Page 19 - 1954-03

Nr. 23 DRUMUL SOCIALISMULUI Pag. 3

Alegerea noului comitet orăşenesc U.T.M. Deva Rolul cabinetelor tehnice în întreprinderi

ZJdele trecute a avut loc conferinţa de Atitudinea de comoditate ce s-a mani­ de preocupare a comitetului orăşenesc Introducerea şl răspîndlrea tehnicii noi
alegere a organelor conducătoare, pentru festat La tovarăşii: Vicol Gavril, Ghede U.T.M in ridicarea necontenită a nivelu­ este o preocupare de seamă a partidului tul 7 Construcţii Petroşani, se perindă de electrice şi a aerului comprimat ln iba-
asemenea zilnic, noi şl noi cititori, La
taje şl galerii". Asemenea acţinunl nu au
noul comitet orăşenesc U.T.M. Deva. Da­ Andrei şi Cos tea Adalbert, s-a resfrînt lui politic ©-ideolog Ic al tuturor tinerilor şl guvernului nostru. Cabinetele tehnice U.U.M Petroşani, unde biblioteca tehnică fost însă in centrul preocupărilor celor­
5
rea de seamă prezentată în faţa confe­ şi asupra învăţământului politic. Cu lu­ din oraşul Deva. Conferinţele, învăţămân­ este înzestrată cu peste 800 volume, în lalte cabinete tehnice din întreprinderile
rinţei a relevări activitatea Comitetului nile nu s-au controlat unele organizaţii tul politic, joile de tineret şi alte ac­ din intreprindori au luat fiinţă tocmai in
orăşenesc U.T.M. pe ultimile trei l/uni. de bază U.T.M. Nu s-a dat ajutor şi nici ţiuni nu au fost organizate temeinic; în scopul sprijinirii şl cointeresării muncito­ ultima lună mal mult de 100 muncitori şi carbonifere.
tehnicieni au consultat aceste cărţi care
Discuţiile purtate pe marginea dării de nu s-a controlat felul cum se desfăşoară unele cazuri chiar de loc. rilor şi tehnicienilor, care se preocupă de In cursul anului trecut, în urma faptu­
seamă au conturat şl mai mult realiză­ învăţământul podiitic; propagandiştii au Nici aotivitatea cultunal-sfrortlvă nu a îmbunătăţirea condiţiilor de muncă, pre­ le-au îmbogăţit în mod simţitor cunoş­ lui că la cabinetul tehnic de la Trustul
tinţele.
rii© obţinute de organizaţiile de bază fost complect lipsiţi de îndrumările nece­ fost susţinută temeinic. Nu s-a întreprins cum şi d© modernizarea utilajului exis­ Tovarăşul Visnovschl Ştefan, de exem­ 7 Construcţii s-au ţinut un număr de 7
U.T.M. în vederea transpunerii in fapte sare Puţinele semLnaril ce s-au ţinut ou nici o Iniţiativă in această direcţie — a tent, în dorinţa de a aduce ceva nou, mai plu, studiind cărţile: „Comportarea oţelu­ conferinţe despre metodele avansate în
a măsurilor economice adaptate de ple­ ei au fost La un nivel scăzut. arătat tînărul Huţan Vaslle de la Consi­ efitin şi mai bun în procesul de produc­ rilor speciale la căltre”, „Câllrea prin cu­ construcţii, ca metoda de lucru in lanţ,
nara lărgită a C.C. al P.M.R. din august ţie. metoda Orlov, etc., au luat fiinţă 9 bri­
Datorită conducătorilor mai sus numiţi liul Sindical regional. Toată activitatea renţi de Înaltă frecvenţă", şl alte cărţi
1953, precum şi străduinţa tinerilor în — au aTăbat tovarăşii Frldman Erneyt, sportnvă s-a desfăşurat la voia întâmplă­ Cabinetele tehnice au un rol Impor­ traduse din limba rusă, caută încontinuu găzi complexe şi 21 brigăzi de specialitate,
rezolvarea cu succes a hotărirllor ce iz­ tant în problema îmbunătăţirii continue numârînd ln total 765 muncitori şi tehni­
Cioară Cornelia şl alţii — în organizaţiile rii, atît in şcoli cît şl in întreprinderi şi să-şl îmbunătăţească calitatea muncii. cieni constructori.
