Page 23 - 1954-03

Nr. 24 DRUMUL SOCIALISMULUI Pag. 3

Colaborarea dintre muncitori şi tehnicieni — Importanţa aprovizionării Sfaturi sanitar—veterinare
garanţia sigură a îndeplinirii sarcinilor de plan bibliotecilor cu cărţi Hm trebuie să Suptăm contra tnorvei Ea cal
Cartea este cel mai bun mijloc Io edu­
Condiţiile noi de muncă create In anii repartizeze cîte un tehnician sau Inginer, cu brigada sa să termin© prevederile pia­ carea şl culturalizarea maselor. Dacă în
rc’cm ului democrat-popular — unde ţoale care In timpul serviciului său să se preo­ nului In numai 6 luni. trecut cartea era o armă de exploatare Morva (răpciugă sau fardlul) este o gură pentru descoperirea morvei este ma-
întreprlnderHe şl mijloacele de producţie cupe şl să răspundă de fejul cum mun­ La data de 10 martie ac., el lucra In în mi aiul e burgheziei, o armă pentru di­ boală molipsitoare care se Iveşte la cal. lclnarco. Această operaţiune constă tn
eroarpn popa roiul muncitor — Impun ca ceşte aceasta. cum este aprovizionată cu contul zalei de 24 aprilie 1954 lin mare fuzarea unor idei potrivnice Intereselor Ea este foarte periculoasă fiindcă anima- injectarea unei cantităţi foarte mioi de
sarcină creşterea necontenită a producţiei materialele necesare şl cum tşl îndepli­ ajutor primeşte brigada toviarâşulul Vizi maselor, astăzi Insă, In regimul nostru lei o sănătoase care stau alături de ede preparat special numit maternă, In mar­
şi produeSi/vl/tăţll muncii neşte programul de lucrări de la Inginerul Mureşan loan care-l dă democrat popular, cartea a devenit un bolnave sau care mănincă şl beau apă ginea liberă a pleoapei Inferioare de lo
Stabilirea unor relaţii de colaborare şl In flecara lună. tn cadrul consfătuiri­ Indicaţii folositoare In ceea ce priveşte bun al întregului popor muncitor. din aceleaşi Jgheaburi, Lriiştl sau găleţi ochiul calului
La animalele sănătoase materno nu pro­
ajutor reciproc intre muncitori, tehnicieni lor de producţie, unde echipele şl brigă­ organizarea locului de muncă şl ridica­ In regiunea noastră, in anii puterii din cane au ouncat sau băut apă ani­ voacă nici o reacţie, adică vreo schimbare.
malele bolnave, se molipsesc sigur de mor-
şl Ingineri, In vederea întrebuinţării cu zile . innhele contracte de întrecere şi se rea cunoştinţelor profesionale ale mineri­ populare, au lua» fiinţă nenumărate bi­ vâ şl nu vor mai putea fl salvate de La Lo animaldo bolnave de morvă. apare o
pricepere a ut'JiJulul. a fotesarll întregii repartizează tehnicienii şi mgmeiril, se lor De asemenea grupele fruntişWor blioteci Aici oamenii muncii vin cu mare moarte umflă tură a pleoapei Inferioare care a-
capacităţi de producţie a maşinilor şl In tine oont ca echipelor care sini mal slabe Cioară Alexandru şl fovan Andronlc, a- dragoste, ca să-şl însuşească din cărţi noi Junge maximă după 24 ore. Această um­
vederea punerii In practici a experienţei să lt se repartizeze cei mai buni tehni­ Jutate de tehnicienii Dudui Ntcolae şi metode de muncă, noi câi care să ducă la Caii sănătoşi se pot infecta de microbul flătură este urmată apoi de o scurgere
şl a curoştinţetcr acumulate in decursul cieni şi tngmeri In vederea ridicării tu­ Moşită Gheorghe la aceeaşi dală lucrau ridicarea permanentă a nivelului lor de morvei şi de la orice obiect care a fost purulentă din unghiul nazal al calului.
