Page 21 - 1954-03

I N ACEST NUMĂR:

— SS învăţăm din bogata experienţă îndeplinirii sarcinilor de plan — Cronica evenimentelor internaţio­
a agriculturii sovietice ,, , (Pag. 3-î) ; nale (pag 4-a) ;
— Un sector in care întrecerea so­
(pag.2-a).; cialişti nu-i organizată — Nota Guvernului Sovietic adresa
— Colaborarea dintre muncitori şi (pag 3-a) ; tă Guvernului Girecîei
— Cum lucrez cu elevi; clasei l-a
tehnicieni — garanţia sigură a (pag 4-a)
(Pag 3-a) ;
Anul VL No. 24 (360) Joi 25 martie 1954 4 pagini 20 bani

Aplicarea regulilor agrotehnice — T)e şl£ îmUmmlLmfianll noastre
(
garanţia unei recolte sporite la hectar =c=sasr!

Partidul al guvernul au pus lo tata agrl- se tntimplâ In comunele Romos. Bariu Un început frumos
culturi! noastre sarcina sporirii produc­ şt altele din raionul Orăştie, Clugud. Cal­ Î N V Ă Ţ Ă T U R Ă
ţiei la hectar, In deosebi la culturile de da de Jos. Ighiu dm raionul Alba. Clrjiţl, La căminul cultural din Rîu-Bârbat ra­ niinţe în toate comunele Circumscripţiile întuneric de cărbune Mai adînc să-nfiaem plugul.
porumb, cartofi, sfeclă de aahăr si floarea Lipugiu şi In alte comune din raionul ionul Haţeg se adunase multă lume băr­ sectoarele si apoi comunele s-au chemat Des ţesut din care In 2are, Treaba ne pfir*o hazlie
aoindluJ Pro bile ma sporirii producţiei a- 11 ia Imediat după executarea arăturii tre­ baţi. femei, tineri, dlndu-şl bineţe sau a- de asemenea la întreceri Un cocoţ prin clntcc spune. Dor ne dumeri belşugul
grieole nu este un fenomen InUmpIâtor buie făcut şi grăţxatul Alltel, vântul şl soa­ rurveîndu-şi el te o snoavă care împrăştia — lată-I pe deputatul Boamtâ Aurei dm Cd*i tirelu, e cina mare — Am de gfnd de-acum uerine
Ea depinde de felul in care e pregătit te­ rele scot ultima picătură de ap5 din sol veselie făoind feţele ţăranilor muncitori ToteşU. că a leşvt la muncă cu încă un Nfci O lampă prin lertsUf Din această primăvară,
renul înainte de tnsămlnţare, de felul cum ceea ce face cu plantele ti rămjnă de la să strălucească asemenea soarelui cald Nu-(i mat tremură rubinul, Să muncesc cum se cuvine
e Îngrăşat, cum e pregătită şi tratată 6â- început fără umezeaflă şi să fie sortite ca re-şl arunca razele prevestYtoane ale pri­ grup de ţărani din circumscripţia sa! Sa Viu. in seara asta este Chiar aso rum ne-nuăfară
ieşim şl noi — spune deputatul Bnru Va-
mlnţj, cum sânt Îngrijite crultunJe de-a pleorll măverii. Veniseră aci sl asculte ou aten­ sDe din Haţeg, sau Radu Ştefan din Sub- Din td( salul, doar căminul. Alb ca iarna-n cap mi e părut
lungul Întregii perioade de vegetaţie. lngrâşarea şl grăpaiea de primăvară a ţie ouvîntul partidului adresat ţăranilor cetate — că de. n-om rămlne noi mai la De cind scurm cu plugul huma
Gospodăriile colective, bitovârâşlrlile e- semănâituralor de toamnă, constituie de muncitori cu privire la felul cum trebuie Adunarea se sffrşîse. Dar sd spunem ndeuărul:
gricole şl numeroasa gospodării Individua­ asemeni un mijloc însemnat de sporire a si decurgă campania agncală de pruni- urmă Iar baci Toader cu Tânate Parcă-ncep abia acuma
le care au aplicat anii trecuţi o serie de producţiei La ha Agronomii şi agenţii a- vrajă, pentru a obţine roade bogate amz) $i aşa. munca se însufleţeşte zl de a Plămădeau în minte vite, Ce rid. prinde-te-ar mirarea
reguli agrotehnice la Insămîoţanea şi În­ grleali de la comune au datoria să expli­ acesta In ranonul Haţe* fndrepllndu-se spre cose Să mă veri rum U dau ghesul,
grijirea culturilor, au dovedit cu priso­ ce ţăran ui crr muncitori cum trebuie în­ * V«e calde care mîine, Uite-acum cu Insămfnfarea
sinţă că In regiunea noastră există mart grăşate şi gripate culturile de toamnă, ţl- * Dar cea mai Inimoasă şi mai insufle* Cu elan uor /t-nplinife. far la vară cu culesul?