vorăsc din plenara a X-<a a C.C. al U.T M. a producţiei şl a calităţii produselor, prin
de bază de la gospodăria agricolă colec­ instituţii. Datorită cunoştinţelor însuşite din a-
Meritul deosebit al conferinţei îl con­ tivă „Petofi Şândor", şcoala pedagogică dezvoltarea mişcării, de Inovaţii şi de ex- ceste cărţi, tovarăşul Visnovschl este azi Experienţa a mal bine de un an d© la
stituie spiritul ori/tic şl autocritic, în a Existenţa acestor lipsuri se datoreşte tlmedere a tehnicii înaintate. El© trebuie înfiinţarea cabinetelor tehnice ne dove­
şl actele, unii dintre utemlşti dau dovadă In primele rânduri ale Inovatorilor de la
cărui lumină s-a analizat, pe de o parte superficialităţii de caTe au dat dovadă să asigure Inovatorilor asistenţa necesară deşte că se pot realiza lucruri frumoase.
de indisciplină, nu sî-n/t la înălţimea sar­ U.U.M.P. Asemenea acestui tovarăş, sînt
activitatea comitetului orăşenesc U.T.M., cinilor trasate, iar în altă ordine de idei, membru comitetului orăşenesc U.T.M. Nu­ pentru realizarea propunerilor lor, apli­ şi alţii, ca: turnătorul fruntaş Radu loan, Deci pentru a îmbunătăţi continuu mişca­
Iar pe de altă pante activitatea organiza­ mai astfel se explică faptul că hotâririle carea şi generalizarea acestora în procesul rea de Inovaţii, pentru a introduce teh­
ei nu reuşesc să rezolve cu operativitate care îşi complectează cunoştinţele studiind
ţiilor de bază U.T.M. luate în şedinţele de comitet şi birou nu de producţie, tar bibliotecile bine înzes­ nica nouă in masa largă a muncitorilor,
muncile de organizaţie. Această situaţie cartea „Topirea fontei în cubilou", tînă­
Pe lingă realizările obţinute, în proce­ se datoreşte ne instruirii da către biroul au fost urmărite de felul cum ele se duc trate cu cărţi Şi material documenta^ tre­ rul Horceag Dumitru, care studiază cartea pentru a ridica în conţinu nivelul tehnico-
sul de producţie, învăţământul politic şi la îndeplinire de către organizaţiile de buie să fie puse la dispoziţia Inovatorilor. profeslonal al oamenilor muncii, cabinete­
comitetuil/ui orăşenesc U.T.M. a noilor or­ „Turnătoria", Iar tovarăşul Kalath loan,
în activitatea cultunal-sportivă, mai sint bază. In planul de muncă al cabinetelor tehnice lor tehnice le revin sarcini importante.
gane alese în organizaţiile de bază. care ptnâ mal eri era strungar stahano-
şl o seamă de lipsuri care nu au fost a- Anallztndu-se lipsurile în această con­ trebuie să fi© trecute, în afară de pro­ Elaborarea şl lansarea temelor de inova­
Dacă organizaţiile de bază U.T.M. au vist, datorită ridicări) nivelului său pro­
naliaate în darea de seamă — au spus ferinţă mulţi dintre cei înscrişi la dis­ blema de Inovaţie şi problema ridicării ţii, dezvoltarea Iniţiativei creatoare a oa­
dovedit principialitate şi exigenţă in pri­ fesional şl cultural, este astăzi student la
tovarăşii Corbu Gheorghe, Sas Ladislau, cuţii au făcut propuneri concrete în ve­ continue a nivelului profesional al oame­ menilor muncii, pentru a produce un nu­
mirea de noi membri in organizaţie — a InstLtutuJ d© mine „Gh. Gheorghlu-DeJ"
Viasile Gheorghe şi alţii oare au luat ou- derea remedierii lor. Tovarăşii Fridman nilor muncii, culegerea şi lansarea temelor măr cit mai mare de inovaţii, ţinerea ©-
spus tomrăşul Ştefanovlci Silvestru — nu Printre multele cărţi cercetate de tova­
vin/t/ul. Negdijînd munca de control şi Emest, Huţan Vaslle, Vaslle Gheorghe şi de inovaţii, organizarea schimburilor de videnţei propunerilor de inovaţii şi ur­
în aceeaşi măsură a fost preocupat to­ răşul Kalath, eri© şl cartea „Tehnologia
îndrumare Care trebuia exercitată de bi­ alţii au propus noului comitet orăşenesc, experienţă, formarea de brigăzi de ino­ mărirea realizărilor, ajutorul tehnic pen­
varăşul Ghede Andrei, responsabilul cu metalelor".
