Page 17 - 1954-03

I '>-
I v-ţunetbara-Devo^j
PROLETARI DIN IOAIE T-^ILF UNIŢI-VAI

I N A C E S T N U M Ă R :

— Cuvîntul fruntaşilor din agricultură — Cum şi cînd trebuie sâ executăm -- Rolul cabinetului tehnic în între­
(pag 2-3) ; arăturile de primăvară prinderi (pag 3-a) ;
— Sfaturi sanitair-veterinare (pag 2-a) ; - Să se pună capăt nepăsării faţă
(pag. 2-a) ; — Alegerea noului comitet orăşenesc de utilaje Ia mina lupenî
— Sporirea producţiei de porumb prî-n U.T.M. Deva (pag. 3-a) ; (pag. 3-a) ;
folosirea semănatului în cuiburi — Sâptămîna Mondială a Tineretului — Din lupta tineretului lumii
dispuse în pătrat (pag. 2-a) ; (pag 3-a) ; (pag 4-a^

Anul VI. Ho. 23 (359) Duminică 21 marţii 1954 4 pagini 20 bani

Pentru o recoltă bogată de

porumb şi cartofi ia hectar

Sporirea producţiei agricole, este una astuipâ prin cultlvaţie sau prin grâparea
din sarcinile cele mai de seamă pe care terenului. Aceste îngrăşăminte se aplică
partidul şi guvernul le pune in faţa în­ in special pe terenurile unde se cultivă
tregului popor muncitor. Numai prin ob­ cartofi.
ţinerea unui avint serios în sporirea pro­ Trebuie combătute cu tărie, de către
* ★ ★ *
ducţiei agricole se poate asigura aprovi­ tehnicienii agronomi de la punctele agri­
zionarea îndestulătoare a populaţiei mun­ cole comunale — prin căminele culturale
citoare ou produse agroaLimentare şi a — şi de către agenţii agricoli, metodede Colectiviştii din Şibot Colectivul S.M.T. Miercurea raionul Sebeş # Lucrează cu mult înaintea
industriei alimentare cu materii prime. greşite care se mai practică şi astăzi de sînt hotărîţi să obţină vremii
Hotârirea partidului şi guvernului cu utnii ţărani muncitori care transportă gu­ este hotărîf sâ obţină însemnate realizări în
privire la executarea lucrărilor agricole noiul la cimp şi il fac grămăgioare mici recolte sporite campania agricolă de primăvară La sute de metri sub pămînt, in a-
din primăvara acestui an, stabileşte prin­ pe hcddă sa>. îl împrăştie lăsîndu-d aşa dincul minei Aninoasa, minerii dau tot
cipalele măsuri care sînt menite să ducă săptămini întregi in arşiţa soarelui şi în Hotărîrea C C. al P M.R. şi a Consiliu­ Munoa plmă de avint patriotic a mun­ — Economii de 15 la sută la piese de mai multă viaţă angajamentelor luate in
la succesul bătăliei pentru recolte bogate băitaîa vintului. lui de Miniştri al RP.R , cu privire la citorilor şi tehnicienilor de la S.M.T, Mier­ schimb; . cadrul întrecerii socialiste. Astfel, la sec­
in acest an. Hotărîrea subliniază impor­ Ast fel de metode se praotică în * spe­ j desfăşurarea campaniei agricole in pri­ curea a făcut ca pînă la data de 15 mar­ torul I al minei, lucrează brigada con­
tanţa ce brebuie să se acorde culturii po­ cial in raionul Orăştie, in comunele Ee- măvara acestui an, la gospodăria agricolă tie a. c., in această întreprindere socia­ — Ţinerea evidenţelor primare la zi; dusă de minorul Praţa Gherasim. Numele
rumbului şi cartofilor în scopul de a se riu, Orâşliiosra şi Romcs, unde agenţii colectivă din Şibot, raionul Orăştie, prin listă să fie terminată repararea parcului — Aplioareu metodei sovietice a gra­ lui e cunoscut de mulţi mineri din Va­
mări producţia la heotar la aceste cul­ agricrli Nichifor Ioan şi StoLa Nicolae in grija organizaţiei de bază P.M.R. a fost ficului orar, a lui Ivan Buneev. lea Jiului, fiind un miner neobosit în
turi. loc să se ocupe de popularizarea agromi- prelucrată şi studiată cu toţi colectiviştii de maşini şi a întregului utilaj. In şe­ In zorii zilei de 17 martie, într-un ca­ munca lui, ce nu precupeţeşte nici un
