Page 18 - 1954-03

Pag. 2 DRUMUL SOCIALISMULUI Nr. 23

Sporirea producţiei de porumb prin folosirea semănatului

în cuiburi dispuse în patrat iutH»ztui
Porumbul constituie alături de gnu, un Ing Pf CONSTANT1NESCU Prin semănatul în cuiburi dispuse In
Jiment de băii in hrana oamenilor mun­ -------1K---- pătrat sa creează posibUlalea de a prăşi
ţi şi totodată el are o importanţa toarte cu prăşitoarea in ambele direcţii, deci
tşl primeşte hrana după un spaţiu de 0,49
aere !n hrana vitelor şi In Industrie. De fără a mal folosi braţe de muncă pentru
mp In Interiorul acestui spaţiu, cele 2 Cum am reuşit să obţinem producţii meri (a ha. de
ceea trebuie să sporim încă den acost an săpatul pe rind sau intre rtnduri. Prin
plante din cuiburile de porumb se dez­
•reducţiei de porumb în aşa fa) incit să prăşilu) mecanizat cu ajutorul cultiva­
voltă in voie, neflind împiedicate de plan­ cartofi şi floarea soarelui
le satdfAcute in întregime nevoile de toarelor, se pot prăşi mecanic 8—12 hec­
tele vecine. La semănatul obişnuit, spa­
cranft ale poporul uri muncitor şl cele de tare pe zi, esee ce Înseamnă de 8—12 ori
ţiul de hrănire osie mult mai mic şi neu- In unul 1952 am vizitat Uniunea Sovie­ tura. Iar cu vreo 10—iS zile înainte de In- relui, noi am ales-o din lan. iar înainte
na'.erii prime ele industriei şl să asigurăm mal mult declt realizează o echipă de
nlform In timp ce unele plante pot avea tică unile am pulul să mă conving praebe sâmlnţare l-am lucrat cu cultivatorul şi de Insănunţaro am curăţll-o bine l-am
• puternică bată furajeră pentru animale. 0—10 oameni. despre importanţa aplicării regulilor a- l-am grâpat imediat.
Hotărlrea Consiliului de Miniştri şl a un spaţiu de hrăcrvire de 0,50 m p., altele In afară de aceasta, un mare avantaj încercat puterea de încolţiră. Cartofi! de
IC oi PMR cu privire la pregătirea au numai de 0.20 m p., sau chiar mal esle şl economia mare de sâmJnţă In timp grolehnlce Cele văzuta In UR S S mi-nu In terenul pregătit in felul acesta, am fciminţE i-am ales pe cei cu coaja lucioa­
întărit convingerea că şt la noi se pot ob­
A executarea în bune ccmdiţium a cam­ mic. Ca urmare, plantele se lmpledscâ ce la semănatul cu mina prin Smpriştlsre ţine rezolte mari dacă vom şti să lucrăm însăminţat anul trecut porumb, cartofi şi să. perfect sănătoşi şl de mărimea ouă*
paniei agricole de primăvară, cere Lutu- una pe alte şl urmare® este că produc­ se seamănă 50—60 kg. porumb la hectar, bine pămintui, docă-l vom gunoi şi dacă floarea soarelui După ce culturile au ră­ lor de găină. înainte de ei (naâminţa, vol­
•or oamenilor muncii din agricultură să ţia e neegală şi In genera) cu 10—30 la Iar la semănatul cu maşina obişnuită se IruămLnţăm aămlnţă de sol. sărit. am trecu* cu o erapă uşoară de am ţii lungi subţiri şl galbeni l-am rupi,
lepunâ eforturi sporite pentru aplicarea sută mal micâ decit la semănatul In folosesc cea 30 kg porumb ia hectar, pnn rupt scoarţa apoi ia fiecare cultură i-am (llndcă aceştia In pămjnt nu se dezvoltă
regulilor agrotehnice, a metodelor avan­ cuiburi dispuse In patrat. Încercările pe care le-am făcut In goa- făcut eîtc trei praşile In telul acesta am cl putrezesc tntîrzllnd răsărirea sau chiar
aplicarea metodei semănatului In cui­ provoclnd putrezirea tuberculelor.
