Page 24 - 1954-03

Pag. 4 DRUMUL SOCIALISMULUI Nr 24

Misiunile U.R.S.S. şi Nota SumsHiiui S o v i e t i c
Republicii Egiptene de la
o Cairo şi Moscova a d r e s a t ă G u v e r n u l u i G r e c i e i
transformate in ambasade MOSCOVA (Agerpres) TASS îrans- vernul Grec a declarat co sus-amintitu)
mite: acord greco-american ar fi dictat de nă-
franţa $1 politica ,,af!atilor“ Lista marilor puteri Ei nu pot să nu vadă ‘ Vâzînd că pe faţă, nu pot să-şl înfăp­ MOSCOVA (Agerpres) — TASS La 20 martie ac. V A Zorln, locţil- zuinţa spre astgunarea securităţii Grecie!
că a se prinde în rlndul ţânlor „armatei tuiască planunJe lor agresive, imperia­ Guvernul Uniunii Republicilor Sovie­ (or al ministrului afacerilor externe al şi n-ar fl îndreptat împotriva păcii si
sai faţă fle dîrtsa defensive 1 , înseamnă de fapt a se prinde liştii americani au recurs la o nouă ma­ tice Socialiste şi Guvernul Republicii U R S S , a remis d-lul Kontumas, amba- securităţii În Balcani Această declaraţie
In jocul morţii, tn jecul pierzaniei Şi a- nevră Şi primul rezultat al acestei noi Egipt au hotărît să transforme misiunea sadoru) Greciei la Moscova următoarea este insă in vădită contradicţie cu (aptele
Sini peste 7 ani de zile de dnd Franţa U R S S la Cairo şi misiunea Republicii notă mai sus citate. O dovadă in acest sens o
— din ordinul anumitcr oameni de afa­ cest lucru de netăgăduit lt-1 demonstrea­ manevre — abil întocmită la Washington Egipt la Moscova in ambasade pentru a „In nota din 26 ootombrie 1953, Gu­ constituie şi declaraţiile făcute recent de
ceri şl politicieni carierişti. Interesaţi. — ză însăşi cei care „grijulii", li sfâtuesc — a fost comurucatul guvernelor Pakista­ unii reprezentanţi oficial) ai Greciei, care
să facă un asemenea pas, ll-l demonstrea­ nului şi Turciei cu privire la Încheierea întări şi a dezvolta relaţiile dintre cele vernul Sovietic a atras atenţia Guvernului
duce un război ruşinos, un război de co­ conţin îndemnuri îa intensificarea pregă­
ză însăşi poziţia Angliei, care, In timp ce pactului de colaborare „politică, econo­ Grec asupra faptului câ acordul semnat
tropire. absurd şl fără ruci o perspectivi, două ţări tirilor de război.
îndeamnă Franţa să ratifice tratatul de la intre Grecia şi S U A la 12 octombrie
un război ce macină zilnic tineretul său, Paris, să accepte intrarea In „blocul de­ mică şl culturală”, precum şi cererea gu­ Prezidiul Sovietului Suprem al U R S S 1953, cu privire la punerea la dispoziţei După cum s-a mai subliniat, în nota
ce suge asemenea unei lipitori vlaga po­ vernului pakistanez, de a fi ajutat de a numit pe Solod Danl'il Semionovici am­ Guvernului Sovietic din 26 octombrie 1953,
fensiv" ea însâşj ee retrage cuminte la o amoricani In eforturile sale „defensive" a teritoriului Greciei pentru baze militare
porului apăsat de din şi impozite peste basador extraordinar şi plenipotenţiar al
parte Nu de alte. dar ca să nu-şi ex­ După cum se ştie. Pakistanul nu este americane în Grecia şi folosirea căilor fe­ Grecia ou este ameninţată de rumeni si
puteri Pene 2 500 miliarde franci a în­
pună pielea ameninţat de rici-o agresiune din par­ U R S S in Republica Egipt. rate şl altor drumuri de pe teritoriul Gre­ nimeni nu intenţionează s-o atace.