dinţa de analiză a muncii, organizată de
O deosebită importanţă o are porumbul nirrvului in rindul ţăranilor muncitori îşi imediat ce a apărut, după care hurnioii dru sărbătoresc, tractoriştii de la S M.T efort pentru a da patriei cît mai mult
şi cartoful ca nutreţ pentru animale. văd de alte treburi personale. muncitori ai ogoarelor au pornit la muncă comitetul sindical in ziua de 16 martie Miercurea, părăsind sediul S.M.T-ului cărbune — pîinea Industriei noastre so­
Această plantă constituie una din furajele O grijă deosebită trebuie sâ fie acor­ Consiliul de conducere al gospodăriei muncitorii din cadrul brigăzilor, ehemin- s-au îndreptat spre gospodăriile agricole cialiste. Tmpreunâ cu ortacii săi aplică la
concentrate de bază pentru creşterea şi dată asigurării şi pregătirii seminţelor şi-a întocmit un plan de muncă lunar, du-se la întrecere socialistă şi-au luat în­ colective din raionul Sebeş. Pe faţa fie­ locul de muncă înaintata experienţă a
semnate angajamente, din care reiese cu
ingrăşarea animalelor, îndeosebi a celor de porumb, seminţe ce trebuiesc alese din care în fiecare seară extrage sarci­ cărui tractorist se putea citi bucuria şi
tărie hotârirea lor fermă de a-şi îndaplini stahanoviştilor sovietici Voroşin, Antonina
producătoare de cerne, grăsime, lapte, din boabale de la mijlocul ştiuleţilor să­ nile ce revin colectiviştilor pentru ziua hotărîrea de a-şi conduce în această pri­
şi depăşi planul şi de a realiza însemnate Jandarova, iar prin metoda Kotlear a
ele., cî-t şi pentru hrana păsărilor. nătoşi, înainte cu 5-6 zile de semănat. următoare In acest fel, fiecare membru măvară ou mai multă pricepere maşina,
In regiunea noastră, sînt posibilităţi Pentru a ne putea da seama mai bine de al gospodăriei cunoaşte concret ce anume economii de piese, carburanţi şi lubre- pentru a realiza lucrări de bună calitate reuşit să califice mul(i tineri cum sînt:
mari pentru a se cultiva aceste plante şi pagubele ce pot rezulta din folosirea unei are de făcut în ziua următoare. f-ianţi. şi la timp, dovedind prin aceasta, supe­ Roman Petru, Drăghlci Aurel şi alţii.
In urma angajamentelor luate de mun­
de aceea brebuie să luptăm pentru a spori seminţe fără o putere germinativă, să Avind totul pregătit, uneltele reparate, citorii şi tehnicienii S M.T.-ului Miercurea, rioritatea lucrărilor efectuate mecanizat In această brigadă cele 8 ore de luertf
producţia acestora Sînt nenumfv." ; e- luăm următorul exemplu: să presupunem sămînţa selecţionată şi tratată, în ziua sînt folosite din plin. Astfel muncind,
xempîe de gospodării colective, i/i'.ovă- că la fieoare m p. din suprafaţa unui ha. de 13 martie, colectiviştii din Şibot au a fost lansată chemarea de întrecere so­ Sosiţi în gospodării, tractoriştii au fost
răşiri agricole şi de ţărani muncitori, un bob nu rodeşte, fapt ce atrage după însămînţat 4 ha. cu orz de primăvară. Pa- cialistă către S.M.T -urile din regiunea întîmpinaţi cu căldură de colectivişti, minerul stahanovist Praţa Gherasim dă
care au obţinut anul trecut recolte bogate sine lipan a unui ştiulete care conţine j ralel cu însăminţatul s-au grăpat 20 ha Hunedoara, chemarea avînd drept bază care se îngrijiseră încă cu mult timp îna­ în prezent cărbune in contul ultimelor
următoarele obiective:
la aceste plante prin cultivarea lor după cel puţin 150 boabe înmulţind această grîu de toamnă, 8 ha. ogor de toamnă şi — Depăşirea planului în campania de inte de cazarea şi hrana mecanizatorilor zile ale lunel mai 1956.
