Page 26 - 1954-03

Pag. 2 DRUMUL SOCIALISMULUI Nr. 25

Lucrări urgente ce trebuie executate Mai multă atenţie comasării
pămîntului în întovărăşirile
in livezile de pomi şi vii din raionul Haţeg

Creşterea continuă a nivelului de trai, face la o adînclme de oazma. Aceasta a- In urma Hotărârii Consiliului de Mi­
material şl cultural al oamenilor muncii jută la aerisirea rădăcinilor şi totodată niştri, mulţi ţărani săraci din comuna
din ţara noastră, este strins legată de permite pătrunderea cu mai multă uşu­ Rîul Alb, au fost împroprietăriţi cu pă­
dezvoltarea tuturor ramurilor agriculturii rinţă a aeruilul, căldurii şi apei din ploi mânt din rezervele statului. O mare parte Prăşilul porumbului faiă muşuioi mi-a adus sporuri în
Partidul şi guvernul acordă o serie de La rădăcini. din cei împroprietăriţi erau membri al
înlesniri şi avantajii oamenilor muncii Tot în această perioadă va trebui să întovărăşirilor din satele aparţinătoare producţia la hectar
din agricultură care se ocupă cu cultura luăm măsuri pentru preîntâmpinarea în­ comunei.
pomilor fructiferi şl a viţei de vie. gheţului de mai târziu Care distruge re­ Pentru ca loturile repartizate întovă­ Anul trecut, am însămânţat porumbul în ogor de toamna şit pentru prima dată, Iar după două săptămîni şi jumătate
Ţinând cont de avantaj îfle de caro se colte. In această privinţă se recomandă răşi ţUor să nu fie fărâmiţate şi pentru făcut la adâncimea de 25 cm care a fost gunoit cu 40 care de l-am prăşit a doua oară fără ca să mai adun muşuroi cum
gunoi la ha. făcusem în anii trecuţi. Am constatat la recoltare că da­
buoură producăitoriii prin măsurile luaite ca de pe acum să se transporte în live­ a avea posibilitatea să le muncească mal
In primăvară, am grăpat ogorul imediat după topirea torită faptului că nu am adunat muşuroi am obţinut un spor
de partid şi guvern,.este necesar ca în zile de pomi gunoi proaspăt de grajd şi bine, ei au făcut cereri ca acest pămînt
această perioadă să se dea toată aten­ alte resturi de gunoi din curte, făcîndu- să fie măsurat şi inclus in perimetrul în­ zăpezii, apoi -l-am ţinut tot timpul pînă la însămînţare, de peste 500 leg boabe la ha. Producţia la ha. pe care am ob­
curat de buruieni. înainte de însămînţare, am făcut o ţinut-o a fost de 3200 kg.
ţia îngrijirii livezilor de pomi şi viţei de se grămăjoare mici între pomi, oare a- tovărăşirii respeotive.
vie. tuncl cînd pomii sini înfloriţi şi nopţile Glasul lor însă s-a lovit de nepăsarea arătură superficială pe care am grăpat-o imediat, însămin- Anul acesta vot aplica şi alte metode agrotehnice ca: pole­
nizarea artificială şi voi prăşi porumbul de trei ori fiindcă
-
In această perioadă pomii fructiferi sînt reci, se vor aprinde pentru a se face secţiei agricole a raionului Haţeg, oare ţlnd apoi porumbul cu maşina şl grăpîncîu-1 din nou După o m-am convins că în felul acesta voi putea să obţin recolte
trebuie cură/ţiţi do uscături şi cuiburi de fum. Procedând în felul acesta, vom pu­ la nenumăratele cereri ale sfatului popu­ săptămână am mal făcut o grăpătură uşoară pentru ca să şi mai mari la-hectar.