ghiţi! acest război purtat de colonialiştii ciei in conformitate cu planurile blocului In ceea ce priveşte Uniunea Sovietică
francezi, departe m Indochma şi peste Poporul francez însă nu se lată Indus tea vecinilor Iui. Acest lucru, este cu nord-atlantic. contravine intereselor men­ Guvernului Grec II este desigur cunoscut
40 000 de oameni a nimicit în eroare El vede limpede maşinaţlunite atlt mat adevărat, cu cit însuşi Moha-
pretinşilor săi „aliaţi’ 1 şl e ho'Srlt să nu mmed Aii. primul ministru al Pakista­ Declaraţia preşedintelui ţinerii păcii sl dovedeşte că (Guvernul că U R S S duce ferm s> consecvent o po­
Deji preşedintele Republicii Democrate
permită nimănui de a transforma tinere­ nului a declarat ci „nimeni nu ameninţă Grec a trecut la înfăptuirea ur.or ma­ litică t)e pace şi dezvoltare a colaborării
Vietnam, Ho-$i-Min. a declarat că guver­
tul său In came de tun, la dispoziţia ne­ Pakistanul" Atunci ee sînt aceste efor­ Adunării Generale a ONU suri îndreptate în mod direct spre pre­ Intre state Acest fapt şi-a găsit expresia
nul şi poporul republicii sint gata aă ducă turi „defensive"? Oricît de abil a fost gătirea unui nou război în propunerile corespunzătoare prezentate
tratative !n vederea incheieru păcii, deşi guţătorilor de bombe şi obuze Lupta Iul COLOMBO (Agerpres) V i j a i 3 Lacş-
fermă impotnva politicii dc reînviere a întocmit noul plan de către diplomaţia Faptele din ultima vreme confirmă jus­ de Guvernul Sovietic tn Organizaţia Na­
astăzi In Franţa nu exiftă partid sau grup mi Pandit, preşedintele Adunării Generale teţea acestei declaraţii a Guvernului So­ ţiunilor Unite ;i Lnafarâ de aceasta. In pro­
militarismului german nu va putea fi americană, aţa albi cu oare a fost cusut
politic care să nu aibă în rlndurile sale a O N U . a declarat corespondenţilor de vietic punerile sale recente cu privire la pro­
stăvilită de nimeni şi de nimic a teşit la ivaală E clar acum. că alianţa
adepţi hotăriţl In această privinţă, totuşi presă câ viitoarea conferinţă de la Ge
militară intre Turcia şl Pakistan, nu este Din datele publicate se ştie că pe teri­ blema securităţii colective In Europa Gu­
acest război urit de poporul' francez, con­ 0 ailanţS cu scopuri altceva decit manevra camuflată a agre­ neva, în cadrul cărei? se va discuta pro­ toriul Greciei se electuenză mari manevre vernului Grec ti este cunoscut de aseme­
tinuă încă să fie întreţinut $i asta, numai sorilor americani, de a constitui acel bloc blema coreeană, nu va depăşi împuter­ militare cu participarea forţelor armate nea că statele balcanice, ale căror relaţii
pentru că aşa doresc trustmanU şi marii agresive nicirile O N U. şl nici nu va submina
agresiv al Orientului Mijlociu. împotriva străine se ştie despre călătoriile de ins­ cu Grecia n-au fost reglementate In în­
monopollşti al SU A. prestigiul acestei organizaţii Doamna tregime. declară Ia rindul lor câ sînt. gata
In a doua jumătate a lunei trecute, gu­ Uniunii Sovietice, iar cererea Pakistanu­ pecţie prin Grecia ale reprezentanţilor
Impotnva dorinţei Franţei. „ajutort!!” lui de a I se acorda ajutor militar in Pandit a sublimat câ această conferinţă comandamentului militar al S.U.A., despre sâ normalizeze relaţiile lor cu Grecia
vernele Pakistanului şi Turciei au dat
S.U.A., a pătruns şi pe pămlMul francez, scopuri „defensive", este începutul înar­ vizitele frecvente ale unor mari formaţii ceea ce va contribui La Întărirea păcii în
publicităţii un comunicai, prin care se a- reprezintă un efort sincer al ţărilor care
semăntnd şi aici ca paste lot acolo unde mării acestui blod Lucrul acesta reiese $1 de vase de război americane în porturile Balcani.
