pragul casei lor plini ds vcloşJe şl se în­ vldeitţlal deasemenea meşterul Sziics nevranţt şl acari, iluminarea pieţelor de
Duipă ce un alt llmp însemnat tovarăşa spiritul gospodăresc şl atitudinea de stă-
nic La oţalărla din Reşiţa, timp în care Coţofană a muncit la Blcaz ca şofer pe dreaptă spre locurile de muncă. Ei poartă Francisc şi inginerul şef Llvlunu Emest descărcata, aprovizionarea cu fluiere şl pln al bogăţiilor Imense ce există în
prin atitudinea sa corectă, prin voinţa şl o maşină Praga şl ca şefă de echipă, tn pe feţele lor bucuria vieţii, pecete a zile­ caro au organizat, condus şl aprovizionai fanioane pentru manevră întărirea liniei
dlrzania cu care-şi durea la tedqplimre martie 1633 o găsim la Hunedoara an­ lor senine pentru toţi cel ce muncesc (n cele mai bune condiţiuni şantierul. de IransbOrdare de la gara de sus, etc combinatul siderurgic „Gh Gheorghtu-
Dej" din Hunedoaral
angajamentele, a reuşit să cîştige dra­ gajată in munca de reperare a maşinilor pentru continua întărire şi propăşire a I PL£$A Şefii tuturor secţiilor din combinai sini
gostea sl stima tuturor tovarăşilor săi la un garaj auto. ca apoi în scurt timp să patriei nooslre libere corespondent voluntar datori să ajute serviciul transporturi, ei I. DIACONI
Din această cauză, ami) trecut la între­
Muncitorii de La uzlr/a de Iracteere au
Pentru îmbogăţirea cunoştinţelor economice ale Econorrucc şi Planificare din Bucureşti organizat aceste şccli convinşi ps deplin prinderea „Cristeii Nicolae" planul dc •• Programul filmelor
şi laşL
O deosebită importanţă o prezintă ri­ că pentru a da luptei pentru economii crovizlonare a fost greşit întocmit, ne- Intre 22 martie ;1 4 aprilie a. c voi
cadrelor din întreprinderi dicarea nivelului cunoştinţelor economice o bază organizată şi ştiinţifică, este ne­ filnd pus tn concordanţă cu planul pre­ rula p» ecranele cinematografelor din
ale directorilor de întreprinderi cesară eurwracterea temeinică a structurii ţului de cost în unele întreprinderi, cal­ regiunea - noastră următoarele filme:
In faţa colectivelor întreprinderilor noa­ cru şt a capacităţii de producţie a uti­ Acolo unde directorii s-au preocupat preţului ds cost, a căilor de reducere a culele capacităţii de producţie nu fost DEVA: Intre 22—24, „Varşovia"; 25-28
stre stă sarctea înfăptuirii hotăriiitor lajului de ridicarea nivelului cunoştinţelor tor cheltuielilor de producţie, etc. greşite, datorită stabilirii unor programe „Curcubeul”; 29—4 aprilie. „Prinţesa tru­
Plenarei lărgite din august a C. C. a) In întreprinderi, s-au obţinut o serie de economice, ei au reuşit să dovină ade­ In programul şcolilor de economii de de producţie reduse care lăsau nsfolosrte faşe”
P M.R., a îndeplinirii planului pe anul realizări însemnate in direcţia ridteirit văraţi organizatori şi ccmandanţl ai pro­ ta Uzina de Tractoare au fost introduse Însemnate rezerve ale capacităţii de pro­ ALBA IU LI A: Intre 22—24. „Corlna
1E54, în vederea dezvoltării mal departe r.IveJulul cunoştinţnlor economice a ca­ ducţiei. nu numai în ceea ce priveşte la­ astfel de lecţii, cum girvî: „Structura pre­ ducţie. Schmidt”; 2S—28, „PavUnca” (film speo
a economiei naţionale şi a ridicării bu- drelor Aşa de pildă, La uzinele „21 Ds- tura tehnică, ol şi Latura economică a ac­ ţului de cost”, „Căile ds reducere a con­ Este limpede că numai printr-o luptă taool); 29—81, „Canalul Volga-Don”. „Za