regulile agrotehnice înaintate. cantitate cu numărul metrilor patraţi s-au transportat pe pămînturi 30 care de pe care-; aşteptau cu drag Exemplul minerului Praţa este urmat
Gospodăria colectivă „Brazdă Nouă” din dintr-un hia. vom constata că am avut o cenuşă provenită din arderea unor deşeuri primăvară cu 5 la sută; şi de alţi mineri, cum este minerul Cioica
Apoldul de Sus, de pe suprafaţa de 40 pierdere de 1.500 000 boabe, ceea ce este de paie, pleavă, etc. De asemenea s-au — Reallizarea de 5 la sută economii la BIRSAN AUREL
hectare cultivate cu porumb, a obţinut eg3i! cu 357 kg. boabe, exaot cantitatea cu pregătit şi însămînţat 32 m. p răsadniţe. carburanţi; corespondent voluntar losif, care dă cărbune în contul ultimelor
anul trecut 2510 kg. pcxrumb boabe la care se poa/te ingrăşa un porc. S-au evidenţiat la însăminţatul orzu­ iile ale lunei februarie 1956.
heotar, colectiviştii din Ostrov raionul Iată deci importanţa deosebită pe care lui coleotiviştii Ilieş Emil, Ceteanu Ioan Au început însăminţatul In contul ultimelor zile ale anului 1955
Hiaţeg, au obţinut peste 20 000 kg. car­ o ane sămânţa în obţinerea producţiei spo­ şi Popa Costică, la grâpat Rom o şan Va­ lucrează şi minerii Schvarţ Ioan, Tătaru
tofi la hectar, astfel au dovedit între­ rite la ha. sile şi alţii, iar la pregătirea răsadni­ încă din lunile de iarnă, sfatul popular 24.000 pomi să fie curăţiţi, îngrăşaţi 18 000. Ioan, Tucaciuc Mihai, Dunca Petru, Nagy
gului raion că se pot obţine producţii Incepind din primăvara acestui an, tre­ ţelor lacob Ţraian şi Popa Toma. orăşenesc Brad, a fost îndeaproape preo­ văruiţi 9.000. plantaţi puieţi 1.300 şi scoşi
sporite la hectar prun lucrarea pământu­ buie să se dea o mare însemnătate în- încă din primele zile ale ieşirii pe o- cupat de pregătirea campaniei agricole pomi uscaţi şi înlocuiţi 860 Oarol Saucă Nicolae şi mulţi alţii. Ei
lui după metodele agrotehnice înaintate. săminţării porumbului şi cartofilor în goare, Coleotiviştii din Şibot, au dat do­ de primăvară, fapt oare a făcut ca zilele La data de 15 martie în oraşul Brad, ştiu că dînd mai mult cărbune contri­
Ţăranul muncitor Ghişoiu Vasîle din Cli­ cuiburi dispuse în pătrat. Agrotehnica so- vadă de multă sirgumţă, hotărîţi fiind a însorite ale lunii martie sâ-i găsească pe înitr-un cadru festiv, a fost declarată buie din plin la făurirea unei vieţi mai
nic şi Preoup Nicolae din Balomirul ds vietccă şi încercările făcute de instituţi­ termina la timp şi în cele mai bune con- cetăţenii Bradului cu toate pregătite pen­ deschisă oampania însâmînţărilor de pri­ fericite,
Cimp, au obţinut o recoltă de peste 3 400 ile noasbre ştiinţifice, au arătat că prin d-iţiuni lucrările agricole de primăvară, tru începerea muncilor in noul an agricol măvară din acest an Un şir de 48 cetă­ LUCICA LICIU
kg. porumb boabe la hectar. însăminţarea în cuiburi dispuse în pă­ conştienţi că de aceasta depinde belşu­ Flugurile, grapele şi alte unelte agri­ ţeni, cu carele împodobite cu lozinci şi corespondentă voluntară
Pentru a obţine asemenea recolte bo­ trat se pot obţine rec'olte mult mai mari gul din casele lor şi înflorirea gospodăriei. cole au fost în întregime terminate de drapele roşii, s-au îndreptat spre ogoare
gate este necesar ~ aşa cum arată Ho- la ha. Această metodă de insămînţare în­ NISTOR AUREL reparat la data de 15 martie, iar pe o- pentru a înfige cu nădejde plugurile In
tărirea partidului şi guvernului — ca în lesneşte efectuarea lucrărilor mecanizate corespondent voluntar goare la această dată se găsea transpor­ brazdă.
