Page 25 - 1954-03
P. 25
PROLETARI DIN TOATE TARILE UNIŢI VAI
IN ACEST NUMĂR
Cuvînlul fruntaşilor din agricul - Să dâm toată atenţia aprovizio şi productivităţii muncii
tură (pag 2-a : nării ţăranilor muncitori cu unolte (pag 3-a
Lu*rări urgente ce Trebuie oxecu agricole (pag 2 a) ; — Tribuna inovatorului — Ce se în
late în livezile de pomi şi vii ■— Sporirea producţiei la hectar — ţelege print>r-o inovaţie
(pag 2 a) ; sarcină de scamă a organizaţiilor (pag 3-a) ;
— Dezvoltarea slupâTitului în regiu de partid (pag. 3 a) ; — Lucram în contul anului 1955
nea noastră (pag- 2-a) ; — Toată atenţia creşterii producţiei (pag 3-a) ,
Planul trebuie îndeplinit DIN REGIUNEA N O A S T R A
la toţi indicii!
Ne alăturăm angajamentului luat de căfre colectivul de tractorişti, Unelte agricole pentru
PesSr puţin timp. oamenii muncii din la rruru Anmoasa. spre exemplu, unde pro
întreprinderile regiunii noastre vor În centajul de eterii este fcarîe mare în ingineri şi tehnicieni de !a S.M. Peciul Nou regiunea Timişoara ţăranii muncitori
cheia bdanţul realizărilor obţinute In cărbunele care se scoate din mină Muncitorii, tehnicienii Şi inginerii com
muncă in cursul primului trimestru al Folosirea justă a utilajnlor, «dură mă Nul, colectivul de (ractorişti. tehnicicr.i, ingineri şl — Asigurarea unei strîele evidenţe a lucrărilor efec
cei ui de al patrulea an at cincinalului In rirea indicilor ds utilizare a agiogalelor şi funcţionari de la S M.T. Alba lulia, am primit cit multă tuate. binatului siderurgic „Gh Gheorghiu-Dej"
Hunedoara conzideră ca o sarcină do
întreprinderile In care procesul de pro lupta pentru scăderea preţului dc cost al satisfacţie angajamenlul luat de -ătre mecanizatorii dc la Pentru a asigura o bună funcţionare a tractoarelor şi
ducţie s-a desfăşurat şi continuă să se produselor determină in mire măsură S M.T. Peciul Nou cinste sprijinirea lucrărilor campaniei a-
desfăşoare In mod ritmic 91, lună dc lună creşterea productivităţii muncii şi reali maşinilor agricole, care deservesc unităţile socialiste şl grlcole do primăvară, prin confecţiona
S-a realizai $1 deplşrt pianul, lără îndo zarea de economii In unele Întreprinderi întruniţi astăzi jnir-o consfătuire dc producţie am ana ţăranii cti gospodării mici şi mijlocii din raionul llia. rea a cit mat multe unelte necesare uni
ială c* S« In viitor sarcinile vor iputoa f\ insă cum ar fi. de pildă, la mina Lupeni lizat angajamentul publicat in ziarul „Scinteia”, pe care aflate la o distanţă de peste ICO km. dc stajiune, vom or tăţilor socialiste şi ţăranilor muncitori
Îndeplinite fără efoi-turî deosebite, fără stau multe utilaje de preţ aruncate prin aceştia şl l-au luat. Am analizat totodată posibilităţile individuali.
