Page 2 - 1954-03
P. 2

Pag. 2                                                                DRUMUL SOCIALISMULUI                                                                      rtr, )3


             Limba în lumina învăţăturii staliniste                                                                                  1  NICHITIN
                                                          V
          La  5  marii?  1953  a  înceţii  sA  bai  3   in  studiul  bmbll  şi  dezvoltarea  gândirii  şi   insuşLndu-şi  învăţătura  Jui  I.  V  Stalin   cÂuf&ml Qjâ-milă
          Ima  lui  1  V  Stalin.  conducătorii  Jn-   vortunu elevilor  după  care  esenţa  specificului  lunboi  este
          lept  şl  invăţ-itoruJ  iubit  al  oamenilor   In  iruuşirca  acestor  cunoştinţe  trebuie   sL-mctura  gramaticală  şt  fondul  principal   — FRAGMENT -
          uncii din lumea întreagă.   să  se  realizeze  insă  O  strinsâ  legătură.  Ac-   de  cuvinte,  Lnstltutul  de  lingvistică  din   Comitetul  Executiv  din  Vlatca  se  sta­  El  raporta  despre  depoziţiile  prizonie­  ma  In  zăpezile  noast/e  veşnice  sintem
          Omenirea progresista a pierdut in   tivrtatea  d=  însuşire  a  vocabularului  nu   Bucureşti  a  Început  elaborarea  lucrurilor   bilise  in  clădirea  fdstului  guvernămînt.  In   rilor,  despre  discuţiile  p?  care  le  avusese   noi stăplri* Daţi-ne ordini
          Tioana Iul 1 V Stalin pe cel mal mire   trebuie  ruptă  de  studiul  gramaticei,  vo­  de  bază  care  privesc  temelia  limbii  ro-   birourile  vaste,  cu  mobilă  masivă,  apăru­  cu  ţăr2Jiii.  despre  formaţiunile  de  parli-   —  N-o  să  vă  spenaţi  de  tunurile  ame­
          n de ştiinţă al epc^rn noastre   cabularul  fund  materialul  de  construcţie   mtne Gramatica şi Dicţionarul  seră  oameni  îmbrăcaţi  in  scurte  dc  piele   zeju. despre convorbirea cu lacov Machin.  ricane’
                                      al  limbii,  pe  baza  regulilor  gramaticile   Studiul  istoriei  limbii  romîne  in  strinsă   sau  In  ham?  largi  de  sub  care  &o  vedaau   —  Machin c comuni&i? inlrabă Stalin.
          Prm lucrările sade olaslee. I V ştefan                                                                                                         —  Nu  ne  speriem,  tovarăşe  Stalin!  răs­
                                      Nu  se  învaţă  cuvinte  pentru  cuvinte  tn   legătură  cu  istoria  poporului,  care  cons­  cămăşile  ruseşti  Dar  in  cancelarii  şedeau   —   Da.  răspunse  Frolov  Cea  mai  mare
           îmbogăţit ou noi teze şl descoperiri                                                                                                         punse Frolov înflăcărat şl cu hotărâre
                                      sine  şl  nici  nu  se  memorizează  reguli   tituie,  după  indicaţiile  Iul  1.  V  Staluri,   bine  înstelaţi  la  mesele  lor  de  sens  foştii   parte  a  detaşamentului  său  e  formată  din
          oretioe şi practice termrul ideologiei                                                                                                         Sîalm  II  puse  prieteneşte  mîna  pe  u-
                                      gramaticale  pentru  ele  înşlle,  cl  toate  a-   condiţia  cunoaşterii  ei  ştiinţifice,  esta  în­  funcţionari   ţanştl   Işl   îmbrăcaserâ   tn   tineretul  ţărănesc  făiă  Partid  Sunt  şi  03-
          aseî muncitoare.                                                                                                                              mâr;
                                      cejtea  urmăresc  să  deprindă  pe  elevi  cu   treprins  de  Institutele  de  lingvistică  tn   ştofă  nasturii  cu  stemă  al  vestoanelor  lor   meni  mal  în  vîritj  Dar  toţi  sunt  pentru
          In  genialele  sa?e  luarări  despre  ling-             colaborare,  cuprinzi  nd  următoarele  pro-                                           —   Bine  tovarăşe  Frolov!.,,  Poporul  se
          stlcă,  I  V  Strlm  a  demonstrat  in  chip   o  exprimare  coredă  şi  frumoasă  a  gindtrii   bJeme  de  bază:  formarea  limba  romme.   şi  dădeau  impresia  că  jşi  îndeplinesc  cin­  Puterea  Sovietică  In  frunte  se  află  co­  chinueşte   Poporul   aşteaptă   izbăvirea—
          ar  şl  convingător  oare  sînt  problemele   şi pimprii lor.  rodul  elementului  slav  In  evoluţia  ei,  fon­  stit obligaţiunile serviciului  muniştii dela sate.  Purtăm  un  război  pentru  apărarea  Patri­
                                       De  asemenea  legătura  dintre  morfologie
          î  bază  ade  limbii,  arătând  raportul  lun­  şi  sintaxă  trebuie  strîrvs  păstrată  Dîţi   dul  ei  prhnoipad  de  cuvinte,  structura  ei   Trupele  contnarevoluţionare  înaintau  dt   Stalin făou o misoare scurtă cu mîna:  ei  ...  împotriva  invaziei  intervenţtonlştllor
          ii  faţă  de  bară  şi  suprastructură,  ro­                                         la  Pariu  spre  Viatca  La  siirşitul  lui  de­  —   Comuniştii  au  luat  conducere®  $'   străini  împotriva  duşmanilor  ţârii  noas­
                                      morfologia  şi  scnbaxa  sînt  două  părţi  e   fonetică,  dialectele  şl  graiurile  ei  regio­  cembrie.  Perm  fu  cedai  armatelor  Iul  Col-   nooocul  i-a  urmat!  Fiindcă  şi-a  dat  sea­
          mbul  ei  faţă  de  producţie  şi  gândire.                                                                                                   tre  Greutăţile  sunt  dc  necrezut.  lup<A-l
                                      g-le  ale  gramaticii,  ale  stau  îrvtr-0  strinsâ   nale  ccac  Valoroasele  maşini  şi  instalaţii  ale   ma  din  proprie  experienţă,  ce  valearc  au