sate In cultura porumbului, calea prin- In afară de acesta, mal slnt şi alte a- podârla noastră anul trecui, au dovedit reuşit ca do pe terenul care a (ost gunoit
trpaJl dc sporire a producţiei de porumb ventaje care fac ca această metodă să buri dispuse tn patrat se folosesc numai că Intradevăr dacă pămintui e mai bine in toamnă să recoltăm 18 000 kg cartof! Product!» de cartofi şt floarea soare­
(n acest scop ce recomandă întregii ţă- lle introdusă pe scară cil mal largă. 13—18 kg porumb la hectar. Ort se ştie lucrat şi gunoit şi producţia e mai mare la ha La floarea soarelui pe terenul gu­ lui la ha poate fi cu mult mol mare fn
că In ceea ce priveşte aămiota este bine Terenul pe care a fost ineămJnţală floa­ noit in toamnă am obţinut o producţie de gospodăria noastră colectiva şl ar fl putut
ca porumbul să fie de soi, ales din cei re® soarelui şi cartofi a fost cultivat cu 2800 kg la ha.. în timp ce terenul care a fl mal mare şl anul trecut, cu toată se­
moi buni ştiuieţt de le mijlocul acestora, grîu în anul 19S2 După ce am recoltat rămas negunoit. producţia a (ost numai cete care a fost. dacă am fl aplicat uoele
tnJălurînd virfurile şl cotoarele. O canti­ griul, am făcut Imediat detminşlitul. Iar de 1-100 kg la ha Din această experien­ reguli agrotehnice, cum ar fl Larovlzarea
tate altt de mLcă de porumb poate fi uşor toamna am făcut arătura adîncă şt am ţa, noi am putut vedea limpede ce spo­ cartofilor şl polenizarea artificială la
ruri mart de recolte pot fi obţinute prin
pregătită şl aleasă cu grijă de fiecare ţă­ îngrăşat o parte din lerem Primăvara. în­ gunoire® terenului cu gunoi de grajd floarea soarelui. POPA ÎOAN
ran muncitor dată după topirea zăpezii em grăpat ară­ In ce priveşte săminţa de flosuea soa­ preşedintele G.A.C. Frtoax
Astfel, metoda semănatului In cuiburi
dispusa In pătrat aduce un spor preţios
de recoltă De aceea flecare ţăran munci­ Peste 20.000 kg. cartofi Ia ha.
tor trebuie să se străduiască să o aplica
Grind mereu prin ziare, ascultînd con­ Cum am pregătit terenul pentru insâ- teoat cu gunoi de grajd bine putrezit. îna­
Cum se poate aplice aceeslâ melodii pe
ferinţele de la căminul cultural şi slînd mlnterea 1cr? Eu Învăţasem că nu e bina inte cu o săptămînă de a rfiaărt ,am gri­
loturile ţăranilor cu gospodării agricole
de vorbă cu agronomul, am putut să În­ să tnsîmln«ezl cartof* în locul unde ooul pat din nou terenul pentru a menţine apa
individuale? văţ o mulţime de lucruri neştiute în ce trecut au fort tot cartofi De aceea am în pămlnt şl a da posibilitate lăstarilor
Terenul trebuie să fie marcat In lung priveşte cultivarea cartofilor şi a altor ales un teren tn care fusese lucerna ump de cartofi să pătrundă mal uşor la su­
şl In lat cu o greblă mare cu dinţi de plante agricole Am început să aplic cele de 3 ani. pe care l-am arat toamna la o prafaţă, I-am prăşH de două ori. Prima
lemn aşezaţi unul de altul la o distanţă Învăţate numai din anul trecui Iată cum adlnclme de peste 20 cm sl 1-am îngră­ prajllă are făcut-o cu prăşitoarea sim­
Primăvara înainte de Insămînţare cu o şat cu S care gunoi de grajd Bineînţeles, pli şl apoi cu sapa. smulgtnd totodată
de 70 cm. La întretăierea urmelor se
lună. am scos cartofii din pivniţă, ule- gunoiul a (est îngropat sub brazde Iar şl buruienile Iar a doua praşOă om fă­
vor semăn® cile 3—5 boabe După rflsSrlre
gindu-l pentru săminţa pa cel mai sănă­ brazedele au rămas ne grăpate pe tim­ cut-o toi cu prăsitoare® Insă La aceasta
se lasă In cuib 2 plante, aşa cum reco­
toşi şJ cu coaja netedă După aceea le-am pul Iernii. am adunat şl muşuroi Recoltatul l-ara
mandă fruntaşii din agricultura sovietică rupt colţii cere au fost daţi, apoi i-am dus făcut cînd vrejii 8-®u uscat complect şl
r animi muncitoare să aplice pe scară cit Astfel, o mare greutate tn cultura po­ Primăvara, după ce s-a zvintat pă­
care folosesc obişnuit această metoda Intr-o cameră unde era o căldură obiş­ mintui, am grăpat arătura si cind a ve­ cartofii erau bine copţi.