nunţă că cele două ţări duc tratative in au participat la războiul dm Coreea do a
el s-a strecunat. ură, degust şi nenoro­ greceşti, despre lărgirea volumului livră­ In lumina celor expuse mal sus. este
vederea încheierii unui pact poltic-eco- din unele relatări a însăşi presei ameri­
cire cane De pildă, ziarul „New York Ti­ se tntîlni. in speranţa unei reglementări rilor de armament amencan către Grecia evident câ încheierea acordului militar în­
economic, cultural. De asemeni, presa a mai
Adevărat este însă că socotelile aces­ mes” a arătat că Turcia se transformă trainice a problemei coreene şi despre construirea internă de baze mi­ tre Grecia şi S U.A creează piedici tn ca­
anunţat, ci. în cadrul discuţiilor pentru
tor organizatori de agresiuni monopoliş- „intr-un cap de pod pentru operaţii ofen­ In legătură cu problema Intrării R P litare americane pe teritoriul Greciei. lea întăririi păcii în Balcani, lucru de
încheierea acestui pact. se studiază şi
tll din S. U A şl Anglia, se în­ unele probleme de colaborare militară. sive”, şt a cerut Ankarei „să sporească Chineze in Organizaţia Naţiunilor Unite In această ordine de idei. reţin atenţia care nu poate să nu ţlr.â seamă Uniunea
curcă mereu. Adevărat este că ar­ capacitatea ofensivi a forţelor sale ar­ Sovietică
Dar, intre cele două guverne a mai fost preşedintele Adunării Generale a O.NU informaţiile cu privire la construirea ac­
matele colonialiste suferă irvfriogere după mate" celerată pe insula Creta a unei baze a- In nota Guvernului Grec se arată Tn
încheiat un pact de colaborare politică, a amintit punctul de vedere al Indiei care
tnfrlngere şi tot atît de adevâral este $\ mericane psntvu flotele militare mariti­
economică şi culturală, incă In anul 1851 Dacă presiunile americane din Orientul continuare câ poporul grec doreşte să se
faptul că patrioţii Franţei, care doresc eu Care este atunci rostul acestui nou pact? Mijlociu devm din ce în ce mal Insis­ sprijină această intrare $1 a adăugat că mă şi aetianâ gi cu privire la proiectata dedice refacerii ţării în condiţii de pace
însufleţire liniştea şi independenta ţaru Adevărul este. câ acest nou pact. a fost tente in cea ce priveşte crearea de baze ea personal împărtăşeşte acest punct de construire a unor baze principale pentru şi independentă. Guvernul Sovietic nu se
lor. se ridică tot mai dirz, eerînd incetarea consacrat in întregim» unei alianţe mi­ militare, acelaş" lucru, dar Intr-o măsură vedere. aviaţia americană de bombarbamsnt şi îndoieşte câ poporul grec este interesat
nelntirziată a războiului din Indoohina. cu mult mat mare. se poate spune şi des­ recunoaştere pe insulele greceşti din in întărirea păcii $1 aspiră spre aceasta
litare agresive, Lar comunicatul cu pri­ Fund rugată de corespondenţii de presă
Această cerere a lor e pe deplin jus­ pre creşlererea nemulţumirilor în rin- Mareo Eg?e situate pe linia Creta-Lem- Acest Lucru reiese chiar numai din faptul
vire la colaborarea politică, economicii şi să-şi expună părerea in legătură cu re-
tificată de uriaşele poveri impuse tării durile opiniei publice arabe Protestul ncs-Dardanele Totodată, se efectuează
culturală, nu este altceva decît o încer­ că în însăşi Grecia cercuri largi ale opi­
de acest război inutil şt nedrept. După popoarelor din Orientul Mijlociu, devine inarmarea Germaniei occidentale, d-na construcţii de baze militare maritime şi
care de a camufla intenţiile agresive ale niei publioe condamnă acordul Bus-amln-