omizi şi qpoi stropiţi cu soluţie pusă . Ia tea înlătura perlcofluî îngheţului sa Ivind lar comunal Rlul-AJb, pentru a trimlfp rup scoarţa ce se formase şi să distrug buruienile care înce­ ST.ANCIOIU NICOLAE
dispoziţia producători or prin sfaturile recolta do fructe. Acest lucru se poate uin tehnician din secţia agricolă raională, puseră a răsări. Cînd porumbul a avut 4—5 frunze l-am pră­ ţăran muncitor comuna Romos
populare în mod gratuit. practica şi în vii. ca să comaseze loturile de teren, răspun­
Văruitul tuipLnei pomilor ou zeamă de Se recomandă ca pomii uscaţi să fie dea cu aceeaşi formulă: „venim 1” „aştep-
var este de o mare însemnătate, deoarece scoşi şi înlocuiţi cu pomi tineri. Grop iile taţi-ne mâine", „venim neapărat săptă­ Am obţinut peste 20.000 kg. cartofi la hectar
prin văruit se distrug ouăle insectelor pentru plantarea pomilor tineri trebuie mâna viitoare!”. Au trecut însă multe zide
dăunătoare depuse sub coajă. Văruitul este făcute înainte de plantare, acestea pen­ au trecut şi săptămâni. Ţăranilor din înto­ Comuna noastră, Oriştioara de Sus, se află într-o regiune cu o grapă grea brazdele care rămăseseră crude din toamnă,
important şl prin faptul că, contribuie tru a se aerisi pămîntul şi pentru a-şl vărăşirile din raza comunei Rîu-Alb, le muntoasă. Mulţi ţărani de pe la noi spun că din această cauză pentru ca astfel să pot menţine umezeala in sol. Peste o sâp-
la întîrrierea vegetaţiei pomilor (adică acumula apa necesară. Numai în felul este teamă că va trece şl cea de a doua nu pot să obţină producţii ridicate de cereale şi cartofi la hec­ tămînă am făcut o arătură superficială cu plugul la o adîncime
lungeşte perioada de înflorire) şi astfel, acesta vom avea siguranţa că pomii plan­ jumătate a lunii martie şi cei de la sec­ tar. Pînă într-un timp am avut şi eu această părere, dar după de 8 cm., fiindcă nu am avut cultivator, Iar după această
-
floarea nu este expusă îngheţului, bru­ taţi se vor prinde. ţia agricolă raională nu se vor trezi din ce am stat de vorbă cu agronomii şl am citit cărţi cu caracter arătură am tras din nou cu grapa, apoi am plantat cartofii po
melor tîrzii din aprilie, care distrug de IN PLANTAŢIILE DE VII amorţeala care ia cuprins, îngreunând agrotehnic mi-am schimbat-o complet. Datorită celor învă­ brazdă la distanţa de 35—40 cm unul de altul. Distanţa între
cele mai multe ori pomii. astfel munoa în campania ds primăvară ţate. am început să lucrez pămîntul într-un fel nou, şi astfel rînduri am lăsat-o de 45 cm
Este absolut necesar ca în ac ost timp în întovărâşiriGe agricole. am reuşit să obţin din an în an recolte tot mai mari de car­ Prima praşilă am făcut-o cimi cartofii aveau un lat de mină
Pen/tru a obţine o produoţle sporită de
să se facă gropile pentru înlocuirea go­ Sperăm că de data aceasta cei sezisaţi tofi şi alte culturi la hectar. de la pămînt. După trei săptămîni am făcut a doua praşllă,
fruote este necesar să îngrâşăm terenurile,
lurilor de vii. De asemenea dezgropatul se vor trezi din amorţeală, iar birocra­ Vreau acum să arăt cum am pregătit terenul de am obţi­ iar după alte două săptămîni am făout şi praştia treia. Ingri-
astfel ca pomii să sustragă mai multă
yiiilor trebuie făcut la timp. Prin dez­ tismul o să fie spulberat. nut anul trecut peste 20.000 kg. oartoft la hectar. Eu potrivesc jindu-i în felul acesta, am reuşit să recoltez 1200 kg cartofi
hrană ckn pământ. îngrăşatul se face în
gropatul la timp al viilor, vom înlătura FARDAŞIU PETRU în aşa fel culturile oa în flecare an cartofii să-i însămânţez de pe 6 arii, ceea ce înseamnă că producţia la hectar a fost