          abH  Haite®  fondului  principal  de  cuvinte                                                                                                 aprigă  Dar  clasa  muncitoare  nu  şl-a  pier­
                                      legătură.   La   studierea   morfologiei   Insuşirudu-şi  experienţa  sovietică  des­  uzinelor  MotovUihin  şi  aproape  întregul   munţii  de  aur  şi  riurile  de  lapte  promise
           a  structurii  gramaticale  a  unei  limbi,                                                                                                  dut  moicdală  curajul  Nu  şi-a  pierdut  ni­
                                      trebuie  să  se  arate  elevilor  că  schimbările   pre  valorificarea  moştenim  culturale.  In-   inventar  al  nodului  de  cale  (erată  Perm   de intcrvenţionişti
          dilmbârvle   neîncotale   intervenite   In                                                                                                    ciodată  curajul  nici  Perfidul  Bolşevic  A-
                                      cuvintelor  sînt  determinate  de  îmbinarea   stilutoîo  noastre  de  lingvistică  au  început
          nrvpoz.iţia  vocabularului  mal  Ales   cuvint9lor  In  propoziţii  In  acelaşi  timp,   munca  de  reconsiderare  a  operelor  ling­  căzură ostiei in mîmile vrăjmaşului.  Se  apropie  de  mesă.  luă  un  carnet  de   menea  c  o  ţari  bogată;  are  muilt  arma­
          Temelia  limbii  In  învăţătura  sbstmistă                                            Istovită,  Armata  a  treia  se  retrăgea  sub   note şi Işl însemnă ceva  ment  Dar  unde  se  v?  căli,  unde  se  va
                                      eleva  trebuie  să  capîte  noţiuni  precise  şi   viştilor  noştrx  din  trecut  (A.  Cihac.  H
          â  in  structura  gramaticală  a  Umbli  şi  ha                                      presiunea  inamicului,  iar  Armata  a  doua,   —   Povesteştc-1  tovarăşului  Stalin.  cum   moturiza  tînăra  noastră  armată,  dacă  nu
                                      asupra  sistemului  formelor  de  roflexiunl   Tiktin,  I  Bogdan  şi  Al.  Lambnor)   dm  o  ramul  comandantului  şef  trădător,   I-a  adus  lacov  al  tău  pe  sergentul  ame­
          mdul  el  principal  de  cuvinte  .“,.Crama-                                                                                                  in lupte mari cu duşmanii?...
                                      proprii  părţilor  dc  cuvânt  Pentru  aceasta   Problemei"   aolivltiţu   lingvistice   din
          ca  stabileşte  regizMe  de  modificaire  a                                          nu  interveaea  in  luptă  ş\  nu-1  dădea  ni-   rican. interveni Griniova  Făcu dţlva paşi prin va|on
                                      este  necesar  să  se  concentreze  atenţia  de-   ţara  noastră  sînt  ridicate  de  insăşt  viaţa
          ivinibeJor,  regulile  de  combinare  a  cu-                                         ciun ajutor                   —  Nu l-a adus lacov. ei Şi$ l £hin!  Se  lăsase  o  linişte  adincă  Tinerii  mdJ-
                                      vulor  asupra  formelor  insăşl  luate  în  a-   şi  nevoile  culturale  ale  oamenilor  care
          Im/tetLor,  in  pccrpoi'iţu”.  Iar  în  fondul                                        In  acest  moment  groaznic  scsca  lo  Viat­  —  Un  sergent  american?  întrebă  Stalin   tari  aşezaţi  ta  cele  doua  capote  ale  me­
                                      fana  propoziţiei,  loloslndu-se  in  special  ta-   construiesc   socialismul.   „Anii   puterii
          rineipai  de  cuvinte  „intri  ca  nudleu  toate                                     ca,  venmd  dc  la  Moscova,  trenul  ComUiei   cu interes Ia spune  sei  asouPau  cu  atenţie,  ca  şl  Grlnlova
                                      boîe  de  deolinar®  şi  de  conjugare  In  stu­  populare  —  a  spus  tov  Gh.  Gheorghiu-
          Idicînile”  şi  el  „trăieşte  multă  vreme                                          Comitetului Central           Comisarul  povesti  cum  uriaşul  dc  $işl-   care.  cu  caoul  plecai.  îşi  nota  grăbită  ceva
                                      dierea  morfologiei  trebuie  să  se  acorde  o   DeJ  —  sint  enl  de  puternic  avîr.t  econo­
          e-a  lungul  veacurilor  şl  dă  limbii  o  bază                                      La  5  lanuorii:  1019  trenul  se  apropie  de   ghin  îl  prinsese  pe  Johnson  pe  drum   în  caetul  aflat  in  faţă  Frolov  U  privea
                                      atenţie  specială  analizei  morfologice  iar   mic  şi  oulturaJ  al  forţelor  creatoare  ale
          entru formarea de noi cuvinte"                                                       peronul  scund,  presărat  eu  pieteiş,  al  gării   Stetln Începu să rida  pe  Stalin,  fără  să-şi  la  ochii  dela  el  —  şl
                                      .•vnaltea sintactică,  in raport cu aceasta, tre­  poporului,  atâta  timp  ţinute  sub  obroc  de
          Urmind  teoriile  staliniste  despre  limbă,   buie  să  aibă  un  rol  subordonai  Prin  stu­  capitalism"  Poporul  nostru  bnsetat  de  cul­  Viatca  Mai  mulţi  inşi  ieşiră  grăbiţi  ln  în­  —  L-n3 luat in braţe? Minunat!  se  gindea  că  această  convorbire  va  râ-
          are  au  îmbogăţit  marxismul  şi  au  scos   dierea cintaxci situaţia se inversează  tură  işi  iubeşte  cu  înflăcărare  limba  şi   tâmpinarea  noilor  veniţi.  Unii  se  prezen­  Apoi  chipul  său  luă  din  nou  o  expresie   mine  întipărită  în  minte  pentru  toată
          ngvictroa  sovietică  din  stagnarea  In  caro   O   atenţie  suficientă  trebuie  dată  şl  fo­  vrea  ca  ca  să  devină  cu  adevărat  In  a-   taseră  pentru  a  da  îndată  expbcaţii  sau   serioasa,  concentrată  şi  Ii  puse  Iul  Frolov   viaţa.