murdărit cu scurgeri din nasul calului
onilor, se Impune ca urmare firească a turor echipelor la nivelul celor fruntaşe tn contul zdetor d-a 23 şt respectiv 16 trai material şi cultural. bolnav. Morva este foarte periculoasă şl
conteresărll generale In obţinerea unor Această metodă după cum so ştie a aprilie ac El s-au angajat să-şl termine Ln activitatea bibliotecilor, un rol deo­ pentro oamenii Care îngrijesc caU bol­ Valoarea acestei metode se datoreşte a-
Indici de producţie superiori. fost iniţiată acum cîtva timp de maistrul planul In 9 luni sebit îl are continua reinprospătar® a tit faptului că ea este sigură, cit şi fap­
miner Svtştea Gheorghe de la nuna Lu­ navi Aceştia se pot Îmbolnăvi de morvă tului că rezultatul se află numai după 24
Detvoltindu-se mijloacele de producţie Colaborarea dintre muncitori, tehnicieni fondului de cărţi. Bibliotecile sint datoare foarte repede. Iată deci, cit este de peri­ ore. Toii aali care se descoperă a fl bol­
şi rcutillndu-se locurile de muncă cu pani şl ara ca scop îndeplinirea sarcini­ şi Ingineri nu se' mărgineşte Insă numai să pună la dispoziţia cititorilor toate noile culoasă această bo2lâ De aceea fiecare navi de morvă vor fl ucişi Imediat, iar
maşmi noi, perfecţionate. care folosite cu lor de plan de către toate echipele şl la aceasta Nenumărate sint cazurile cînd lucrări, pentru ca astfel cibtonl să ia crescător şi îngrijitor de cal trebuie să proprietarii despăgubiţi cu valoarea ani­
pricepere pot da produsa mai multe şt brigăzile şi să lege tehnicienii şi Ingi­ muncitorii fac propuneri preţioase de îm­ eunoştlinţă do toate noutăţile din dife­ anunţe organele sanltar-veterinare Îndată
nerii mal strtns de echipe şl oameni Evi­ mai! ului
d9 bună calitate, a fost necesar să sa bunătăţire $1 uşurare a condiţiilor de rite domenii de activitate. ce se Ivesc primele semne ale bolii şl să
Această măsură a fost luată do către
treacă la folosirea da metode înaintate dent. tehnicienii şl Ingmcru nu au sar­ munc3; ce rin d sprijinul tehnicienilor şl ln regiunea noastră sint foarte mulţi prezinte caii in fiecare an la maleivere. guvern pentru a se putea lichida cit mat
In muncă şl la ridicarea calificării mun­ cina oumal să controleze felul cum mun­ Inginerilor el pot să le pună Yn practică bibliotecar! care manifestă un deosebit Morva la cal ee prezintă sub trei for­
citorilor. cesc ochipole sau brigăzile respeatlve şl A dispărut greşita concepţie de a pnrvi Interes în munca de aprovizionare a bi­ me: morva pielei, morva nazală şl morva curînd cu morva în ţara noastră şl pen-
cum tşl îndeplinesc sarcinile, ci le ajută Lru a se preveni îmbolnăvirile oamenilor
In acest sens au fosl extinse $1 apil- un tehnician sau inginer ca pe o persoană bliotecilor cu ultimede cărţi apărute. pulmonară. de această boală
cite cu succes metodele î.-ralnfc&te ale sta- şl le îndrumă )a locul de muncă, le dau lnaceslbilâ căreia nu poţi sâ-1 ceri un Nu tot aşa Înţeleg să muncească şl to­ Morva pielii, Apare prin formarea pe
indicaţii cum să lucreze in anumite con- ln scopul descoperiri) La timp şi a li­
hanovictyor sovietici şi ale tnmtaşxtar In sfat sau o îndrumare varăşii de la biblioteca sandicadă P T T R piele a unor rvoduit (buboaie) de mări­
întrecerea socialistă din ţura noastră, pu- dfţlunl şl Intervin pe lingă cel tn drept Muncitorii mlnefi de Ia mina Vulcan Deva, de la I CS Hunedoara, sau de la mea unul bob de mazăre pînă la cea o chidării definitive a morvei, Ministerul
eă asigure locunlo de muncă cu unelte, Agriculturii şl S tiv Ic albirii organizează
tîndu-ae obţine rezultate dintre cele mal văd In conducerea tehnică a minei un biblioteca Sindicală Sanitară El nu a- unei nuci Aceste nodull. la început sin»
meterlai lemnos, etc. ln fiecare primăvară o campanie de ma-
bune Aplicarea metodelor sovietico şJ ajutor şi sfătuitor apropiat, un frate cu cordă importanţa cuvenita acestei munci tari, apoi se înmoaie, se sparg lâsind să Icinare a tuturor cailor din ţară Reuşita
Pentru a cunoaşte flecare brigadă, e-
folosirea maximă a oapaoitâţli dc produc­ chl/pă, tehnician sau inginer realizârUe o experienţă şi cunoştinţe mai bogate, a- şl neglijează aprovizionarea bibliotecilor curgă un puroi uleios, subţire şl galben. acestei oampanil depinde de prezentarea
ţie a maşinilor au dus la slringerea şl obţinute tn cursul lunii şl a se evita lu­ dreslndu-se cu încredere că nu vor (I cu materialele cerute de cititori- Rănile rămase după scurgerea acestor no­ tuturor cailor Indiferent de vîrstă la ma­
refuzaţi.
dull se vindecă foarte greu.