ultimele constatări, s-a putut stabili că acestor două guverne, puss în slujba do­ din zl In zi un fenomen de masă De Pandit a dedarat că este împotriva ori­ aeriene pe acete insule din Marea Egee tit azătînd fn mod Just că el reprezintă
războiul din Indochlna costă anual 700— larului american. Faptele arată clar, atlt csemeni. numeroşi oameni de stat din cărei reinarmâri. (Rhodoe. Kalki. Kassos şi altele) care, po­ o încălcare fteeranlă a suveranităţii na­
eoo miliarde de franci, sumă ce depăşeşte caracterul militar şl agresiv al acestui această parte a lumii, se ridică cu ve­ trivit tratatului de pace cu Italia, trebuie ţionale st a Independenţei Greciei şi pe­
de două ort ajutorul american Sumele pact lurco-pakistanez, dl şi amestecul di­ hemenţă împotriva politici i războinice sâ râmLnâ demilitarizate riclitează securitatea el
cheltuita in cinci zile pentru războiul din rect aî imperialiştilor americani pentru dusă de amencant In Orientul Mijlociu. Presiunile S.U.A. asupra unor Aceste măsuri, care sini contrare intere­ In 1eg5tură cu cele expuse, Guvernul
Indochma, ar fi suficiente pentru a mări încheierea lui Intr-o declaraţie a sa. Nehru. primul mi­ selor menţinerii păcii, sînt aplicate de
salariile tuturor muncitorilor şl funcţio­ nistru al Tndiel, a învinuit Statele Uni­ reprezentanţi ai firmelor engleze Sovietic atrage din nou atenţia Guvernului
Se sile câ Statele Unite ale Americii, LONDRA (Agerpres) — TASS Guvernul Grec într-un timp cînd pro­
narilor întreprinderilor de slat dm Franţa au încercat in repetate rinduri să cons- te, C2re prin politica lor, „crează con­ Grec asupra faptului câ răspunderea pen­
cu clte 5000 de frâna pe lună. Cu fon­ diţii ce contrtbue la agresiune şl o încu­ Observatorul financiar al ziarului „Dai­ blema necesităţii slăbirii încordării In­ tru consecinţele realizării măsurilor mi­
titue un bloc militar agresiv în Orientul ly Mail” relatează câ uniî reprezentanţi
durile pe care le inghite o singură zi de rajează”. La fel Gujizm Mohammed Sa- ternaţionale şl a necesităţii acţiunilor co­ litare sus-amintlle revine in întregime
Mijlociu. Presiunile au început incă din ai firmelor engleze care au vi2j(at recent
război s-ar putea construi 1 500 de locuinţe dlk, preşedintele Adunării Constituante a respunzătoare fn acest soop din partea Guvernului Greciei”.
anul 1951, cînd guvernul Statelor Unite, Uniunea Sovietică şi ţările de democraţie
seu 18 şcoli medii. Iată numai cîteva ci­ Kaşmirulul, s-o pronunţat împotriva a-
sprijinit d® guvernul Angliei şi Franţei statelor europene, capătă o importanţă Dl A Kontumas a făgăduit că va re­
fre ce vorbesc despre uriaşele pagube a încercat să formeze acel „Comandament condâril de ajutor, militar Pakistanului. populară se izbesc de tot felul de piedici din ce In ce mal mare
materiale pe care poporul francez este ne­ Recent a apărui în presă şi o notă. la obţinerea vizelor de intrare in Sta­ mite textul acestei note Guvernului Gre­
al Orientului Mijlociu” Scopul acestui In note sa din 10 noembne I9S3. Gu- ciei.
voii să le suporte la pofta „slăninilor" de a Guvernului Sovietic către guvernul tele Unite. Cind cer să Îl se acorde viza,
„comandament” nu mai trebue explicat
peste ocean, fără a mal aminti de consi­ Turciei. In această notă. Uniunea Sovie­
El era destinai să fie o bază militară a- ei trebuie să răspundă la o sene de între­
derabile şi Ireproşabile pierderi In oa­ tică demască amestecul neruşinat al a- Sesiunea Biroului Executiv al F.S.M.
