Page 28 - 1954-03

Pag. 4 DRUMUL SOCIALISMULUI Nr 25

Declarafia guvernului Republicii Populare Romîfie CU Luvîniarea primului ministru
cu privire la asigurarea securîlăfii colective în Europa primei Constituţii a R. P. Chineze al Indiei Nehru în
Guvernul Republicii Populare Române, ci. dimpotrivă, au .perseverat pe calea di­ jugului hdilerist. la pierderea totală 3 in­ parlament
Mao Ţze*dnn a prezenta! proiectul elaborai dc C. C.
călăuzit In politica sa externă de dorinţa vizării Europei şi o lorvnării, sub denu­ dependenţei Rominiel. DELHI (AgerpresV — TASS
profundă pentru rezolvarea pe cale paş­ mirea falsă de „comunitate defensivă eu­ Ţările invadata de Cermania hiUerislă al P. C. Chineze La 23 martie primul ministru al In­
nică a problemelor litigioase ji ameliora­ ropeană", a unei coaliţii militare agresive ca şi celelalte popoare europene şl po­ cuţiile şi să fie terminală revizuirea pro­ diei. Nehru, a deschis dezbaterile Came­
rea continuă a relaţiilor dintre state, a a şefe state, avînd ca pivot Germania oc porul german însuşi au acum o expsrl- PEKIN (Agerores) — China Nouă iectului de Constituţie pentru ca să poată rei Populare a parlamentului cu privire
acordat o deosebită atenţie lucrărilor con 'identală re militari z-a li cnţă istorică peste car? nu se poate tteee La 21 martie. M«o Ţze-dun, preşedin la pplitica externă a Tndiel.
termţei de la Bcniin a miniştrilor eface- Promotorii politicii de divizare a Euro­ cu uşurinţă tele Guvernului Central Popular al Rc fi prezentat Consiliului Guvernamental In cuvântarea sa Nehru a declarat în­
nJor externe ai Uniunii Sovietice. Franţei pei şi de ereere de blocuri militare caută publicu Populare Chineze, a prezidai Central Popular tre altele:
Stolelor Unite ale Americlt şi Angliei să convingă lumea că nu există nioo po Guvernul romin consideră câ in înche­ prima şedinţa a Comisiei pentru elabora­ Proiectul de Constituţie va fi examinat Războiul în Indochina a tnceput atuncî
care au lu-al în discuţie măsurile privind slknhlate de coiaherare Intre ţările din ierea tratatului european de securitate rea proieolului* d= Constituţie a R P şi înta-o planară comună a Comisiei pen­ clnd „în Chma se desfăşura războiul ci­
micşorarea încordăm Internaţionale, pro­ estul şi vestul Europei şi că ele ar (1 con­ colectivă propus de Uniunea Sovietică Chineze - Mzo Ţze-dun eate preşedintele tru elaborarea proiectului de Corfstuuţie vil" şi cînd acolo nu exista guvernul popu­
blema germană şi sarcinile securităţii cu damnate să sc opună permanent unele al­ smt interesate atlt ţări ca Franţa, Bel­ acestei comisii lar. Pe baza acestui fapt. Nehru a ară­
ropene, precum ţi tratuitul de stat cu tora. datorită diferenţei dintre regimurile gia Olanda. Polonia, Cehoslovacia şi ce- In cadrul şedinţei preşedintele Mac a RP Chineze şi a Comitetului naţional tat că încercările de a considera China
ţoi al te ţări. dm vastul şi estul Europei
Austria lor sociaJe care in trecut au avut dc suferit şi in a| Consiliului consultativ politic popular «m parle beligerantă in Indochina sint
Relua rea discuţiunilor şi tratativelor As-zmemea aserţiuni, făcute cu scopul să prezent sint din nou ameninţate de Im­ Ţze-dun a prezentat în numele Partidu­ al R P Chmete Proiectul de Constitu­ lipsite de orice temei
intre reprezentanţii acestor mari p-j'er, a menţină şl să mărească încordarea in perialismul german, cit şi toate ţările care lui Comunist Chinez pnmul proiect dc ţie va fi distribuit principalelor organi­ Nehru şi-a expnmat speranţa că pro­