felul următor: se împrăştie în jurul pomi­
ruperea odhiurilor, oare dezvoltiîndu-se după păloase. In terenul unde am avut anul trecut oartofii, cu de peste 20.000 kg. faţă de 3.000 kg. cît obţineam înainte cînd
lor bălegar de grajd bine putrezit, apoi
prea muLt se rup la cea mai mică atin­ un an înainte fusese grîu, In zJua cînd am secerat griul am lucram pămîntul după metode apucate din bătrînl. In acest an
se sapă cu cazmaua (hîrieţul) amestecîn- gere, fiind foarte fragezi. Piedici în muncă desmiriştit şi terenul şi am grăpat imediat După prima ploaie am să mă străduiesc să aplic şl alte metode agrotehnice ca
du^se bine gunoiul ou pămîntul. Săpatul Tot în această perioadă trebuie înlo­ l-am mai grăpat încă odată, Iar toamna am făcut o arătură să pot obţine 25 000 kg cartofi la ha
se recomandă să se facă de jur împre­ cuite golurile de arac» şi ascuţirea celor Oît de mult s-a schimbat aspectul sa­ adîncă de peste 20 cm sub care am îngropat irei oare de gu­
jurul pomului, cat ţine coroana, sau în oare anul trecut au putrezit in pămin/t. telor noastre. Unde în trecut ţăranii nu noi de grajd bine putrezit pe suprafaţa de 6 arii teren. MANOLESCU V IOAN
cel mai rău caz un metru de Jur împre­ După această lucrare trebuie să se sape ştiau decât să robească pe pămîntul mo- Primăvara, la vreo 5—6 zille după topirea zăpezii, am grăpat ţăran muncitor Orăştioara de Sus
şieriilor, astăzi oa o mărturie vie a rea­
jur. Odată cu această săpătură se vor ou cazmaua sau cu plugul tras de un
lizărilor regimului nostru de democraţie
tăia toţi drejonii (lăstarii) ce au dat din cal pe intervalele dintre rînduri. populară, alături de celelalte realizări, stă Dezvoltarea stupăritului în regiunea noastră
pământ în Jurul pomilor. Aceştia se taie De executarea adestor luorări la timp şi electrificarea satelor.
Stupiritul este o îndeletnicire plăcută, de primăvară, con9tă în crearea condiţii­ gului cu salteluţe şi alte materiale izo­
pentru că sug din rădăcini mal multă în bune comdiţiuni depinde sporirea recol­ Din păcate mai sînt însă unii oameni uşoară şi rentabilă. Flecare muncitor sau lor optime pentru dezvoltarea puietului, latoare .
hrană deoit ramurile ce rodesc din coroa­ tei de fructe şl struguri. care nu au înţeles nici pînă acuma Im­ ţăran, poate îngriji în timpul liber cîţi­ pentru a întări şi creşte familiile de al­ Familiile bolnave de diaree vor fl hră­
portanţa electrificării.
na pomului. Săpatul în jurul pomilor se Ing. STAN DUMITRU va stupi, oare îi vor aduce în casă un ali­ bine şi respectiv producţia de miere. nite cu stropi de zahăr căldicel
Astfel, în comuna Rîul Bărbat din ra­
ment nutritiv atât pentru ©1 şi mai ales Scoaterea stupilor din adăpostul de La efectuarea controlului de primăvară,
ionul Ho/ţeg, există o uzină electrică, care pentru copii. In afară de mîere, albinele Iernară şi aşezarea lor în stupină se vor este necesar să fie în cuib oel puţin 5—R
O gospodărie anexă fruntaşă depinde direct de întreprinderile comu­ produc şi ceară, care este folosită in di­ face oînd temperatura la umbră este de kg. miere şl 1—2 rame cu păstură (adică
nale raionale Petroşani. Datorită faptu­
ferite ramuri ale industriei. cel puţin 10 grade Celsius, pentru a da polenul recoltat din vară) pentru fiecare
In comuna Sălaşul Superior, raionul a mării parcul de porci la 50 capete, a- lui că turbina s-a defectat şi că nu mai Din oauza dezinteresului regimurilor posibilitatea albinelor să-şl execute zbo­ familie de albine.