          •  găsea  ţi  metodele  de  predare  a  limbii   neticii  a  cărei  cunoaştere  ajută  pe  elevi   ceastă  epocă  „un  instrument  de  luptă  şl   ca  să  raporteze  asupra  situaţiei  mrtitare.   o  întrebare,  aparent  in  altă  ordine  de   —   WUson.  Churehill?  continuă  Stalin.
          u  căipM**t  im  nou  Impuls  iar  Interesul   în  studierea  morfologiei,  in  pronunţarea   de dezvoltare a societăţii"  economico  şi  politice  Alţii  socoteau  ca  o   idei  dar  in  realitate  în  strînsâ  legătură   El  contau  pe  (aptul  că  trupele  lor  vor  face
          entru  aceste  probleme  o  crescut  mult  in   exactă şl mai ales In scrierea corectă  Activitatea  intensă  cc  se  desfăşoară  în   datorie  a  lor  sâ-i  Lntimpine  personal  pe   cu discuţia anterioară  jencţuine.-i  eu  trupele  lui  C&lceae...  Acesta
          Ulmul timp.                  învăţătura   staUnistă   despre   limbă  şi   vederea  publicării  Gramaticei  şi  a  Dicţio­  membrii  Ccmisiel,  trimişi  aici  de  Comi­  —  Tovarăşe  Frolov!...  Dar  dumneata  eşti   era  planul  lor  Noi  insă  îl  vom  arunca  şl
          Problemele  de  bază  care  se  pun  In  pre-   myrole  sprijin  acordat  de  către  Pariului   narului  limbii  romine  literare  contempo­  tetul  Central  al  Pirtidului  Comunist  (bol­  gata joentru o ofensivă?  mal departe p? urni de alţii
          «area  limbii  in  şcoaiLa  noastră  sînt;  Jnsu-   Muncitoresc  Romun  cultivării  limbii  ro-   rane,  a  Dicţionarului  ruso-romîn  şi  ro-   şevic)  din  Rusia  şi  de  Consiliul  Apărării   „Iată principalul!” gîndi comisarul.  Se uită la ceas şi se apropie de masă:
                                                                                                                                                            Ce  ai  cerut  dumneata?  Ce  material
                                                                                                                                                         —
          |.rea  de  către  elevi  a  unul  vocabular  cit   mîne,  sprijin  izvorH  din  însuşirea  învă­  mîno-maghiar,  sint  o  dovadă  concludentă   Alţii  veniseră  să  vadă  măcar  dela  dis­  —  Cred  că  suntem  gata.  tovarăşe  Sta-   de război? Ai o bslâ?
          iai  alea.  cunoaşterea  sensului  cuvintelor   ţăturii  marxiste  despre  rolul  limbii  ca  In­  a  marelui  sprijin  acordat  dezvoltării  ling­  tanţă  trenul  dela  Moscova  şi  pe  omul  care   lan!  răspunse,  ridieindu-ee  dm  nou  în  pi­
          I  expresiilor  caracteristice  limbii,  insu-   strument  de  luptă  şi  dezvoltare  a  socie-   visticii  de  către  Partidul  Muncitoresc  Ro-   ralvase Ţnnţînul  cioare  Tovorăşe  S'.aJm.  continuă,  emo­  Frolov îi întinse raportul
          Irea  legilor  gramaticale  forvatlce,  mor-   lăţli  şl  ca  formă  a  culturii  naţionale,  au   mln,  Guvernul  R  P  R  şi  Prezidiul  Acade­  Stalin  cobori  din  vagon  împreună  cu   ţionat,  —  avem  o  directivă  s  comandan­  —   Trebue  so  dam  mal  mult!  spuse
          cJoglce  şi  sintactice,  cunoaşterea  ţi  aph-   creat'şi  in  ţara  noastră  condiţii  favorabile   miei ItPR  DzerjLnschi  După  ce  strinse  mîinile  acti­  tului  şsf,  potrivit  căreia  o  parte  din  tru­  Stalin.
          ■arca  corectă  a  regululor  ortoepice  ca  şi   pentru   dezvoltarea   lingvisticii   pe   baze   Prof  OPREA  VALENTIN   viştilor  militari,  de  Parlid  şi  dala  institu­  pele  dm  zona  Coti  as  trebuesc  mutat?  pe   Râsfomd  paguufe  raportului,  mirt  nu­
          irtograălce, realizarea prinoipiulul Istoric  ştiinţifice.         Şcoala Pedagogică Dev’a  ţiile  sov.jct'ce  din  Viatca.  ii  pofti  numaide-   calea  ferată  ce  duce  la  Vologda  ln  a-   mărul do tunuri, procetile, cartuşe
                                                                                               cit la el pe unii dintre ei  celaşl  timp  ni  s-a  ordonat  să  întărim  o-   —  Veţi  avea  totul  Face|î-I  tovarăşului
                                                                                                                            p  ir  a  rea  Dar  cum  o  să  putem  întări  a-   Frolov   împuternicirea,   urmă.   adresîndu-
                         Pin izvorul învăjăk'rii nepieritoare                                   Stelln  stătea  în  picioare  spriPnil  de  pe­  părarea  atita  timp  cit  comandantul  şei  ne   sc  unuia  dintre  militari  $i  să  ovoţl  grijă
                                                                                               rete.  ţinind  in  mină  luleaua  cu  ciubucul   ia unităţile?...  de  echipament  călduros.  d?  aprovimena-,
          Freocupat  îndeaproape  de  reorganizarea   transformăm  noi  această  nepieritoare  în­  date  Vn  exploatare  tocmai  in  luna  august,   curbat  Era  îmbrăcat  înlr-un  veston  ce­  Stelm rise uşor  re  de  transport  Sectorul  de  Nord  c  un
         ie  baze  noi  a  indusUci,  de  refacerea  ei   văţătură   inii-o   metodă   cducâtoaro   de   ţtar  îrvtrucît  în  stmtul  lă  unde  se  pregă­  nuşiu.  lung,  cu  un  guler  tare  nu  prea   —  Cunoaştem povestea!  sector foarte important .