avut un eloct iavorabi) în procesul de taliile internaţionale, s-au dovedit lipsite doresc ca In Eurc-pa să -se instaureze o Conslituţie a Republicii Populare Chineze zaţii dir. regiunile administrative pro- punem Indiei privitoare la încetarea to­
micşorare a încordării in roleţide mter- de orice temei pace de lungă durată elaborat da către Comitetul Central al vrneu şi oraşe, precum şi tuturor organi­ cului in Indochina 1 se va acorda aten­
naţionale. cu toată împotrivirea 5I ma­
In vestul Europei, fruntaşi ai celor mai încheierea acestui tratat coincide tot­ Partidului Comunist Chinez - zaţiilor locale ale partidelor democrate ţie de către părţile cointeresate
nevrele careurilor (Im SU A , Anglia şi
diferite partide politice recunosc astări odată şi cu inlereseie poporului german, Participanţii la şedinţă au dotării ca
Franţa angajate în politica de agresiune şi organizaţiilor de masă. pentru a fi exa­
în mod deschis ci mcl un pericol ds a- întrucât este vădit că un asemenea tra­
şi înrăutăţire a relaţiilor dintre state In termen de două luni să ia sfîrşit dis­ minat şi discutat. Populaţia din Pondicherv
gresiune nu se îndreaptă împotriva ţă­ tat uşurează In mod substanţial rezolva­
Acordul la care s-a ajuns de o se con­ rilor vestice din portca vreunei ţări din rea pe baze democratice a unificării Ger cere unirea cu India
voca la Ceneva o conferinţă cu partici- răsăritul Europei şi câ. dimpotrivă. - in mamei In calea căreia principatul obsta­ Congresul al XVlIl-lea
parSi repreiontaTVţiJor U R S S . S U.A Germania occidentală se aude lot mai des col este tocmai refacerea nvbtansmului DELHI (Agcrpr^s) — După cum trans­
Franţei. Angliei, Republicii Populsce Chi­ glacul milita nştdor şi revanşarzilor germani german susţinut de guvernate S U A mite postul de radio Delhi ta IR martie
nei» *i al altor ţâri interesate privind re­ cave declari fără înconjur svcourilc lor Angliei şl Franţei, care coos-tiiuie miezul a! Partidului Comunist din Ucraina cele opt municipalităţi din Pondichery
glementarea paşnici a problemei coreene anexioniste faţă de veonu din est si din aşa zisei „comunităţi defensive europene" (colonie franceză din India) au adoptat în
£i problema restabilirii păcn In Indochmi vest ai Germaniei şi planurile de a crea Guvernul romin declară că Republica KIEV (Agerţpres) — TASS tnansmlle: Congresul a aprobat următoarea ondine unanimitate o rezoluţie prin care cer uni­
constituie un rezuitst pozitiv pentru des­ imperialismului german, sub (unsa „co­ Populară Romină este gala să colaboreze La 23 martie s-a deschis la Kiev Con­ de zi: rea cu India La o conferinţă de presă
făşurarea tratativelor Internaţionale cu munităţii defensive europene", o situaţie cu toate statele din Europa in cadrul unui gresul al XVIII-lea al Partidului Comu­ I Raportul de activitate al Comitetu­ care a avut loc la 19 martie, membrii gu­
participarea calor cinci man puteri dominantă şi hotărâtoare in Europa astlel de tratat care dă o soluţia eficace Sovietului nist din Ucraina In sola dc şedinţe a lui Central al PC din Ucrama: vernului dm Pondichery au declarat că
RSS
;il
Ucralmene
Suprem
în legătură cu problemele discutate la Devine astăzi tot mai c3ar câ, faţă de problemei europene ccîe.i mm arzătoare 2. Raportul de activitate al Comisiei de sprijină pc deplin rezoluţia adoptată de
Benlm, guvernul R P R . convins de răs­ Aoţjunrle cercurilor agresive internaţional? problema fenni Europei de un rcu răz­ unde se dc, '.' 011'j Congresul, au sosit Revizie a P C din Ucraina; municipalităţi Numeroase partide şi or­