Pentru lichidarea acestor lipsuri res­
dezvoltarea colaborării Intre muncitori crat In din 10 In 10 zile se oalcu- Organizaţia de partid a minai comi­ ponsabilii de biblioteci sînt datori eă Morva nazald, apar© cu una sau mal te ln are Este de ajuns să nu fl© prezentat
tehnicieni şi Ingineri. lează şl se afişează nivelul producţiei a- tetul sindical şl organizaţia U T M cul­ multe răni In nas, aşezate pe pereteJe şl de^oporit un elngur cal bolnav de
morvă. ca acţiunea să fie compromisă şl
La mina V udo an, tn cadrul unei con­ ttns de fiecare brigadă sau echipă Multe tivă In conştiinţa colectivului de muncă respecte cu stricteţe contractul încheiat care desparte nările. Se observă şi o scur­ boala să tio răsptndltă mal departe.
sfătuiri de producţie, anallzlndu-se pasl- echipa şi brigăzi s-au angajat să înde­ Interesul pentru realizarea de economii, între biblioteca respectivă şi colectură. gere nazală din una sau amtndoui nările, Sfaturile populare comunale trebuie fiă
biL'.ăţile de ridicare a producţiei şl pro­ plinească planul anual înainte de ter­ dezvoltă spiritul şl preocuparea munerto- prin ridicarea la timp, In fiecare lună de culoare cenuşie, purulentă dea toată atenţia acestei acţiuni Impor­
ductivităţii muncii la toate echipele şl men Aşa. de pildă, fruntaşul In întrece­ rHor In descoperirea şl folosirea rezer­ a cărţilor noi sosite la colectură Regio­ Morva pulmonord, de cele mal multe ori tante. să sprijine tn mod efectiv pe me­
nală De asemeni, responsabilii de blbllo-
brigăzile de mineri, s-a hotărit ca fie­ rea socialistă Viză Andrei de la sectorul velor Interne, condiţii de seamă In rea­ teal sjnt obligaţi de-a participa la toata este neobservată Boala se lungeşte cu dicii veterinari prin mobilizarea tuturor
lunile şl chiar cu anii ln acest timp ca­ proprietarilor pentru a-şl prezenta calt la
cărei brlgărl şl echipe In parte să I se VIU Investiţii 6-a angajat, ca împreună lizarea cu succes a sarcinilor de plan instructajele pentru grupele de comptec- lul pare a fl sănătos Do obicei boala malalnare. fiindcă numai aşa vom putea
tare ce recunoaşte numai alunei etnd apar şl lichida intr-un timp scurt această boală
Un sector în care întrecerea socialistă nu-i organizată Muncind cu holărîre. bibliotecile din celelalte forme ale el ca: morva pielei şl periculoasă.
regiunea noastră îşi vor putea Îmbună­ morva nasolă SUCJU CAJVtlL
In sectorul turnătorii, do la CS. „Gh zit şl eu numele să fie popularizat un­ du-se onoe urmă de formalism şi birocra­ tăţi mult calitatea muncii lor, devenind Metoda cea mal simplă şl cea mal si- Medic Vetennar Epitzootolog
Gheorghlu-DeJ” Hunedoara problema în­ deva. S-a vorbit mult despre construi­ tism ce s-a practicat tn acest sector Con­ sprijin efectiv în procesul de producţie.