mal largă metoda semănatului în cuiburi rumbului o conslltue repetatele praşile nuită de 12—15 grade Slind la o ase­
dispuse In patrat care trebuesc date culturilor de porumb. Ctnd loturile aint de o formă apropiată nit timpul semănatului am făcui şanţuri In felul acesta am putut aă obţin peste
menea căldură şl la lumină, cartofi! au 20 000 kg cartofi ia hectar
Aceaslă mei odă a fost folosită încă din Experienţele au arătat că prin folosirea de cea pătrată, porumbul se poate prăşi cu plugul lăsind între ele o distanţă de
încolţit din nou. Iar plnă i-am însâmln-
arU trecuţi de numeroase gospodării a- acestei metode se face mare economie de mecanic sau eu prăşitoarea purtată de ţat, colţii eu ajuns aproape la mărimea cca 50 cm Pe aceste şanţuri, am plantat VAIDEAN AVRAM
grtcale colective In toete cazurile ea a braţe de muncă In mod obişnuit, prâ- cartofj la o distanţă de 30—35 cm. în­ ţăran muncilor din satul
un oal aUt In lung. cit şi In lat, scutind Baiomir
adus însemnate sporuri de producţie. Ast­ şltul unul hectar de porumb cere 0—10 complect munca omenească Dacă loturile de 2 cm tre el apoi i-am acoperit eu pămlnt ames-
fel, La gospodăria agricolă colectivă din braţe de muncă, cită vreme o prăşitoare
comuna Vaida, regiunea Oradea, brigada purtată de un cal prăşeşte 2—3 hectare sini lungi şl strimte, prlşltul poate fi Am receifaf 3.156 kg. porumb boabe Ba ha.
a 1I-® condusă de brigadierul Lovas lu&iu pe zi. executat cu prăşitoare® In direcţia lun-
a obţinut o recolte de 5 880 kg. porumb De ctţlva ani, reuşesc să culeg In fle­ 11 ar U o adlnclme de peste 20 cm Gu­ cam la înălţime de un metru, am tăcut
la heclcr, producţie medie pe S hectare care toamnă recoJle sporite de porumb noiul îl imprăşlil numai in ziua cind fi şi cea de a treia praşUă, Insă fără ca 9ă
pnn folosirea mal odei semănatului tn
la hectar Mulţi spun că aceasta ar fi o si îngrop sub brazdă mal adun muşuroi, aşa cum încă mal o-
cuiburi dispuse în patrat ţi apticind şl
Intimplare. Eu Insă. nu o socotesc nici­ Primăvara am grăpat arătura făcută în tuşnutesc un'l ţăranii din satul nostru.
cololalie reguli agrotehnice. Succese ase­
decum o Inllmplare Am să arăt cum am toamnă, Iar cu vreo două săptămîni îna­ Cînd a început ca din pAanta-memS să
mănătoare au obţinut şl alte gospodării
reuşii să sporesc producţia de porumb la inte de Insăralnţare am arat terenul su­ dea puf. l-am rupt Imediat pentru a nu
agnoate colective precum şi o serie da
hectar. perficial la 7—8 cm- adlnclme pentru a lua hrana de care plantele au nevoie pen­
ţărani muncitori cu gospodării individuale
Şlluleţli pentru seminţe nu l-am mal distruge buruienile si pentru a-1 afina. tru a se dezvolta şl rodi. Luorlnd pă­
Creşterea producţiei do porumb prin
luot la Inllmplare ca pînâ ac* T-am ales InsSmînţatul l-am făcui cu maşina la o mintui tn telul aceste, am reuşM să ob­
folosirea semănatului In cuiburi dispuse
din lan şi l-am păstrat iama la un loc distanţă de 80 cm. Intre rinduri. Cind po­
In pătrat se datoreşte condlţlunilor deo­ ţin anul trecui 31S6 kg porumb, boabe
ferit de ger şl umezeală: prin luna fe­ rumbul s avut două frunze l-®m dat o
sebit de bune in care răsar $1 cresc plan­ grăpăturâ uşoară, iar cind a avut 4—5 la hectar, pe cită vreme unii ţărani din
tele. bruarie am înlăturat boabele de la cape­ satul nostru abia au obţinut 000—1000 kg.