primele zile ale primăverii să se înceapă şi dă posibilitatea să se facă la timp tată- o cantitate de 4.200 tone gunoi de In fruntea coloanei mergeau membrii Pentru o pomicultură si
lucrările de pregătire a terenului pentru toate lucrările de întreţinere. grajd, fiind îngrăşate in special locurile comitetuluUexecutîv; urmaţi fiind de de­ viticultură dezvoltat,
cultivarea acestor plante. Astfel, în pe­ Este cu totul dăunătoare şi de aceea ce vor fi cultivate cu porumb, cartofi şi putaţii sfatului popular ai oraşului şi de
rioada actuală, este necesar Ca fiecare trebuie combătută motoda însămînţării Predau animalele diferite legume şi zarzavaturi. muzică. In acelaşi timp pe diferite străzi
In raionul Orăştie pomicultura - pâ
gospodărie colectivă, întovărăşire agricolă porumbului şi a cartofilor pe piele (fun­ contractate Iama fiind destul de grea în anul acesta, alţi 87 cetăţeni din oraşul Brad se în­ un loc de frunte Ţăranii muncito tin
şi ţăranii muncitori cu gospodării indivi­ dul brazdei) care este folosită de mulţi tehnicienii secţiei agricole a sfatului dreptau spre loturile lor de pimint cu plu­ 1
acest raion, pe lîngă cereale, prod şi
duale, sâ treacă la grăparea tuturor ară­ ţărani muncitori din regiunea noastră. Datorită avantajelor acordate celor ce popular al oraşului Brad au făcut un nu­ gurile şi sămînţa pregătită. cantităţi însemnate de fructe d ir> r:de
turilor adinei executate în toamnă pen­ Dacă in unii ani şi îndeosebi în anii .şe- cresc animala şi le predau unităţilor Co­ măr de 12 sondagii pentru a constata .pu­ Rezultatele din ziua de 15 martie se mai bune soiuri Sînt cunoscute în :n-
tru păstrarea in pămînt a apei rezultată cetoşi această metodă dă unele rezultate, merciale de stat sau cooperatiste, pe zi terea de vegetaţie a plantelor semănate concretizează în 13 ha orz şi ovăz însă- treaga ţară şi chiar peste hotare, so.u-
din topirea zăpezii şi din ploi. In terenu­ riscul este mult mai mare atunci cînd ce trece creşte numărul ţăranilor mun­ din toamnă. Rezultatele au fost bune, se­ mînţai rile de fructe Droduse în raion, cum sînt:
rile care vor fi însămi nţate cu porumb sînt ploi multe, deoarece seminţele a- citori care contractează creşterea şi în- mănăturile din toamnă prezentîndu-se S-au evidenţiat in mod special în aceas­ nucile din Sibişel, merele, „Cormoş de
şi oartofi, trebuie să se facă două sau junse pe fundul brazdei nu mai vege­ grâşarea animalelor precum şi al celor ce destul de frumoase şi riguroase tă zi, ţăranii muncitori Ancaş Gheorghe Mada”, ..Roşu de Geoagiu”, sau „Untosu.l
trei cultivaţii pămîntului A treia culti- tează (încolţesc) în bune concliţiuni. O O altă preocupare a tehnicienilor agri­ Onea Gheorghe, Tudoran Ioan lui Za-
predau animale contractate. de Geoagiu” şi altele.