roul comitetului orăşenesc U. T. M., în ca pe lîngă repartizarea activiştilor pe vatori, popularizarea inovatorilor şi a ino­ tru întocmirea memoriilor tehnice, a schi­
sectorul de evidenţă, de înmînarea La timp
frunte cu tovarăşul Vicol Gavril, s-a a- organzaţll de bază, să controleze perio­ vaţiilor respective, acertea fiind acţiuni Dar dacă rolul cabinetelor tehnice din ţelor şi desenelor, popularizarea şi gene­
a carnetelor roşii de U.T.M. Valea Jiului, In problemele de Inovaţii a
Juins ca în oraşul Deva numărul frunta­ dic, conform planului de muncă, felul de seamă în care cabinetele tehnice au ralizarea inovaţiilor, organizarea bibliote­
şilor in producţie să nu depăşească cifra NeamaHiZiînd temeinic in şedinţele de bi­ cum îşi desfăşoară munca organizaţiile de un ral important. fost mulţumitor în ultimul timp, cu ex­ cilor tehnice, organizarea d© consultaţii,
de 17, iar numărul brigăzilor U.T.M.-lste rou activitatea fiecărui membru, s-a pu­ bază U.T.M. De asemenea s-a propus nou­ Dacă rolul cabinetelor tehnice ©9te de a cepţia celor de la Vulcan, dacă ajutorul conferinţe, consfătuiri şl schimburi de ex­
să totalizeze cifra de 9. tut ajunge ca unii tineri, care au fost lui birou al comitetului orăşenesc să a- Introduce şi a extinde tehnica înaintată, a- dat de bibliotecile tehnice se îmbunătă­ perienţă, contribulrea la realizarea măsu­
Aceste rezultate mult inferioare, faţă primiţi ca membri de către organizaţiile nallzeze periodic în şedinţele de comi­ tunci ca o permanentă preocupare a aces­ ţeşte din zi în zl, apoi majoritatea lor, rilor tehnlco-organlza/torice a metodelor
de posibilităţile exiistervte in cadrul în­ de bază U.T.M. — exemplu sint tinerii de tet, activitatea fiecărui membru al co­ tora, trebuie să fie şl introducerea şl ex­ cabinetele tehnic© au neglijat ridicarea înaintate de muncă, iniţierea şl participa­
treprinderilor şi instituţiilor din oraşul la liceul de băieţi — nici astăzi să nu pri­ mitetului, Iar propagandiştii cercurilor de tinderea pe o scară olt mal largă a me­ nivelului profesional şi tehnic al munci­ rea directă la acţinunlie pentru studierea,
Deva, sint o urmare a muncii birocratice mească carnetele de membri. In această învăţă mint politic să se întrunească tri­ torilor, prin organizarea de şcoli stahano- aplicarea şi extinderea metodelor de lucru
pe care a destfăşurat-o vechiul comitet situaţie mal sint şi alţi tinerd din alte mestrial, în şedinţe cu caracter de schimb todelor stahanoviştilor sovietici şl a staha- viste, acest lucru fiind făcut numai de ale stahanovIştilor sovietici şl stiahanovlş-
orăşenesc U.T.M. Hotărîrlle luate în şe­ organizaţii de bază, oare din oauza ne­ de experienţă novlştolor noştri. către cele de La mina Aninoasa şl Trustul tilor noştri, participarea directă la ac­
dinţele de birou şi de Comitet au rămas păsării şi a formalismului de care era În­ Conferinţa de alegere a noilor organe Frumoasele rezultate obţinute de către 7 Construcţii. Celelalte cabinete tehnice ţiunile pentru ridicarea nivelului tehnic
numai pe hirtrie, sau in col mai bun caz, conjurat Ghede Andrei, nici astăzi nu au conducătoare pentru comitetul orăşenesc cabinetele tehnice în primul an de exis­ din întreprinderile din Valea Jiului, au al muncitorilor şi tehnicienilor din între­
îndesind rea acestora a fost controlată nu­ primit carnetul roşu de membru al U.T.M. Deva, a dovedit exigenţă şl prin­ tentă în problema inovaţiilor, sint dove­ uitat că au un rol important în extinde­ prindere, sprijinirea comitetului sindical
mai in oraglmazţdide de bază U.T.M., care U.T.M cipialitate din partea delegaţilor partici­ dite prin dublarea propunerilor de Ino­ rea tehnicii înaintate, introducerea me­
se află în apropierea sediului comitetului Numărul mic al candidaţilor de partid panţi. todelor noi în muncă, a extinderii aces­ din întreprindere în activitatea sa pentru
orăşenesc. din rîndul U.T.M -Iştilor, dovedeşte lipsa A. NAGY vaţii pe 1953, faţă de 1952. Din zi în zi tor metode prin organizarea de schimburi ridicarea nivelului întrecerii socialiste
tot mai mulţi Inovatori: muncitori, tehni­ d© experienţă, a organizării de conferinţe sînt sarcini de care trebui© să ţină seama
cieni şl ingineri, consultă cu nesaţ car­ şl consfătuiri legate de metodele avansate toate cabinetele tehnice.