trecerii socialiste — metoda comunistă rea unul panou de onoare, dar vorbă tractele de întrecere tntre bng3ao, echipe MUNTEANU IOAN
de construire a sociart-smuUu — este ne- a rămas, mei azi nu e gata”. şi Individuale să ilustreze viu angajamen­
gilijeiă atit de comitetul sindical de sec­ Problema tinerelului In sectorul tur­ tele concrete cc şi le iau muncitorii Mem­ C.LDC. Deva Lăudabile acţiuni întreprinse de o
ţie cit şl da conducerea seotoixilu> Din nătorii este complect neglijată „Noi a- brii de partid şl utemiştii, cadrele condu­
luna decembrie a anului trecut şl pinii vem pe hintie multe brigăzi de tineret cătoare de partid şl sindicale, trebuie să comisie de femei
la jumătatea lunii martio a acestui an, — arăta nu de mult tină rol Toderiei Pe­ dea ajutor concret formulării criteriilor Note bibliografice
nu s-a mai încheiat nici un contract de tru de La turnătoria de forttă — dar |n pe baza cărora porneşte întrecerea Con- Corrusia de femei de pe lingă sfatul Cscnterl neana, Butarzl Glzela, Niculeseu
popular al oraşului Petroşani esle o co­
întrecere socialistă Dar întrecerea socia­ loc să fim ajutaţi, nl sa fac greutăţi; se traotele să fie scrise de cei ce se cheamă Gh Gh Moldoveanu — CREŞTEREA misie activă şt felul In care îşi desfă­ Margareta şl altele
listă nu a fast bine organizată nici anul l-au tinenil dlretr-un loc de muncă şl se la întrecere, fără înşiruiri de obligaţii ge­ CAILOR — pag. 516+135 figuri, lei 20 50. şoară activitatea poate servt ca bun e- La toate aceste realizări s-a ajuns prin
trecut şl dovada acestui fapt este neîn- trambalează de colo colo, descomplectln- nerale cum ar fi: „voi veni regulat la In aceasta lucrare se tratează despre xempJu multor asemenea comisii munca neobosită a tovarăşelor membre
lucru”, „voi fi disciplinat”, ele In între­
du-se brigăzile. Cit priveşte ajutorul şl istoricul, origina, exteriorul, rasele, Înmul­
d opium rea planului decît în proporţia de ţirea şi îmbunătăţirea raselor de cai; de Orgamzînd cu pricepere un număr de ale comisiei de femei Klss EtelKs Rac-
controlul activităţi! tineretului ce trebuie cere trebuie să fie antrenate în aceeaşi
83 la sută Prin urmare, aici există o la­ asemeni lucrarea mai cuprinde modul de patru serate, comisia de femei din Pe­ zek Agneta. Fulcsz RozaUa, Tomescu
eâ-4 primim din partea organizaţiei de măsură femeile, tehnicienii şi funcţionarii
cună veche. bază PMR nu se vede. sintem lăsaţi la Să se tragă învăţăminte din lipsurile întreţinere al cexlor şi măsurile luate ln troşani e reuşii să realizez© un fond de Mana Nagy Marta, Hatdu Elena. Pom-
Comitetul sindical de secţie împreuna voia intînrvplănl Aşa se lace că noi ti­ avuta tn munca vechiului comitet sin­ U R S S. pentru dezvoltarea şi perfecţio­ 11636 lei, pe care l-a întrebuinţat ln pierescu Eealerina şl altele Parolei cu
cu conducerea sectorului In frunte cu to­ nerii nu na conducem activitatea In bri­ dical de secţie de la sectorul turnătorii! narea creşterii cailor. scopuri deosebit de frumoase 12 copil munca comisiei de femal o contribuite
Lucrarea se adresează studenţilor şl ele­
varăşii Popa Benjamin şl Pasăre Petre găzi divpâ un plan stabil şl concret de Este necesar ca tovarăşii din comitetul de vilor din şcolile tehnice, tehnicienilor şl orfani, fll de muncitori, printre care de «samă au dat elevtl şcolii Nr 2 şî al
au subapreciat In mod nopermia puterea muncă”. cadrelor din gostaturi, go&eoturl, minis­ Aradl Bela, Szakăcs Ana. Ronesea losK liceului mixt din Petroşani precum şl
întreprindere, care răspund de acest sec­
mobilizatoare a Întrecerii socialiste. Dar Mal este o problemă dificilă in secto­ tor Important, să treacă mal dos pe la tere şl sfaturi populare Hlrsch losif. Ungurean fostf, au primii părinţii acestora.