delegaţi .precum 51 numeroşi oaspeţi-mun-
punderea cc revine (fiecărei ţări In opera de refacere a militarismului geirman. care boi provocat de militarismul german sau 3. Alegerea Comitetului Central al PC ganizaţii din Pondichery au aprebat de
de apărare a păcii In lume. găseşte nece­ ameninţă deopotrivă alîl ţările din cslul do oricare alt ngresor citori. activişti dc nartld şî sovictid. oa­ din Ucraino; asomenea rezoluţia
sar să se oprească in deosebi asupra pro­ cit 51 pe cele dm vestul Europei, colabo­ încheierea unui asemenea tratat. care meni de ştiinţă, hli.-at'iră şi artă 4. Alegerea CcmiSiei dc Revizie a PC Luînd cuvintul Is 23 martie in Camera
punerii guvomului sovietic pentru înche­ rarea dintre toate ţâr.le europene este ne­ corespunde pe doolin prevederilor Char- Din însărcinarea Comitetului Central a! din Ucraina populară a parlamentului indian, pnmul
ierea unui tratot general european care cesară $1 pe dopiin posibdâ tei Organizaţiei Naţiunilor Unile. ar v?m P C dm Ucraina Congresul este deschit A I Kiricenko, secretar al CC a pre- ministru al Indiei. Nehru, a subliniat e-
kă rezelve problema vitală a asigurării Guvernul Republicii Populare Romine să ccntribuie la opera de nsnţinere 31 de A I Kincen’co, secrbîar al CC al rervtaî rcporlul de activitate al Comita­ xistenţa in Pondichery a unei largi miş­
securităţii colective in Europa ewprimtnd dorinţa poporului ror.iin pro­ con-rolidare a păcii în întreaga lume Sus- P C din Uerair.a. tului Central al P C din Ucraina cări pentru unirea imediată cu India El
Faţă de reînvierea militarismului re­ fund ataşat cauzei păcii, se pronunţă ho- ţinînd încheierea unui tratat european de a subliniat că India a dorit intotdeuuna
N?ciperuk.
S
preşedintele
Comisiei
Z
vanşard şl agresiv in Germania occiden­ rărit pentru înfăptuirea securităţii colec­ securitate colectivă, guvernul romin Înţe­ Delegaţii la Congres au cinstit memo­ de Revizie a P C din Ucraina, a prezen rezolvarea pe cale paşnică a acestei pro­
tală care face aâ planeze un pericol deo­ tive a ţârilor europene. împotriva diviză­ lege totodată să înlensifire colaborarea ria luminoasă a marelui continuator al tal raportul de activitate al Comisiei de bleme
sebit de sen os asupra securităţii popea rii Europei şi a refacerii locandui agre­ sa cu toaie statale, să dezvolte relaţiile operei nemuritorului Lervin — losit Vlssa- Revizie a P C din Ucraina Ştirile primite din Pondichery dovedesc
redor din Europa, guvernul Republicii siv al ImpoTîalismuiui german de afaceri şl schimburile culturale. In sco­ rioncvici Stalm, pâslrind un moment de câ autorităţile franceze Intensifică repre­
Populare Romi ne vode In propunerea După eliberarea sa. Romîrna a dus cu pul menţinerii păcii şi securităţii interna­ Au urmat dezbateri pe marginea ra- siunile împotriva populaţiei coloniei In
Uniunii Sovietice de încheiere a tratatu­ consecvenţă o poJkjcă externă Inspirată ţionale, In conformitate cu principiile reculegere poarta)or prezentata zilele de 2 şi 3 martie, poliţia a pus Ia
lui general european cu privire la recu- dhi principiu) cooperării internaţionale, Chartei O N U cale represiuni împotriva muncitorilor
ritatea colectivă caDea cea mal bună pen­ împotriva împărţirii lumii în blocuri ostile Aceasta determina guvernul romîn să care au luat parte ta demonstraţia împo­
tru împiedicarea agresiunii In Europa, o şl a aţiţârilor războinice in care şi-au pus stăruie pervbru a se pune capăt situaţiei Lucrările Congresului al XINea al triva dominaţiei franceze în Pondichery.