Săptămîna Mondială a Tineretului tea tehnicii noi. Marele număr de volume şl de problemele care ajută la îmbunătă­ Pentru îndeplinirea cu succes a acestor
cu oare sînt înzestrate bibliotecile tehni­ ţirea calităţii muncii. Asemenea conferin­ sarcini, cabinetele tehnice trebui© să fi©
In flecare an, în/tre 21—28 mantie, tine­ cului de nord, armatefl© vest germane sub a avut loc anul trecut în capitala ţârii
retul democrat din lumea întreagă, fără comanda foştilor generali hitlerişti. noastre, tineretului lumii şi-a spus hotă­ ce din întreprinderi, fac să crească noi ţe au fost organizate numai la cabinetul sprijinite de organizaţiile de partid şl să
deosebire de naţionalitate, rasă, convin­ Cu aceeaşi abnegaţie luptă tineretul în rât cuvintul în lupta dîrză pentru făurirea oameni cunoscători al tehnicii avansate. tehnic de la mina Aninoasa şi Trustul 7 colaborez© cu toate organizaţiile de masă
geri politice şi religioase, sărbătoreşte Italia, Franţa, Anglia, Vietnam, Indone­ unei vieţi mal bune, pentru apărarea drep­ La mina Lupeni, de pildă, numai în Construcţii, unde s-a vorbit despre me­ din întreprinderi, devenind astfel un fac­
Săptămâna Mondială a Tineretului, care zia, Birmamia şi chiar în S.U.A. turilor sale legitime, pentru pace. toda Antoninel Jandarova, Voroşln, Cot- tor activ în aplicarea practică a tehnicii
a devenit o tradiţie scumpă a tineretului. In eondiţlum fundamentale deosebite, Tineretul patriei noastre întîmpină Săp- ultimile trei luni, peste 260 de cititori au noi.
Incepînd chiar din anul 1943, cînd ti­ întâmpină tinerii din diferite ţări Săptă- tâpîna Mondială a Tineretului printr-un frecventat biblioteca cabinetului tehnic. lear, şl Lidia Corabelnicova precum şi
neretul iubitor de pace se afla în plină mlna Mondială a Tineretului. In ţărl-le La biblioteca cabinetului tehnic de la Trus­ conferinţa „Folosirea raţională a energiei EMANOIL BOCANCIOSU
luptă împotriva Germaniei hitleriste şi a lagărului păcii, democraţiei şi socialis­ şi mai mare avint în muncă, prin parti­
ciparea în niunăr tot mai mare la între­
Japonleti mlflltariste, ca simbol al unLtăţii mului, tînă/ra generaţie trăieşte o viaţă Cum se munceşte la dispensarul din comuna Pui raionul Haţeg
sale în lupta pentru salvarea civilizaţiei luminoasă plină de bucuria de a-şl con­ cerea socialistă pentru realiziaLrea şi de­
de sub robia fascistă şi ia apelul Consi­ sacra etanul tineresc planurilor grandioase păşirea planului. Despre felul cum este gospodărit dis­ Pătrunzi mai departe pe una din uşile te zbaţi prea mult pentru a da dezlegare
liului Mondial al Tineretului, a deolarat de construcţie paşnică, care se realizează Deosebit de mare este aportul adus în pensarul din comuna Pui, despre felul alese la intîmplare, întruclt nici un celor ce te preocupă.
prima săptămînă a primăverii, ca săptă­ în aceste ţări realizarea sarcinilor ce izvorăsc din Ho- defectuos de a so munci aici ca şl despre semn nu-ţl Indică drumul. Ajungi ln sala Pe o uşă ce se Intră direct în cabinet,
mâna tineretului. Ţările de democraţie populară, care se tărîrea plenarei lărgite a C.C. al P.M.R. unele rele deprinderi al© personalului de aşteptare. Aici dai peste un grup de femela de serviciu se ocupă să conducă
Nu a existat şi nu există acţiune, unde din 19—20 august 1953, de către brigăzile
bucură de ajutorul frăţesc al Uniunii So­ medlco-sanitar, mare parte din ţăranii ţărani muncitori ce-şi aştaptă rîndul la anume persoane „onorabil©" car© n-au
tineretul să nu-şi exprime voinţa sa fer­ U.T M.-iste de la C.S. „Gh. Gheorghiu-
vietice. deschid in faţa milioanelor de ti­ * 1 muncitori localnici ca şi alţii de prin îm­ consultaţie. Pe singura bancă, existentă răbdare a trece prin sala d© aşteptare
mă de a trăi in pace, de a-şi făuri un neri perspective tot mai luminoase pen­ Dej", I.C.SH, „Victoria ’ Câlan, minele prejurimi au multe de apus. Şl spusele în sala de aşteptare şl aceea mică, stau unde ar putea fi puse eventual Ln situa­
viitor mai bun. Lupeni, Vuloan, Andnoasa, Petrila şi-al­
tru deplina dezvoltare a forţelor lor spi­ lor sânt pe de-a întregul îndrepiăţLte. 2-3 din' cel prezenţi, restul în picioare. ţia să-şi aştepte rîndul. Şl în timp ce fe­
Prin acţiunile susţinute de tineretul de­ tele.