neistări materiale şl culturale a celor ce cembrie" dm Buoureşli şl „Industria Ste­ tivităţii întreprinderilor. Aşa de pUdi. to­ sumului specific de materii prime, ma­ consecventă, pentru ridicarea mat de­
muncesc. mei” din BrtUa, au fost organizate şed; varăşul Constantin Putir.ucl, directorul teriale, combustibil, energie", „Reducarea parte a nivelului cunoştinţelor lor eco­ şî Clc”- 1—4 aprilie, „Preludiul gloriei"
BRAD: Intre 22—24, „In noaptea di
Realizarea acestor sarcini de cinste im­ pentru personalul contabil din serviciile ganeral a) uzinelor „23 August” dind a- cheltuielilor de regie şi a cheltuielilor nomice. cadrele din econom!© vor putea ajun a anului nou"; 23—28, „Bătălia dii
pune descoperirea şl valorificarea eom- de planificare şl aprovizionare ln care lenţla cuvenită calificării sale corespun­ neproductive". „Organizarea hozrasctotu- contribui cu succes la procesul de pro­ golful Caliacra”; 39—31, „Prea multă mîn
ptexă a rezervelor Interne ale produc­ s-au predat lecţii potrivit unui program zătoare in domeniul economic, a reuşit Iul Ln Interiorul uzinei", etc Aceste lec­ ducţie. te strică" (film spectacol); 1—4 aprilie
ţiei. îmbunătăţirea Indicilor cantitativi şl dinainte stabilit, ln vederea ridicării cu­ să ridice la un nivel mai înalt organi­ ţii au lărgit orizontul cunoştinţelor e- Un aport valoros U ridicarea nivelului ..Primăvara la Moscova" (Ulm spectacol]
calitativi ai pianului şl mai cu ssamă a noştinţelor eecnomîce al acestor cadre. zarea hoznsciotulul tn secţiile uzinei şl c un ornice ale muncitorilor şl l-su înar­ cunoştlnţeloi economice al cadrelor noa­ HAŢEG: Intre 22—24, .„Adolescenţa poe­
unor asemenea indici cum sint creşterea In muQle intrepnndori dm indusrtria să dsrtermlnte o îmbunătăţire serioasă mat Ln lupta pentru realizarea cu succes stre tî aduc lucrările publicate in Edi­ tului”: 25—28. „Sub jug”; 29—31. „Flori
prcdurlivllăţll mune‘1 şl scăderea preţului metalurgică au fost organizate sistematic in munca aparatului de planificare şi a regimului de economii tura C C S , care oglindesc experienţa cîca purpurie - ’ şl „Vara pionierilor”: l—
de cori cicluri do conferinţe. ^ «ara s-au prezen­ canlabll-flnanoiar. Roadele acestei acţiuni nu au tntîrzîal înaintată a diferitelor întreprinderi In or­ aprilie, „Călătorie îndepărtată”
Pentru a putea ob|lr/a creşterea pro­ tat funcţionarilor din serviciile de pla­ Dar sarcina ridicării cunoşfLnţoJor e- să apară Datorită participării la cursu­ ganizarea înaintată a muncii şl a produc­ ORA.STIE: Intre 22—24. „Bala M-are" ş
ducţiei şt productivităţii muncii cil şi nificare. organizarea muncii, aprovizio­ ccnoralee nu revine ntimzl directorilor şi rile şcclll de economii, tumă'fbrtl au a- ţiei. realîzînd pe această cale un schimb „Ansamblul RPR '; 23—28, ..Mizerabilii’
scăderea .preţului de cest, prirvtr-0 mal nare, desfacere, contabilitate, etc., refe­ personalului din serviciile economice şl fi­ Juns sâ cunoască mal bine cauzele care da experienţă pe scară largă de masă seria 11-a; 29—31, „D-l Habetin pleacă"
bună şi mai raţională folosire a mijloa­ rate cu privire la cele maJ not lucrări nanciare ale Întreprinderilor Ea revine duc ta apariţia rebuturilor şi a altor pier­ O mare însemnătate o au şi consultaţiile L—4 aprilie, „Azilul de noapte" (fUm spec
celor materiale şl bfteeşti ce se găsesc La de specialitate, traduse din literatura eco­ Ln aceeaşi măsură masei largi a munci­ deri în producţie, reuşind să lupte mal economice publicate In presa centrală. tacol).