          hter  în  anu  ce  eu  urmai  după  eucen-   roade?     tesc  acestea  s-ou  introdus  două  craţere,   înalt,  care  nu-i  stingherea  mişcările  gi-   —   In  felul  acesta  se  lasă  descoperită   Crerind  că  audienţa  luase  sfîrşit.  Grl-
         en  puterii  politice  şi  economice,  marele   Comunişlii  —  în  primul  rînd,  într-o  şe­  cele  două  locun  de  muncă  vor  da  cărbune   tului  —  Şl  in  pantaloni  bufanţi  dc  culoare   linia  Cofclas—Dvina  de  Nord.  adică  sec­  niova se ridică Jn picioare
         Iţişi  in  a  acordat  o  însemnată  atenţie  nou-   dinţă  a  bucului  organizaţiei  de  baza  au   încă in cursul lunii martie  cenuşie,  vîrîţi  in  cizme  moi  Avea  un  păr   torul  ocupot  de  brigada  mea.  —  continuă   —  Nu.  pe  dumneata  am  să  te  mal  reţin
         ui  mod  dc  muncă  a  irvilkt-oi-n  pe  baza   analizai  sîsrea  lucrumlor  Şi  au  holărît  c.»   Dc  asemeni  un  alt  abatoj  din  stratul  IS   negru  bogat,  ier  mnslâţlle-i  dese  npnoape   Frolov   —   Si   există   oameni,   tovarăşe   un  afcrl  (te  oră.  il  spuse  Stalul  Trebue
         ■truoturii  organizr/torice  schimbate  şi  a   flecare  membru  aj  biroului  să  sc  ocupe   a  fost  mecanizat  cu  cinei  luni  'înainte  de   că-i acopereau buzele  Stalin  care  insistă  ca  aceri  orden  să  fie   să  stăm  de  vorbă  asupra  un«r  persoane
                                                                                                                                                        din comandamentul dela Vologda...
          eluilui  nixi  conceput  tn  lumina  condiţii­  de  im  cnumlC  sector  de  producţie  A.şa  do   termen.  Lor  la  puţul  .,7  Noembne"  s-a  pus   La  o  mas!  lungă  acop&rită  cu  muşama,   executat. Sintem nedumeriţi...
         lor  matenaile  oreats  de  victoria  Marei  Re­  pildă,  mie  mi-au  loat  incredlaţate,  aba­  in  funcţiune  un  troliu  electric  ce  îidocu-   p?  care  se  aflau  Îngrămădite  o  mulţime   —   Numai  nedumeriţi?  întrebă  repede   După  ce-i  mulţumi  călduros  tovarăşului
         voluţii Soelafliste din Octombrie  tajele  tinorotulud.  In  fiecare  zl  Împreună   eşte munca a doi oameni in flecare schimb.  de  hîrtli.  şedeou  mai  mulţi  militari  şl  ci­  Stetîn  Stalin  pentru  tot,  Frolcv  ieşi  din  vagon
          Anartizind  in  lucrarea  sa  ..Situaţie  nouă   ou  secretarul  organizaţiei  VJ  T  M  ,  şeful  dc   Lucrăm!»  dc  mecanizare  şi  organizare  a   vili  Printre  el  Florov  il  văzu  pe  Dzerjm-   —  Suntem indi«naţî tovarăşe Stalin   cu  simţ  ii  mintul  unui  imens  şl  puternic
         —  suarcmi  noi”  —  starea  economică  gene­  secior  sau  cineva  de  la  sindicat,  străba­  muncii,  continuă  Sîntcm  hotăriţi  să  facem   schi  După  ee-şi  aruncă  privirea  ochilor   Anta-ţ o încălcare evidentă a directivelor   val  de  bucurie  care  parcă  il  luase  pe  sus
         rală  a  ţării,  marote  gindit9r  al  timoori-   tem  galeriile  minei  şi  ne  informăm  atît   din  fiecare  loc  de  muncă  un  abataj  pro­  săi  albaştri-cenu«ii  asupra  celut  ce  intra­  lui Lenin Aid mlroese a trădare!  Afară  era  un  ger  năpramlc  Pe  oeruJ  în­
         lor  noaslTe  a  trzaat  cîteva  din  principa­  de succesele cît şi de lipsurile oamenilor  ductiv   Inzestrît   cu   utilaje   şl   mijloace   se,  Dzerjinsrhl  îşi  puse  hîrthle  de  pe  masă   După  ce  xpusese  aceste  cuvinte,  la  care   tunecos  de  ianuarie,  se  iviseră  stele  «cli­
         lele  sarzim  ce  revin  cadrelor  Industriei   Săptămînal.  la  şednţo-'e  de  organiraţie,   perfecţionate  de  extracţie  a  cărbunelui,  sl   In scviolă şi ii spuse lui Stalin:  eJ  însuşi  nu  se  aşteptase,  Frolov  simţi  tre-   pind  Lui  Frr.lov  i  se  părea  că  şi  luminile
         devenită  de  acum.  proprietate  a  între­  membrii  informează  biroul  de  cele  con­  organizăm  munca  Intr-un  chip  nou  şl  să   —  Deci, eu plec, losif Vissarionovlcl...  eindu-i un fior rece pe spinare  d:n gară ard cu aceeaşi strălucire
         gului  popor  El  a  arătat  că  asigurarea   statate  şl.  propun  măsuri  de  imbunMSţl-   uşurăm  pe  cit  poslhil  condiţiile  de  lucnj   —  Da. du-te. Fellx Edrmmdovici  Stalin  tl  ascultă  calm  pînă  ta  capăt,  a-   „Sencursc!  Să  risipim  ca  fumul  toate
         brzţalor  de  muncă  rvrresare  compurlumn-              ale  minerilor  Şi  fără  indolală  holirirea   Dzrr-jinschl îşi imbrăcă şuba, ls' puse  poi  Si  spuse  pe  un  ton  care  arăta  că  e   unelti-nlte  tui  Wilsnn  s<  ChurchUt.  ."  gân­
         tolor  productive,  n-a  rezolvat  telul  Şl  vor-   rea  muncii  Mombrîl  de  partid  care  ab­  şa ; r»ca şl Ieşi.  vorba despre chestiuni demult hotârîte:  dea  îmbătat,  amintlndu-şl  din  nou  amă­
