Page 22 - 1954-03

Pag.. 2 DRUMUL SOCIALISMULUI • «fc r

Să învăţăm din bogata experienţă a agriculturii sovietice

Colaborarea dintre oamenii de Pregătiri în vederea însămîn de primăvară Ştiinţa în slujba agriculturii
ştiinţă şi colhoznici Prezidiul Academiei de Ştiinţe a UR.S.S. a făcut bilanţul
In stepele noastre de pe Don, primăvara de IVAN SEMIN zavat sie colhoznicilor. însăminţarea în recentei consfătuiri a oamenilor de ştiinţă — economişti care
Institutele de cercetări ştiinţifice în domeniul agriculturii şi vine deobicei în ultimele zile ale lunii preşedintele colhozului „Cheorghi cuiburi dispuse in pătrat ne va permite a avut loc la Moscova şl a discutat sarcinile cercetărilor ştiin­
staţiunilor experimentale, oare funcţionează in cele mai di­ februarie, iar in martie încep muncile Dimitrov" din raionul Mecetinsk, să meoanlzăm în întregime prelucrarea ţifice în domeniul economiei agricole.
ferite regiund ale Ţării Sovietice, acordă un preţios ajutor agricole de primăvară. Anul acesta însă regiunea Rostou între rîndurl a culturilor prăşitoare. In­
colhozurilor şi staţiunilor de maşini şi tractoare primăvara a îatîrziat. A trecut luna fe­ colhozului am strins peste 700 chintale de tenţionăm să recoltăm cu combinele a- A fost adoptată o hotărîre urmărind apropierea continuă
bruarie, dar nu au venit încă zilele cal­ a ştiinţei economice de cerinţele producţiei colhoznice şi sov-
institutul unional de selecţionare şi genetică din Odesa, va cenuşă şi gunoi de păsări. In magazia proapo toate culturile cerealiere. In pe­
de Gerurile se menţin şi bate un vînţ hoznioe. La Institutul de economie al Academiei de Ştiinţe
patrona anul acesta 13 colhozuri Şi patru SMT.-uri din re­ colhozului se păstrează o cantitate de rioada recoltării cerealelor, în colhoz vor a U R.SS. s-a hotărît să se creeze o secţie de economie a
rece. învelişul de zăpadă a atins pe cimp
giunea Odesa In aceste gospodării suprafaţa însămânţată este două ori mai mare de îngrăşăminte mine­ lucra şapte combine ,,StalLneţ-6” şl două
o grosime de o jumătate de metru Dar colhozurilor, S M T-urilor si sovhozurilor, precum şi o secţie
de zeci de mii de hectare. Oamenii de ştiinţă vor ajuba col­ rale decît anul trecut. De îndată ce vre­ ccmblne pentru recoltarea porumbului,
cum zăpada înseamnă umiditate, noi ne­ de probleme generale economice ale agriculturii.
hozurile să folosească noiile procedee tehnice, să înlocuiască mea se va încălzi, vom duce ingTăşăuvln- care aparţin SMT.-ului. Recoltarea gră­
am străduit să reţinem zăpada pe ogoare Institutul va acorda o deosebită atenţie studierii problemelor
vechile soiuri de culturi agricole cu altele noi, mai productive tele la cîmp. unţelor şi palelor se va face concomitent
In această direcţie am primit un preţios valorificării de noi pământuri, introducerii mecanizării com­
Toamna trecută colhozurile au insămîn/ţat pe mari suprafeţe îndată după topirea zăpezii vor fi de luoru care va permite să se facă Imediat
ajutor din partea S.M.T.-ului. După'fieoare plexe a producţiei agricole şi organizării folosirii mai bune
soiul de grîu de toamnă „Odeskata-lS”, obţinut de către acest asemenea îngrăşate suplimentar cu în­ dezmîrlştirea pe întreaga suprafaţă de
ninsoare tractoriştii şi colhoznicii au ie­ a parcului de maşini şî tractoare S-a hotărît să se accele­
institut, care dă chiar şi în stepele secetoase o recoltă de grăşăminte minerale 200 ha. de pămînt. pe oare s-au recoltat cerealele S.M.T.-ul
şit pe cîmp cu tractoare speciale de ză­ reze editarea monografiilor: „întărirea organlzatorico-econo-
20—45 chintele de grăunţe la hectar. In colhozuri încep să Pe tanlalele cu griu de toamnă, unde se Intenţionează să mecanizeze integral lu­
padă şi au ridicat valuri de-a lungul şi mică a colhozurilor", „Repartizarea agriculturii socialiste”,
fie larg răspîndite noile soiuri de porumb precoce, obţinute va constata că plantele nu sînt suficient crările la arii. unde vor fi instalate ma­
de-a Latul ogoarelor. Aceasta constituie un „Organizarea şl remunerarea muncii în colhozuri”, „Folosirea
de asemenea de către acest institut de viguroase, vom introduce cenuşă şi gu­ şini de curăţat grăunţele, trioare şl ma­
bun baraj in calea virilului, care nu mai pămîntului în colhozuri”.