posibilităţi pentru a putea fi sporită pro­ nind seama ds starea fiecăreia In pante. In urma prelucrării Hotârlrll Consiliu­ tită al a fost aceea ln care s-a declarat Vor fi fapte, vor fi ptînc. Deji rilele-s mărunte
ducţia agricolă, au dovedit că terenul ce Organizaţiile de bază de partid de la lui de Mmxştiri a) R P R şl a C C al P M R deschiderea festivă a campaniei In toate Patriei noastre Iubite Cind se-ntrece -n muncă satul,
este mal bine lucnat. produce mei mult sate au datoria de a populariza prrn toa­ cu privire la pregdtJroa şl executarea la — Aurişi ce minunate Dar mire gtndul. ca tn frunte
Este de ajuns să cvtăm Olteva exemple te mijloacele aceste metode agrotehnice timp şi ln bune dondiţuini a eampamei comunele şi satele raionului era sărbă­ $t ce înţelepte sfaturi? Să termin cu -nsămînţatul.
toare Sute de atelaje însoţite de ţărani
care pot să ne întărească pe deplin aceas­ pentru ca ele să fie înţelese de fiecere agricole din p^măvara acestui an, huti- muneitorl: colectivişti întovărăşiţi şl ţă­ Stai ţi-asetilfi o nocpfe, frate
tă convingere Ţăranii muncitori din sa­ ţăran muncitor Stalurilor populare le re­ rîre care a fost primită cu enhjuasm de rani individuali au pornit pe ogoare la Şi-rtcd tot nu te mai satu»i.' Zorile ca unda ploff
tele raionului Haţeg, de exemplu, susţi­ vine sarcina de mare răspundere de a ţăranii muncitori dm raionul Haţeg, mun­ arat şi însăminţat. Mal ales cet cu mustafă fmpfntesc grăbite cerul.
neau eâ terenul loc nu este bun pentru mobiliza, cu ajutorul deputaţilor, agenţi­ ca p« ogoare a început Intens Cum ît zice agronomul, Un (ă'on pe cimp cu boli
cultivarea cartofa!or deoarece se află si­ lor agricoli, a şafJor de sectoare, etc., Tarllaua întinsă a gospodăriri agricole Rezultatele obţinute sfnt frumoase Nu­ Cind aude-a tui potaţă ln pămint fnffge fierul-
tuat la poaâefle munţilor ceea ce face să toate atelajele de care dispun la executa­ colective din Rîu-Eărbr*- a fojt prima dm mai pînă la d9ta de 20 martie, in reionu! S-a ales eu ceuo omul E Tănase care-ndeamnă
fie rece şi sărac tn matern organice Gos­ rea Intr-un Hjtvp cit mai scurt a acestor radon care a simţit ascuţişul plugului - şi Haţeg s-au arat perie 1120 hs., dm cate Noi rîdeam acuma-l unut
podăria colectivă din Ostrov-sat ase ral 623 ha s-au şi Insăminţat cu: griu de Soulenli-n jug pe brazdd
lucrări de mare importanţă a primit s&mlnţa pentru a o rodi din primăvară, orz. ovăz şi legume, munca De Sabin ru agrominimul,
chiar la poattele „Retezatului” a dovedit Iar cu plugu -n gHe*nseamnă
Numeroase organizaţii de partid ţ( sfa­ belşug Hamuri) eolectivijti In frunte cu; contmutnd cu însufleţire Dar uâzuşi c-apol cu (anul,
practic că este complet greşită această pă­ Boabelor o nouă gazdă
turi populare raionale şl comunale mani­ Bercu loan. M*rl-orean Jiga, Canea Şte­ ln comună el fu primul?