ce a făcut organizaţia de bA2ă al cărei rul turnătorii: problema atitudini! faţă N A Bobrinrchi — ZOOGEOGRAFIA îmbrăcăminte don partea comisiei de fe­ De o deosebită atenţie din partea comi­
turnătorii, nu aşa cum face tovarăşul
secretar eote tovarăşul Mu şa Balint? In de femeile noastre muncitoare. In acest — pag 450 + 93 figurl + 49 planşe, lei 30,52 mei Pe Ungă acestea, cu pnle)ul zilei de sie) de femei din Petroşani se bucură şl
Popescu Gheorghe. al cărui ajutor s-a Pro publicarea acestei traduceri. Edi­
decurs de un an 3 luni biroul „a în­ sector Işl desfăşoară activitatea tn pro­ 0 martie, conuşla de femei a procurat o camera mameJ şl copilului din gara aces­
dovedit In nenumărate rlnduri Insufici­ tura Agro-SHvIcă de Stat pune la iade-
cercat" (doar o singură dată) să analizez* cesul da producţie un mare număr d© fe­ seamă de cărţi dlstribuindu-le la 42 fe­ ta! oraş
ent. Nade cadre sindicale alese au mare mina cititorilor din ţara noastră, care se
activitatea comunJşiUor din comitetul mei Există femei calificate, harnice, cum interesează de probleme biologice, o va­ mei evidenţiate, apoi pentro azilul de Comitelui de sprijin Iniţiat de comisia
nevoie de s fl Instruite temeinic. Îndru­
sindical de secţie şJ atunci preşedintele sint tovarăşele: GostUn Maria, Almaş loroasă lucrare sovietică şl pune o piatră bălrinl au fost cumpărate muşamale pen­ da femei, format din tovarăşele Nlcu-
mate concret şi controlate la timp.
a făcut ce a făcut şl s-a sustras de la Măria ţl altele, dar mal dâinuc încă acea Organizaţia de b,u5 PMR a sectoru­ de temelie invăţămîntulul nostru superior. tru mese, pentru liceul mixt din Petro­ tescu Margareta preşedinta, Bteg» Elena,
centralul organizaţiei de bază. părere greşită, nutrită do unu şefi de e- spriJtnindu-J pentru itroducerea zoogeo- şani covoare şi bănci, Iar şcoala Nr. 2 Jula Ecaterlna. Jwta Parasehiva. Tur­
lui tumStonl, este datoare să lichideze grafiel ca obiect dc tnvăţâmînt la facul­
Nu a existat O colaborare strinjă între chlpc. cum ar 11, de pildă, Bocşiţan a fost împrejmuită cu gard şl I s-a intro­ tea Ludmiia, FarVaş Gizola Fuksz Ro-
cu felul defectuos de o se achita de sar­ tăţile noastre de biologie.
comitetul sindical de secţie şl conduce­ Cheorgbe, care se fereşte să primească dus curent electric în trei camere unde zalla şl Tomescu Marta, din fondul de
cinile ce-t revin ca organ politic condu­ AGROFITOTEHN1CA partea la —
rea sectorului, pentru a se ajuta reci­ in echipa sa femei, chiar dacă acestea cător Ajutorul, sprijinul permanent dat 400 pag, +79 figuri, lei 15,50 lipsea 1600 tel realizat tn urma organizării unei
proc, pentru a ImpleW Strins activitatea posedă un Înalt grad da calificare. Sint organizaţiilor de masă, trebuio să fie ACROFITOTEHNtCA partea H-a — O realizare demnă de remorcat este în­ manifestaţii artistice, a procurat pentru
sindicală cu munca productivă, pentru a femei necaălfioate ba chiar analfabete, simţii pesto tot Exemplu tn muncă ai 360 pag.-V62 figuri, lei 15,50. fiinţarea de către comisie de femei e camera mamei şl copilului din gara Pe­
Aceste lucrări sint recomandate do Mi­
«o ounoaşte nevoii© oamenilor muncii, e faţă do care conducerea sectorului tur­ membrilor partidului nostru să constituie nisterul Agriculturii şi Silviculturii ca unei şcoli do calificare do croitorie şl troşani cearşafuri şl feţe de pernă, tes­
le dezvolta simţul răspunderii faţă de în­ nătorii manifestă atitudini condamnabile pentro masa largă a celor ce muncesc li­ manuale p2ntru şcolile medii zootehnice daclllograiie ce funcţionează pe lingă tai de bani s-au depus la CEC tand
deplinirea so re inilor de plan. Nu au fost S-o ales noul comitet sindical de sec­ nia adevărată spre ridicarea producţiei Stilul folosit* de colectivul de autori care sfatul popular al oraşului, cursurile şco­ destinaţi a se plăti lunar tovarăşele în­
popularizaţi fruntaşii in produoţic P© ţie In sectorul turnătorii. Trebuie trecut şl îmbunătăţirea calităţii acesteia, spre au Inlocmit lucrarea este corespunzător lii fiind urmate de 26 femei casnice so­ grijitoare ce fac de serviciu prin rotaţie
bună dreptate spunea Inlr-una din zale fără Intîrzlere la activizarea grupelor sin­ realizarea de succese din ce în ce mai nivelului cititorilor cărora se adresează ţii da mineri şl alte ramuri de produc­ la camera mamei $1 copilului din gară.