Haţeg, există gospodăria anexă a spita­ nimale cane sînt bine întreţinute şi a în­ corespunde turaţiei ce o necesită dina­ trecute faţă de această ramură, alblnS- rul de curăţire. La efectuarea zborului In timpul controlului de primăvară se
lului de stat din' Petroşani, creată cu fiinţat de asemenea o crescătorie de ie­ mul, pentru a da ourentul electric întregii ritul din regiunea noastră se prezenta în- de curăţire, stuparul va deschide larg ur- vor asigura toate condiţiile necesare fa­
scopul unei bune aprovizionări a spita­ puri. Aceste frumoase succese au făcut ca comune, uzina nu mai funcţionează de Ir-o stare înapoiată. In anul 1938, 45 la dinişede stupilor şi le va curăţi de albi­ miliilor de albine pentru cea mai buna
lelor din Valea Jiului. această gospodărie să se situeze printre aproape 4 luni. sută din numărul stupilor erau primi­ nele moarte. -După terminarea zborului de dezvoltare a lor, complecţindu-se rezervele
Condusă cu chibzuinţă de tovarăşul primele pe reg iune. Acest fapt a fost sezisat întreprinde­ tivi. Aceştia dădeau un randament mult curăţire, urdinişele stupilor se vor des­ de hrana, îmbunătăţindu-se familiile sla­
rilor comunale raionale Petroşani, căro­
Faur Mi'hai, tîhăr utemist cu dragoste de mal scăzut faţă de stupii sistematici şi chide la 2—5 cm. după puterea familiei be prin Introducerea de rame cu puiet
★
muncă şi priceput în gospodărie, anul ra 11 s-a înaintat în acelaş timp şl un plus de aceasta, la recoltarea mierli fa­ cu scopul păstrări» căldurii în stup şi pen­ căpăclt din familiile puternice Iar la stu­
Văzând aceste succese sitem încredin­ deviz, în oare au fost prevăzute modifi­
trecut acesta şi-a depăşit cu mult planul milia trebuia distrusă. Astăzi, s-a ajuns tru preîntîmpinarea furtişagului. In ziua pii fără matcă 11 se va da matcă nouă
ţaţi că gospodăria anexă din Sălaşul Su­ cările necesare ee trebuie făcute turbinei
la recodte, reuşind ca pe Ungă satisfa­ ca numărul stupilor primitivi să fie re­ scoaterii din adăpost, se va face o exami­ sau se procedează la unificarea a do* stup»
perior ar putea veni în ajutorul oameni­ Tovarăşul director Barna şi tovarăşul
cerea nevoilor spitalelor din Petroşani, âă dus pînă la 28 la sută, fapt ce a dus la nare sumară familiilor Iar cele ieşite slab slabi din care unul să aibe matcă.
lor muncii. De aceea propunem ca Inginer Bobu, de la întreprinderile co­
dea din surplusul de produse obţinute o producţie mai mare de miere, faţă de din lamă vor fl ajutate. In acelaş' timp In cursul întregului sezon şl mal cu
şi altor instituţii, avind în vedere acţiunea întreprin­ munale raionale Petroşani, motivând că anii trecuţi. Acest lucru se datoreşte şi se va efectua o reducere a cuiburilor, seamă în perioada de primăvară, toată
să de partid şi de guvern de a se nu au materialul necesar pentru confec­
Anul acesta, colectivul gospodăriei a aplicării regulilor obligatorii pentru între­ protejarea lor contra frigului şl se va atenţia stuparului trebuie să fie îndrep­
cultiva în anul acesta oît mal multe le­ ţionarea acestei turbine, au lăsat lucru­
început din vtrame munca pentru a obţine ţinerea şl îngrijirea familiilor de albine instala adăpătorul pe vatra stupinei, pen­ tată asupra măririi la maximum a pu­
gume şi zarzavaturi, gospodăria să pro­ rile în voia soartei.
succese şi mai frumoase. Până în prezent De exemplu, stuparul Ivan Ioan de la tru ca albinele să hrănească puietul. terii familiilor, de care lucru depinde şl
ducă mai multe răsaduri, surplusul fiind Sfatul popular comunal Rîul Bărbat
s-au şi semănat cu: orz, ovăz şi porumb gospodăria agricolă colectivă „Brazdă Mal tîr.ziu, în primele zile calde şl fără mărirea producţiei.