rituale şl fizice, având ca exemplu glo­ Dispensarul din Pul ocupă o ciadire-'Sî» Din' timp în timp, uşa cabinetului se mela do serviciu se ocupă cu plasarea
mocrat din lumea întreagă, Federaţia Cu acelaşi entuziasm răspunde şi tine­
riosul tineret sovietic, educat de marele
Mondială a Tineretului Democrat a de­ retul de la sate, luptind pentru reuşita tuată aproape in centrul comunei, dar cu deschide dîndu-ţl posibilitatea de a cu­ de-a dreptul a celor c© nu mal trec prin
Partid a lui Lenîn şl Stalîn.
venit o forţă puternică împotriva pregă­ campaniei de primăvară, care înseamnă toate acestea pentru ca un străin să-i prinde cu privirea cele ce se petrec a- sala d© aşteptare, pacienţii Internaţi de­
Tineretul din oraşele şi satele ţării noa­
tirilor unui nou războa şl luptă necontenit stre are asigurat dreptul la învăţătură, mal multă pilne pentru oamenii muncii poată da de urmă este necesar a se In­ colo. Medicul dispensarului Chimlngeru vin personal de aevlcl nevoiţi a face el
pentru menţinerea şl consolidarecf păcii. Tineretul sătesc este conştient că numai Vaslle după fiecare consultaţie aşează la
la muncă, la odihnă, sport, etc. Din rân­ forma de la anume trecători din partea treburile celor indicaţi să le facă.
Anul acesta, Săptămâna Mondială a durile tineretului se ridică numeroşi frun­ aplloînd cele mal înaintate metode de locului, întruclt nici o inscripţie nu arată locul lor Instrumentele cu care a lucrat, Felul cum se desfăşoară activitatea la
Tineretulud ,are loc, cînd popoarele lumii taşi Ln producţie şl in învăţătură. muncă în agricultură, se pot obţine recol­ spală siringile şl se pregăteşte pentru ur­ dispensarul din comuna Pul este con­
în frunte cu popoarele Uniunii Sovietice, Cu totul altfel trăiesc tinerii în ţările te bogate, lucru oare duce la ridicarea acest lucru. In sfirşlt Intri ln clădirea
Chinei şi ale ţărilor de democraţie popu­ dominate de imperialişti. Exploatarea bes­ nivelului de trai al oamenilor muncii, dîn- lungă cu geamuri mari a dispensarului mătoarea consultaţie^ ln timp ce ofician­ damnabil. Sfatul popular al comunei tre­
lară, dobtndesc succese după succese in tială din cea mai fragedă vîrstă, foamete du-se viaţă In felul acesta hotărirllor şi staţionarului. De La prima căutătură tul sanitar pasiv de tot ce se întâmplă buie să dea mal multă atenţie gospodări­
lupta pentru destinderea încordării In­ şi mizerie, şomaj, gloanţe şi închisori — partidului şl guvernului. Iţi dai seama că cel c© conduc această în Jurul lui şade fie cocoţat pe parva- rii acestei unităţi. Doctorul Chimlngeru
ternaţionale, pentru preîntâmpinarea unui iată soarta pe care o hărăzesc acestor In fruntea tuturor acţiunilor ca o măr­ unitate sanitară trebuie să fie nişte oa­ zuJ ferestrei, fie îh vîrful vreunei mese, Vasîle ce conduce direct acest dispensar
nou război mondial. tineri, bancherii aţâţători la un nou răz­ turie vie a educaţiei făcută de partid, meni lipsiţi complect de spirit gospodă­ fără halatul pe care ln mod obligatoriu trebuie să dezbrace urita haină a favori­
Tineretul lumii susţine ou toată forţa boi. stau utemiştlt care prin exemplul lor an­ tismului şl aă fie mai exigent faţă de
şi energia sa, propunerile făcute de tova­ Situaţia tineretului din ţările capita­ trenează în muncă masele de tineret. resc Pereţii, care ar trebui să fie de un trebui© să-l poarte In timpul serviciului
răşul Molotov, ministrul afacerilor exter­ liste este agravată în continuu de politica Avînd In faţă sarcini măreţe, alături de alb imaculat, mai ales Intr-o asemenea Tot fără halate se invîrt prin dispensar personalul dispensarului, iar secţia sănă­
ne al U.R.S S., la Conferinţa de la Berlin. de militarizare, de cursa înarmărilor, de întregul popor, tineretul patriei noastre Instituţie, au o faţă ştearsă ce-ţi amin­ şl surorile, moaşa şl personalul de ser- tate a raionului Haţeg să dea dovadă do