Institutele de cercetări ştiinţifice ajută colhozurilor să-şi noi de păsări. şini de încărcat grăunţele
poate astfel să împrăştie zăpada de pe
sporească producţia de legume, zarzavaturi şi cartofi. Sta­ O mare atenţie este acordată pregătirii Ajutorul S M T -ulul creşte şi în dome­ In planurile Institutului au fost Incluse o serie de probleme
ogoare în viroage. Lucrările de reţinere privind economia zootehnică, a gospodăriilor din zona ora­
ţiunea legumicolă de selecţionare din Gribov, de pildă, a seminţelor. Pînă în prezent, griul, ovă­ niul meoanizârii lucrărilor la fermele pen­
a zăpezii au fost efectuate pe o supra­ şelor, valorlfioarea noilor pămînturi, sporirea cointeresării ma­
luat sub patronajnjil său colhozurile şi S.M.T.-urile din raionul zul, orzul şi meiul au fost ourâţate de tru creşterea animalelor. ■ In cursul iernii
faţă de 3 000 ha. pe cimpurile coi semă­
Kunţevsk, regiunea Moscova. In acest raion se va crea o mare două ori cu ajutorul unor trioare compli­ specialiştii staţiunii de maşini şl trac­ teriale a colhozurilor şi colhoznicilor, muncitorilor din S.M.T.-
nături de toamnă şi pe ogoarele unde ur­
gospodărie de sere şi răsadniţe. In primăvara acestui an col­ cate. Sub supravegherea agronomului din toare au Instalat la trei ferme funiculare uxi şi sovhozuri la dezvoltarea producţiei agricole etc. Hotărîrea
mează să semănăm culturi de primăvară. Prezidiului Academiei de Ştiinţe a U.R.S.S. subliniază că a-
hoznicii vor sădi legumele, zarzavaturile şi cartofii numai colhoz toate seminţele au fost verificate pentru transportarea furajelor şi curăţi­
Cu ajutorul mijloacelor tehnice de care
după metoda pătratelor şi a cuiburilor dispuse în pătrat. Sta­ în laboratorul de verificare a capacităţii rea bălegarului şl un motor eollan la o bordarea ştiinţifică a problemelor de economie rurală tre­
dispune S.M.T.-ul sperăm să reţinem to­
ţiunea din Gribov va aproviziona colhozurile cu seminţe de germinative a seminţelor. Seminţele de fîntînă arteziană In prezent toate fermele buie să se întemeeze pe studierea complexă a experienţei în
rentele apelor de primăvară.
soluri noi de varză, morcovi, castraveţi şi alte legume, care cereale sînt iarovizate. Practica a arătat sînt prevăzute cu apă curentă Lucrăto­ muncă a colhozurilor, S.M.T -urilor şl sovhozurilor.
Lupta pentru umezeală are o impor­
se deosebesc prin numeroasele lor calităţi de gust şi prin că prin ianovizarea seminţelor după me­ rii S.M T.-ului ajută colhozului să uti­ Au fost prevăzute măsuri pentru Intensificarea pregătirii
tanţă deosebită pentru colhozul nostru, de cadre ştiinţifice şl editarea unul manual de economie ru­
producţie mare la hectar. situat îrvtr-o stepă secetoasă Anul tre­ toda academicianului Lisenko se obţine leze secţia de furaje a fermei pentru rală, pentru întărirea legăturilor Institutului de economie rt
In prezent, pe lingă staţiunea experimentală au fost orga­ cut Lama a fost săracă în zăpadă, iar în un spor de recoltă de 2-3 chintale la ha, creşterea vacLlor şi a fermei pentru creş­
Pe baza contractului încheiat cu noi terea porcilor. Ministerul Agriculturii al U.RS.S., cu sovhozurile şl colhozurile
nizate cursuri de ridicare a oadificării Colhozurilor timipul primăverii aproape nu a plouat SMT-ul „Boaşeviţkaia” s-a angajat să ţării.