merieanâ de agresiune impotnva Uniuni! bări; funcţionarii de la consulatul ameri­
meni mericanilOT în treburile interne ale state­
Sovietice Protestul energic şi în masă al can „trebuie sâ cadă dc* acord” cu Was­
Această politică a Washingtonului faţă opiniei publice din ţările arabe şl din ce­ lor arabe si condamnă proectatul pact MOSCOVA (Agerpresi — TASS trans­ tertjaţjonale ale sindicatelor (departamente
de Franţa are de altfel un obieotiv precis lelalte ţări ale lumii, au zădărnicit insă dintee Turcia şi Pakistan, ca fiind un hingtonul asupra răspunsurilor )a aceste mite: profesionale ale F;SM.l.
Monopolistul S.U.A., hlrţuind Franţa In crearea acestui bloc militar agresiv. Pen­ pact aeresiv. monit să transforme Orien­ întrebări „Aceasta înseamnă, scrie zia­ La 23 martie 1954 ş-a deschis la Viena O delegaţie sindicală sovietică, tn frun­
războiul colonialist din lndochîna, urmă­ tru un timp, agresorii americani au (ost tul Mijlociu într-o vastă bază militară rul, o amintre cu cel puţin trei BâptS- sesiunea Biroului Executiv a) Federaţiei te eu N. M. $vemlk. preşedintele Consi­
resc să slăbească poziţiile ei de mare siliţi să bată în retragere Mult timp Insă agresivă amencanâ Guvernul Sovietic, mJnl — timp suficient pentru a pierde o Sindicale Mondiale. Pe ordinea de n a liului Central al Sindicatelor din Uniunea
putere In Europa, să o înjuge la carul n-au putut sta de o parte Interesele lor face răspunzător guvernul Turc de ur­ comandă, chiar dacă mai lirziu vua va sesiunii figurează următoarele probleme: Sovietici a părăsit Moscova pleclnd la
aşa oumltel „armate defensive" Dirijlnd expansioniste şi agresive cereau insistent mările acestei situaţii Cercurile dirigui­ 1. Situaţia Internaţională şl îndeplini­ Viena pentru s particlpo la lucrările se­
cu grije atenţia Franţei, departe la 14 000 să se creeze şi în Orientul Mijlociu baze toare din Pakistan, subminează lupta pen­ fl obţinuţi" rea hotârlrllor celui de al l!I-)ei Congres siunii Din delegaţie fac parte: N, N So-
km de teritoriul său, aceştia vor si o sus­ de atac impotnva Uniunii Sovietice S> tru independenţă a firilor arabe şl con- Mondial aj Sindicatelor lovlev, secretar al Consiliului Central al
tragă de la posibilitatea de a simţi peri­ iată că pe la sflrşitul anului trecut gu­ tribue în mod conştient la încordarea re­ 2 Lupta pentru recunoaşterea şl apli­ Sindicalelor din Uniunea Sovietică, şi V
colul crescind pe care-1 reprezintă mili­ vernul Statelor Unite şi-a indrepiat din laţiilor internaţionale intre statele lu­ Succese ale Armafei Populare carea principiilor fundamentate ale apă­
tarismul german, pe care-l reprezintă spec­ nou privirea spre această parte a lumii mii. in general şi intre statele Asiei, in Vietnameze în luptele de la rării drepturilor sindicale şi pregătirile in I Berezin. membru al Prezidiului Consi­
trul Wehrmachtului. care apare tot mai Mai întli a vrut să încheie o alianţă mi­ special Dlen Bien Fu vederea zilei de 1 mai 1954 liului Central al Sindioetelor din Uniunea
conturat şi tot mai ameninţător la gra­ litară cu Pakistanul, iar apoi. pe rind să întreaga opinie publică din ţările 3. Activitatea şl sarcinile uniunilor in- Sovietică.