desfăcut muncitorilor şi funcţionarilor văzând că nu poate obţine nimic de la
32 ha., dar pentru a asigura un belşug Nouă” din comuna Apoldul de Sus, strim- vint, cînd temperatura la umbră atinge
care au primit loturi individuale şi chiar întreprinderile comunale, a procurat a-' In lumina hotărîrllor partodului din 19-
de legume şl zarzavaturi s-au luat mă­ torlnd cuibul primăvara pentru menţine­ 14 grade Celsius, se va face un control
unor ţărani muncitori care vor să cul­ ceastă turbină precum şi o parte din ma­ 20 august 1953 şl stuparii din regiunea
surile necesare, asi'gurindu-se seminţele rea căldurii, după metoda sovietică Bli- amănunţit la flecare familie. Ramele se noastră trebuie să-şl depună toate efortu­
tive legume. Aceasta, pe lingă faptul că ar terialele necesare repunerii turbinei în
şd răsadurile, pentru ca în anul acesta nov, transportând stupii în apropierea curăţă de murdărie, pete de ceară şi pro-
aduce un venit gospodăriei, ar fi şi o funcţiune. rile, pentru sporirea producţiei stupilor,
suprafaţa legumicolă să fie mărită pînă saloîmilor înfloriţi, florii Se epiJobium şi polis. In cuib se vor lăsa numai atâtea
contribuţie însemnată la stimularea cul­ Este tâmpul oa tovarăşul director Bar­ pentru a da muncitorilor şî copiilor lor
la 6 ha. smeură, a reuşit ca in' anul 1952 să ob­ rame cîte sînt acoperite compact cu albine
tivării legumelor şi zarzavaturilor în ve­ na şl tovarăşul inginer Bobii, să se deba­ mal multă miere.
Pe Gângă acestea, au fost stropiţi circa raseze de aceste năravuri învechite şl să ţină o producţie record pe ţară de 168 kg iar restul de faguri necorespunzătorl vor
derea unei îmbelşugate aprovizionări a IACOB PETRU
3000 pomi fructiferi şl s-au făcut gropi dea tot concursul pentru amenajarea a- miere de la o familie. fi înlăturaţi. Crăpăturile ce sînt în pereţii
pentru a se planta încă 280. O atenţie celor ce muncesc, cu aceste produse cestei uzine electrice. Sarcina de bază a stuparilor în perioada stupilor se vor astupa şl Izola contra fri­ tehnician apicultor
dsos'ehi'tă o acordă colectivul ‘gospodăriei ANDREI NASTASE CANAVOIU VICTOR
şi dezvoltării sectorului zootehnic. Astfel, corespondent voluntar corespondent voluntar Să dăm atenţie aprovizionării ţăranilor muncitori
cu unelte agricole
Pentru grăbirea însăminţărilor în raionul Brad
Hotărârea ConsiMuilui de Miniştri al nii de nepăsare şl lenevie ce se mani­ tă” din Simerla, a luat măsuri de îndată
Odată cu primele zile ale primăverii, popular raional. Din această cauză sînt ion le primesc direct referenţii fără oa R.P.R. şi a Comitetului Central al P.M.R. festă în cadrul unor U.R.C.AD. Aseme­ ce a primit aceste mărfuri pentru a le
au eşlt pe ogoare şa ţăranii muncitori unele organizaţii de bază, ca cea din Rii- preşedintele sau secretarul să se intere­ cu privire la pregătirea şl executarea la nea atitudini se manifestă în cadrul ser­ repartiza la cele 5 filiale, urmând ca să
din raionul Brad, însămînţînd pînă la biţa sau secretari de organizaţie ca PGe- seze de rezolvarea lor dar agentul agri­ timp şl în b»ine condiţiuni a lucrărilor viciului comercial al U.R.C.AD. Hunedoa­ se trimită şi faotura pentru a putea fi
19 martie 101 ha. griu de primăvară şi şa Gheorghe din Orişcior, care stau cu coli este întrebuinţat în alte munci, lu­ agricole din primăvara acestui an, tra­ ra, al cărui director este tovarăşul Moţ puse în vînzare Au fost făcute după aceea
104 ha. cu ovăz. In această acţiune sânt totul pasivi faţă de problema însămân- cru ce se întâmplă şl la Tomeşti. Nefiind sează sarcini precise fiecărei întreprin­ Pavel, iar şeful servioiulul comercial to­ o serie de intervenţii U.R.C.AD,-ului
fruntaşi oraşul Brad, unde s-a realizat 45 ţăriilor. controlaţi şl îndrumaţi cum trebuie, cu deri economice, comerciale şi de stat, de varăşul CapeLinl Oliviu. Aceştia au repar­ Hunedoara să trimită factura, dar totul