deloc. Pămîntul a absorbit prea puţină SMT.-ul ne dă un ajutor preţios în
Folosirea îngrăşămintelor umezeală Datorită înfăptuirii unui com­ semene griu de primăvară, mei şi orz pregătirea cadrelor şi în înfăptuirea mă­ Folosirea atomilor proectaţi
după metoda raidurilor încrucişate, iar
bacteriene în agricultura sovietică plex întreg do măsuri agronomice, am floarea soarelui, porumbul, ricinul, cul­ surilor agronomice şl zootehnice. In col­ în studierea nutriţiei plantelor
hozul nostru lucrează de patru ani agro­
reuşit totuşi să strîngem o recoltă bună.
turile de bostânărie, legumede, zarzava­ nomul Marta Satilova. Această femele e-
Anul acesta sperăm să obţinem cel pu­
Consiliul tehnlco-ştlînţifice al Ministerului Agriculturii al turile şi cartofLi — după metoda cuibu­ nerglcă şi plină de Iniţiativă ajută colhoz­
ţin cîte 20 chintale de griu de toamnă, Pînă în ultimul timp nu se cunoştea precis oît de repede
U R S S. a discutat problema folosirii îngrăşămintelor bacte­ rilor dispuse in pătrat. Aceste metode a- nicilor să-şi însuşească mal profund ba­
25 chintale de orz, porumb şi ovăz, 17 pătrund substanţele nutritive în plantă. Asimilarea lor era
riene în agricultura colhoznică. vamsate de însămînţare contribuie la zele ştiinţifice ale agriculturii. Ea con­
chintale de floarea soarelui şi 180 chin­ greu de urmărit. Oamenii de ştiinţă sovietici au reuşit să stu­
Anul acesta, producţia de azotcbacterină, fosforobaclerină şi sporirea considerabilă a producţiei la ha
tale de legume şi zarzavaturi la fiecare duce de trei ani în colhozul nostru cursu­ dieze aceste procese pe baza descoperirii aşa-numlţilor „atomi
nitrogen urmează să crească aproape de trei ori in compa­ In prezent, în atelierele de reparaţii ale rile agrotehnice, care au fost absolvite în
heotar. proiectaţi”. Datorită realizărilor fizicei moderne, oricărei sub­
raţie cu 1953 Ingrăşămintele bacteriene vor fi aplicate pe oolhoauîui munca este în toi Fierarii, lă­ prezonit de 70 de colhoznici. Iarna aceasta stanţe i se pot da în mod artificial însuşiri radioaotlve. Ase­
milioane de hectare ale cîmpurilor colhoznice. Acest lucru va Lupta pentru recolta din anul acesta cătuşii, tîmpLaril şi dulgherii îşi îndepli­ la cursurile agrozootehnice de trei ani în­ menea substanţe emit raze invizibile ochiului, dar uşor înre­
permite colhozurilor să obţină suplimentar o mare cantitate am tncepiiit-o încă în toamna trecută. nesc cu succes angajamentele socialiste. vaţă 83 colhoznici şl colhoznice. gistrate pe o placă fotografică şi de aparate speciale.