vaţie se va face ou 2-3 zile înainte de a mare parte din ele se mucegăiesc şi nu coli din oraşul Brad, a constituit-o mun­ harie. Fărâu Aron, Huiec Lazăr, Golcea
La Agevacoop Orăştie s-au predat pînă Sub regimurile trecute ţăranii muncitori
însămînţa, la o adîncime de 8-10 cm Cul- răsar, sau acele care răsar pătrund greu ca în livezi, lucru care a făcut ca circa Gheorghe lui Toader şi alţii
ţivaţia se face cu cultivatoare speciale, prin pămînt, pînă La suprafaţă pisrzim- acum 21 bovine în greutate de peste nu au avut nici un sprijin din partea sta­
tului pentru a reface livezile şi pentru
sau cu prâşitoarea de porumb, grâpîn- du-şi diin energia vegetativă încât dez­ 12.500 kg.
du-se terenul imediat după fiecare culti­ voltarea lor ulterioară este foarte ane­ Printre cei oare au predat animalele Succese ale xi dărilor şamoteori a trata pomii contra diferitelor boli Din
va ţie. mică şi rezultatele obţinute sînt slabe. este şi tovarăşul Bot ici Petru din co­ Toată iama, cele trei echipe de zidari această cauză un mare număr de pomi au
Acolo unde terenurile nu au fest arate însăminţarea sub brazdă se face numai relor şi furnalelor), La această întrebare fost distruşi. Acum, ţăranii muncitori pri­
muna BobîLma care a predat o vacă de şamoteori sub conducerea maistrului Deak a dat tot maistrul Deak răspunsul: pra­ mesc in mod gratuit soluţia necesară
din toamnă, se recomandă sâ se facă în în regiunile de munte cu sol foarte sub­
530 kg., primind 2120 lei, talpă, piele şi Grigore din sectorul furnale I.C.S.H., au ful de şamot va trebui să-l preparăm aici pentru tratarea pomilor împotriva bolilor
această perioadă arătură la adîncime de ţire, unde nu intră plugul mai adînc de cioplit la cărămizi de şamot, necesare pe şantier. S-a dus deci la conducerea sec­
18—20 om grăpîndu-se de asemenea 7-10 cm. multe alte produse din cadrul comerţu­ precum şi ajutor tehnic din partea agro­
înzidirii cowperelor (preîncălzitoare pen­ torului şi a cerut un „Kollergong” (maşină
în aceeaşi zi. Arăturile de primăvară ce In vederea aplicării acestor metode a- lui de Intîmpinare. Pentru o vacă de a- tru furnale) Pe la sfîrşitul lunii februa­ pentru măcinat deşeurile cărămizilor de nomilor de la secţia agricolă raională. Le
se fac cu tractorul trebuie să fie gră- grotehnico înaintate, care duc sigur la ceeaşi greutate tovarăşul Vlaicu Dionîsie rie au început inzidirea. Lucrul se des­ şamot) Asemenea maşini se produc şi in sînt puse la dispoziţie prin secţia agri­
pate odată cu aratul legîndu-se grapa în sporirea producţiei de porumb şi oartofi, din satul Pişchinţ a primit cu 265 lei mai făşoară ou repeziciune. tara noastră. colă raională, stropitori mecanice şi alt
urma plugului. Odată cu arătura de pri­ este necesar să se dea o mare atenţie
mult pentru că a predat-o înainte de Maistrul Deak Grigore era la începu* Nu de mult timp „Kollergong-ul” a fost utilai necesar pentru tratarea pomilor.