Ga sută din pLanul de însămmţări, co­ Defectuos merge şi munoa de îndru­ multă indiferenţă şi delăsare muncesc şl felul cum trebuie să sprijine muncile a- tizat şi trimis unele materiale şl măr­ a fost în zadaT. Birocraţii aflaţi în Con­
muna Riblţa, cu 42 la sută şi Baia de mare şi controll făcută de către sfatul agenţii agricoli Faur Gheorghe (Riblţa) şl gricOle din primăvara aceasta. furi agricole cooperativelor comunale ş» ducerea oooperatlvei raionale nu s-au „de­
Crîş, cu 29 la sută. popular raional. Tovarăşul preşedinte Bo- Raţ Ioan (Crişclor). Dată fiind Indiferen­ Asemenea sarcini au fost trasate şi săteşti, dar nu s-au gândit că odată cu ranjat” nici până astăzi, pentru a trimite
Primii Care au ieşit la însămânţat au tici Nicoiae şi tovarăşul secretar Miilosav ţa cu care 6e privesc luorurlle nu ne miră U.R.C.AD -ulud, oare trebuie să ia toate aceste mărfuri trebuie trimise şi factu­ facturile. Din aceaistă cauză, fiarele de
fost comuniştii: Deman Ioan din Lunca, Sorin, merg prea rar pe teren şi râul faptul că la Ribiţa 5 ha. de teren arabil măsurile pentru aprovizionarea unităţi­ rile cu preţul de cost pentru a putea fi plug, abavidul şi formailna stau în ma­
Matei Gheorghe din Zdrapţi, Jurca Ilîe este că şi atunci cînd merg staiu prea au stat inundate cînd era de ajuns un lor din comune şi sate, cu unelte şi ma­ puse de îndată în vânzare, astfel ca ele gazii, tar ţăranii muncitori le duc lipsa.
din Bflăjenl şl deputaţii Grecu Maier din puţin. Tovarăşul Botici, de exemplu, a şanţ lung de cîţiva metri pentru scurge­ teriale agricole, necesare ţărănimii mun­ să ajungă în cel mai scurt timp la ţă­ Faţă de aceste lipsuri grave ce se mani­
Baia de Qriş, Mărcuş Siimton din Riş- reuşit oa în două zile să inspecteze 7 co­ rea apei. citoare pentru executarea lucrărilor agri­ ranii muncitori. In această situaţie se festă în cadrul serviciului comercial al
1
cufliţa, Matei Lina, din Buceş şi mulţi mune. Slaba colaborare dintre secţia agricolă cole. Pentru aceasta, Centrocoopul a luat află cooperativa „Vasile Roailă” din Si- U.RC.A.D. Hunedoara, Uniunea regională
alţii. Un mare merit în ce priveşte rea­ Nici pentru tovarăşul Ciocan Atanaslu a raionului şi Uniunea raională a coo­ din timp măsuri de aprovizionare a Uniu­ merdQ. căreia i-au fost trimise acum 10 a cooperativelor şl comitetul raional de
lizările obţinute pînă aoum au şi unii şeful secţiei agricole a raionului, proble­ perativelor a făcut ca formalLna necesară nilor regionale şi raionale a cooperative­ zile de către serviciul comercial dl partid Hunedoara, trebuie să la măsuri
preşedinţi de sfaturi populare ca Kel Ioan mele agriculturii nu sînt cele mai im­ pentru tratarea seminţelor să ajungă în lor de aprovizionare şi desfacere U.RC.A.D. Hunedoara, un număr însem­ urgente şi să tragă aspru la răspundere
din Tomeşti, Moţu NicoGae din Bucureşci portante, din&ul ocupîndu-se mai mult comune cu mare întîrzlere, după înce­ Din păcate însă, greutatea cea mai mare nat de fiare de plug, abavJd şi formalină pe cel ce se fac vinovaţi de nepăsare
şi alţii, care Imprerună cu agenţii agri­ de munca comitetului executiv şl lăsînd perea însămînţărilor, fapt care a făcut oa este aprovizionarea ixnităţilor cooperatiste pentru tratarea seminţelor, dar fără să faţă de aprovizionarea ţărănimii mun­
coli conştienţi de importantele lor sar­ ca munca secţiei agricole să se ducă la în Vaţa de Jos şi Baia de Criş să fie fie trimisă factura cu preţul de cost al citoare cu fiare de plug şl alte unelte ne­
cini oa Farca Petru din Tomeşti, Cris­ întâmplare. Pentru ceilalţi şefi de secţiuni îngropată multă sămânţă netratată. de la comune şl sate cu aceste unelte şi acestor mărfuri. cesare desfăşurării în bune condiţiuni a
tian Sabin din Vaţa de Jos, sau Mateştic de la sfatul popular raional, munca do După cum se vede, în raionul Brad, s-ar materiale, şi aceasta, din cauza atitudl- Conducerea cooperativei „Vaslle Roai- myncilor agnidole de primăvară.