tele şliuleţUor lăslad numai pe cele de frunze am făcut prima proşUâ printre
Intr-adevăr, fiecărei plante i ee asigură la hectar,
Ja.-jrUJloc pentru seminţe. După aceea am rinduri. După ce a crescut ma! mare ca
un spaţiu de dezvoltare egal şl mult mal
încercat puterea lor de tncolţlre. că pert si deosebesc firele sănătoase de VAJDEANU AUREL
mare declt In cazul semănatului obişnuit
Samânlnd tn cuiburi dispuse In patrat, Porumbul îl inoămlnţez totdeauna după cele bolnave am făcut praşlla doua şl ţăran muncitor cu gospodărie In­
Lecare plantă tşl primeşte hrana de pe păioase Toamna duc clte 30—40 care de rărllul. lăsind numai firele sân Bl oase şl dividuală din satul Aurel VLaicu
un scatiu de formă patrafă cu lungimea gunoi pe locul unde II însăminţez şl apoi bine dezvoltate. Cind porumbul a ajuns raionul Orăftle
lăture 1 egală cu distanţa Intre rinduri
Dacă am semănat porumbul la distanţa iafd cum se foce prăşitul pe un teren fnsămînţat (n cuiburi dispuse in patrat Slatyri Sanitar—veterinare
de 70/70 cm, înseamnă că flecare cuib cu primitoarea trasă dc cal fn lung şi tn lat.
glmll. Iar pe rlnd se va lucra cu sapa. A- Unele recomandări referitoare la îngrijirea animalelor în luna martie
colo unde mal mulţi ţărani muncitori au
loturi inveclnate de formă lunguiaţă pe Datoria /(ecdrul crescător de animale este de a lua mdsurite pe care organele sanltar-veterinare le recomandă in vede­
care le cultivă cu porumb, el sa pot în­ rea pervenirli bolilor. Deputaţii sfaturilor populare şt In speriat apenţlt ueferinart de la comune trebuie să lupte pentru a
ţelege Intre el spre a face In comun mar­ sfîrpl obiceiurile băbeşti de tratare a animalelor bolnave. El trebuie $ă explice ţăranilor că numai urmind s/alurtle pri­
mite din partea medicilor veterinari vor putea să-şl ferească animatele de îmbolnăvire.
carea terenului pentru fnsămînţat tn cui­
Publicăm mol Jos riteva din măsurile sonitar-veterlnare ce trebuie aplicate In luna martie.
buri dispuse In pătrat şl prăşitul cu pră­
şitoarea tresă de cal de-a-lalu) loturilor.
In timpul stabulaţlei (perioada In care timpul necesar pentru a căpăta Imunita­ larea cu zeamă de tutun, sau eu soluţie
Principalul este ca prin această metodă vitele sLau tn grajd), la multe animale le tea, adică puterea de a nu se îmbolnăvi. de entomoxan pe toate Locurile unde se
Bă se augure un spaţiu egal de hrană cresc unghiile In cit le Împiedică la mers. De asemeni trebuie să fie vaccinaţi toţi scarpină şl de unde a căzut Una.
fiecărui cuib şi, aşa cum recomandă frun­ )e obosesc prea repede şi le cauzează porcii, mal ales în localităţile unde se *
taşii recoltelor bogate din Uniunea So­ schiopături. In asemenea cazuri vitele nu ştie că In anii trecuţi a btnlutt brinca In timpul ofnd vitele încep eă Lasă Ia
mal pot fi folosite o perioadă îndelun­ porcină
vietică, să nu lăsăm mai mult de 2 fire- păşune şl timpul ee încălzeşte, flecare
gată la muncile elmpului şl slăbesc consi­ Găinile râmase ne vaccinate trebuie să
la cuib şi să executăm cel puţin 3 praşile derabil. fie de asemeni prezentate la vaccinare crescător de vite trebuie aă facă o cu­
La timp. Dacă nu vor fi vaccinate, ele pot răţenie generală in grajduri, cocini şl co­
La toate aceste animale trebuie să se
Respectlnd acest® staturi, cultivatorii ajusteze ungfude prin tăierea lor cu un să se îmbolnăvească uşor de pestă (du­ teţele găinilor. După ce acestea au fost
Aşa arată un lan insă.mînţat în cuiburi dispuse în patrat. de porumb vor obţine recolte bogate cleşte de potcovit bine ascuţit. mă) fără e mai putea fl apoi scăpate de bine curăţite de toată murdăria, păien­
la moarte jeniş; etc. trebuie aă fie dezinfectaţi a-
ir
+ tit pare ţii, rit şl pardoseala Cu lapte de
In luna martie, muşte'e lipsesc com­
Cum şi când trebuie să executăm arăturile de plect Deci este col mat tavorabil timp Vitele şi mal ales tineretul bovin care au var. Gunoiul trebuie să fie pus tn plat­
coşuri pe spinare, trebuie prezentate la formă şi măturat tn Jurul grajdului.