de cereale, sfeclă de zahăr, oartofi, ierburi, legume şi zarza­ Griul de toamnă l-am semănat pe o su­ Ei termină repararea inventarului agri­ Toamna trecută S.M.T.-ul a trimis pe
vaturi. prafaţă de 1 700 ha pe ogoare timpurii col, maşinilor şi mijloacelor de transport zootehnici anul Mihaîl Kravcenko să lu­ Pînă nu de mult, se considera că planta absoarbe din aer
Bacteriile utile se înmulţesc pe sistemul radicular al plan­ şi curate şi pe ogoare cu ierburi anuale Repararea tractoarelor şi a celorlalte creze în colhozul nostru. Sub conducerea carbonul necesar dezvoltării sale numai prin frunze. Oamenii
telor, le ajută să asimileze mai bine azotul şi fosforul şi con­ Peste 50 la sută din această suprafaţă maşini se desfăşoară cu succe9 şi La lui, crescătorii de animale au pregătit de ştiinţă sovietici — academicianul A. L. Kursanov şl pro­
tribuie La sporirea producţiei la hectar. De pildă, griul de a fost semănată după metoda rindurilor SMT.-ul oare deserveşte colhozul nos­ bine fermele în vederea Iernii, au intro­ fesorul A. M Kuzjn — au dovedit că plantele iau carbon şl
toamnă, Snsăminţat pe păm.înturile îngrăşate cu fosforobac- încrucişate Concomitent cu însăminţarea tru. Primăvara aceasta staţiunea de ma­ dus raţii de hrană pentru fiecare anima) din sol. Acest lucru este confirmat de următoarea experienţă:
terină dă în condiţiile zonei cu cernoziom un spor de re­ seminţelor, pe o suprafaţă de 350 ha. a şini şi tractoare va repartiza colhozului şl on urmare creşterea vitei or-pr opri etate Rădăcinile plantei sînt aşezate într-un vas plin cu acid car­
coltă de două chintale La hectar, iar terenurile din zona fără fost introdus in sol superfosfat gra­ nostru 20 de tractoare şi un mare număr obştească a luat o mare dezvoltare. In bonic „proiectat”, adică cu acid carbonic căruia l s-au im­
cernoziom — 1,5 chintale. Recoltele de cartofi sporesc cu 20— nulat. primat proprietăţi radioactive. După un timp oarecare, se ia
de maşini remorci şi maşini în consolă. ciuda gerurilor mari, nu s-a înregistrat
25 ehin/talo la heclar. Ingrăşămintele bacteriene influenţează Toamna-trecută am desţelenii ogoare pe o probă din frunzele plantei Un aparat special şl placa foto­
Pe ogoarele colhozului nostru vor lucra nld un caz de îmbolnăvire a vitelor In
favorabil asupra inului, legumelor, zarzavaturilor, griului de o suprafaţă de 1 680 ha. pe care în pri­ anul acesta pentru prima oară semănă­ prezent, la fermele noastre se numără 740 grafică constată în aceasta atomii de acid carbonic „proiectat",
primăvară şi altor culturi. măvara aceasta vor fi semănate culturi de absorbita de rădăcini.
toare pentru însăminţarea în cuiburi dis­ de vite comute mari. 550 de porcine, 2 000
In Uniunea Sovietică, cu studierea îngrăşămintelor bacle- primăvară. Pe tarlalele unde vor ti se­ puse în pătrat, noi tipuri de pluguri şî de ol, 300 de cai şi 5 000 de păsări. Anul
riene se ocupă colaboratorii a 52 de instituţii ştiinţifice Came* mănate culturi prăşitoare şi legumicole, combine pentru recoltarea porumbului. acesta numărul vitelor va creşte conside­ Noi soiuri de porumb de înalta
nil de ştiinţă mîerobiologl continuă cercetările privitoare la am arat pămîntul La o adîncime de 30 productivitate
Spre deosebire de anii trecuţi S.M.T.-ul rabil.
influenţa bacteriilor utile asupra plantelor în diferite con­ cm Pămîntul afinat şl fărâmiţat absoarbe şi-a asumat un volum mal mare de lu­ Recent în colhozul nostru a avut loc
diţii de sol şi climă.