muncă in „asadl”. mtni şt prin curtea acesteia, iar conduce existente in cadrul staţiunii noastre în scopul sporirii ganiza un atelier de reparaţii, ce va li dotai cu întreg Colectivul secţiei de valorificarea de
Sint mutic colective de intrapnnderi in rea de acolo nu ia măsurile necesare utilajul necesar. şeurilor s şl confecţionat pinfi acum ’200
producţiei la hectar, prin lolosirea întregii capacităţi de fiare de plug sute de saoe. cazmale, tir-
regiune, oare au dat dovadă de la înce -csntnj repararea Şi punerea lor in fone — Vom pregăti două cuplaje de semănători după cul
putul anului că planul poate ti îndeplini! tic. sau trimiterea utilajelor acolo unde se lucru a tractoarelor şi maşinilor agricole. năcoope şi altele Uneltele agricole fabri
$> dopi$it cu toate greutăţile ce s-au Ivit rimte nevoie. Alăturindu-ne iniţiativei colectivului dc tractorişti, teh tivatoare, care vor ti folosite in gospodăriile agricole co cate prin folosirea deşeurilor rezultate de
în calea lor, mai ales m tinrvpul gerului Unele irstreprvnden den regiunea noas nicieni, funcţionari de la S.M T. Peciul Nou ne luăm ur- lective unde condiţiile de teren permit la secţiile combinatului au fost predate
şi v'soolului ce a fost in iama trecută tră smt rămase în urmă cu reali2îtva vrătcarele angajamente — Vom colecta uleiul ars şi-l vom preda depozllului U R C A D centru a fl trimise la sale
Co-ectrvul de muncitori, ingineri, tehni 'îimni’or de pilr.n Mul- interes depune colectivul combi
cieni şi funcţionari al combinatului side Aşa. de oxompdu, minele de fier de la — Să depăşim planul anual de producţie cu 5 la sută. care ne aprovizionează natului li» fabricarea diferitor tipuri de
rurgic „Gh Ghenrghlu-Dej” du» Hune Ohalar nu au realizat în decursul luni iar planul campaniei de primăvară cu 10 la sută. — Deşi nu sintem prevăzuţi in planul de producţie de
doare, a reuşit ca în lunile ianuarie 51 fe lor ianuarie şi febe-rarie dccîi 59 la sută a executa prăşitul mecanic, totuşi vom executa această unnlte agricole Lo sape. de pJldă, pla
bruarie nu numai să îndeplinească dar din planul primului trimestru; minele de — Să terminăm lucrările de primăvară cu 5 zile îna nul de fabricaţie a fost depăşit cu l2l
ţi s\ depăşească planul de producţie glo inte de termen, reallzînd sarcinile dc plan pc lelurî de lucrare pe o suprafaţă de 12 ha. cu titlul de experienţă la sută. iar la cazmale realizat in pro
fier de ko Teliuc — 58 7 ţ a sută. p= oind
bal. în pruma lună cu 102 I la sută iar tn normal ar fl — dacă planul s-or ti dc- lucrări la un înalt nivel agrotehnic. — Vom extinde aplicarea metodei Buneev fa încă două porţie de 196 la sută Cooperativele să
a doua luni cu 103.5 ha sută. Blanul pe liţjoat proporţional — să aibă realizat In brigăzi teşti au primit prin U R C A D . , cu 102 la
sortimente a fost ■ 51 el Îndeplinit; lo jurul procentajului de 6G la sută. — Să realizăm şi să depăşim normele zilnice pe trac sută mai multe topeţi şi cu 96 lo sută
fentă, de puldA. In lu-no februarie in pro !n unele întreprinderi — şi <±n păcate toare in medie cu 5 la sută. Pentru extinderea metodelor înaintate ale tractorişti
porţie de 100.» la sută, la oţet Siemens trebuie amintită iarăşi fabrica Toba djn — Să reducem preţul de cost pe hantru cu 10 la sula lor fruntaşi, se va edita din 10 in 10 zile o loaîe volantă mal multe Umăcoape
Martin — 105.2 La sută. la laminate — prin economisirea dc carburanţi şi piese de schimb pe*staţiune care va fi diluzată pe teren La secţia valorificări, cele mai de sea
Sebeş — nu se respectă indeplmirea pla