rere Avtnd terenul arat adine din toam­ festă Insă o totală nepăsare faţă de aceste FertuJ in care s-a început munca, pre­ Cînd spune că-i bine-n glie TRAI AN FILIMON
nă şl îngrăşat bine cu gunoi de grajd lucrăn agrotehnice Ele nu au luat măsu­ fan lane Anton, Faroaş loan şi aiţn, au cum şi întrecerea patriotică. — factor ac­
executlnd primăvara imediat după topi­ rile poiitiOD-organizatonce necesare pen­ fost şi de data aceasta Ln fruntea acţiu­ tiv ln stimularea bunei desfăşurări s
rea zăpezii grăpatul o©onflul şl lusămîn- campaniei este in raionul Haţeg o dovadă O zi de înaltă productivitate
tru a mobiliza din prima zi bună pentru nilor.
ţînd Ia Umpull potrivit, această gospodă­ muncă, ţăranii muncitori să execute aces­ In urma acestui exemplu al colectiviş­ a dragostei şi hotârirli ţăranilor munci­
rie colectivă a reuşit să recolteze peste te lucrăn agrotehnice care constituie che­ tilor don Rlu-Eărbat. ogoarele întregului tori de aci de a traduce in lapte hclă- fn ziua schimbului de onoare închinat Tovarăşul Ignat Miroo. care lucrează
20 003 kg oartofi la ha — producţie, mal zăşia unor recolte bogat- in acest an Din cenienntei sindicale pe întreprindere, la tuburi, şi-a Îndeplinit In uua schim­
mare de 3 ori fată de cea obţinută de această ceuză tn unele raioane al- ie des­ rajon au prins a se însufleţi In frunte cu rlrea partidului şi guvernului, realizlnd muncitoru. inginerii şi tehnicienii uzinei bului de onoare norma de producţie ln
ţăranii muncitori de prin acole împreju­ făşoară neingăduit da anevoios deputaţii şl comuniştii, ţăranii muncitori la timp şi in bune cor.dlţium Insâminţi- „Victoria" Călen au ridicat simţitor gra­ proporţie de 273 la s i t ă iar Barbu Aurel
rimi au pornit hotâriţi. la muncă Chemările Ia rile de primăvară pentru crearea unu: ficul de producţie supraî-uteplinindu-şi de 'i acelaşi sortiment a dat cu 117 )a
Ţăranul muncilor Brinduş*' Andranie In raionul Hunedoara, de pi'tdă, nu s-a întrecere patriotică au începui să se a- belşug de produse agricole In anul acesta propriile lor norme iută maj multe tuburi decît arătau indi­
gripat pînă acum mei măcar un ha de Minunate succese a înregistrat tn ziua
din $olmuş, raionul Ui*, apliclnd regu­ cii zilnici de plan
arături adinei de toamnă In raionul Iha aceea aJeetivu) secţiei turnătorie La
lile agrotehnice, a reuşit de asemeni să obţi­ Ou 9.7 la sută a fost depăşit In zuua
nă cea mial mare producţie de orz pe raion. ee ţin şedinţe nenumărate Comitetul Au arat 195 hectare sobe şi maşsni de gătii acesta şl-a rea­ schimbului de onoare planul furnalelor
Ţăranul muncitorEcteă M din Balomir. ra­ executiv al sfatului popula; raional, ti­ lizat sarcinile de plan In proporţii de Cele mai ds seamă rezultate le-au înre­
ionul Orâştie, a reuşlt'sâ obţină 26 000 kg cluieşte planuri de muncă, circulari prin ln urma prelucrării Hotirinii Consiliu­ Bâieşti care a terminat aratul a 63 hec­ 106—107 la sută. Iar la radiatoare şi ca*
sfeclă de zahâj la hectar, datorită faptu­ care cheamă toate raioanele dm regiune lui de Miniştri cu privire la campania de tare zâne de încălzire centrală şi l-a depăşii gistrat aci echipele tovarăşilor: Bîrlea
la întrecere patriotică dar toate acestea
lui că a respectat Îndrumările tehnicie­ râmln simple formalităţi birocratice Re­ primăvară şl a muncii de mobilizare dusă Frafitîrvd de timpul favorabil ţăranii cu 10-19 la sută Io9if. Munteanu Romului sl altele-