Marian din Luncoiul de Jos, stau în per­ îndrumare şi conbrol în agricultură, de­ putea obţine rezultate frumoase dacă toţi
manenţă în mîjiloeui oamenii!or ajutîndu-i şi au sarcini precise în acest sens, e ceva cei în drept şi-ar duce munca aşa cum
şl îndrumându^i pentru desfăşurarea com­ ce dânşii socotesc co nu ţine de resortul trebuie, muncind ou spirit de răspundere Trebuie terminate construcţiile de folos obştesc
paniei agricole în cele miai bune condi- lor. personaJă, colaborînd ou toate organiza­
Şi urmările acestei dezinteresări se văd Descâtuşată, iniţiativa creatoare a oa­ să se facă, este de-a dreptul condam­ la terminarea construcţiei; dar toate au
ţluni. ţiile de partid, de stat şl obşteşti pentru menilor muncii din patria noastră a căpă­
Tovarăşul L/ucaci Şteflan, tehnician la nabil. fost zadarnice.
Rezultatele obţinute sînt destul de fru­ buna reuşită a campaniei. E de datoria tat sub regimul nostru de democraţie
secţia agricolă a raionului, trasează sar­ Ridicata în roşu, încă de acum doi ani, Tovarăşul preşedinte al sfatului popu­
moase, dar ele sînt încă cu m/ult sub po­ cini preşedinţilor de sfaturi să ţină ei comitetului raional P.M.R. şi a sfatului populară largi posibilităţi de dezvoltare construcţia c'ăminului nu a „putut” încă lar raional, Dan I., cunoaşte bine situa­
popular al raionului Brad de a analiza
sibil ită/ţiJle raionului, fiind încă organe lecţiile agrotehnice pe care trebuia să le şl aplicare. nici pînă acum să fie complect acoperită, ţia construcţiei căminului cultural din
folul oum se duce munca în campania a- La orice pas, noile construcţii ridicate,
de partid şi de stat care nu sînt la înăl­ ţiină cjînsuţ; preşedintele şi secretarul grîoolă de primăvară, să ia severe măsuri fie pentru a fi folosite ca focare de răs- deşi ţigla se găseşte depozitată în pod Săsciori şl de asemeni şi pe cea a cămi­
sfatului Blăjeni, tovarăşul Huţu Nicolae numai la două şchioape de locul el de nului cultural din Siblşel, însă se com­
ţimea sarcinilor. contra celor ce duc o muncă forma/lâ, pindire a culturii în mase — cămine
respectiv Sbanoîu EmiJ, părăsesc' comuna aşezare De asemeni, tot de atâţia ani, place în această sLtuaţie.
Şeful secţiei agraxe de la comitetul ra­ birooratdcă şi de suprafaţă şl să-i eviden­ culturale — fie pentru a fl folosite ca
nemobivat, fără să fie învoiţi, pentru ca sn cele două vagoane de var, stau stinse, Intr-adevăr comuna Săsciori este situa­
ional P.M.R., tovarăşul Dahedeanu Nico­ ţieze pe cei care, pătrunşi fiind de Im­ mijloace de educaţie a copiilor şl tine­ tă departe de centrul raionului şi desigur
se plimbe prin Brad. La Baia de Criş fără ca varul să fie folosit. Ln aceeaşi
lae, nu cunoaşte situaţia de pe te­ ca şi la Buceş, secretarul sfatului nu cu­ portanţa şl măreaţa sarcină ce le stă în retului, sau destinate cu alt scop — şcoli situaţie, „pflâcută”, se găsesc toate mate­ in această situaţie se cere efort pentru
dispensare, etc. — reflectă cu deosebită
ren mulţumindu-se doar cu situaţiile noaşte situaţia însămînţărilor iar dispo­ faţă în lupta pentru recolte bogate, obţin rialele pentru uşi, geamuri, podea, etc. deplasarea membrilor comitetului execu­
putere această iniţiativă pornită de Jos, tiv al sfatului popular raional, care la
şi tabelele ce le primeşte de la sfatul ziţiile şi instrucţiunile primite de la ra­ frumoase suCcese în muncă. din rîndul milioanelor de oameni cinstiţi Ţăranii muncitori dLn Săsciord sînt dor­
nici de a-şî termina căminul lor cultura^ drept vorbind, nu prea sînt obişnuiţi cu
O astfel de iniţiativă creatoare au avut asemenea „eforturi”, determinaţi tocmai
dar sfatul popular din comună este nepă­
Acţiunea patriotică a ţăranilor din satul Craira şi ţăranii muncitori din comuna Săscicxri. sător La această dorinţă, „doarme” şi „vi­ de comoditatea de care au dat şî conti­
raionul Sebeş, cînd au început construc­ nuă să dea dovadă.