garanţie efectivi pentru menţinerea şi speranţa duşmanii libertăţii poporului ro­ onormale 31 nedrepte create de Statele Conducătorii damonstraţiei au fost bătuţi
consolidarea păcii mân Pentru poporul romin opera de în­ Unite ale Amoricn şi alte guverne cave Comsomolului crunt şi aruncaţi in închisoare In legă­
Principiile fundamentale ale acestui făptuire a unei vieţi noi, dc dezvoltare împiedică admiterea Romîmei in Orga­ MOSCOVA (Agarpres) — TASS tură cu aceevta, guvernul Indiei a pro­
tratat sini pe dopfhn acceptabile pentru economică şl culturală a ţârii şî cauze nizaţia Naţiunilor Unite Congresul este salutat apoi de John testat pe lîngă guvernul Franţei
In şedinţa don 23 martie a Congresului
orice stat ind^iendent; ele pornesc dc la apărării păcii sint indisolubil l?gate in­ Guvernul Republicii Populate domine al Xll-lea al Uniunu Tinerelului Comu­ Moss. secretar al Comitetului Naţional al
Uniunu Tineretului Comunist din Anglia
ideea de egalitate a tuturor ţărdor parti­ tre ele declară eâ este gata să - şi unească efortu- nist-Leninist (U.T C Ll din U R S S a In încheierea cuvântării sale. el rosteşte Proteste împotriva presiunilor
cipante, de respect ai suveranităţii lor na­ Poporul romîn nu poate uita câ patria nule nu toate ţările care r.u resping idaea ■ nceput discutarea colui de al doilea punct cuvinte de salut in cinstea prieteniei .ti­ exercitate de S.U.A. asupra
ţionale şl nu îngăduie obţinerea dc privi­ sa a fo&i totdeauna un obiectiv dc aca­ securităţii colective. în scopul realizării de pe ordinea de zi — cu privire la munca neretului din Uniunea Sovietică şi Anglia
legii şl poziţii dominante ale unor stata parare ji de subjugare al politica dî principiilor lundamentoile ale tratatului dusă de organiz.i|ia. de pionieri „V I A luai apoi cuvîntul Vasile Muşat, se- Franţei
in daune altora „Drarg nach Osten" a Imperialismului general european de securitate colectivă Lorun” care grupează şcolari intre 10 şi crotar al Comitetului Central al Uniunii PARIS (Agenpnes). — Presa franceză
14 ani Raportul in acnastă problemă a
Nu se poate ignora faptul că la confe­ genman, ceea ce in pnmul război mon- in Europa, convins ci încheierea unui a- /ost prezentat de Zoia Tumanova. secre­ Tineretului Muncitor d\n Republica Popu comentează cu vădită indignare recentul
Iară Romină
rinţa de la Berlin guvernele S.U A., An­ d„al a dus la invadarea 1 ţâni de către ar­ semenea tratat nu poate (I decît in folo­ tar al Comitetului Central al UTC.L Uniunea Tinerelului Muncitor din Rc demers întreprins de Dillon. ambasadorul
S U.A. la Paris, ’pe lingă Ministerul fran­
gliei şi Franţei au luai poziţie nu pentru matele germane, iar in cursul celui de al sul tuturor statelor şi popoarelor euro- La discuţiile ce-au avut loc pe margi­ publica Populară Romină. a declarat el cez al Afacerilor Externe Potrivit rela­
securitatea colectivă a ţărilor europene dgdea război mondial,-ploă la sfănmerea pnt Şi serveşte cauza păcii in lume nea-raport ului au luat porte; Liubov Ba foloseşte bogata experienţă a Ccmsomolu tărilor ogenţiel France Presse, ziarele
liasnaia, 'secretar al CC a) Comsornolu !uu şi se străduieşte 4 Să-i fie întotdeauna „au reprodus un te«t cupzinzind datele
lui din Ucrama. Ajar Ibraeva, secretar un tovarăş demn. Slntem mîndri că ti fixate dc SU A guvernului france», pen­
Semnarea unui acord comercial şi de plăţi cu India al CC. al Comsomolului din Kb29hstaTi neretul nostru muncilor merge pe calea tru a ‘da dispoziţiile necesare obţinerii
Partidul
gloriosului
Mihall Davidov. secretar al Comitetului
Comsomol.