106,7 La sută Planul Indicilor de utilizare mă succese in munca de confecţionarea
nului pe sortimente De pildă, planul la — Să obţinem urmăloarelc sporuri de producţie pe te — Vom extinde aplicarea metodei Brediuc la treeriş
a agregatelor a fad realizat in Juna io uneltelor agricole' le-au obţinut eChlpaie
nuarie tn proporţie de 101,7 Ja sută la sortimentul ciorapi de mătase a fost rea renurile unde efectuăm lucrări: la purumb cu 300 kg. faţă de anul trecut la încă 4 gospodării agricole colective tovarăşilor: Pnbel Francisc. Crăciun lo-
lizat tn luna februarie in proporţia de
furnale, iar la laminoare In proporţie dc numai 313 la sută. In timp ce la trico boabe la ha.; ta cartofi cu 3.0C0 kg. la ha., iar (a floarea Conducerea staţiunii va asigura difuzarea zilnici a
109 86 lo sută A scăzut procentajul dc ziarelor pe flecare brigadă la locul de muncă slf. Birta Matei ai Nandrea CaroJ. cana
tajele de bumbac a fost depăşit cu 9,5 soarelui cu 200 kg. la ha
rebuturi cu muit au-b cai normat iar de îşi depăşesc normele zilnice cu S0 8(1 ţa
la sută iaer La tricotaje de lină cu 56.9 Pentru stimularea fruntaşilor In producţie se va ame
clasatele de asemenea, acea co denotă că — In sccpui creşterii producţiei In grădinile, de zarza sută
la sută
Indicii caDAativi se îmbunătăţesc po zi ce vaturi, vom mecaniza sistemul de irigare a grădinii de naja un panou de onoare la care se vor populariza cei Printre fruntaşii în producţia de con
Respectarea disciplinei do' plan este o
trece legume şi zarzavaturi la gospodăria agricolă colectivă evidenţiaţi în muncă. fecţionare a cit mai multe unolt® agricole
-ssrcinâ dc la oare nu are dreptul să se
In cursul acestui trimestru au fost pre se numără mulţi utemiştl La secţia edil
abată TXioj un conducător de întreprindere din Cistei. In scopul întăririi legăturilor intre brigăzile de tracto
zentate cabinetului tehnic, din par Leu ma a combinatului, brigada tinărului Klj lo-
s-au cadru din economic! Pentru traducerea in viaţă a acestor angajamente, con
selor de oameni ai muncii din combinat, rişti şi brigăzile de cimp vom incheia 5 contracte de în sif a confecţionat prin muncă voluntară,
Condiţiunile de bază ce se cer îndepli ducerea staţiunii va lua următoarele măsuri tchnico-or
137 de propuneri de inovaţii, dintre care trecere socialistă intre brigăzile S AVT şi brigăzile dc 7 forme pentru shlveciurvle nutritive, nr
50 au şi fast puse in pnaofaeă aducind nirii tuturor indicilor dc plan. atît ean- ganizaforicc: cimp ale gospodăriilor agricole colective. la construcţii metalice s-au format două
combin 3 tutu 1 o economie anuali de taiaCw cit şi calitativ — sort «mente, ca — Realizarea şl depăşirea planului de conlraclări. brigăzi de repararea uneltelor agricole.
2 700 7(17 lei litate. preţ de cost. etc — sint: defalca Colectivul de tractorişti, ingineri, tehnicieni şi funcţio Duminica trecută membrii acestor două
te* la timp a planurilor de producţie
Minunate realizări au obţinut şi oa — Asigurarea echipamentului dc proiecţie, a cazării şi nari din staţiunea noastră, este hotărit să desfăşoare larg brigăzi au fost oaspeţii In tovărăşiilor din
menii muncii din fabrica ,,Vidra”-Orăş- pină jos, asigurarea fiecăru,’ loc de muncă alimentarea in bune condiţiuni a tractoriştilor pc teren. întrecerea socialistă pentru realizarea acestor angaja Kăşdat, cărora le-au reparat unotlele ne
cu materii prime şi materiale ridicarea
tie, care au realizai in lunile ianuarie $i intrecenll sooialucu? la loc de frunte prin- Totodară brigăzile vor II dotate cu truse SAnitare. mente in scopul ridicării producţiei agricole. cesare muncilor agricole de primăvară.