niţei* * sale atragă tn această alianţă toate ţările Ara­ Orientului Mijlociu şi Apropiat din A- PEKIN (Agerpres) — Agenţia Vietna­
Oamenii luoizl din Franţa îşi dau insă be, Cu alte cuvinte, să se eonstitue acel sia de sud şt de sud-est şl din întreaga meză de Informaţii anunţi că întregul
sector de nord al fortăreţei asediate de Ia
tot mai mult seama de acest joc pariculos „comandsment al Orientului Mijlociu", lume. condamnă cu asprime cercurile con­ Dien Bien Fu a fost cucerit de unităţile Dezvoltarea economiei R.P.D. Coreene
In care monopol iştii SD A şi Angliei vor care n-a putut fi realizat >n 1951. ducătoare din Pakistan, care inhâitîn- Armatei Populare Vietnameze PHENIAN (Agerpres) — După cum bală va reprezenta 160.6 La sută faţă de
du-*e cu lacheii Imperialiştilor americani
să le angajeze ţara. Dar nici de data aceasta, planul im­ din Turcia, sl-au asumat mirşavul rol Această importantă victorie a urmat transmite Agenţia Centrală Telegrafică nivelul anului 1953.
Francezii fşi dau perfect de bine seama perialiştilor americani n-a putut fi în­ Coreeană, Cabinetul de Miniştri al Repu­
că a accepta ca ţara lor să intre într-o făptuit La protestul popoarelor Indiei. de executanţi ai planurilor agresive ale după predarea la 17 martie a două com­ blicii Populare Democrate Coreene a a- In domeniul agriculturii holârîrea pre­
grupare militară ingusti a ţărilor Vest- Iranului Egiptului şi a celorlalte ţări puterilor occidentale, şl în primul rind panii inamice st după căderea postului vede extinderea suprafeţelor insăminţate
pnobat planul de refacere sl dezvoltare a
Europene, în care şi-au instaurat domi­ Arabe, cercurile imperialiste ala State­ ale Statelor Unite ale Americii francez de la Bankeo, ultimul dintre cale economiei naţionale a republicii pe anul sponrea recoltei la hectar a cerealelor şl
naţia mllitariştii germani, e tot una cu a lor Unite, au fost silite pentru a doua V DAN trei puncte franceze dc apărare, situate 1954. bumbacului, creşterea numărului vitelor
comute mari, al oilor, porcilor şl ca­
accepta ca Franţa eS fie ştearsă de pe oară să dea inapol GH. PAVEL la nord de Dien Bien Fu In anul 1954 producţia mdustnală glo­ prelor
Viaţa de mizeri# a tmeretului d capitaliste
Scrisori ale tinerilor muncitori italieni A n a l f a b e ţ i Creşte mizeria ţărănimii din ţările capitaliste
Greu dar muiunat este drumul spre ştiinţă, spre cultură
Exploatare- şi mizerie, muncă istov toarc, lipsă de protecţie a muncit, lipsa po­ Dar acest drum este Închis pentru milioane de tineri din ţârii® capitaliste. Pie­ Crea şi plină de chin este viaţa ţărănimii din ţările capitaliste. Trecerea eco­
sibilităţii de calificare, absenţa totală a salariului social fodtcd lipsa asistenţei me­ dicile $1 greutăţile încep Incă de la virsta copilăriei Procentul copidor care nu
dicale, o posibilităţii de concedii, a creţelor, cluburilor, ele.; — acestea sînt frecventează şcoala e următorul 70,6 lasutâ in Bolivia 64.3 Ia 5u!â tn Brazilia nomiei pe picior de război, intensificarea cursei înarmărilor, exercită o Influenţă
condiţiile în care sint obligaţi si irudeaecd tinerii muncitori in ţările capitaliste 63 la sută In Venezuela, 58,2 la sută înColumbia. 50 ta sută în MoxiC, 41,3 la sută dăunătoare asupra agriculturii, accelerl nd procesul ruinării ţărănimii muncitoare