tove/ăşul Zloatchi loaif; „De am de zile dicale, Ia organizarea întrecerii socialiste Irumoâîi In întrecerea socialistă (elevi şl tehnicieni) FUnd originală este ţie evidenţi indu-se printr-o frecvenţă marîa iordache dumitrescu
toarte bine venită de oarece datele co­
aint fruntaş tn muncă, dar nu ml-am au­ pe bază de criterii sănătoase. IrHâtarln- f DIACONU respund condiţiilor din ţara noastră regulată tovarăşe 1 *’ Biro Mcgdalena. corespondentă voluntară
sunetul şi litera, am întrebuinţat tablo­ lori: mere. pere, ciuperci, floricele, pe De asemenea am urmărit ca In familia
uri mărite din carte cu texiul respectiv care lo prindeam cu pioneze pe tablă copilul să fie folosit 1a munci fizico
Cum lucrez cu elevii clasei l-a consolidarea sunetului nou predat Elevii au lucrai cu uşurinţă şl cu mult In­ uşoare pentru a se deprinde cu autoser­
şt obiecte a căror denumire ne ajută ta
virea şl ajutorul dat fraţilor şl surorilor
teres Folosirea materialului didactic in­
Predarea cu materia) didactic bogat, dividual. in special pionii, m-a uşurat să mal miri
attt demonstrativ dt şi individual, mi-a Indrumez Just elevii ln calculul uunial Cu pănnţll a căror copul ou avui
Nu predasem la ala ea I din anuJ 1949; problemele nealare, neprecise cu ajutorul cru l-am obţinut prin citirea şi povestirea Imediat ce elevii îmi dădeau răspunsul
de aceea m-am pregătit temeinic încă din tovarăşilor cu mal multă experienţă. bazmelor, povestirea după tablouri, ex­ jdus rezultate toarte bune nu numai ln 1a calculul mintal <1 obligam să dove­ anumite nea|un»url In munca de te clasă,
timpul verii studiind îndrumările meto­ Stilrad că la Clzsa mea vor asista şl cursii în natură, prin exerciţii de pro­ Învăţarea citini corecte, curente conş­ dească mtnulnd pionii ssu abacul cu 70 am avut convorbiri Individuale Dragos­
tiente şi expresive, dar m-eu ajutat In
dice ale Institutului de $hinţe Pedago­ vot preda leoţu elevii practicanţi din nunţare corectă a cuvtatolor şi a prepo- dezvoltarea vorbirii la elevi, a influen­ de găuri şl cu benzi colorate de carton cu tea pe care părinţii o au întotdeauna
gice şl o serie dc lucrări ale metodiştl- anul III şi IV ai şcolii pedagogice, m-am zlţiumlor, punind elev!* să repete după tei pozitiv asupra muncii educative in care in mod foarte rapid se poale face pentru copiii lor mal mtet m-a ajutat
lor sovietici traduse sau tn original gîndit şi la procedeele cele mal bune pen­ mine Individual şi in cor. prin învăţarea calculul de scădere şl adunare foarte mult In munca mea pentro rezol­
In mod deosebrt m-a preocupat pro­ tru a le demonstra acestora metoda mea de mici poezii, prin locuri însoţite de clasă, in stabilirea unei discipline bune şl Pentro a formî educaţia comunistă la varea tuturor problemelor educativ© care
blema organizării muncii în p°rioda pre- de lucru In acest scop mi-am făcut con­ pronunţarea de cuvinte, propoziţii sau te menţinerea elanului în muncă Elor- elevi, am căutat ca prm povestiri Ilus­ In clara I sa Ivesc la fiecare pas
tul depus pentru studiu in cursul verii a
obeccdarică şl perioada pe rd ir îi cil>t- specte din lucrările studiate, in special scurt* versificări, pro» ghicitori uşoare trate cu tablouri şl fotomontajil să le (ac Folosirea cu succes a metodei analitice
6crîstdul Pernlru aceasta am stat de vorbă asupra metodei lonetlee anaLif Iro-sinte- etc fosl răsplătit pe deptui Acum am putut cunoscut viata manjor dascăl) il ome­ fonetico-sintetice mi-a adus mart bucurii
(ace o comparepe a rezultatelor de a-