                                      sentează  nemotJvai  de  la  şut  sînt  chemaţi   noastră  va  fl  realizabilă  Imestraţl  cu  mij­
         bmd  în  cel  de  nL  treiil-  j  capitol  al  acestei                                 Slalin  îl  aruncă  o  privire  Iul  Frolov  care   —  N-avea grijă... Acest „ordin" este re­  nuntele convorbirii cu tovarăşul Stalin
                                      In faţa buroului şi traşi la răspundere  loace  perfecţionate  de  extracţie  a  cărbu­
         lucrări  dcapre  organizarea  muncii,  Shl'ă<n           nelui.  vcm  organiza  munca  înlr-un  chip   se oprise şovăitor în uşă.  vocat  Armta  »  $asea  va  primi  astăzi  un   Peste  o  oră.  după  ce-şi  luă  rămas  bun
                                       Şedinţe  au  loc  şi  cu  tehnicienii  Aceştia,
         a  sublim-at  i  „Cind  munca  este  organizată          nou  şi  vom  asigura  condiţiile  optim?  mi­  —  Intră, tovarăşe!  nou ordin:   reinceapă operaţiuni active  dela  Gnniovs,  se  inloarse  la  gară  ca  să-şi
                                      încă  de  la  începutul  anului  au  primit  tar-
         cum  trebuie,  oînd  ts>;e  organizată  rătpun-          nerilor  ce  vor  să  sporească  neîncetat  pro­  Toţi  ceilalţi,  afară  de  Grlnlova  s»  de  doi   in  direcţia  Arhmgheflse  In  ce  stare  sint   vizeze  la  comandantul  staţiei  actele  de
                                      clma  de  a  ze  ocupa  fiecare  de  el  te  o  grupă,
         decea  fiecăruia  rcntru.o  muncă  anumită               ducţia de cărbune            mulitari tineri, Ieşiră din salon  rluri'le  spre  Sencursc?  Trobue  să  lovim   călătorie
                                      in  scopul  realizării  zilnice  a  sarcinilor  de
         cind  sini  ataşate  la  maşioi  şi  maşini-                                           Frclov  se  prezentă  Stalin  re  s.proole  de   acolo u/vîe inamicul nu se aşteaptă-  Liniile  erau  pline  dc  garnituri  goaie,
                                      plan  Ca  urmate  aceslpi  măsuri  nnm;l-ul   Fără  îndoială,  holsrhea  noastră  va  pu­
         unelte  anumite  grupuri  d?  munoilori,  cind                                        ol.  îi  intmsc  prietenos  mina  şi-l  pofti  sa   Frolov  tăcea,  uluit  de  Înţelepciunea  a-   aduse  în  cursul  zilei  dela  Glazov  Luminile
                                      grupelor  rămase  sub  normă  a  scăzut  s : m-   tea  deveni  fapt  Garanţie  e  faptul  că  jn
         schimburile  sînt  organizote  cu-,o  trebuie                                         ia loc Io masă              cestoi idei simple           roşii  şi  verzi  ale  macazurilor  licăreau  tn
                                      ţiter,  i»r  rectorul  IV  caia  in  cursul  cnu-   fruntea  mare-  de  mineri  sl>au  tovarăşi  ca:
         şi  cînd  acele  schimburi  nu  sint  mai  P’’?-                                       —  Mi se pare că eşti fost marinar?  ,,Să  atacăm  Scr.cursci/1 1   Nimeni  dintre   noapte  Se  auzeau  filierele  dese  ale  lo­
                                      lui  trecut  era  codaş,  e  acum  al  doilea  pe   Vin  Andrei,  f3onle  Pavel,  lancu  Octavian.
         jos  de  altele  in  ce  priveşte  calitatea  şi         lovan  Andionic  şi  alţii  cari  produc  încă   —   întocmai,  tovarăşe  Stalin!  răepunse   noi  nu  s-a  jrndit  la  asta  Da,  se  poate   comotivei  de  manevră,  se  auzeau  twm-
         calificarea,  ctnl  există  aceste  condiţii.  —   cxploolare  de  pp  acum  in  contul  lunilor  aprihe-mai,   Frolov  ridtclndu-se  In  picioare  şi  luînd   Iovi acolot... In spatele inamicului.,.".  pcanele  lovite,  nechezatul  cailor,  zgomotul
         siptimîna  neîntreruptă  duce  la  o  creş­  In  scopul  reducerii  trep'ale  *  pastori­  dar  garanţia  ngurâ  e  însăşi  partidul  sta-   poziţia de drepţi  —   Se  spun?  ci  acolo  sini  păduri  dese   greu  al  tunurilor  cane  se  îmbarcau  pe
         tere  calosalfl  a  productivităţii  muncii.  Io   lor  neproductive  şi  a  organizăr-i  procesu­  —  la  loc.  te  rog.'...  Ei  cum  sten  trebu­  şl  zăpezi  de  nclrr.ciil,  continuă  Stalin  pn-   platforme.  Totul  ce  se  petrecea  ln  gară,
         Imbunătăţirpa  calităţii  muncii,  la  lichida­  lui  de  producţie,  s-a  trecut  la  o  progrziivă   linist  o  cărui  forţă  c  nepierlloare  şi  din   rile In sectorul Dvlnoi de Nord?  vindu-1  ţintă  p?  comisar  Oamenii  au  să   acum.  vorbea  parcă  de  pregătiri  Intense
         rea ltpaei de rîi?p;indere perscnablâ".  mecanizare  a  locunior  de  muncă  Numai   care  noi  luăm  tărie,  o  învăţăm  şi  o  vom   Comisarul  începu  să  vorbească  repede   poată trece? Ce crezi?  pentru aprigele lupte viitoare.