$t cei care au de lucru sînt inrd mulţumiţi faţă de milioane de şomeri ţineri in Chbe şl 19,1 la sută în Argentina din ţările capitaliste O situaţie deosebit de grea o au tinerii ţărani dublu ezploa
care mor de foame în întreaga funie capitalistă. S-ar putea crede câ in ţările capitaliste din Europe rituaUa este mal bună
taţi de către moşieri ş« ca ţărani ţi ca tineri
Despre viafa greu a tinerilor muncitori din Italia ne vorbesc scrijorite publi­ Dar cifrele arată o altă realitate In Grecia unde se cheltuiesc milioane de drahme
cate mat jos ţi reproduse aproape in în tregime din revista italiană de tineret (moneda greacă) penîru scopuri militare, 45 1? sută dm populaţie este analfabetă, fată nujf jos citeua aspecte ale vieţii de mizerie, foamete şt chin pe care o
„Auanpuardia". în timp ce înainte de război numai 36 la sulă din populaţie era analfabetă ceea
trăiesc ţinerii ţărani muncitori din ţările înrobite capitalului:
Iată citeua fragmente din textul seri sorilor: ce dovedeşte că numărul celor ce nu ştiu sâ seri® $i sâ citească creşte continuu
Nici nu se poate altfel intîmpLa într-o ţară in care doar doi la sută din buget
este rezervat educaţiei, iar 52 la sută cheltuielilor militar® S-ar mai Dutea da şi • Moşierii luro jupoaie fără milă pe ® fn goana după noi surse de îmbo­
Grele sint condiţiile de viaţă ale tine­ şi locul lor este luat de tineri care nu alte exemple despre numărul mare de analfobeti din Turcia. Spania, Italia, etc ţăranii săraci sau cu pamint puţin Ex găţire marn proprietari de pâmtnl din
retului din Chioggia O parte din tinerii au încă virsl# de 18 aru şi care trebuie ploatarea lor e t.ot ma< erîncenă In re­ S U A au recurs în mod josnic la Im­
muncitori cu braţele si pescarii nu tsr- sâ presteze munca unul adult. C a r n e d e t u n giunea Anada moşierii au izgonit de pe portul de argaţi Pe întinsele plantaţii
minâ şcoala elementară deoarece pârirvţlJ Pentru a nu rămlne şomeri şi pentrucă pâmînturl pe toţi dljmaţii, distrugindu-le muncesc din zon şi pinâ-n noapte arga*
sint siliţi să-l trimită la lucru .. nu există altă cale el sînt Constrinşi să in­ cocioabele şi bordeiele Moşierul Cabar
Din ICO de tineri trimişi de HiUer tn răzbel. 25 au murit, ajţi 31 sint schilon, tit importat! din Porto Rlco sl Mexic Din
Puţini siflt ţinerii trecuţi de 14 ani oare tre ca mmen In mina din Montevecchio Ogiu a izgonit, din satul Abighioghi 104
7 sint bolnavi şi numai 37 au scăpat cu viaţă Aceasta a fost soarta multor gene­
găsesc de lucru Ucenicii mecanici lucrea­ Ei lucrează in mină clţiva an: şl ie9 dis­ raţii de Hnen germani trimişi la război pentni a mări profiturile kruppiJor. familii ţfîrâneşti iar un deputat din Med- cauzo condiţiilor grele de muncă de 12 $1
ză aproximativ 12—13 ore pe zi .. truşi, atinşi de tuberculoză sau silicoză — pînă la 14 ore ţe zi, a lipsei de alimen­
Despre Intenţiile actuale ale stâpinllor americani ai Germaniei occidentale jilis (parlament) a alungat de rv pămin-
Nici situaţja tinerelor din oraşul nostru aceasta dacă nu mor din cauza vreunui vorbesc clar declaraţiile publicate mai jos taţie. aceşti muncitori sint sortiţi dife­
nu este maj buna O mare parte din ele accident, căci mijloacele de protecţie vîrJ turile sale 300 de famUii ţSrineşll. ritelor boli şl in special tuberculoiei.