măvară sa face şi ingrăşarea de bază a muncii politice de masă în toate sectoa­ adus pe şantier şi astfel, problema pra­
■terenului, dîndu-sc sub brazdă cantita­ rele agricole. Colectiviştii, întovărăşiţii şi termen. Tovarăşul Pascu Aftenie a predat nemulţumit de un lucru: zidarii întîm- fului de şamot este rezolvată La cererea Pontru refacerea livezilor distruse In tre­
tea de 15-20 tone bălegar de grajd bine ţăranii muncitori cu gospodării indivi­ doi boi de 1420 kg., primind 5680 lei, 3 pinau greutăţi din cauza lipsei prafului cut, secţia agricolă a sfatului popular ra­
de şamot, care sosea uneori pe şantier maistrului Deak Grigore. conducerea sec­
putrezit la ha duale, trebuie convinşi că muncind cu kg. talpă, 7 fuse de piele, etc torului a mai pus la dispoziţie un „Koller- ional . s-a îngrijit din timp să procure
Hotărîrea recomandă ca pe parcelele ce hărnicie şi aplicînd regulile agrotehnice, Gospodăria agricolă colectivă „Filimon cu întârziere. Intr-lina din zile, maistru­ gong” cu ajutorul căruia trei oameni pol materialul săditor necesar.
nu vor putea fi arate-în primele-zile ale îşi măresc veniturile lor personale. Sîrbu” dLn Şibot, pentru 3 perechi de boi lui i-a venit a ideie nouă. Şi-a pus în­ prepara zilnic mortar de bună calitate
primăverii să se facă cultivaţia la 3-5 cm. De aceea, este necesar ca tehnicienii a- trebarea: de ce oare este nevoie sâ se Astfel, a fost organizată o pepinieră cu
cîntărind 3794 kg, a luat 21.256,21 lei, 18 transporte deşeurîls de cărămidă de şa­ centru 100 de zidari.
adînc-ime, sau să fie grapate odată sau gronomi sâ dezbată pe larg şi pe înţele­ Printre zidarii şamoteori care îşi întrec resurse proprii, in care s-au produs peste
de două ori cu o grapă grea sul tuturor, în cadrul căminelor culturale kg. talpă, 42 fuse piele, 700 kg. fler şină, mot la alte fabrici, pentru a le măcina? 20.000 puieţi nuci de Sibişed pentru să­
normele de producţie cu procente cu­
Tehnicienii agronomi de la punctele a- şi în alte ocazii, metodele înaintate de cojoace, căciuli şi multe altele. (Aşa se proceda pentru a se obţine pra­ prinse între 30 şi 65 la sută sînt şi to­ dit. A fost organizată de asemeni o pe­
gricole comunale, în această perioadă a cultivare a porumbului şi cartofilor. Lo­ Numai in anul acesta s-au contractat la ful de şamot, ce se aşează între zidă­ varăşii: Toth Andrei, Mladin Dumitru, pinieră în oare s-au produs peste 2000
pregătirii terenului, brebuie sâ stabilească cul lor este pe teren in mijlocul cultiva­
Agevacoop 33 bovine, 3 viţei şi 3 porci. ria refractară şi izolaţia termică a cowpe­ Dicu Constantin cu echipele lor şi alţii. de meri, peri şi oaişi din soiurile cele
cu cea mai mare chibzuinţă momentul torilor, cărora trebuie să le împărtăşească
potrivit de efectuare a fiecărei luorări metodele înaintate şi experienţa .fruntaşi­ mai superioare. In afară de acestea, sec­
De asemenea să dea sfaturi ştiinţifice lor în producţia agricolă. Fruntaşii noştri în întrecerea socialista ţia agricolă s-a îngrijit din timp să a-
cultivatorilor de felul cum trebuie folo- Agoniilor agricoli de la comune de a- sigure material săditor şi din pepuiierele
şite îngrăşâmintele naturale şi chimice. semenea le revine sarcina de frunte de Zidnic pleacă din Valea Jiului vagoane cii. Rabotorul Remszo Tosif, aducînd mai Muncitorii cu experienţă se ocupă cu toa­ agricole ale statului. Pînă la data de 15