          învăţătura  slaJinistă  cu  priviTe  la  or-   prm  introducerea  locomotivei  dc  or*,  tone   aplice  cu  succes  holărîţi  să  sporim  neîn­  Stalin il opri cu blândeţe:  —  Au să treacă! răspunse Frr.lov.  In  clipa  aceea,  pe  linia  principală,  tre­
         gianiiarea  muncii,  a  constuluvt  pzntru  noi   la  sectorul  111.  nr.ufi  oameni  rămân  dispo­  cetat producţia şi productivitatea muncii  —  Nu !t grăbi Avem destul timp  —  Dar tunurile'’  nul  Comisiei  Comitetului  Centrai  se  puae
         un  tzvcrr  de  nesecate  învăţăminte  Aplică­  nibili  pcivt'u  a  f\  plastţi  la  cărbune  Bine   Fro!ov Începu să vorbească mai calm  —  O să le trecem ..  in  mişcare  Roţile  vagoanelor  loveau  ca­
         rii  acesteia  •  se  daioresc  succesele  noas­  Înţeles  mecanizarea  asigură  jşl  o  .accele­  MTHAI CAROL  Stalin II asculta cu atentle. punîndu-i dm   Pe  chipul  uscăţiv,  bătut  de  vlnt.  al  lui   denţat la încheieturile linJel îngheţate
         tre                          rare  a  lucrărilor.  Cele  două  abataje  fran-   Secrclaru! organizaţiei dc ba2i
                                                                                               cind in cind Întrebări, la care comisarul   Frolov, se Ivi un zimbet  Privind  in  urma  acestui  tren  care  pleca
          Oum  am  mvmoit  noi,  cum  am  reuşit  să  tale din sectorul IV de pildă, urmau să fie  P M R — rruna Vulcan  | îi răspundea îndată  —  Tovarăşe  Stalin!  spuse,  din  toată  Ini­  pe front, Frolov îi ură In glnd noroc
                                                                                               zavaturî  Nu  s-au  interesat  de  asemeni   suprafeţe   neîndestulătoare   vor   cerc   co­  Sarcini  de  mare  însemnătate  le  revin
                           Ou iiou mijloc de aprovizionare a oraşelor                          cum  sîni  cultivate  loturile  primite  in  fo­  mitetelor  executive  ale  sfaturilor  popu­  şi  întreprinderilor  industriale  locale  pre­
                                                                                               losinţă,  dacă  îe  respectă  regulile  agro­
                                                                                                                            lare  să  II  se  repartizeze  terenurile  virane
                                                                                                                                                        cum  şi  cooperativelor  meşteşugăreşti  Ele
                                                                                               tehnice  şi  dacă  ele  sint  folosite  in  «co­  sau  nccultivale  dm  jurul  oraşelor  în  ve­  au  datoria  de  a  confecţiona  din  resurse
                      şi centrelor muncitoreşti cu legume şi zarzavaturi                       nerii  şi  tehnicienii  agronomi  nu  au  dat   derea  atribuirii  lor  muncitorilor  şi  func­  locale  uneltele  necesare  pentru  cultivare®
                                                                                               pul  pentru  care  au  lost  repartizate  Ingi­
                                                                                                                            ţionarilor  pentru  a  Ic  cultiva  cu  legume
                                                                                               îndrumări   agrotehnice   muncitorilor   şi   şi zarzavaturi  acestor  lotun  legumicole  ş<  de  a  le  pune
                                                                                                                                                        in  vînzare  pentru  muncitorii  şi  funcţio­
           Aprovizionarea  oraşelor  şi  centrelor  m-   ou  reuşit  să  obţină  asemenea  cantităţi  do   ha  teren  făiă  a  fl  cultivat  şi  cceasto  da­  funcţionarilor   despre   felul   cum   tre­  narii care cultivă legume.
         dustniAle  cu  legume  şi  zarzavaturi,  este  o   legume  şi  zarzavaturi  in  cit  şi-au  asi­  torită  faptului  el  sfatul  popular  orăşe­  buie  îngrijite  culturile,  nu  le-au  arătat   Sarcmi  de  mar»  rărpundere  le  revin
         SArcină  de  cea  msl  mare  însemnătate  pe   gurat  in  mare  măsură,  iar  unii  chiar  în   nesc  nu  s-a  preocupai  pentru  a-I  identificî   care  sint  regulile  agrotehnice  de  ingri)ire   şi  sfaturilor  populare  v Ble  trebuie  ca  prm   Inginerilor  agronomi  le  revine  sarcina
         care  partidul  şi  guvernul  o  pune  în  (aţa   întregime,  nevoii?  de  consum  din  produc­  şi  pentru  a-l  da  în  folosinţă  muncitorilor   şi  cum  trebuie  organizat  sistemul  de  iri­  seaţiile  agricole  să  Identifice  toate  tere­  de  a  îndruma  muncitorii  şl  funcţionarii
         noastrră  în  această  perioadă  Ca  urmare  a   ţie proprie.  Organele  sindicale  orăşeneşM  şi  raionale   gaţie  Doi  această  cauză  unit  muncitori  d?   nurile  virane  şi  necultivate  şl  cel  mai  tlr-   pentru  ca  să  îngrijească  In  bune  condiţl-
         Wotirîrilor  plenarei  din  august  1933,  parti­  Exemple  de  acest  fel  avem  multe  în   au  manifestat  de  usemeni  o  loială  nepă­  la  fabrica  de  teracotă  şi  fabrica  I.VRT   ziu  pînă  la  13  marile  să  )e  repartizeze  în­  unl  culturile  de  legume  şi  zarzavaturi  de