pentru castrarea (jugănlrea) masculilor
măsurile
primăvară de toate speciile ca: armăsari, tfluraşi, ve- acest tratament, vita se vindecă de co­ terlnare şl numai adreslndu-ne eu toată
santtar-ve-
respectlnd
agentul veterinar pentru a fl tratate. Prin
Numai
ruşi, etc.
Arătura de primăvară şi gripalul ei In primul rlnd, trebuie dată atenţia Ol care neglijează ştiinţa agrotehnică, şuri, scăpînd astfel de durere şi de slă­ Încrederea medicilor veterinari atunci
la timp s> tn condiţiile prevăzute de agro- timpului şl felului in care se executS lasă pămintui să se usuce şl fac arătura * birea cauzată de aceste® cind observăm că vite e bolnavă, vom pu­
rahilm slnt lucrări de mare Însemnătate nrfllura de primăvară. cind îşi aduc aminte sau fac arătura şl In această lună trebuie vaccinate con­ * tea stîrpi toate holde animalelor şl În­
tn vederea sporirii reccQtriar. Dacă din diferite cauze nu am pulul după o practică învechită, dăunătoare, n-o tra dSlacuiui tcate vitale şi caii. mal aJes înainte de scoaterea la păşune a oi­ lătura pagubele
„Nu ne putem aştepta la recolte Îmbel­ ara din toamnă — ceea ce e o mare gre- grăpează, lâstnd-o să se usuce, să se îm­ cele care vor ti scoase la păşune peste lor, ve trebui să (ie tratate absolut toate PASCU SEBASTIAN
şugate atlt timp cit adtneimea arăturii şall pentru că pămintui ar fi absorbit mal bolnăvească 2-3 săptămîni. ca plnă atunci să aibă cele ee se observă a fi rlloise prin spă­ medic veterinar
este sub 20 cm.” — • ^>us marele in vă­ multă apă In timpul Iernii — va trebui Asemenea praatLcî trebuie părăsite
taf sovietic C. R Viliams. să facem arătura de primăvară chiar In „Regulile agrotehnice” recomnadă ca
lntr-adevăr ceea ce duce la menţinerea prima zi cind se poate lucra în clmp arătura adlncâ să se facă In primele zile £i înfae ei . . . dat* au aflai ţi alfii
producţiei medii pe tară sub 1000 kg ce­ Executarea arăturilor de primăvară cind se poate lucra In clmp, grăptndu-se
reale la hectar este faptul ci majorita­ în aceeaşi zl ş! „pe conace". Medicul veterinar Butaru Aupuetin, a eliberat chiaburului Nteula Şofron, din comuna Hărflu, un certificat din care re­
chiar in primele zile cind se poale lu­ iese că vaca esfe stearpă, cu toate că fătate nu de mult, ajutină astfel chiaburul să sa sustragă de Ut predarea cotei de
tea ţăranilor muncitori ară pămintui o De asemeni, o importanţă holârltoare
cra In cimp, constituie chezăşia unei lapte
singură dată şl atunci la o adincLme d® o are adîncLmea la care se execută ară­
recolte bogate. Plin de bunăvoinţă faţă de llpitorite soţului medicul respectiv a aUberaf încă un certi/lcat chiaburului fialop Eodon, ev
8—12 an Trebuie de asemenea arătat tura de primăvară
Să explicăm acest lucru.