ou tovarăşii învăţători care au predai la tice, pentru o le putea pune la dispoziţia Am căutat aă dezvolt auzul copidor mei oum cu cete ce le obţineau învăţătorii nirii Lemn şi Stalîn. şl cuceririle oame­ în urma rezultatelor obţinute La sfirşl-
clasa I In anuJ trecut, studiind cu aten­ tuturor practicanţilor. tul pătrarului If din 34 elev) (nserisi 2(»
prin Jocuri de recunoaştere a sunetelor cu 10 am tn urmă prm aplicarea meto­ nilor muncit din patria noastră Am ur­
ţie planurile lor calendaristice, planurile ProblemeJe centrale asupra cărora a (che), tobă, clopot, etc,), şi prin drwtece delor propagate de şcoala burgheză şl In mărit presa noastră si revistele pentru au obţinut la toate obiectele nota 5 0
de lecţii, materialul didactic confecţionat fosl axat (nitreg studiul meu sini urmă­ despre sunete Aceasta mi-a a iutei mult special metoda globală Aceste metode copil pentru ca să pot lega cu sueces elevi nota 4. 5 etevl nota 3 şl 4 O sin­
Am cerut de asemeni consultaţii mstodiş- toarele: particularităţile psîho-fizice a co- în lecţiile de predare a Uterelor, la se­ neşlllnblice contrarii dezvoltării psihice munca mea de viaţa ţării. Am căuta! ca gură a'evă care a fost bolnavă şi aze a-
iMor cabinetului pedagogic regional care piior de 1 ani, regimul de zi al şcola­ pararea propoziţiilor, cuvintelor, silabe­ a copiilor îngreuna munca învăţătorilor elevii să cunoască natura prin excursii numite defieoenţe In vorbire nu este 1a
ml-au dat îndrumări preţioase ?' m i a u rului de 7 am. metodele de predare ale lor şt sunetelor şt distrugeau 1a elevi interesul pentru in porcul oraşului $( In grădina şcolii. nivelul daset Ea constituie obiectul unei
pus la dispoziţie un bogat material bi­ obieotelor dm dasa l-a. confecţionarea şl La lecţiile de cltlt-scrs, munca mt-a munca Ce poate fi mal neştitnţlflc şl In acest scop mi-am mal planificat o vi­ munci speciale în dasB şl în afară de
bliografic De mare folos mi-au fosl căr­ folosirea materialului didactic special, fost mult u<urată prin folosirea materia­ mal contrar principiilor didactice decît zită |a gospodăria colectivă „Petofi Sin­ Clasă Am Insă foaie speranţele că pini
ţile sovietice: „Munca mea in clasa l-a” munca educativă cu elevii de olasa V lului didactic recomandat de metodlştil să ceri elevului să deseneze un cuvinl et or” dm Do va la sfîrsitul anului şcolar gl aceasta elevă
de A I Voscrerenska’a. „Munca cu ele­ munca In afară ds clasa cu elevii da sovietici: tabla de cules şi caseta de li­ tară ti cunoască literele, sub pretextul Pentru a lega munca mea de aceea a va avea cunoştinţe prevăzute de pro­
vii din olasa l-a” de C J. Voronţova, clasa I şi munca cu părinţii copiilor. tere pe care le-am folosit ca demonstrare că elevul are „percepţii globale” părinţilor, am organizat şedinţe cu »- gramă
„Cartei de căipăti) a învăţătorului” sub Pianul calendaristic, privind repartiţia in faţa cl.xssl şi material individual pen­ ceşîta şi am făcut dese vizite te domici­ Munca în dasa f Imt aduce mari sa­
redaoţia profesoralul Meînicov, „Culegere materiei, ml l-am totccmit în amjnuM tru flecare elev Acest material ml-o dat Metoda fonetică anaUtlcn-rintellcă. a- liul elevilor Am arătat părinţilor că fle­ tisfacţii Cu dragoste şl bucurie uxlru tn
de articole” sub redacţia Iul EsVpov şi alte iar planurile de lecţii. în special pentro posibilitatea să- am In permanenţă o plicală în şcoala sovietică este o metodă care ©Iov arc particularităţi ln dezvol­ clasă In flecare zt Fiecare succes dt de