multă apă oînd se topeşte zăpada. crări. Cerealele timpurii vor fi semănate adunarea în cadrul căreia s-a făcut darea Anul acesta, colhozurile din regiunea Dnepropetrovsk, din
Astfel, la Institutul de microbiologie agricolă a fost elaborat Anul acesta pregătim mal multe îngră­ în decurs de cinci zile. întreaga supra­ de seamă anuală. Colhoznicii au subliniat Ucraina, însămînţează numai soluri noi de porumb de înaltă
un procedeu de sporire a producţiei la hectar a legumelor faptul că gospodăria noastră a făcut pro­ productivitate. O suprafaţă do 140.000 heobare este cultiva» ă
şăminte locale deoît anul trecut. Am şl faţă de 4.500 ha. va fi lucrată cu trac­
şl zarzavaturilor din răsadniţe cu ajutorul preparatelor bac­ grese rapide. In 1953 venitul colhozului cu porumb de varietatea „Uspeh”, care produce pipă la 50
pregătit de altfel 2.000 tone de bălegar toarele. Colhozului îl va râmîne să lu­
teriene. a crescut cu 43 la sută in comparaţie cu chintale de boabe la hectar. Mari suprafeţe sînt repartizate
Preparatul baotenan „A.M.Bse şl foloseşte pe scară largă pe care-1 'păstrăm în locxiri speciale. In creze numai micile tarlale cu legume şi anul precedent. Anul acesta venitul col­ pentru porumbul de varietatea „Partlzanca”, selecţionată de
în colhozurile şi sovhozurile din regiunea Leningrad. Aici, vederea îngrăşării grădinii de zarzavat a zarzavaturi, livezile şl grădinile de zar­ hozului va fi de cel puţin 2.700.000 ruble Mark Ozemîl, cunoscut şef de echipă şl Eroul Muncii Socia­
răsadniţele sînt umplute cu turbă amestecată cu var şl cu o liste din colhozul „Partizanul Roşu”. Acest Inovator în agri­
cantitate mică de îngrăşăminte bacteriene. Bacteriile utile se cultură a stabilit un record mondial în ceea ce priveşte pro­
înmulţesc rapid şi contribuie la buna dezvoltare a plantelor. Activitatea unui S.M.T. fruntaş din regiunea Moscova ducţia la hectar obţLnind de pe două hectare cîte 224 chintale
In aceste răsadniţe, legumele şl zarzavaturile se coc mult de porumb
mai devreme decît in mod obişnuit şi dau o recoltă bogată. Anul acesta se intensjfică considerabil traotoare se pregăteşte în vederea însă- bine de cartofi, special adaptate pentru
Preparatul „A.M.B.” este folosit de asemenea în ghivecole mecanizarea muncilor agricole în colho­ mînţârilor de primăvară. terenurile din regiunea Moscova. Răsa­ O noua metoda de sporire a
Je turbă ou mraniţă pentru cultivarea răsadurilor. zurile din regiunea Moscova, oare aprovi­ In legătură cu planurile de viitor ale durile culturilor de legume vor fi culti­
zionează locuitorii capitalei ou legume ; S.MT-uîui Mîtiscinsk, Nikolaî Akulin, vate exclusiv în ghivece de turbă cu producţiei de sfeclă la hectar
Soiuri de cartofi de inare cartofi, came Ja/pte şi alte alimente. Sta­ directorul acestei staţiuni, spune urmă­ mraniţă, ceea ce va permite să se pună şi a procentului de zahăr din
ţiunile de maşini şl tractoare din împre­
productivitate în Kazahstan jurimile Moscovei, primesc numeroase toarele: la dispoziţia oamenilor munjclî dLn Mos­ sfecla
— Hotărîrile Plenarei din septembrie a
cova varză, roşii, castraveţi şi alte legume
maşini modeme şi îşi completează ca­ Comitetului Central al P.CUS ne tra­ cu mult înainte decît la termenul obiş­
Colectivul colaboratorilor ştiinţifici al staţiunii agricole sează nouă, mecanizatorilor, saroini noi,
experimentale din Karaganda a obţinut cîteva soiuri de car­ drele de specialişti. sporite. In prezent nu se mai pune pro­ nuit. Vom ajuta tuturor colhozurilor pe Institutul de botanică al Academiei de Ştiinţe a R.S.S Ka-
tofi de o înaltă productivitate In cea mai secetoasă primă­ S. M. T -ui Mîtiscinsk este situat la o care le deservim să-şi construiască ră­ zahe a elaborat noi metode agrotehnice care sporesc produc­
vară, soiul „792” dă la răsădiră plante omogene, este rezis­ distanţă de 20 kilometri de Moscova. A- blema un<^ mecanizări parţiale, cl a unei sadniţe şl sere proprii şl să le aprovizio­ ţia de sfeclă la hectar şi procentul de zahăr din sfeclă In
mecanizări maxime a agriculturii şi creş­
tent la boli şi posedă înalte calităţi gustative. Colhozul „Po- cea9tă staţiune deserveşte patru colhozuri terii animalelor. Pen/tru anul acesta noi neze cu încălzire cu aburi sau electrică. această muncă, oamenii de ştiinţă au primit un ajutor subs­
Staţiunea de maşini şi tractoare Mîtis-
beda” din raionul ThaesLman a strâns anul trecut de pe fie­ mari. In anul 1953, maşinile S.M T.-ului au am hotărît să mecanizăm complet toate einsk şl colhozurile deservite de aceasta tanţial din partea colhoznicilor care se ocupă cu cultura sfe­
clei de zahăr.