dispozlţte Întreprinderilor aste necesară nomică sovietică. torilor Cu cit vor cunoaşte alături da bine pentru lichidarea lor Aţa de pildă, Editura de stat pentru literatură ştiin­
orientarea cadrelor noastre apre latura e- Multe cadre dm economie, dornice să-şi problemele tehnice ale producţiei şl pe echipa în care lucrearâ turnătorii Ion ţifică a publicat in traducere d>n limba PETROŞANI: Intre 23—29, „Nunta k
ccftcvnică a ppoduri!el, eztc necesară o ridice nivelul cunoştinţelor economice, cele economice, el vor putea lupta cu mai Clurulea şl Gheorghe Nedelcu, a reuşit rusă numeroase lucrări dm literatura e- Kreclnski; 30—5 aprilie, „Necha nagar”
buoă cunoaştere a problemelor economi­ urmează cursurile fără frecvenţă aJe tn- mult succes pentru înfăptuirea hozras- si reducă rebuturile la zero, devenind eonomică sovietică, care au o deosebită SIMERIA: Intre 22—24. „Femeia da
ce, financiare ale tetrepririderllor Nu­ ol Mut oier economice de Invâţâmtni su- elolulu), pentru realizarea unul regim se­ echipa fruntaşă In întrecerea socialistă valoare practică putal”; 25—28, „Tinereţea lui Chopini
mai dacă vom avea in aparatul economic pzrior Numa» La Institutul de Ştiinţe ver de economii, pentru creşterea ren- desfăşurată In sectorul turnătorie. Totul constă ln a folosi In med Just a- 29—31. „Scutierul şl Cenuşăreasa", )—j
cadre competente, o are să fie ln stare Statistice din Bucureşti sint înscrişi la tabdRâţlt Infropnndeni in care lucrează Cu toate succesele obţinute In ridicarea ccste mijloace puse la dispoziţia cadre­ aprilie, „Inimă fierbinte”
să aplice eu succes politica economică a cursurhe fără frecvenţă aproape 400 de şi prin urmare pentru ere fi ere a cores­ nivelului cunoştinţelor economice al ca­ lor noastre pentru ridicarea nivelului cu­ SEBEŞ: Intre 22—24. „Miine se va dan
por ledului, care să cunoască temeinic oameni ai muncii de diferite profesii din punzătoare e nivelului tor de trei. sa pretutindeni’”, 25—28, „Pădurea” (tLk
Deosebit de valoroasă în această pri­ drelor, mal există incă lipsuri in această noştinţelor economice pentru ca ele să
toate amănuntele procesului de producţie, întreprinderile din ţară. Un număr im­ direcţie, ln unele întreprinderi persona­ devină şi mei capabile sfi realizezi spectacol); 29—31, „Zoia"; 1^1 aprtbz
vinţă este experiente”* colectivului Uzinei tuC _
vom putea obţine succese serioase in di­ portant de munciitorl. tehnicieni şi func­ lul din serviczlle economice şi financiare case in lupIS penlru creşterea şi per­ „G.M.A.”, „Daruri smulse naturii”. „Re
da Tractoare din Orzşul Suc Un in orga­
recţia descoperii şl folosirii rezervelor ţionari urmează cursurile fără frecvenţă are incâ o calificare necorespunzătoare. fecţionarea neîntreruptă a producţiei, pen­ voltei rebuturilor", „Bolnavul închipuit”.
nizarea şoclilor de economii, după exem­
Interne, a realizării regimului de economii, ale facultăţilor de ingineri economişti, plul muncitorilor uzinei de automobile ceea ce provoacă greutăţi ln desfăşu­ tru înflorire* economiei ţării şi ridicarea TEIUŞ; Intre 2S—28, „Insula mistere
a utsUzAril complecte a timpului de lu­ precum şl oursurile institutelor de Ştiinţe „Mototov” din Harcov rarea' procesului de producţie nivelului de trai al poporului muncilor lor”; 1—4 aprilie. „Magazin de Stat”.