februarie 69,1 La sută din planul produc
tr-o temeănieâ organizare a el extinde La propunerea comitetului organîza-
ţiei ginhaJe trimestriale, iar din diferite
rea noilor metode de muncă şi tn special COLECTIVUL DE TRACTORIŞTI, î EHNICIENI, INGINERI Şl FUNCŢIONARI AL S.M.T ALBA ţiel U T M , zaci de tineri oţelari Jurna
deşeuri au confecţionat 300 obieote de
a metodelor sovietice, etc lişti şi laminatnn s-au constituit în echi
'îmbrăcăminte, aducind întreprinderii o
economie de 14 000 lei Propunerile oamenilor muncii de îmbu pe şl s-au deplasat în satele .din turul
nătăţire a procesului de producţie consti- Hunedoarei pentru e populariz» în rin-
Demn de elogiat este faptul ci colectivii' Vî n z ă t o a r e a f r u n t a ş ă
tue un mare ajutor' dat cadrelor de con dunJe ţăranilor muncitori holărtreo parti
fabricii de marmotadă -din Haţeg a dat
ducere dm întreprinderile noastre S-a dului şi guvernului privind buna desfă
dovadă de adevărat eccn.rm In muncă Cu dovedit nu o dadă că priceperea condu In anul trecut s-a deschis in oraşul cotaje. mi am dat seama că in raionul ceput şi Dină In prezent — de cind lu şurare a muncilor agricole de primăvară
toate piedicile puse de vitregia iernii cătorilor. de întreprinderi trebuie com muncitoresc iln Hunedoara un magcui» nostru munca nu merge în condifji op crez la magazinul universal — să nu am
că anul de producţie a fost depăşit cu plectată cu propunerile ţi iniţiativele pre universal, ncuă dovadă a grijii partiJu time prin Iaptul că a doua tovarăşă care nici o reclzmafe dm partea clienţilor
2.45 la Mită. iar produsele s-au dovedii lui şi guvernului pentru oamenii munci'
ţioase a celor ce muncesc, care ştiu cel lucrează cu mine era necaliiicată De a- Pe lingă aceasta a/n căutat ca cunoş încă o gospodărie
a 6 de bună calitate Desfăşurarea proce din regiunea noastră
mai bine să scoată ta iveală imensele re tintele pe care le am tn dnmjmul co
sului de producţie s-a farul în mod rit- Mii de cetăţeni se perindă zilnic prin cord cu direcţiunea s» cu responsabilul agricola coleHivâ
zerve interne ce se află la fiecare loc de
mic cu excepta primei decade a lunci muncă Tn toate întreprinderile regiunii acest magazin bogat aprovizionat cu mar brigăzii de bună deservire, am încheiat merţiduî de stat să nu le ţm pentru min<-
februarie, cînd muncitorii $i tehnicieni; noastre există oameni care au dobîndlt tori diferite şi de bună calitate un contract de calificare la locul de ci le-am invpirtăşvt şi colori alţi vtnzător; Ziua de 2t martie. Zl de primăvară a
de aai au avut de luptat cu viscofu! şi 0 bogată experienţă tn producţie. aşa Cenni*!e calor ce muncesc sînt lot mai muncă după metoda Cotlear şi am reu din magazinul nostru, ajungindu-se astfel acestui an. va dăinui multă vreme |n
nămeţii mari Lucratorii din acest maga2ln au o mintea ţăranilor muncitori dm satu] $ard
cum sînt oţalairii Costache Vaslle şi Slarv- şit ca in timp de 3 luni de zîle să o {ac oa în fiecare lună. din cei 19 tovarăşi care
Se ştie de către cadrele noastre din e- ciu Aurel de la Hunedoara, Moldovan sarcină grea dar frumoasă şi se străduiesc comuna Ighiu fn şahii lor se inaugura
aorvimie că producţia globală a Întreprin Ani de ta fabrica rle încălţăminte „Si- să şi-o ducă cu Cinste la înnnolinij^ să ajungă una dintre cele mai bune vin deservesc magazinul să fie declaraţi gospodina agricolă colec*ivă
derilor trebuie să fie mai mare decît fon mîon Bârnuţ'ii” dm AJba Iul ia. Nosek zătoare 'runtaşi în producţie 10-13 tovarăşi fn jurul orei 9. de pe toate uliţele satu
dul de salarii. Lar productivitvatea munci' Gaiman de la fabrica „Vidra" Orăstie şl * Un factor important care m-a ajuî»*. R&aJizănle pc care le-am obţinut Insă lui au început să se îndrepte spre unita