ajută
ratificării tratatului aşa numitai comuni­
orăşenesc Mcscova al CnmsomoluJui, Ivan Muncitoresc Romin în opera de construire
In cursul lunilor fobnuarie-martie ac ţâri pe baza principiului egalităţii şi al Totodată cele două părţi au convenit tăţi europene inamte de 16 aprilie Acest
au avut loc la New Delhi tratative in­ avantajelor reciproce b înfiinţarea unei reprezentanţe comer­ Razdirr.aiin. secretar al Comitetului re­ a socialismului In tara noastră dccumont a foxt prezentat de ambasado­
tre Republica Populară Români şi Lndia In cadrul listelor de mărfuri, anexe la ciale a Republicii Populare Romine în gional Voronej al Comsnmnluluî, Calina Delegaţii la Congresul al Xll-lea «I rul SU A fn Franţa miniştrilor şi dife­
cu pnv.re b rchsmivjnle comerciale între acord, India va livra: ceau cafea, miro­ India Sorafervn'Wova. secretar al Comitetului U T C L şi prin ei întregul tineret so­ riţilor oameni politici al Franţei”
regional Leningrad al Comsnmolului, şi
ceie două ţărt denii. lină, piei. bumbac, textile, mine Dm partea Indiană oconlul ccmereial vietic. au fo;t salutaţi dc Naracalah SaV- Intr-un articol publicat în săptămâna­
Ca urwi2rî a acastor lucrăn. oare au reuri. schcdVrc, filme indiene şi alteîe şi de plăţi a fost semnet de către lengir. luozos Fetkiavicius secretar al CC al hamuri. preşedintele Federaţiei tineretu lul „L’Observateur d'Aujourd’hui”, Dala-
decurs înlr-o elmosferâ de Inţslegcia ri Repubbca Populară Romină va livro. 1 secretar al guvemuiluj ind<an la Ministe­ Comsomolului din Lituania Iul dm provincia Andhra (India! dier condamna acţiunea guvernului ame­
ciprocă a fost îNnnat ka 23 martie ac produse petrolifere, produse din lemn, hîr rul Comerţului 51 Industriei. u»r din pâr­ In şeHinţa din seara zilei de 23 martie Tinerii şi tinerele din India, a spus el rican. pe care o pune tn legătură cu ac­
primul acord comercial 31 ds plăţi intre Iie. chimicale, instalaţii industriale şi e- lea romină a seninst Mihai Ciobanu, pre­ a Congresului U T C L d m U R S S au urmăresc cu atenţie lupta voastră perttru tivitatea desfăşurată in ultimul timp de
Republica Populari Romină şi India. chiipsmen! industrial, maşini textile, trac şedintele delegaţiei Republicii Popul »re luat cuvântul oaspeţi de peste hotare pace. pentru construirea comunismului partizanu „armatei europene” din guvero
Acordul prevede posibilităţi de dezvol­ tnare. echipament de cale lerztâ, filme ro- Romine Sl din Adunarea Naţională.
tare a relaţiilor comerciale intre ambele mÎTiOşti şi altele (Agerpres) Ench Honecker, preşedintele Uniunii Ti­ Vă urăm succese decime in realizarea „Ultimatumul pe care adepţii reinar-
nerelului Liber German, a salutat Con­ măreţeloi - voastre planuri de construcţie
mâril Germaniei Intenţionau sâ-1 impună
gresul tn numele tuturor tinerilor germani şi în luipta voastră pentru menţinerea pă­ guvernului şi parlamentului, sene Dala-
O declaţie a lui Dulles despre războiul din Indochina iubitori de pace cii in lumea întreagă. dîer. este o consecinţă directă a notat
americane hxînd data la care guvernul
WASHINGTON <Ag:rpres) - Ln ca­ ..guvernul american nu vede nici un mo­ autorităţile militare americane încearcă france» trebuio să la măsunio necesare
tiv pantru a abandona planul generalu­ iă mărească la maximum acest ajutor 51 Egiptul este împotriva pactului iurco-pakistanez pentru a obţine ratificarea tratatului co­
drul obişnuitei canfennţ? de presă 6ă<p-
lui franceî Navarre. cane prevede pentru să-i accelereze «Lstntuirea Dulles a de- munităţii defensive europene , Potrivit
tămîoale. secrel<irul de stâ.t al S U A. CAIRO (Ageipres)* Irakului la proiectatul pact d nLe Pakistan pionului american, la 31 martie Adunarea