nilor Ţăranu'l muncitor Stincloiu Nvco- de comitetul executiv, organizaţia de muncitori au şi pornit la Insiminţatul
zultate practica nu sa văd de loc Rină
lae din Romos a obţinut pas le 3200 kg partid şi celelalte organizaţii de masă cartofilor Fruntaşi ln această muncă sînt Produse de uz casnic
porumb boabe la ha., in timp ce umj ţâ- în prezent, In aceat raion nu 3-a gripat ţăranii Bade» Sigismund din comuna Rlu
ranJ muncitori din aceeaşi comună care dectt 0.62 la sută din arăturile adinei de ţăranii muncitori din comuna Rlu Alb In luna decembrie anul trecut a luat pe piaţă prin magazinele de nat şl co­
toamnă, arături dc primăvară nu s-au fă­ Alb şi Hăimaci Petru Bălan din satul
au aceeaşi categorie de teren nu au obţi­ raionul Haţeg odată cu toplres zăpezii au fiinţă la U ll M Petroşarj o secţie pentru merţ 111 cooperatist
cut decît Intr-un procent de 1 la sută
nut nici 1000 kg boabe la ha. Deasemem pornit să Iară «râturile adinei Băieşt'. care au însăminţat cu cartofi producerea obiectelor de uz casnic. înfiinţarea acestei secţu duce la o mal
ţăranul muncitor Oarga Alexandru din faţă de plan. Nu e maj bună nici situa­ Pin5 acum au fost arate pe înitreaga rtprafaţa de 0.20 hectare bună aprovizionare a oamenilor muncii
Scuja, raionul Alba. epllclnd regulrle a- ţia In ctre se află lucrării? de ingrăşaae comună 193 hectare Fruntaş este satul FARCAS PETRU Irvtrucit cele două echipe care muncesc din Valea Jiului cu obiecte casnice ne­
şi grăpare a semănăturilor de toamnă in
gro tehnice de îngrijire a culturilor ca: raioanele Sebeş şl Orăştle Aici lucrările de In această secţie n-aveau uneltele nece­ cesare, aduclnd totodată man venituri
tăvilugitul in cazul dnd Ies descălţate sare a-a trecut prima dală la confecţio­ uzinei
grăpare a ogoarelor de toamnă, de execu­
din lamă. îngrijirea suplimentară Şi gră- Muncesc cu hotărîre pentru a obţine narea matriţelor pnn mijloace proprii Printre cei care i-au evidenţiat ln mun­
parea Imedrat după topirea ză/pezu, eto.. tarea arăturilor de primăvară şi da în­ In prezent această secţie produce obiecte ca de pregătire a uneltelor nocesare pro­
a obţinut anul trecut 3400 kg griu la ha grijirea culturilor de toamnă, au fost de recolte bogate cesului de producţie, ie numără tovară­
asemeni făcute pe suprafeţe deosebit de
Asemenea exemple sînt multe în regiu­ de uz caznic ca. de pdldâ sobe „Vesta" şii Habina Ştefan, fruntaşul tn întrecerea
ne Ele constituie o dovadă puternică a mici şi se desfăşoară lotr-un ritm nepzr- Pe alocuri, încă mai stăruia ctte o pată fruntaşe pe raion sînt comunele VmţuJ de dJerlle forme, făraşe lopeţi hghisne. sociaUril Fenedi Zotlan. utemiriul Olani
mis de incet
faptului că tn ocnc« sat din regiune, pro­ albă de zăpadă pe întinarie ogoare ale de Joi şj Almaşu! Mare Rămase în urmă. oale pentru rufe. etc , care sînt desfăcute Vasile s< alţii
Este necesar ca organele de partid şi
ducţia de cereale la ha poate fi dublată raionului Aîbz. cind ţăranii muncitori dm ccntlnd drept codaşe se situează comu­
şi chiar triplată dacă pămlntul este lu­ de stat din aceste raioane să lichidata această porte a regiunu noastre au In- nele Oarda de Jos $i Peţelca. und* or­
cnat după regulile agrotehnice, dacă in- cu nepăsarea ş« moleş-ala in care persistă lt.pl plugurile ln brazdă Până in prezent ganele de partid şt de rial manifestă o Primele succese