să Le de asemeni mal mare dorit sala mulţi alţii Tlnăra Junie Dora este organizatoarea să nbţm realizări frumoase tn muncă se datorase In prunul rlnd grijii deese tea care lua fiinţă, numeroşi ţărani mun
riul mediu De aceste corelaţii trebuie să Experienţa oamenilor sovietici şi a grupei sindicale din acest magazin To este studierea experienţei comerţului so bite a partidului şi guvernului In apro citori
ţină seuni conducătorii noştri de între fruntaşilor noştn tn întrecerea socialistă varăşii de muncă l-au acordat această vietic dm care ir.văţind, am reuşit sA' pun vizionarea mag9ziinelor cu imense canti Si n-au venit nunvi ţăranii muocltori du»
prinderi Acejrli «indici sint respectaţi dc trebuie mal mult extinsă In unele între încredere pentru faptul că este o tovarăşe !n predică cea maj înaintată metodă so sat La festivitatea inaugurării celei mai
multe colective de întreprinderi Da pildă bună. cinstită şi mereu fruntaşă pe În tăţi dc bunuri de larg consum puse la tinere gospodăni din raionul Alba au
prinderi cum ar fi, de pilda. Aieberale vietică din cadrul eamertu-luj, meinrla
le TrustuJ Cărbunelui Lupcm pe luna fe dispoziţia oamenilor muncu din patrie venit ţărani întovărăşiţi şi individuali din
C F.R Simeno, comitetul de între/pren- treprindere Clnd e vorba să împărtăşeas Corovchm
bruarie planul .producţiei globale a fost noastră"
dere neglijează ţn mort condamnabil ex că din cunoştinţele sa’e sau să-şi ajut-? Pe baza acestei metode, avind marfa Ighiu. colectivişti dm Ţolna şl Benîc gl
îndeplinit In proporţie de 106 la sula. rar
tinderea metodelor noi de muncă Dar nu un tovarăş de muncă, ea este totdeiun: + mulţi alţi muncitori ai ogoarelor dm aşe-
fondul ds ralani realizat tn proporţie d? numai atît, nici evidenţa celor care aplica lacesarâ. îmi aranjam raionul in aş.» tel
M la sută; productivitatea muncu a cres metodele somatice nu o cunoaşte, ceea ce gata să o facă $i clienţii o iubesc pc a ca mAriunle eă-mi fie la lmjeminâ. tot Această tinără vînzltoaze. simplă şi >.Jn1e mai apropiate
cut faţă dc plan cu 1,9 La sută iar sala denotă că tovarăşii Hm comitatul de în ceastă vtnzăloare. deoarece li serveşte in odată îmi reîmprospătam in liacare zi modestă, pe care nu o deosebeşti de alt* Cu zimbele in privui tşi tăcură apa
nul mediu pe ea.p de muncitor a fost rea treprindere de aici au rămas in urma totdeauna conştiincios şi cu multă dra raionul cu noi mărfuri dl.n depozit d®. care tineri, dar in care partidul a sădit dra riţia muncitorii din întreprinderi, veniţi
liiat in proporţie de 91 Ia sută La fa e aranjam estetic in ratluri după sor- să cinstească Însemnata zl. Muncitorii
maselor pe care trebuie să le conducă Nu eo&le. iar ca organizatoare de grupă * gostea faţă de patrie faţă de poporul
bnra Teba din Sebeş însă, planul produc mărul metodelor sovietice Şi al celor care îndrumat şi pe ceilalţi să se poarte îr :i«r.ente cu preţurile fiecărui articol în din Alba lutia de la moara _N Bătcescu",
pei globale ■ a fost realizat 100 La sută le aplică este mult mai mare decit cot mod civilizat cu clienţii oarte afişat vizibil Această metodă m-a muncitor a cănii demnă tlcă este ţi in întreprinderea „Horla" şl de la fabrice
dor fondul de salarii a fost dopăşiî cu cunoscut de către tovarăşul Cianaş Victor ajutat la O deservire mai rapidă slujba căruia şl-a pus tot elanul său ti .SIntimhru" au fost intîmpmaU cu toată
21.5 la sută peste cifre de plat», produc preşedintele comitatului de întreprindere Conştiinciozitatea cu care munceşte .- neresc, constituie un exemplu demn de căldura de fraţii lor ce prin muncă dtr-
tivitatea muncii a fost realizată numai tn făcut-o să-ş\ depăşească cu reeulanlal; In cazul cind nu aveam articolele ce urmat pentru loU lucrători’ din cadra) ză asigură belşugul plinii.