anul viitor, dacă nu o victorie militară, olaoat câ va da indicaţii precise în acea­
John Fesier DuiMes, a făcut la 23 mZJlie cel ouţin rezultate decisive”. stă chestiune în urma conferinţei pe care După cum transmite co-erpon jentu! a- şl Turcia Naţională va începe dezbaterile, senatul
deolaraţu cu privire b Indochina Refe genţie: Reutar. ministrul afacerilor eite/nc După părerea cercurilor diplomafice arabe crmînd a se pronunţa pini cel mai tlrziu
întrebat de ziarişti asupra „ajutorului” o va avea cu generalul Ely. şeful statu­ al Egipluhii. Favzi. l-a informat p« araba de la Cairo, aceaslă problemă v» li pr* la sfirşituJ lunii aprilie”
rindu-se la poziţia S U A faţă de războ­ p» care S U A îl acordă trupelor colo­ lui major al armatei franceze, şi cu ami- sa forul american Cailery că Egiptul v» zenlatâ spre examinare aprop'alei sesiuni »
iul dm Indochina Dulles a deol-arat că nialista tnanceze. Dulie; a sublimat ca radu? american Radfond împiedica ..pnn toate mijloacele" aderarea L : gî! ţarilor arabe Subliniind caracterul jignitor al aces­
tui ultimatum Datadier scrie in încheie­
re: „Nota americană trebuie să fie pen­
Sţpacitic celor două Lagăre, Ln care lu­ deprindă din lanţul exploatării capita tru noi un avertisment. Toata formele de
mea e împărţită astăzi, Lagărul păcii $1 liste şi si o apuce p? drumul progresu­ presiune vor fi exercitate asupra noasta*
CU o energie sporita. Va trebui deci cs
o parte şi lagărul reacţiunJi impsriaLisle Două sensuri diferite de viată şi cultură lui şi al fertelni ^ înainte de începerea dezbaterilor parla­
democraţi51 în trunte cu U RS S., pe de
Pe plan cultural, camenii din popor
condus de monopoliştii S.U.A., pc de altă muncitori, ţărani şi ' intelectuali creează mentare să arătăm ţini primejdia pe care
parte, tot mai mult SP adlncer: contras­ intr-un ritm continuu valon a) căror con­ o reprezint» comunitatea defensivă euro­
tate dintre cele două feluri de viaţă; la sută in Franţa, cu 30 la sută tn Nor­ din cauza exploatării capitalist?, ci din lux un pumn de trlntori ce n-au învăţat tinui e legal de insân tendinţele şi as- peana nu numai pentru independenţa noa­
map nouă. creatoare, in care munca — vegia, cu 33 La sută în Grecia, cu 43 la cauna mai ştiu cărei sorţi părtinitoare, ce altceva în viaţa lor decît să taie cupoan? niraţîile celor ce muncesc stră. dar şi pentru construirea une-i Eu­
factor principal în dezvoltarea ritmului sutâ tn Austria Iar ca urmare firească suferind de criză de memorie a uitat ca şi să numere fişicun de bam Acesta este In operele scriitorilor este prezentai rope paşnice Acordurile de )a Bonn si
de construire a tociahuinului — este fo­ a acestor sîări de lucruri, se înregistrează atunci clnd au intrat in lume să-l înstă tablcul jalnic al lagărului capitalist, al imul în desfăşurarea procesului muncii Paris conţin germenii unui al treilea răz­
losită in scopuri papnjce şi vwţa de mi­ o scădere Simţitoare a consumului în ser­ reaseă şi pe ei. vieţii c? curge zgomotos 51 in neorindu- ereatoorc Scriitorii progresişti gătesc as­ boi mondial Ele distrug onee speranţă
zerie cruntă, in care domneşte legea ce­ tarul diferitelor mărfuri dc prima nece­ Trustmami deţinători de edituri, otră­ slă pe această parte a lumii tăzi cel mai bogat mijloc dr inspiraţie de a construi o lume nouă
lui mai tare, In car? emul e stors şi ev sitate Fenomenale de criză in această vesc sistematic conştiinţa tinerilor cu pro­ In contrast izbitor cu aceasta, apare in domeniul vieţii libere a muncii produc­
ploatat pinâ la epuizare. parte 3 lumii sini dsosebil de scut? 51 mi paganda unei culturi decadente Romanele insă viaţa dm lagărul socialismului, din tive care transformă societatea