care heotar o recoltă de tubercule de trei ori mai mare a efectuat aproape toate lucrările pentru procesele de muncă în legumicultura. Car­
acestui soi faţă de alte soiuri Introducerea noului sol în sov­ cultivarea cartofilor pe ogoarele colhozu­ tofii vor fi sădiţi pe toate suprafeţele prin intenţionează să recolteze anul acesta cîte Experienţele efectuate timp de trei ani au arătat că pentru
hozurile din Karaganda a dat un spor de recoltă în medie de rilor. 270 chintale de varză timpurie la heclar, a spori producţia la hectar a sfeclei şl a procentului de zahăr
metoda cuiburilor dispuse în pătrat. Acest
cinoi tone la hectar. Toamna trecută, colhozurile deservite 200 chintale de cartofi, 200 chiantale de
lucru va permite oa prelucrarea cultu­ din aceasta nu este nevoie să folosească mal multe îngră­
Dintre soiurile obţinute de staţiune este larg răspindlf de de S.M.T.-ul Mîtisoinsk au obţinut recolte rilor să fie efectuate exclusiv cu maşinile. roşii, 150 chintale de castraveţi etc. Pen­ şăminte decît prevede norma, cl trebue numai ca ele să fie
asemenea solul de cartof timpuriu „Karagandinski”, oare se de 1,5—2 ori mai mari decît înainte. La culesul cartofilor vor fi folosite nu nu- tru condiţiile regiunii Moscova, aceasta
coace cu 2—3 sâptămîni mal devreme decît celelalte soiuri repartizate în alt mod Este excepţional de important ca la
In prezent această staţiune de maşini şi mai maşinile de scos cartofi oi şl com- este o recoltă foarte bogată.
şi dă o rec'oltă de 23 tone la hectar. mijlocul perioadei de vegetaţie să se Intensifice nutrirea plan­
telor.
Noi soiuri de sfeclă de zahăr Noi soiuri de culturi agricole pe ogoarele colhoznice Folosirea noilor metode a dat rezultate rodnice. De pe o se­
rie de loturi s-au strins pînă la 900 chintale de sfeolă la
Seleoţionexil sovietici au obţinut cîteva soiuri noi de sfeolă Uniunea Sovietică obţine anual peste Anul acesta, pe cimpuri vor fi culti­ tulpînele el conţin aproximativ 15 la sută
de zahăr oare pot fi cultivate în condiţii diferite de sol şi climă heotar, iar procentul de zahăr a sporit de la 16—17 la sută
80 milioane chintale de cereale prin înlo­ vate 15 soiuri noi de porumb. Regiunile fructoză( zahăr vegetal), folosit în In­
şi care dau o mare producţie la hectar. Rădăcinile noilor soiuri
cuirea vechilor soiuri de culturi cerea­ care cultivă această plantă s-au extins dustria de cofetărie, precum şi în produc­ la 18—19 la sută. După cum se ştie, prin sporirea procentului
do sfeeflă conţin cu 0,30 la sută şi chiar ou 0,60 la sută mai
liere cu altele noi, mult mai productive. considerabil Dacă înainte porumbul era ţia unor preparate medicinale. Totodată, de zahăr cu 1—2 la sută se obţin suplimentar 15—20 chintale
mult zahăr decît solurile acestei culturi răspîndlte pînă acum.
Pe ogoarele colhozurilor şi sovhozuri­ cultivat numai în Ucraina, Crimeia şi acest hibrid dă o minunată recoltă de de zahăr la fiecare hectar.
Trebuie relevat faptul că sporind numai cu 0,10 la sută procen­
lor se vor însămînţa anul acesta peste Kuban, aoum el începe să fie cultivat, seminţe, din care se obţine ulei vegetal.