că executarea arăturilor la aceeaşi adin- La una din staţiunile experimental® din scopul de a-l scuti să mal presteze muncă de folos obştesc, pe motivul că cel doi armăsari ai săi. ar fl buni chipurile pen­
In Urna aceasta au căzut cantităţi mari
otne a dus 1a formarea „bătăturii plugu­ ţara noastră, arătura obişnuită făcută la tru reproducţie.
de zăpadă. Din topire® el a rezultat o
lui”, care e piedica cea mai serioasă In mare cantitate de apă care s-a scurs În­ 10 cm a dat o producţie de 1201 kg ovăz *
calea bunei înrădăcinări a plantelor, a cet în plmînt Dar pămintui fiind nearat in timp ce prin arătura adlncă făcută la CHIABURUL N1CULA. — Vezt „nene”
dezvoltării lor deci In calea obţinerii unor şl bătătorit sub presiunea stratului de ză­ 20 cm s-a obţinut producţia de 1635 kg. doctore vaca mea.. II „steorpd"... ai prijă,
producţii sporite padă. chiar dui prima zi cind s-a eliberat ovăz, deci un spor de 434 kg ovăz la hec­ că vorba ala ne cunoaştem mal de mult
In sflrştt o mare greşeală care duce la de zăpadă sub influenţa vintulul şi a soa­ tar. Intr-o altă încercare, porumbul cul­ DOCTORUL: — Elf lasă măi Şofroane
scăderea producţiei este faptul că unii relui, el pierde apa prin evaporare. Io tivat într-o arătură făcută la 10 cm a ţi-ol face un certificat şi., pata cu cota
ţărani muncitori nu gripează arăturile Interiorul păminlulul slnt canale ce nu dat o producţie de 1504 kg la ha pe cind CHIABURUL BALOG: — Am şl eu doi
imediat după aratul de primăvară sau se văd cu ochiul liber Prin aceste canale cel cultivat la arătură fficulă Ia 20 cm., armăsari de sof... un certificat nu-t mare
chiar le laşi negrăpate Drept urmare apa circulă 6pre suprafaţă, pompată con­ producţia a sporit la 1868 kg la hectar. lucru .
arăturile de primăvară se usucă in ct- tinuu de căldura de afară Pe măsură ce Ţloînd seamă de Importanţa respeciârii DOCTORUL: — Ol face pentru vri şl
teva ore, brazdele se întăresc. apa less la suprafaţă, se evaporează. Alta regulilor agrotehnice tn executarea ară­ asta Dar vedeţi- să meri fie una co teri
Faptul că unii producători nu ţin sea­ venită din adlnclme îl la locul. Astfel, a- turilor de primăvară, de sarcinile de spo­ !a amlaz, cu „ţuiculiţă, m(ncare. ouă. etc..
ma de ştiinţa agrotehnică şl de cerinţele ceat fenomen se repetă W* * flecare clipa rire a producţiei care stau tn faţa fie­ efc”. Un cliefuleţ aşa ca-n poceşti, bine
de viaţă ale plantelor cultivate este cauza şi pămîntul Îşi pierde apa; pe măsură ce cărui ţăran muncilor, trebuie ca flecare înţeles (n dreapta „tatălui" să fie fl
principală a recoJteOor slabe. orele trec, pămintui se usucă Acest lu­ Jiul" — apentut veterinar
să Înţeleagă că sporirea producţiei agri­
Acest med de a lucra trebuie părăsit. cru e cunoscut de flecare ţăran mun­ cole depinde de felul cum execută lucră­ CHIABURII : - S-a făcut doctore!
Hotărtrea Consiliului de Miniştri şl a citor Vorbo romlneasoă „o mtno spală pe cea­
CC. al P.M.R.. arată ţărănimii muncitoare Cel care dau lupta pentru sporirea re­ rile. de calitatea lor. de timpul cind le laltă" $! aşa doctorul a eliberat cerit/i-
cum trebuie pregătii pămintui pentru coltelor lor fac arătura de primăvara In face cateLe
porumb sfeclă, cartofi fasole, legume, etc prima zl şl o gripează „pe conice 1 ', cum Numai respectind cuceririle ştiinţei şi Organele superioare ar 11 de dorit tă-i
în scopul obţinerii de recolte îmbelşu­ se spune Adică ară 3-6 brazde şl le gră- practicii vom realiza In cel mal scurt timp elibereze şl doctorului un certifice.* de...
gate. pează, apoi continuă arătura sporirea producţiei agricole