sâmînţărila se execută la timpul potrivit şi aă ia măsuri operative pentru a mobi­
liza toate atelajele ce există tn raion au fost insâmînţate fn cuprinsul raionu­ slaba preocupare pentru munca politică Nu de mult s-a inaugurat noua fabrică Deva. care au distribuit zilnic lapte pas-
şa dacă culturile primesc îngrijirea reco­
ia executarea grăpăni ogoareOor de toam­ lui 413 ha dm care 240 ha cu griu de pri­ de produse lactate de la Simeria In aceste leuriiat intre SOO-JOOO Litri
mandată de agrcmlmim de-o lungul pe­ si organizatorică menită să asigure de­ eîteva zde noua fabrică e contribuit sim­
rioadei de vegetaţie nă, la terminarea arăturilor de primă­ măvară, 113 ha cu ort şl 60 ha cu ovăz plinul succes al Insăminţănlor din acest ţitor la aprovizionarea din Hmp cu lapte La aceste rezultate au adus o oontn-
O luorare agrotehnică de mare însem­ vară la Ingrăşarea şl grăparea semăna­ fn fruntea muncilor de Ins&mînţări. an antidot pentru întreprinderile dm indus­ butie de seamă muncitorii Popa loan.
nătate pentru sporiri* producţiei este re­ turilor de toamnă a flneţelor. Irifoişlilor. tria grea ş! metalurgică oasteurizator. Jurca Maria de la secţia de
ţinerea umerelil In sol Se ştie că acele păşunilor şl le terminare» insiminţinlor recepţie, mecanicul Legheni Zoltan şi Al­
din prima epocă In acest scop organiza­ Capacitatea de producţie a fabricu a ţii oare prin folosirea chibzuită 8 celor
plante care au umezeală de-a lungul ve­
tele de partid au datoria d- a iniţia în­ însemnate suprafeţe ce urmează a fi cultivate făcut posibilă infiinţarea centrelor de fl ore de lucru au obţinut rezultate fru­
ni. se dezvoltă viguros şt dau recolte bo­ distribuţie de pe Ungă OCL In diferite
gate, In timp ce plantai* lipsite de ume­ trecerea potnctică intre comune, sate, stră­ cu legume şi zarzavaturi contractate cu oraşe s> centre munciloregti Asemenea moase îo muncă, ndiclnd totodată pro­
zeală eresc încet ceea c® face să râmtnă zi. sectoare şi intre ţăranlt muncitori Or­ centre de distribuire au fost tnfiinţate centajul de grăsime al laptelui pînă la
pipernicite şl să dea roade mici şi de ganizaţiile de bază de partid de la sate cooperativa in oraşele Hunedoara. S'meria. Orâţlie şi 3.3 la sută
proastă calitate, Iar altele să rămlnâ com­ au datori9 să conducă întrecerea patrio­
plet sterpe Pentru a se menţine umezea­ tică, e5 urmâtrerscă felul ln care se des­ Mulţi ţărani muncitori din comuna Mi­ dm plin sprijinul organizaţiei de partid,
la in sol este necesar a fl executată tn făşoară ea şi să popularizeze rezultatele halţ raionul Alba. ca şl din satele apar­ prin munca depusă a făcut ca coopera­ Noi realizări ale minerilor din
timpul cel mai scurt grăparea cu o grapă obţinute, de fruntaşii în muncă Comuniş­ ţinătoare acestei comune, au semănat fi­ tiva să aibă \'n prezent contractată su­
mal grea a arăturilor adinei de toamnă tii. deputaţi şl agitatorii trebuie să fie nul trecut pe suprafeţe însemnate le­ prafaţa de 38.60 ha depăşind astfel pla­ sectorul IV al minei Petriia
Acolo unde simt posibilităţi se recomandă In fruntea trvtreeeni. aă dea dovadă prin gume şi zarzavaturi, pe care le-au con­ nul cu 12,60 ha. Rezultai? bune aplicind metodele Vo-