Vlăstarele tinere ale popoarelor luptă războaiele pe care le duc imperialiştii. îşi strînge în aceri© zile ale Săptamînii teşte că au fost zugrăviţi cu ani In urmă. viei. mal multă orientare şl control pe teren,
cu toată abnegaţia împotriva reînvierii De aceea tineretul din ţările lagărului
Mondiale a Tineretului şi mal mult rân­ Pe ici p© colo, pereţii prezintă urmele Timpul trece şl numărul celor din sala pentru a face ca unităţile ©anltare aă fl©
de către cercurile agresive din S U.A., a imperialist leagă strins lupta pentru îm­
mtJitarlsjTvulul german, revanşard din Ger­ bunătăţirea condiţiilor de viaţă de lupta durile şl întăreşte solidaritatea cu tine­ unor vechi eroziuni Iar prin unele părţi de aşteptare scade foarte încet, lucru peste tot. locuri unde oamenii muncii vin
mania apuseană, prin care se încearcă să pentru pace. retul din lumea întreagă, pentru o pace tencuiala a tnceput să se desprindă şl care te face să te gîndeştl ce vor fi fă- cu încredere pentru a-şl căuta sănătatea.
se introducă în blocul agresiv al Atlanti­ La ultimul congres al F.M.T.D.-uJuI ce trainică, pentru un viitor fericit. să pice în bucăţi mari. clnd cei din cabinet. Nu trebuie însă să FARCAŞIU PETRU
ra
Mecanizarea procesului de producţie in respectiv tovarăşul Moldovan Iosif, şi nici Din activitatea unui
industria noastră socialistă, constituie una Direcţia Generală Sovromcărbune, nu a
din cele mal de seamă preocupări a par­ Să se pună capăt nepăsării fată de utilaje luat atitudine, cu toate că le cunosc des­ colectiv sportiv
tidului şl guvernului nostru. tul de bine. Este timpul ca şl acestea să
An de an, lună de lună, întreprinderile la mina Lupeni! lichideze cu spiritul de împăciuitorism şi încă de la începutul anului şcolar, co­
din regiunea noastră, primesc mereu noi nepăsare faţă de asemenea lipsuri grave lectivul sportiv al şcolii medii tehnice
utiilaje şi maşini perfecţionate. Muncito­ Dacă la mina Lupeni, stau numeroase de cooperaţie din Haţeg, a început o fru­
mănă cu un adevărat cimitir. Găseşti a- diţii pentru ca acestea să fie întrebuin­ Acestea sînt doar cîteva exemple care moasă activitate. Nici sezonul de lamă
rii, inginerii şi tehnicienii se străduiesc utilaje arunoate la Intîmplare şl ne între­
să Le folosească cu cea mai mare atenţie colo: locomotive, motoare electrice (aproape ţate din plin dovedesc, fără putinţă de tăgadă, o totală buinţate. Iar la mina Uricanl există încă nu a reuşit să Întrerupă activitatea spor­
pentru oa acestea să dea maximum de 100), oraţere, scocuri, etc, care au ne­ Dacă prima înceroare pe care au fă­ nepăsare faţă de bunurile obşteşti, faţă abataje nemeoanîzate şi unele munci de la tivilor. Locul mLngiilor, ai grenadei sau
randament, ba chiar le aduc şi unele per­ voie de unele reparaţii, dar stau mai bine cut-o cu o combină la stratul IV, al sec­ de gospodărirea Judicioasă a utilajelor. suprafaţă, ca de pildă, transportul vago- al suliţei a fost Luat de schiuri, patine şi
fecţionări pentru a le mări productivita­ de un an arunoate aici. Şi pe Lîngă aces­ torului II, nu a dat rezultatele aşteptate Nu întîmplător este faptul că 1a mina neteîor pe distanţe lungi, se fac încă ma­ săniuţe şl activitatea a continuat
tea şi a uşura munca omului. tea, dacă cutreerl întreaga curte a minei apoi conducerea tehnică a găsit de cu- Lupeni, adunate fiind unul cu altul, sint nual, aceasta este în primul rînd vina con­ Cele două excursii de schi la cabanele
găseşti fel de fol de utilaje şi materiale vinţă să o lase în părăsire, în loc să pre­ peste 150 motoare electrice, numeroase lo­
Minerii din Valea Jiului, îşi aduc bine ducerii Trestulul de Cărbune Lupeni, care C.C.S. Raâeia şl Pietrele, din masivul Re­
aruncate pe unde dai cu ochii. gătească straturi corespunzătoare unde să comotive, angrenaje, scocuri, lanţuri, etc.. nu s-a gîndlt să ia o serie de utilaje ne­ 4
aminte cum în anii precedenţi regimului teza , au constituLt ocazia unul serios an­