Se recomandă in acest scop ca: în tere­ a îndruma în permanenţă oamenii muncii încărcate cu cărbune spre diferite puncte .multe inovaţii maşinii sale şi punînd în tă bunăvoinţa de cei care doresc să înveţe martie s-au distribuit ţăranilor muncitori
nurile grele, argiJoase, reci. să se dea de pe ogoare pentru a pune în practică ale ţării, ducînd cu ele faima hărniciei practică experienţa acumulată în decursul meserie. In această direcţie un bun exem­
bălegar semiputred pentru a afîna tere­ aceste metode. minerilor. In a/dîncul minelor, minerii mî- anilor, dă produse de calitate superioară plu, U constituie sudorul Nicu Constan­ peste 4000 puieţi Zilnic curtea secţiei
nul şi a-J încălzi prin fermentaţie. In te­ Tractoriştilor, inginerilor şi tehnicieni­ rvuiesc cu siguranţă pichamerele, încalcă El îşi depăşeşte regulat norma cu 60 la tin. Pentru a asigura uzina cu sudori bine agricole e plină de ţărani muncitori care
renurile uşoare, nisipoase şi in locurile lor din S M T. le revine sarcina de cinste şi trimit la suprafaţă oantităţi însemnate sută iniţiaţi în meserie, a cerut să califice pe vin să cumpere altoi pentru sădit Cu
mai secetoase, se recomandă ca gunoiul in lupta pentru mărirea producţiei agri­ de cărbune Apdicarea şi extinderea metodelor de două tinere care şi-au manifestat dorin­ această ocazie, agronomii explică fiecă­
să fie bine putrezit (dospit). cole la hectar. Ei trebuie să fie organi­ Pentru ca munca lor să dea roadele lucru sovietice dau posibilitate muncito­ ţa de a învăţa sudura. Ajutorul ce-1 dă
In terenurile grele, în general gunoiul zatori ai producţiei, răspinditori ai agro­ rilor noştri să-şi cunoască mai profund nu-1 împiedică totuşi, să-şi depăşească ruia regulile de plantare a pomUor. cum
de grajd se dă toamna odată cu execu­ tehnicii înaintate. aşteptate şi eforturile să le fie încununate puterea maşinilor la xare lucrează, le în­ zilnic norma cu peste 55 la sută trebuie să fie îngrijiţi şi feriţi de boli,
tarea arăturilor adinei, iar pentru tere­ Obţinerea unor recolte bogate de po­ de succes, aprovizionarea la timp cu scu­ tăreşte încrederea în forţele lor. Frunta­ Brigăzile de tineret se avîntă cu încre­ etc.
le, unelte, vagonete, stîlpi de abataje, etc.,
nurile nisipoase se dă odată cu arătura rumb şi oartofi, înseamnă sporirea veni­ şul în întrecerea socialistă Bogar Simion, dere in întrecere, acordîridu-şi una alteia Raionul Orăştie a io«c şi un raion cu
de primăvară. turilor oamenilor muncii de la sate, în- este una din problemele cele mai impor­ aplicînd cu pricepere la strungul său me­ ajutorul tovărăşesc atunci oînd situaţia o viticultură dezvoltată, însă din cauză
tante. In ace-t sccxp colectivul de mun­
In cazul cînd gunoiul de grajd nu a- sSeanină mai multă hrană pentru oamenii citori de la uzina de utilaj minier din todele sovietice Colesov şi Bîcov-Bort- o cere. Cucerirea titlului de brigadă frun­ că regimul burghezo-moşîeresc nu a dat
junge pentru ingrăşarea terenului, se re­ muncii de La oraşe, mai multe produse chievici, îşi îndeplineşte întotdeauna nor­ taşă este o chestiune de onoare pentru toţi
Petroşani, a pornit hotărît la muncă, spri­
comandă să se dea alte îngrăşăminte ca: pentru industrie. jinind cu dragoste eforturile minerilor ma in proporţie de 180 la sută tinerii In luna trecută în întrecerea ce importanţă acestei ramuri a agricul­