ca pz terenul arat adine din toamnă să exemple personale că sint pionieri în lupta tractat ru cooperativa, lucru care le*a In fruntea acţiunii de contractări de le întrecerea socialistă in sectorul IV al roşin şi Jandarova a obţinut tot In acea­
fie făcută odată sau de doui ori culti­ pentru o recoltă bogată adus însemnate venituri gume sl zarzavaturi se situează gospodă­ minei Petnl» se desfăşciră deosebit de
vaţi* cu cultivatorul la adîncimţ de 3—5 Gazetele ds stradă trebuie să fie acti­ In urma rezultatelor şi a experienţe' riile agricole colective din Cistei şl Obre- fructuos, fapt care face ca brigăzile ce stă perioadă de timp şl brigada frunta­
şului Coreodel Constantin, care lucrează
lucrează aici să păşească dm victorie in
om, iar după fieoare cultivaţi- să fie gră- vizate in această campanie Ele au sarens
clftlgate anul trecut, numărul celor ce ja, prima cu 3.13 ha contractate iar a victorie la abatajul cameră Nr 12 şl care şt-a
poî imediat Prin lucrările de ctzlllvvaţie şl <â publice articole prin care să populari­
depăşit prevederile planului Cu 41 la
grâpane a ogoarelor din toamnă, se spar­ zez- fruntaşii din satele respective, meto­ au contractat cu cooperativ* din comună doua cu t.10 ha iar dtotre ţăranii cu In fruntea tntrecerU pe sector este bri­ sulă. Iar tmeni din brigada tovarăşului
ge sccarţa formetă ş> se astupă vasele dele lor de muncă, experienţa lor in lupte legume şi zarzavaturi a crescut simţitor gospodării individuale, fruntaşi Io ce pri­ gada condusă de fruntaşul Domeanu loan. ParaschJv Ioati au înregistrat o depăşire
capilare (un fel de vinişoare). ?nn care pentru recolte bogate De asemeni ele ire- şi odată cu aceasta au crescut şi supra­ veşte contractarea de legume şl zarzava­ care in pruna jumătate a lunii martie de normă de 39 la aulă
şl-a depăşit norma cu 37 la'sută şl ex-
ap* se evaporează din sol Totodată, slnt buie să fie o armă ascuţită împotriva a feţele contractate Vicepreşedintele coope­ turi ou cooperativ*, stnt ţăranii Cimaţ tjage de pe acum cărbune In contul lu­ MORAFU MARIA
distruse buruienile in curs de răsărite şi tot ceea ce e învechit, să bicluiasră pe le­ rativei. tovarăşul Fintiaâ Petra avîod Tomotel, Aldea Victor şi alţii corespondentă voluntară
se înlesneşte pătrunderea aerului şi căldu­ neşii şi pe birocraţii oare mai există pe nii septembrie a anului curent
rii în stratul de teren cultivabU la uncie sfaturi populare si cooperative * *
Prin gr&parea şl cidiivaţia ogoar^or săteşti Ele au de asemeni datoria si ducă
de toamnă se obţine In mod sigur un o luptă necruţătoare pentru demascarea
6por de 300—600 kg porumb boabe Ia ha încercărilor chiaburilor de a sabota mun­ Ja iţu'ifinuL luptai pentru dezocitarea agriculturii
De aceea fiecare ţăran muncilor trebuie cile agricole dm această campanie, să e- De la apariţia hotărîru cu privire Ia
să exeoule in cel mai scurt timp aceste duce pe oamenii muncii de la sate tn spi­ executarea la timp şi ln bune condiţ-uni turat de Opreşa ŞI hotărirea a fort luată de bară P M.R., discutau asupra unor unul un grup de II muncitori Unul după
altul Ln cuvinte simple dar pLlne de ho-
lucrări agrotehnice rtul vigilentei fa|ă de duşmanul de clasă a lucrărilor agricole din primăvara a- In camera sa de lucru directorul uzi- probleme privind munca din uzină, clod lirîre îşi spuseră ceea ce 11 preocupa
O altă lucrare agrotehnică de mare în­ Oameni au muncii dm agricultură! Ne cestuj an. ceva ne obişnuit se petrecea nel împreună cu secretarul organizaţiei după ce ciocniri în uşă intrară unul cile — Loc-ui meu este acolo unde se dă