nostru democnaUpopuilar, trudeau din Aceeaşi rituaţle se prezintă şi în subte­ fie folosită puterea acesteia. Nu mal vor­ zvîrlite care încotro: în curtea atelierului folosite la Lupeni — şl să le dea la Dri­ trenament pentru sportivii caro mal tîr-
greu, cu mijloace primitive. Astăzi însă, ran Nu există o galerie 9au orizont unde bim de faptul că cea de a doua combină mecanic, pe galeriile minei, îngropate sub carii după ce în prealabil le-ar fi revi­ zlu au reprezentat cu cinste colectivul in
datorită ajutorului preţios al ţării socia­ să nu vezi diferite materiale şl utilaje nici măcar nu a fost băgată în mină. De diferite surpări, iar serviciul mecanic şef zuit şi reparat: cadrul diferitelor competiţii de schi. Cu
lismului, Uniunea Sovietică, minele au risipite la tot pasul Numai la sectorul asemeni, mina Lu-peni are în momentul în frunte cu Inginerul Bîrsan Traian, nu O mare răspundere în această privinţă această ocazie, 40 de elevi şi-au luat si
fost dotate cu utilaje perfecţionate de o FI, de exemplu, stau arunoate circa 14—15 de faţă 9 haveze, însă din acestea nu se gîndeşte să le strîngă, să ie revizuiască o poartă şl comitetul de partid al minei normele G.M A. la schi pentru gradul II.
înaltă productivitate oa: combaîne, haveze, motoare electrice şi angrenaje, din care funcţionează decît 5. restul fiind nefo- şl să le repare, Intrebuinţîndu-le din nou Lupeni, în frunte cu tovarăşul secretar In această perioadă toţi aspiranţii din
perforatoare electrice, craţere, locomotive unele chiar noi Tot aici sînt două craţere îoslte, stînd părăsite pe la suprafaţă. acolo unde este nevoie. Miloş Ştefan, care nu a Îndrumat, con­ şcoală şl^au trecut normele de schi, gim­
de mină cu acumulatori, etc., care acolo care stau nefolosite, iar la abatajul 2/2 Un alt exemplu grăitor este la sectorul Acest lucru se datoreşte tocmai atitu­ trolat şi bras la răspundere conducerea nastică, examenul teoretic, urmînd ca ln
unde sint întrebuinţate cu chibzuinţă, datorită neglijenţei, au rămas îngropate II orizonti.4 480 Aci, în loc să se între­ dinii risipitoare şl pline de Indiferenţă a tehnică a minei pentru atitudinile con­ trimestrul II să devină purtători al In­
dau rezultatele cele mai bune. sub surpare staţiile de întindere a cra­ buinţeze locomotive la transportul cărbu­ servioiului mecanic şef, care s-a deprins damnabile manifestate de unii conducă­ signei G.M A.
terelor ce au funcţionat acolo. nelui, fiind galerie dublă, s-au montat să tot ceară noi şl noi utilaje, în loc să tori.
Mina Lupeni este una din cele mai im­ craţere ceea ce a făcut ca producţia să Participind In diferite competiţii la
portante mine din Valea Jiului, cu cele La sectorul I A., stau de asemenea un se reducă cu aproape 50 la sută, iar con­ le întrebuinţeze pe cele existente. Desigur, Nici comitetul raional de partid Petro­ sporturile de lamă ca: campionatul de
mai mari posibilităţi şi înzestrată cel mai număr de 3 craţere nefolosite. La sectorul ducerea tehnică şi-a dat seama de renta­ e mal comod aşa. Apoi faptul că uneltele şani şi în special tovarăşul Crlşan Bene- schi al şcolilor medii, cupa „Drumul So­
bine din punot de vedere tehnic. Totuşi, I, puţuJ 13, care nu mal funcţionează de bilitatea craţerelor la acest lec de muncă, perfecţionate: combinele, havezele, craţe- dilc* şeful secţiei economice, nu a văzut cialismului" şl ln alte competiţii, elevi
prevederile planului de producţie nu au circa 3 ani, stau şi astăzi o sene de uti­ abia astăzi, după aproape un an de zile rele, etc., nu sint întrebuinţate, unele de aceste lipsuri sau dacă le-a văzut rvu a ca: Oprea Lucia, Senk Comei şl mulţi
Ioc, iar altele neraţîonal, nu dovedeşte
fost îndeplinite. In activitatea colactivu- laje îngropate şi date uitării, ca: tuburi Tot la sectorul II, la abatajele frontale, luat măsuri imediate pentru înlăturarea alţii au obţinut rezultate remarcabile.