Ccmitotelor sindicalo de întreprinderi, planul, chiar dc la deschiderea magazl ."u‘-e de clienţi, fie ci recomandam alte
procent de M.3 la suta. In timp ce salariul Munciloril dm întreprinderile raionului
n colaborare strinsă cu conducerile a- articole similare cu care erau in’oeuiU comerţului socialist
mediu pe cap de muncilor a întrecut cifre nului obţinlnd In c®’e 10 luni o ifepă Alba au predat apoi colectiviştilor din
de plan ou 31.0 Ja sulă cestoro. le revine samrw de a se îngriji şire medie de 41.39 la sută L-ind în fie colo cerute, f<e că notam In caietul pc Pentru munca şi mentale ei, partidul
in mai mare măsură de extinderea şi care îl ţm zilnic şl in care trec cermţnle Sard însemnate daruri, dovadă a slrinsei
Exnm.plul dat mai °us nu este singu care lună declarată fninlaşă în produc şi guvernul, pnn Ministerul Comerţului alianţe, dintre clasa muncitoare şi ţără
rul împotriva acestei practici dăunătoare popularizarea noiilor metode de muncă, de tic adueînd mărfurile cerute de U bază Alt Interior, i-a conferit zilele acestea Intr-un nimea muncitoare, fruct al justei poht ei
fel. pnn aceasta şl prinlr-o comportare
dsfaleârea planurilor dc producţie pină
economiei naţionale şi oamenilor muncii ios. pe maşină şi om Există toate posi Rugind-o să ne vorbească despre mun justă cu consumatorii am atras foarte cadru festiv, insigna de „Fruntaş co a partidului, Pentru darurile primite In
trebuie du*ă o luptă necruţătoare Pla mimelo colectiviştilor, a mulţumit, şi şi-a
bilităţile In întrepridenle noastre du» re ca şi realizările ei, tovarăşa funie ne-a mulţi tovarăşi care acum sint clienţii merţul de atat", o nouă dovadă a pre
nul trebuie îndoplimt la toţi indicii! Co
giune ca procesul de producţie să so des spus: noştril tuiru pe care o acordă puterea popu luat frumoase angajamente tovarăşul
relaţia dată prin plan trebuie respectaţi
făşoare In mod ritmic Trebuie doar o ,,Itzcâ de la început, de cînd ml s-« În De asemenea pru» deservirea conştientă Iară celor ce te disting in opera da con Munteănu Aurel preşedintele gospodă-
cu toată stricteţea Dacă fondul de sala
mai temeinic* organizare şi mobilizare a pe caro o practic, am reuşit ca de la în
rii şi salariu) mediu pe cap dc muncitoi credinţat munca de şefă de raion la tri struire a socialismului
maselor, arăţi* fiecărui muncitor în parte
cresc mal mari de cit volumul producţiei efi în priceperea şi voinţa sa de muncă
gflobale şi productivitatea muncii, nu ne stă îmbunătăţirea nivelului de viaţă ma
putem aştsţrtia ta creşterea nivelului de terial şi cultural al maselor celor ce 3n afutorul oamenilor muncii de pe ogoare----------------------- O nouă întovărăşire
viaţă material şi cultural a oamenilor muncesc agricolă
muncii Partidul nostru pune In centru’
Desfăşurmd o largă muncă politică dc lnsufle(i(i de chemarea partidului