tul de zahăr din sfecla semănată pe cimpurile Uniunii Sovie­ Noua metodă de sporire a producţiei la hectar şl a procen­
300 de soiuri de culturi cerealiere. Pentru ca furaj, de numeroase colhozuri dan
tice, ţara va putea obţine suplimentar aproape un milion de fiecare ţinut au fost alese soiurile cele mai regiunile centrale, nordice şl estice ale Noi soiuri de culturi agricole pe tului de zahăr din sfeclă va fl aplicată în 1954 de toate col­
puduri de zahăr pe an. ogoarele colhoznice hozurile şi sovhozurile din Kazahstan, precum şl într-o serie
produotive, ţinîndu-se seama de condi­ ţării. Aici vor ii folosite pe scară largă
Unul din noile soiuri obţinute va ocupa anul acesta în col­ ţiile naturale locale. In stepele Ucrainea. două soi/uri de hibrizi de porumb, care Primăvara aceasta, mecanizatorii agri­ de regiuni din Kirghizia, unde mii de heotare sînt însămân­
hozurile Ucrainei o suprafaţă de aproximativ 100.000 ha. Din Crimeil, ţinutului Stavropol şi regiunii dau o recoltă sporită de boabe şi care culturii din Bielorusia vor efectua în ţate cu sfeclă de zahăr.
recolta de sfeolă dată de noul soi la un hectar de pămînt, fa­ Rostov, de pildă, milioane de hectare vor se deosebesc prin precocitate, precum şi colhozuri cu o treime mai multe lucrări
bricile vor putea obţine 2—3 chintale de zahăr mai mult decît soiul de porumb „Partizanka” obţinut decît în primăvara anului trecut. Va creş­ Colhozurile măresc suprafeţele
fl insăminţate cu soluri de griu rezis­
.din soiurile cunoscute pînă acum. te mai cu seamă mecanizarea culturii
tente la secetă, obţinute de Institutul de de colhoznicul inovator — ucrainean
Selecţionerii sovietici au obţinut soiuri de sfeolă de zahăr cartofilor, legumelor şi zarzavaturilor, se cultivate cu legume şi zarzavaturi
selecţionare şi genetică, aceste soiuri dau Mark Ozomîi Cultivînd acest soi pe o-
la fel de productive pentru Kuban şi regiunile centrale ale goarele regiunii Dnepropetrovsk, ţăranii va extinde folosirea maşinilor po plan­
chiar şi în anii secetoşi Cîte 20—30 chin­
RSF.S.R taţiile de In, precum şl în zootehnie. In In primăvara acestui an colhozurile din Uniunea Sovietică
tale de grăunţe la heotar. In regiunile obţin de fiecare hectar pînă la 100 prezent, la numeroase ferme colhoznice vor lărgi considerabil suprafeţele însămânţate cu legume şl
Legumicultorii se pregătesc în nordice fără cernoziom şi în republicile chintale de grăunţe şi pînă la 800 chin­ se desfăşoară montarea funlcularelor şi zarzavaturi. Aceste culturi vor ocupa peste 1 milion de hec­
baltice, se extinde zona de cultivare a hi­ tale de masă verde. aparatelor pentru mulsul meoanic. tare In prezent legumicultorii colhoznic! studiază în cadrul
vederea muncilor de primăvară brizilor de fjriu-plr, obţinuţi de aoademi- Pe ogoarele colhoznice vor fi folosite unor cursuri speciale metodele agrotehnice înaintate, în spe­
cianul Nikolai Ţiţin. Aceste soiuri sînt anul acesta alte cîteva soiuri de ovăz, Staţiunile de maşini şl tractoare din
Anul acesta colhozurile ţârii vor mări considerabil produc­ de o rezistenţă neîntrecută. Chiar şi în mazăre, fasole şi alte culturi cerealiere şi Bielorusia sînt completate cu tractorişti, cial însăminţarea şi sădirea legumelor şl zarzavaturilor du.pă
ţia de legume şi zarzavaturi In vederea ridicării producţiei condiţii grele de climă şi sol recolta lor leguminoase. mecanici şi combinerl. Aici au venit de metoda pătratelor şl a cuiburilor dispuse In pătrat.