Ele dovedesc câ imperialiştii americani se pregătesc sâ poarte războaie o/e • Nimic nu poate oglindi mal bine via­
după împlinirea vîrste! de 13—14 ani cîs- insuficiente. Aceasta este situata tine­ rind dolari in schimbul cărnii de tun. S'-Bpînll plaotetiilor ts< fac acum planuri
tlgâ cca 1000 hre pe lună plus minca- rilor care lucrează în întreprinderile in­ ţa de rob a ţăranilor italieni decit fap­
rea angajîndu-se ca servitoare sau îngri­ dustriale. Declaraţiile 51 fragmentele din articole dovedesc că imperialiştii americani tul câ Sicilia a fost denumită de popor să împrospăteze rondurile celor deveniţi
văd in tineri numai un materia) uman, brut. carne vie, bună pentru jertfi în „Insula foamei” In unele locuri din Ita­ inapţi de muncă 2iaruJ burghez „Nippon
jitoare de copil. In ce priveşte pe tinerii muncitori care
SÂNTE DORIA lucrează la moşieri, acestora de cele mai războaie: lia ţăranii au altt de puţin plmint incit Times" care apare la Tochio relatează că
+ multe ort nu Ii se plătesc salarii conform „Scopul asistenţei medicale şcolare ar trebui sâ fie formarea unui om pregă­ nu au aici unde să-şi îngroape morţii de citva timp, autorităţile din S U A dis­
legii Ei trudesc din 2or pinâ cind se lasă tit pentru serviciul mîilar Trebuie in specia) concentrată atenţia asupra anu­
fată cum e viata tinsrstuJul muncitor La Punta dello CasteUa (Calabrla) nu cută problema „importului” de munci­
înlunenc pentru o retribuţie mizeră E> mitor deranjamente ale coloanei vertebrale Aceast* nu este de fapt. o boală ci
din GuSpmese (provincia Cagliari: Tineri­ exislă cimitire Cind drumunJe sînt des­ tori agricoli din Japonia, Fliipme şi Co­
nu ss bucură de asistenţa medicală şi nu un fenomen îngrijorător care nu îl lasă pe individ sâ-$i facă serviciul miLitar 1 '.
lor care au împlinit M am şi trebuie de reea de Sud
au de lucru lot anuJ Din declaraţia unui medic american fundate din cauza ploilor oamenii au-şi
îndată sâ inceapă a munci le sint des­ pot duce morţit la cimitirul din localitatea • Iată cum caracterizează ziaru) ,.Ta-
chise două căi: prima este aceea a muncii Care este gradul de Instrucţie al accvs „Este mal Ieftin sâ faci război cu soldaţii popoarelor străine chiar dacă tre­
la întreprinderea industrială a firmei tor tineri? Numărul analfabeţilor care au buie sâ furnizăm not armele" vecină şi de aceea îi aruncă in mare gesspise'" situaţia ţăranilor din Germa­
Diii declaraţia senatorului american Robert Taft nia occidentală: Creşterea rapidă a da­
„Scanu” la care sint engajaţj majorita­ mai mult de 14 ani trece de 40 la sută. ® Ziarul englez „Financial Times" scria:
tea tinerilor sub 18 ini A doua cale este ..America are dreptul să ceară penîru fiecare dolar cheltuit o prestaţie echiva­ „Io Anglis pe un teritoriu de sute de mile toriilor ţăranilor constituie un simptom
Numărul tinerilor care frecventează şcoa­ lentă tn putere do luptă" (adică in schimbul dolarilor miliardarii americani sâ
aceea a muncii în agricultura la medie Inferioară sau profesionala nu pătrate populaţia rurală trăieşte şi mun­ al unei cri2e grave Uriaşele datorit ale
Ajunşi la vîrsta de 18 ani ei sînt con primească oameru pentru a fi folosiţi in râzboate NNt ţăranilor noştn sînt semnul unei primej­
ced.aţJ pentrucă urmează sâ li se desa un trece de 206. Dmf.r-itn articol apărut in ricrul american ceşte tn aceleaşi condiţii ca acum 100
EâJariu juperior celui primit plnâ atunci FLORIO FRÂU „.Vcu>-York Times” de ani”. dii care ar trebui si ne îngrijoreze p« toţi
Redacţia ziarului Str. 0 Martie Nr 9, Telefon 668-689 Administraţia Str 6 Martie Nr 22 Taior. 6?« tjyh