         dul  şi  guvernul  au  luat  o  scrie  de  măsuri   regiunea  ncastră  Muncitorii  Avram  Aron,   sare  in  această  privinţă,  iar  comitetul  ra­  di«  Deva,  au  dat  o  proasta  îngrijire  cul­  treprinderilor  solicitante  pentru  a  fi  date   oe  loturile  ce  le  primesc  in  lotcsuiţă  pro­
         care  au  menirea  de  a  asigura  putermee   Eftimie  Elena,  Socolcscu  Sofia  şi  alţii  de   ional  de  partid  mulţumindu-se  cu  aseme­  turilor  )ăsindu-)c  să  le  năpădească  buru­  in  folosinţă  pe  mai  mulţi  ani  muncitorilor   prie
                                                                                                                            şi funcţionarilor
         baze  legumicole  Ln  jurul  oraşelor  şi  a  cen­  la  intrppi  jnderoa  D  C  A  din  Deva  de   nea  situaţie  nu  a  controlat  felul  cum  a-   ienile  Nc  cunoscird  regulile  dc  îngrijire   Consiliul  sindicat  regional  ore  obliga­
         trelor  mduslriale  in  scopul  satisfacerii  ce­  exemplu,  muncind  bine  loturile  legumicole   cestea  se  ocupă  p.mlru  a  da  viaţa  Hotâ-   a  culturilor,  regulile  de  plantare  a  lor,   Hotârlrea   recomandă   muncitorilor   şl   ţia  de  a  îndruma  şl  controla  organele
         rinţelor   mereu   cresdnde   ade   oamenilor   primite  în  folosinţă  anul  trecut  au  reu­  ririlor  partidului  şi  guv'e-Tiului  cu  privire   mulţi  muncitori  şj  funcţionari  nu  au  să­  funcţionarilor  ca  loturile  legumicole  ce  le   sindicale   din   Întreprinderi   şl   instituţii
         muncii  cu  carloti,  legume  şi  un-a  vot  un   şit  ca  de  pe  o  suprafaţă  de  circa  <00   la  îmbunătăţirea  aprovizionam  oamenilor   dit  răsadurile  la  limo  sau  le-au  sădit  prea   primesc,  să  fie  cultivate  cu  cartofi,  roşu,   pentru  ca  ele  să  se  ocupe  îndeaproape  de
           Hotărârea  partidului  $1  guvernului  ou   mp  cit  i-a  fost  repartizat  unei  familii   muncii cu legume şi zarzavaturi  dese, etc.  ardei,  ceapa,  usturoi,  vinete,  intcrealîn-   mobilizarea   muncilonlor  $1  funcţionarilor
         iprivJre  la  imbunătSţli-ea  sistemului  de  con­  să  obţină  cantităţi  de  legume,  zzrzavaturi   Conducerile   administrative   şl   organele   Deşi  un  maie  număr  de  muncitori  care   du-se  printre  ele  «alată,  fosoie.  ridichi,   la  organizarea  grădinilor  d?  zarzavaturi
         tractare  a  legumelor,  zarzavaturilor,  se­  şi  cartofi  care  să  le  ajungă  pe  întreg  cursul   sindicale  ale  multor  întreDrindori  nu  nu   au  cultivat  legume  şî  zarzavaturi  pe  te­  pătrunjel,  mărar  şi  alte  legume  şi  zarza­  la  timp,  la  întreţinerea  lor  ln  bune  eon­
         minţelor  de  legume,  fructeflor  şi  struguri­  anului   Muncitorii   Timar   Va'entin.   Că­  avut  dc  asemeni  anul  trecut  o  preocupare   renuri  date  in  folosinţă  proprie  au  obţinut   vaturi  Comitetele  smdicate  nu  datoria  de   diţiuni  agrotehnice  şl  să  se  ocupe  de
         lor  de  masă,  precum  şi  nlte  măsuri  care   tălină  Aurel.  Adoreon  Sobo  şl  alţii  de  la   pentru  a  sprijini  munoitorh  şă  primeoscâ   HuUnte  deosebit  de  frumoase  prin  faptul   a  organiza  participarea  familiilor  de  mun­  popularizarea  fruntaşilor  «n  cultivarea  de
         au  fost  lu*te  în  cursul  anului  trecut  cu   fabrica  „Tcba"  din  Sebeş,  pe  lingă  faptul   loturi   legumicole   in   folosinţă.   Astfel,   că  au  dat  o  bună  îngrijire  culturilor,  to­  citori  şi  funcţionari  la  executarea  lucră­  legume şl zarzavaturi
         pnvire  Ia  dezvolt  are-j  legumicul  furii  în   că  s-au  aprcvizionat  pe  întreg  anul  cu   I  C  S  H  cu  toate  ci  a  avut  însemnate   tuşi  nu  s-a  făcut  nimic  la  noi  in  regiune   rilor  de  irigare  a  loturilor  legumicole  a-   Organizaţiile  de  parlid  din  întreprinderi
         ţara  noastră,  au  drept  scop  stlmuiarea   legume  şi  zarzavaturi  de  pe  micile  loturi   suprafeţe  de  teren  viran,  bune  pentru  a   pentru  popularizarea  rezultatelor  bun?  ob­  colo  unde  s>nt  condiţii  naturale  pentru  a-   şi  Instituţii  trebuie  să  fie  la  înălţimea  ro­
         producătorilor  de  a  cultiva  suprafeţe  cit   dc  teren  cc  Ic-au  avut  in  folosinţă,   fi  cultivate  cu  legume,  totuşi  nu  a  dat   ţinute  de  ei,  ca  acestea  să  constituie  un   eeasta,  iar  acolo  unde  aceste  condiţii  nu   lului  Ier  de  Îndrumător  şi  eonducârtor  po­
         mai  mari  cu  legume  şi  zarzavaturi  şi  de   reuşit  să  Iaci  şi  însemnate  economii  d?   muncitorilor  mei  o  palmă  dc  pămînt  pe   imbold  şi  pentru  alţi  muncitori  şi  lunc-   exista  şi  apa  se  află  la  o  mică  adincime.   litic  Ele  trebuie  să  controleze  sistematic
         a  măn  producţia  pe  suprafeţele  cultnvote   bani  tn  bugehil  familiilor  lor.  economii   care  să  cultive  legumele  şi  zarzavaturile   ţionan.  Staţiile  dc  radioficare,  gazetele  de   să  fie  săpate  fintîni  cu  forţe  propni  In   telul  cum  sfatunle  populare  s»  organele
         Dlc  sint  o  dovadă  puternică  a  grijii  pe   ce  ajung  pînă  la  2000  lei  pentru  fiecare   necesare,   lăsîndu-l   nccultivat   în   întreg   perote  şi  agitatorii  lipsiţi  de  îndrumare   vederea Irigam cullurilor  .sindicale   se   preocupă   de   aplicarea   în
         care  partidul  şi  guvernul  nostru  o  poarll   . familie  cursul  anului.  Lipsuri  de  acest  fel  s-au   dm  partea  orgxomzaţillor  de  partid  au  pus   Hotărârea  precizează  că  muncitorii  şi   practică  a  sarcinilor  trasate  de  această