semnătate este executarea arăturilor de aflam la începutul unei campanii agricole in viaţa muncitorilor de la uzina elec­ bălllla pentru mai multă pîine — a spus
primăvară la edinrim-a de 18—20 cm., <!- mare insemnMaie Succesul ace.rtsi trică din Brad Muncitorii in clipele de motoristul Ştefan Graţian Am studiat
pe acele tuprafete care au rămas ne ara­ campanii este garanţia unei recolte bogate râgjz se puteau vedea stind de vorbă cu holărlrea şi ceva lăuntric mă îndeamnă
te din toamnă O mare parte a ţăranilor tn acest an Luptat: cu tot avinlul pentru mai mulîă însufleţire. Iar la deispSrţire să mă alătur şl eu celor ce răspund cu
muncitor) au obiceiul, complet greşit şi îndeplinirea ei Ia timp sl în bune condi- se priveau şi-şi tlmbeau plm de înţeles itîta însufleţire chemări! partidului Vreau
dăunător de a nu ara aceste terenuri pînă tjum agrotehnice. In scopul măririi pro­ Uneori comunistul Oprişo Gheorghe, să plec să muncesc In sgnculturâ
tn ziua clnd le şl Insimlnţează sau daci ducţiei agricole şi a ridicării nivelului de o'espătura filele unui ziar pe eare-1 pur­ Abia IşJ terminase cuvintele cind In­
ta ln buzunar şi-şi oprea ochii asupra terveni şeful de bngsdă Oprite
lotuşi le ari, le lasă negrâpate. aşa cum viată al întregului nostru popor muncitor
unor pasagli subliniate de el cu grijă — De mult timp am îndrăgit tracto­
Şi atunci in jurul său se stringeau cior­ rul st m-asi simţi ln largul meu pe în­
Adunare festivă cu ocazia deschiderii chină, o seamă de muncitori tinsele ogoare ale patriei noastre, tăs-
—
Ce zici tovarăşe Faur, nu crezi că
Sâptâmînii Mondiale a Tineretului e timpul să ne spunem dorinţa? — între­ turntnd brazdele şi strlngînd recolte bo­
gate Eram hotărît să-mi clădesc o că­
Peşte 1500 toneri: otel ari, constructori, bit apoi tovarăşul Marco Vasile membru ba Oprija suţă sici pentru care şl st rimasem eev*
elevi şl eleve din Hunedoara, au partici­ în Comitetul ra.onsl UTM — Păi cum să nu, cred că e timpul, că material Dar ml-o voi clădi adolo
pat sîmbâtă după amiază la deschiderea Zilele acestei s&ptâmiru — a spus vor­ doar destul am ţinut-o în noi Şi tn timp ce vorbiră cei doi. directorul
festivă a Sâptăminjl Mondiale a Ttnere- bitorul — constituie un nou prilej de În­ — Să mergem s-o aducem la cunoş­ sl secretarul organizaţiei de bază citiră
li/luJ care s-a tinut la cinematograful de tărire a unităţii de luptă a tineretului, de tinţa conducerii, răspunseră Inlr-un glas In privînJe muncitorilor Faur Aurel
wară consolidare a tradiţiilor lui revoluţionare Hulet Viorel Sfetcu Nicnlae, Bozlnleanu
Sedmţa festivă a fost deschisă de to­ In încheiere, participanţii U adunarea şi muncitorii Hhban Gheorghe Şletan Arterei Kllban Gheorghe. ChJorche* loan.
varăşul Dârâmuş loan, activist al Conv­ festivă au adresat o telegramă de salut Graţien şl Gherna Niţu. oare ss oblisejă Gherna Niţu Mulu Emil si Ştefani Ma­
ieţuim raional UTM Despre importanţa tinerilor luptători pentru pace din Ma­ de mijloc după momentele in care stă­ In clişeu: l/n grup de muncitor» de t Q Uzina Electrică Brad care au cerul riana, areeaşi dorinţă, de a merge şi
Săptâmlm] MondltJe a Tineretului a vor­ rea Britanje tuseră aplecaţi asupra ziarului despă- să lucrete tn agricultură. a sprijini cu toata forţele lor munca pe
ogoare