lui de conducere al acestei mine, există de aer comprimat, linii decovil, o pompă unde se luorează în cicluri, lămpile elec­ iarăşi desinteresul inadmisibil pe care-1 lor. Acestea sînt doar cîteva aspecte din
lipsuri serioase care dăinue de multă vre­ şi altele. manifestă conducerea tehnică, respectiv
trice sînt montate direct pe cablul condu­ Inginerul şef Booanciosu loan, fa(ă de sar­ Partidul şl guvernul nostru pune în faţa realizările colectivului, realizări la care
me, litpsuri care au provocat mari greu­ Felul defectuos în care munceşte con­ cător, ceeo ce face ca să nu poată fi ferite Industriei carbonifere sarcini de cea mai s-a ajuna datorită permanentei îndru­
tăţi colectivului de muncitori în ce pri­ ducerea tehnică de l-a mina Lupeni, reie­ iar atunci cînd se puşcă, multe din acestea cinile ce I le trasează partidul şi guver­ mare Importanţă* de a contribui din plin mări şl ajutorului dat de organizaţia de
nul nostru? Incontestabil că da.
veşte îndeplinirea planului de producţie se şi mai grăitor din modul in care sînt se sparg Aceasta se întîmplă regulat, dar Situaţia de la mina Lupeni nu s-ar la aprovizionarea cu comburiibLl a indus­ bază UTM şi de directorul şcolii, tov.
Atit conducerea mineu cît şl comitetul folosite utilajele modeme de înaltă pro­ nimeni nu s-a gindit că această problemă triei şl transporturilor. Răspunzînd aces­ I. Dumltreanu, car© interesîndu-se în­
de partid şi cel sindical, au manifestat ductivitate. prezenta în felul acesta, dacă tovarăşul tor sarcini, minerii Văii Jiului, printre
ar putea fl soluţionată prin adăugarea la Dan Mihal, directorul exploatării, ar avea deaproape de munca colectivului sportiv
şi manifestă o totală nepăsare faţă de gos­ Ce poate fi mai condamnabil decît fap­ flecare lampă a unui cablu pentru ca a- care şl cel de la Lupeni, s© străduiesc în caută să asigure condiţii ontîme de prac­
podărirea Judicioasă a exploatării şi in tul că cole două combine primite anul cestea să devină mobile, putînd fi astfel şl ©1 mai mult spirit gospodăresc, mai adîncurl ca zi de zl. ceas de ceas să dea ticare a sportului în şcoală.
speelaJ în ce priveşte folosirea din plin mult simţ de răspundere faţă de avutul
trecut, stau şi astăzi nefolosite, pentru adăpostite sau îndepărtate în timpul puş­ obştesc. Dar tovarăşul Dan tolerează toa­ patriei cît mal mult cărbune. Dar în efor­ Bazaţi pe acest ajutor, membrii colec­
.«» utilajului. turile lor el trebuie sprijiniţi de cel ce
că. conducerea tehnică încă nu s-a „ho- cării. Lipsa de oablu electric nu poate fi te acestea. El se împacă cu lipsurile se­ tivului sportiv al şcol i medii tehnice de
In toate colţurile minei, atlt La supra­ un motiv temeinic, căci dacă te uiţi bine, poartă răspunderea conducerii. De aceea
îărit" unde să le pună Dar dacă nu ar rioase co există încă de mult la această cooperaţie din Haţeg şt-au propus să
faţă cît şi in subteran, stau aruncate toi numai în sectorul IV şi I A. există peste exploatare şi nu la nici un fel de mă­ se cere Imperios ca în timpul cel mai *Acă din colectivul lor unul din colec­
felul de utilaje şi alte soluri de materiale fi existat atitudinea de nepăsare şi dezin­ 650 m oablu nefolosit Dar desigur, pen­ suri menite să le îndrepte scurt să se pună capăt deficienţelor ce tivele şcolare fruntaşe pe regiune.
făTă ca să fie luate în seamă de cineva. teres de care suferă întreaga conducere tru aceasta trebuie puţin interes din par­ împotriva acestei stări de lucruri de la se manifestă la mina Lupeni. M. MOLDOVAN
Curtea atelierului mecanic, de pildă, sea­ a minei, s-ar fi putut orea de mult con­ tea conducerii tehnice. mina Lupeni, nloi conducerea trustului, S. VOTCU corespondentă voluntară .