         pentru   buna   aprovizionare   a   oamenilor   In  hntărîre  se  arată  că  rezultatele  obţi-   manifestat  şi  la  sfaturile  populare  şi  orga­  sub  tăcere  această  problemă  dc  mare  im­  funcţionam  care  au  In  folosinţa  lotui>le   Hotârire  Au  de  asemenea  datoria  să  des­
         muncii,  pentru  ridicarea  neîntreruptă  a   nule  nu  sint  însă  nici  pe  departe  cores­  nele  sindicale  din  oraşele  şi  centrele  in­  portanţă sncoluid-o ca Ceva nc însemnat  legumicole  se  pot  aproviziona  cu  cartofi   făşoare  o  susţinută  muncă  politică  de
         nivelului  lor  dc  viaţă    punzătoare  cu  posibilităţile  existente  şi   dustriale:   Alba tulia, Orăjtic. Simcna,  Pentru  înlăturarea  lipsurilor  manifestate   de  seminţe  şi  cu  seminţe  de  legume  şt   masă  în  scopul  de  a  arăta  muncilerilor  şi
           La  24  februsme  ac.,  Consiliul  de  Miniştri   cu  interesul  mamfcslat  de  muncitori  şi   Calun  şi  altele  Este  limpede  faptul  că   anul  trecut  şî  pentru  a  sorljml  iniţiativa   2arzavahjn  dc  pe  piaţă  sau  da  la  organi­  funcţionarilor  importanţa  politică  şi  eco­
         şl  C  C  al  P  M  R,  au  elaborat  Hotârlrca   funcţionari  de  o  beneficia  de  avantajele   dacă  toate  suprafeţele  de  teren  viran  din   ;i  preocuparea  muncitorilor  şi  funcţiona­  zaţiile comeitiale de stat si cooperatiste  nomică  3  acestei  hotărâri,  pentru  a  le  a-
         cu  privire  la  extinderea  şi  îmbunătăţirea   acordate  celor  care  pr?<au  in  folosinţă  a-   regiune  ce  sc  pretează  pentru  a  fi  cul­  rilor  de  a  folosi  din  plm  loturile  de  teren   Pentru  a  înlesni  aprovizionarea  cu  ră­  râta  avantajele  ce  le  au  ln  urma  culti­
         cultivăm  de  cartofi,  legume  şi  zarzavaturi   semenca  loturi  individuale  Comitetele  e-   tivate  eu  legume  ar  L  fost  identificate  şi   ce  le-ou  fost  puse  la  dispoziţie  tn  mod   saduri  a  muncitorilor  şî  funcţionarilor,  sfa­  vării  de  legume  şi  zarzavaturi  Comuniş­
         pe  loturi  mdivHuale  de  către  muncitori  şi   xecutive  ale  sfaluivlor  populare  nu  au  În­  date  in  folosinţă  muncitorilor,  mll  de  fa­  gratuit,  Holărîrea  partidului  şi  guvernului   tul  popular  regional  a  şi  luat  măsuri  să   tii  dm  întreprinderi  şi  instituţii  trebuie
         funoţicnan  în  oraşe  şl  centre  muncitoreşti   ţeles  însemnătatea  atribuirii  acestor  loturi   milii  ale  oamenilor  muncii  s-ar  fi  putut   trasează  o  sone  de  sarcini,  sarcini  care   construiască  răsadniţe  pe  o  suprafaţă  de   să  Le  în  fruntea  acţiunii  de  organizare  a
         Această  hotârire  scoale  in  evidenţă  o  sc­  legumicole  in  vederea  îmbunătăţirii  apro-   aproviziona  anul  trecut  din  producţie  pro­  trebuie  să  stea  ip  centrul  atenţiei  organi­  2  SS0  m  p  care  urmează  a  fi  Insăminţate   grădinilor  de  zarzavaturi,  de  irigarea  lor
         rie  de  noi  posiboli'Lăţi  pentru  sporirea  pro­  vizjonăril  oamenilor  muncii  cu  legume  şi   prie cu legume, zarzavaturi şi cartofi.  zaţiilor  dc  partid,  a  organelor  sindicale  şl   CU  legume  Şi  zarzavaturi  timpurii  Sta­  şi  de  îngrijirea  culturilor  după  cele  mai
         ducţiei  de  legume,  zarr.avotun  şi  cartofi,   /inavztun   Aşa   sc   poate   explica   fzptu)   O  altă  lipsă  scoasă  in  evidenţă  de  Ho-   staturilor populare raionale şl orăşeneşti  tul  popular  a)  oraşului  Deva,  a  luat  de   inainlate reguli agrotehnice
         indică  noi  izvoare  de  aprovizionare  a  fa­  că,  in  unele  oraşe  şi  centre  muncitoreşti   tărlre  —  lipsă  ce  se  manifesta  de  ase­  întreprinderile  şi  instituţiile  care  posedă   Muneiton  şi  funcţionari,  luptaţi  cu  to(
                                                                                                                            asemeni  măsuri,  imediat  după  ce  3  apă­
         miliilor  muncitondor  şi  funcţionarilor  cu   au  rămas  însemnate  suprafeţe  de  teren   meni  in  multe  locuri  şi  in  regiunea  noa­  terenuri  virane  şi  necultivate,  au  sarcina   rut  Hotârirea,  pentru®  a  construi  răsad­  elanul  vostru  pentru  a  traduce  in  viaţă
         aceste   produse   Hotărârea   arată   prdilre   nicultivate in cursul anului trecut  stră  —  este  aceea  câ  organele  sindicale   de  a  I?  repartiza  muncitorilor  şi  funcţio­  sarcinile  trasate  d?  Hotărârea  partidului
                                                                                                                            niţe  în  vederea  aprovizionării  cu  răsadu­
          altele,  că  acei  muncitori  cai-e  au  lucrat   Avem  in  legiunea  noastră  numeroase   nu  au  luat  măsuri  organizatorice  pentru  a   narilor  care  nu  dispun  de  asemanea  te­  şi   guvernului  luptafl  pentru  asigurarea
          in  hune  eondiţiuni  loturile  legumicole  pe   exemple  dc  acest  tel  In  oraţul  Hunedoara   stimula  Interesul  muncitorilor  şi  funcţio­  renuri   Acale   întreprinderi   şi   instituţii   rile  necesare  a  muncitorilor  care  cultivă   unul  belşug  de*  legume  şi  2arzavalun  in
          care le-au primit in folosuiţa onul trecut,  au  rămas  în  cursul  anului  trecut  pezle  100  narilor  să  cultive  carlofi,  legume  şi  za:-  care  nu  dispun  de  terenuri,  sau  posedă  loturile legumicole  acest an!
   1   2   3   4   5   6   7