sează”, fără a sprijini această iniţiativă
Satul Craitva, sat ce aparţine comunei Deputatul Păcurar Florean, care e şi tori ai acestui sat Şi strădania lor a fost ţia căminului cultural din localitate. şi dorinţă a ţăranilor muncitori, din sat. Pentru ca iniţiativa ţăranilor muncitori
Cricău, raionul, Alba esle aşezat pe pan­ teorebar ai organizaţiei de bază P M.R încununată de succes Săptâmîna trecută Căminul cultural din Săsclorl, ridicat Comitetului executiv al sfatului popu­ din Săsciori şi SIbîşel să poată fî reali­
tele unor dealuri bogate în vii, livezi şi din sal, este neobosit în a lămuri pe toţi citeva zile la rind, de fiecare dată, peste în roşu, prin străduinţa ţăranilor mun­ lar comunal — organ locaJ al puterii de zată în întregime, se impune în mod im­
păşuni. Loouitorii acestui cat, oameni locuitorii satului, de marile avantaje pe 120 ţăran» din satul Craiva, au ieşit la citori din sat, prin muncă voluntară şi perios oa atît sfatul popular comunal cît
harnici, se ocupă în buhă măsură şi cu care le prezintă creşterea animalelor şl curăţirea păşuni» reuşind oa pînă acum contribuţie bănească personală — propor­ stat, — neglijează nepermis şi condam­ şi cal raional şl în special tovarăşul pre­
agricultura reuşind să zmudgă pământului mărirea numărului acestora. Tovarăşul să fie curăţită o suprafaţă de 20 ha A- ţia şl aranjamentul sălilor — reflectă pe nabil terminarea acestei construcţii şi în şedinte Dan. 1., să nu privească cu atîta
ioade bogate. Mare parte din ţăranii de Păcurar Florean nu este singurul care ceastă acţiune patriotică continuă, ţăranii deplin meritul străduinţelor acelor oa­ aceeaşi măsură şi pe cea din satul Sibi— indiferenţă noile construcţii ce se ridică
aici şi-au dat seama însă că, aşezarea face acest lucru. Alături de cl, cu tot atîta din acest sat fiind hotărîţi ca în puţine meni». şei, aparţinător comunei Săsciori prin străduinţele oamenilor muncii, ci să
satului lcxr, împrejurimile bogate in pă­ rivnă, muncesc în această direcţie depu­ zile să dea gata curăţată întreaga Ceea ce s-a făcut pînă acum în co­ Nenumărate au fost sezisârile pe care dea tot sprijinul, să părăsească lînce-
şuni, prezintă frumoase posibilităţi pen­ taţii: Tril an An droaie şi Stanciu Măria muna Săsciori, privind construcţia cămi- cetăţenii din comună le-au adresat şi sfa­ zeala şî birocratismul de care sînt cuprinşi
tru creşterea în bune condiţiuni a ani­ Hctărireo cu privire la creşterea şep- suprafaţă de. 50 ha. păşune, pentru ca nuGui cultural, este frumos, putem spune tului popular raional, pentru a le trimite şi care-a stâpînesc şi-î opresc de la ac­
malelor. Şi gândind la acest lucru s-au leiului de anin-aie i-a ajutat mult în vitele lor să găsească aici hrană de cali­ chiar foarte frumos, de toată lauda, insă ţiuni.
aştennut pe muncă. munca lor pe tovarăşi deputaţi, locui­ tate necesară creşterii şi dezvoltării lor. ceea ce nu se face ş» ar trebui neapărat un telinician ori inginer care să-i ajute TRUŢA PETRU