la heotar a diferitelor culturi legumicole, pretutindeni se pre­ asemenea să muncească în permanenţă In colhozuri se pregătesc ghivece de turbă cu mraniţă şi
ajunge pînă la peste 50 chintale la hec­ *
gătesc ghivece nutritive de turbă cu mraniţă, in care se vor sute de Ingineri, tehnicieni şl agronomi,
tar. alte ghivece nutritive Creşterea răsadurilor în astfel de ghi­
cultiva răsadurile. Practica a arătat că repicarea răsadurilor Oamenii de ştiinţă din Ucraina au ob­ care vor ajuta colhozurile să ridice şi
Printre soiurile de griu recomandate ţinut un hibrid de napi porceşti (torpl- vece este un mijloc important de sporire a producţiei la hec­
la locul definitiv împreună cu ghivecele dă rezultate minu­ mai mult nivelul agriculturii, să sporeas­
colhozurilor — 14 sînt folosite pentru tar a legumelor ş! zarzavaturilor şl de grăbire a coacerii lor,
nate: legumele se coc cu 2—3 să/ptâmîni mai devreme decît nambur) şi floarea soarelui. Tulpmele şl că producţia la hectar a tuturor culturi­
prima dată. Ele sînt destinate UcraLnlel,
în mod obişnuit, iar recolta este de 1,5 ori mai mare bulbii noii plante constituie o hrană ex­ lor şl productivitatea creşterii anima­ Colhozurile din R.S.F.SR. pregătesc pentru primăvară 2.5 mi­
In prima decadă a lunvi martie în colhozurile RS F.S.R. au Kubanulul, Siberiei şi Asiei Centrale. celentă pentru vite. In afară de aceasta, lelor. liarde de ghivece de turbă cu mraniţă Aceste lucrări se des­
fost pregătite 250 milioane de ghivece nutritive de turbă cu
făşoară pe scară largă şl in alte republici Confecţionarea ghi-
mraniţă. Aviaţia în agricultură vecelor este mecanizată. In acest scop în colhozuri au fost
Confecţionarea ghivecclor este mecanizată: staţiunile de
trimise mii de maşlni-unelte speciale.
maşini şi tractoare şi colhozurile au primit peste 20 000 de Pe an ce trece aviaţia agricolă este fo- 500.000 hectare din RSS. Ucraineană şi zia şl Kazahstan. Tratarea prin pulve­
maşi/ni-unelts speciale, cu un randament de 50.000—70.000 bu­ iQŞită tot mai larg în lupta pentru recol­ RSS. Moldovenească Ingrăşarea supli­ rizarea plantelor s-a făcut pe o mare Pretutindeni se repartizează noi loturi de pămînt destinate
căţi pc zi te bogate. Volumul lucrărilor executate în mentară a semănăturilor de pe mari su­ suprafaţă de lucru care a grăbit căde­ culturilor legumicole. De pildă, în colhozurile dtn R.S.S Mol­
Statul acordă legumicultorilor un important ajutor Parcul 1053 de aviaţie în agricultura U RS S. a prafeţe s-a făcut de asemenea cu ajuto­ rea frunzelor şl a uşurat recoltarea bum­ dovenească însămînţările de legume se vor extinde anul acesta
de maşini al S.M.T-urilor a fost complectat cu mii de semă­ sporit de zece ori in comparaţie cu anul rul aviaţiei în ţinuturile Krasnodar şi Sta­ bacului cu maşinile. cu încă 8 000 ha.
nătoare speciale, cultivatoare, meoanisme pentru plantarea ră­
1940. vropol, în regiunile Rostov, Stalingrad, In Crimeea, R S S Gruzină, RS S Mol­ Colhoznicii sint ajutaţi în dezvoltarea legumiculturii de că­
sadurilor de legume după metoda pătratelor şi a cuiburilor Groznîi şi Crimeea, în RSS. Bielorusă, dovenească şi R.S S Azerbaidjană, în ţi­
Cu ajutorul avioanelor s-a efectuat in- tre mecanizatori. Anul acesta, SMT-urile vor executa cu
aşezate in pătrat R.S S Lituaniană şi R S S. Azerbaidjană nuturile Krasnodar şi Stavropol, aviaţia
In timpul iernii, in colhozuri şi la SMT.-uri au funcţionat grăşarea suplimentară cu îngrăşăminte Aviaţia a participat la tratarea chimică agricolă a fost folosită la tratarea chimică maşinile lor 50 la sută din muncile de însămînţare a legumelor
cursuri de agrotehnică legumicolă, care sînt absolvite în pre­ minerale a ogoarelor de grîu şi secară de a semănăturilor de bumbac de pe ogoa­ a grădinilor împotriva bolilor şi dăună­ şi zarzavaturilor şi aproape 75 la sută din operaţiile de prelu­
zent de sute de mii de colhoznic!. toamnă de pe o suprafaţă de aproape rele din Uzbekistan, Tadjikistan, Kirghi- torilor. crare printre rîndurl.