matenale din revistele sovietice şl roml- primele zile ale copilului în şcoală, ml riasj activă Litera nouă de tipar era ştiinţifică, simplă şt uşoară care ne duce tarea sa şi că învingerea anumitor nea­ mic aJ elevilor mei mă bucură pentru că
ne-şti Io-am scris dezvoltat prezentata pe tabla do cules a clasei, te rezultate bune în mod sigur. junsuri manifestate la elevi se poale rea­ constituie un sucres al muncii mele. Vreau
In urma acestid studiu am avut o Ima­ In primele două săptămim am căutat după care elevii conrypureau silabe şl cu­ * liza numai prin colaborarea strlnsă a să dau cU mal multe cunoştinţe şî caut
gine o'.arfi asupra Întregului sistem de să-mi cunosc cit mal bine elevii, să vinte cu noua literă alăturind literele de In predarea aritmeticii te clasa I am şcolii şi a familiei Am prelucra» cu pă­ s3 perfecţionez permanent metoda mea
muncă a invăţătan/lul la data I. asu­ strmg fn caietul meu do observaţii date tipar. Apoi olevij au scos din buzunăra- dai mare importanţă lecţiilor Ir» care se rinţii regimul de zl al elevilor şl meto­ de lucru Voi munci şl pe viitor cu tootâ
pra metodolor şi mijloacelor metodice In caracteristice despre dezvoltarea lor pst- şelo casetei individuale litera şi eu com­ lă noţiunea de număr (unu. doi, etc.), no­ dele prin care et Işl pot ajuta copiii din rîvna ca te finete anului şcolar să dau
diferitele perioade ale predăm citlt-seri- ho-fizică Acest lucru mt-a folosit pentro pus pe tahla lor mică de cules făcută din ţiunea de zece. precum şl opera(IUor pesle clasa I-a in pregătirea lecţiilor Am ajuns o serie do copii bine pregătiţi care avind
sulul. Am trecut apoi La studiul metodicsl aşezarea justă a elevilor In bancă, pen­ carton Am putut organiza ore de muncă zeoe Ca material didactic am folosit pio­ la înţelegerea cu părinţii, care au depus o ba?a 6erloasă tn clasa f să se portă
independentă cînd elevii au compus pe nii de lemn care se pot (mbrăca pe o tot efortul să-şl trimită te timp copiii la dezvolta cu succes In clasele următoare.
arltmetiicii. a ma.nualedor Şl a programei tru a m! comporta cu flecare elev după Ei s(nt copiii Iubitei noastre patrii: tor
tabla lor de cule* prepoziţii şi chiar com­ vergea de metal cu care se pol face uşor Şcoală, să le asigure un colţ pentru pre­
pentru olasa I, aprofundind cu atenţie individualitatea Iul, pentru a studra me puneri scorie Cu ajutorul literelor ş> a şl repede toate operaţiile De asemenea gătirea lecţiilor, să controleze felul cum trebuie sâ le dăm toate forjele şl toată
fiecare capitol şi lecţie Am destinat mult todale de organizate a colectivului clasei tablei de cules am putut face cu elevii m|-a folosit mult tabloul cu buzunâroşc »Şl petrec timpul liber, să le stea In a- dragostea noastei sâ-l creştem himl con-
timp pentru pregătirea materialului di­ Pentru dezovitarea vorbim am căutat o serie întreagă de exerciţii dc combi­ ;l cercuri colorate ta predarea adunări­ Jntor la pregătirea lecţiilor fără in»ă a-i struclorl al socialismului
dactic în vederea perioadei pregătitoare să invăţ olevii să asculte Lot cc spun, narea sUabedor. de înlocuirea lor in cu­ lor ce trec pesle zece rubMitui in munca, să asigure cr.ndiţi- GROSU LUDMÎLA
şi cea a predării abecedarului Am depus să înţeleagă fiecare euvînt şi sS-i antre­ vinte formind noi cuvinte Pentro ilustrarea unor exerciţii mai 0e dc hrană si Igienă czro au o impor­ învăţătoare la Clasa I a şcolii do
toate eforturile să limpezesc in întregime nez la răspunsuri independente Acest lu­ La fiecare lecţie de familiarizare cu gr:le am fctosit desene decupate tn cu­ tanţă covlrşitoare in dezvoltarea copi­ aplicaţie de pe lingă şcoala peda­
ilor
gogică mixtă din Deva