Compotul care se dă în cantitate de Să felesim toată priceperea, toată ca­ a avut loc intre brigăzile conduse de to­ turii, viile au pierit, sfatul popular ra­
10-15 tone la hectar, sau cenuşă în can­ pacitatea creatoare, toate posibilităţile de Nenumăraţi sînt muncitorii care prin de­ In uzina noastră lucrează şi femei şi varăşii Alexandru Bratu şi Pelea Augus- ional, prin secţia agricolă, a luat măsuri
titate de 500-300 kg la hectar, dîndu-se muncă, pentru a obţine anul acesta re­ păşirea regulată a normelor dovedesc putem spune pe drept cuvînt, ne mîndrim lin, victoria a revenit celei dinţii care a a- pentru ca în scurt timp să fie refăout şi
străduinţa lor nestrămutată de a parti­
cu 10-15 zile înainte de insămînţare şi se colte bogate de porumb şi cartofi. cu ele. Nu numai că fac faţă cerinţelor, vut o depăşire de 69 la sută, iar a doua
cipa şi ei la înflorirea patriei noastre, dar prin dragostea lor nemărginită faţă sectorul viticol. In primăvara aceasta au
la asigurarea buneistări a celor ce mun­ de muncă, prin felul de comportare ţi se­ a înregistrat o depăşire de 60 la sută. Nu fost aduse de la pepinierele statului psste
Un nou magazin mixt deschis în satul cesc. tea de a acumula noi cunoştinţe, ele reu­ este exclus totuşi oa in luna aceasta cea 10.000 viţe de vie pentru sădit care sînt
Printre aceştia se numără şi frezorul şesc să-şi depăşească cu mult normele de a doua brigadă să obţină rezultate mai
Rapolţel fruntaş în întrecerea socialistă, Dsmeter chemînd la întrecere pe cei mai încer­ frumoase şi astfel să ciştige titlul de bri­ în curs de a fi distribuite ţăranilor mun­
gadă fruntaşă. citori Pentru a acoperi pe deplin ce­
Alexandru Ridicîndu-şi neîncetat cunoş­ caţi muncitori. Aşa, de pildă avem pe to­
Cu ocazia adunării generale a împu­ tuirea lor De curînd în satul Rapolţel a Acestea sînt numai cîteva exemple din­ rinţele ţăranilor muncitori secţia agricolă
terniciţilor la cooperativa „Vasile Roaită” fost deschis un magazin mixt Numărul tinţele profesionale, el a trecut sâ lucreze varăşele Tirsa Margareta, oare lucrează tre muncitorii uzinei noastre. Ca el sînt a luat măsuri pentru a fi organizată o
la bormaşină şi Kulurudea Ana, turnă­
la trei maşini deodată, reuşind să-şi de­
din Simeria, împuterniciţii din satul Ra­ membrilor cooperatori este în continuă păşească zilnic norma cu peste 80 la sută. toare .care in fiecare lună înscriu pe gra­ majoritatea, care nu pregetă nici un efori
polţel au propus să se deschidă un ma­ creştere. Astfel de curînd s-au înscris 40 in munca lor pentru a asigura la timp pepenieră proprie în care să se producă
gazin mixt şi în acest sat membri noi oare au şi vărsat în contul Uşurarea procesului de producţie prin ficul de producţie depăşiri de 75—80 la minerilor uneltele necesare şi de bună ca­ viţe pentru sădit în condiţiunile clima­
Conducerea cooperativei „Vasile Roai- părţilor lor sociale 2800 lei adaptarea de noi dispozitive, duce la mic­ sută. litate. terice locale Pînă în prezent au şi fost
tă” di i Eimeria ţinînd seamă de propu­ TOPOR IOAN şorarea eforturilor fizice, la mărirea pro­ Calificarea muncitorilor este o proble­ TARAŞ ŞERBAN pregăti* peste 10 000 butaşi de vi^ pentru
nerile cooperatorilor a trecut la înfăp­ corespondent voluntar ducţiei şi oreşterea productivităţii mun- mă de seamă în oreşterea noilor cadre tehnician la U.U.M. Petroşani altoit.