preocupării or sale ridicarea continuă 9 Ln ziua de 21 martie a c a luat fiinţă
nisă. folosind leale fornăie ei variate numeroşi oameni ai muncii din în
bune ist 5 ni a color ce muncesc. tndrumîr«i încă • întovărăşire agricolă ln regiunea
m rindu) oamenilor muncii, comitetele treprinderile regiunii noastre, rcr în
pe ram- ni muncn să mărească produc raionale de partid şi orăşeneşti, comite- număr tot mai mare să lucreze in noastră 13 familii dc ţărani muncitori
ţia $1 produotiwtataa muncii, să lupte tolc de pariul dm întreprinderi, organ l- agricultură din satul Teiu, raionul llia şl-au unit
pentru un regim sevor de economii La ma raţille de bază şi grupele de partid, vor de bunâ-voie pâmintunlc, pentru a le
In clişeu : Un grup dc muncitori muncii tu mijloace mecanizate şi a apli
terii prime ş! materiale, sâ dea bâtalra In putea îndruma şi conduce cu pricepere ;
de ta uzina „Victoria" Câlan, care ca cete mai înaintate metode de muncă
producţie nu numai pentru cantitate cl şl din punct dc vedere politic ©eoncmia în
au cerut să muncească in gospndă- Inaugurarea întovărăşim s-a tăcut tn-
pentru calitate, nu aţa cum se practică treprinderi lor noastre socialiste l.r-un cadru fc.stiv
'iile agricole dc stat fi S M T. uri,
Emoţionan* a fost cuvtnlul pionierilor
dornici de a contribui ta înflorirea rare au promis ci var da ajutorul lor
Succesele otelarilor si turnătorilor hunedoreni agriculturii patriei nostre
» • întovărăşiţilor, pentru obţinerea recolte
In grup se află pe planul I dc la ( lor bogate şi-şi vor Îndruma părinţii să
Metoda Matulineţ — do elaborare » pale prim-topi (orilor Andruţ Ghearghe,
şarjelor rapide — Răreşte o tot mai lar^a 3îrlea Troian şi Petnaşcii loan. au fost stingă ta dreapta : lăcătuşul Ciolo- păşească pe colea luminoasă deschisă de
aplicare în munca o (clarilor hunedoreni elaborate în primele 23 zile ale lunii mar garu Troian, lăcătuşul mecanic La- r»r1id. pentru o viaţă mai frumoasă şi
de la combinatul siderurgic „Gh. Ghenr tie 5 Şarje rapide Tot pe baza acestei zor \ l asite şi lăcătuşul Pop Laurian. îmbelşugată
ghiu-Dej" metode, colectivul cuptorului nr 1 în lor pe planul II frezorul Fteutoni Echipele da artişti amatori au prezenta*
Folosirea acestei metode permite re cadrul căruia lucrează echipele bine cu un bng.at proenmn artistic care a fos*
ducerea sistematică a timpului necesar noscuţilor prim-topitori Drin^ă Alexan Aron, maistrul mecanic Horualh ■ mul! aplaudat de ţăranii întovărăşiţi şi
pentru producerea şarjelor şi asigură n dru. Forţlu Petru şi Mihăilâ Simion. s-a Troian, frezorul Szabo Adatberl şi j «le muncitorii veniţi din toate colţuri!»
creştere simţitoare a producţiei de oţel ve-'tizat sarcinile de plin la producţia dc lăcătuşul Luchini Eugen \ raionului să asiste la bucuria inmvărăşl-
Lo cuptorul rsr I unde muncesc echi- oţel tn proporţie de 115.32 la suta ţilor din satul ”‘eiu