zena loveşte o parle din ce tn ce mai în­ de dotartlvi, „colecţiile celebre”, filmate lagărul păcii şi al munci! constructive Oamenii literaturii îşi ndicâ necontenit I n f o r m a ţ i i
In nebuneasca tor goană după profitul
semnată a populaţiei Toate acestea se da- pntiţiate, constituie „drama Rufle-tcască”. Creatoare Marea superioritate a econo­
maxim, capitaliştii n-au alt scop. altă nivelul pentru a putea fi cit mal folosi­ Miercuri 24 martie ac ministrul Afa­
tr.resc în mod special politicii de militari a color ce vreau să cunoască literatură miei din ţările lagărului demecrat, face
ţintă decît exploatarea cruntă şi fără tori patriei. cerilor Externe Simion Bughici a primit
zare dusă de către guvernate ţârilor de p~ să cunoască lumea p? calea scrisului ca aJci omul să trăiască fericit, încreză­ Valorile PulluraJe şi artistice sint as­
scrupul Iată de ce ei, pnvtru a-şt puie? in audienţă pe AV? Gartz. trurus extra­
°;ot9tă parte a globului Tn lumea „businessilor'’ emul e ţinut Ln tor in ziua de mîine. convins că întreg
atinge acest scop, uzează de cele mai jos­ tăzi accesibil.'* celor mal largi mase popu­ ordinar sl ministru plenipotenţiar al Fin­
nica. de cale mai neomeneşti molode Iotă Viaţa de mizerie şi suferinţe neunchi- tr o permanenta spumă, intr-o continuă viitorul este al său Această societate lare. Aproape In fiecare comună sl sal landei la Bucureşti în legătură cu apro­
de ca în faţa lor, omul contează doar atî’. DJite. în care popoarele occiden-tifjui sc teamă de ziua d? mîtnc „Modul d? viaţă nouă. organic Închegată dui alianţa stiînsă au răsărit focare de cultură şi lumină piata depunere a scrisorilor d? acreditate
cit e capabil de a 1? asigura profitul, iar zbat, eite ou putere demascată de către american’ 1 trâmbiţat cu atitia fanfaronadă, a muncitorilor cu ţăranii muncitori şl cu punînd ta fndemlna celor ce munce-je po­ (Agerpre;!
oameni progresişti, de către partidele co­ nu este altceva decît o farsă murdari cu intelectualii legaţi d? popor, constituie cu sibilităţi largi de însuşire a experienţei
clnd el nu mai e bun pentru aşi c?v?
munista si muncitoreşti Pentru ca totuşi rare „stăpinji”. atraşi de mirosul cald al "devărat mediu) fericit in care omul de­ înaintate în muncă, de îmbogăţire conti­
il sruncă pur ?i simplu la gunoi ap dup? R E S C U R T
cum arunci o zdreonţă eşilA din uz ;â o poată acoperi, să poată ascunde ma­ sin^alul vărsai dm ordinul lor pe dife­ venit liber, poate să-şi pună toate for­ nua a cunoştinţelor lor
selor largi de Cîmetii ai muncii exploa­ rite pâmînfuri străine, vor să amăgească ţele, întreaga sa energie in slujba ade­ Fslâ d? aceasta situaţi*, oamenn munsii
Urmărind indcipro.apî evenimentele zil­ tarea cruntă pe car? o înteţesc z: de zi inaîale pentru a le folosi in scopul satis­ văratei croaţu * Un purtător dc cuvint al Ministeru­
nice. desfăşurate in lumea capitalului, de om întreaga lume. dornici la rindul Iar
mor.rip.c-H şt ii. stăpinu marilor trusturi şi facem intereselor lor egoiste Esta evident Ca o Ilustrare a acestei superiorităţi de o viaţă in care să se poală dezvolta lui de Extorne Britanic a anunţat că in
vu\2 absolut linvied? sensul in care în­ eurînd va avea Inc ta Paris o conferinţă
concerne, fac uz dc tot ce le stă 1a în- nentru orice om lucid că această politică e suficient să arătăm că in timp ce io fonciţi 51 liben, işi slrmg necontenit
clină aici mersul vjnţiî Fe plan econo­
damină pentru s inşela popoaralc. pcnUr deşănţata dusă dc cercurile reacţlumi mo S U A preţurile mărfurilor au crescut cu rinduri-e Pe drumul luptai pentru eli­ a ţârilor occidentale privind comerlul in­
mic, de pildă, *aşa după cum te ţLe —
a te distrage de lo lupta tor pentru eli -.'rpolirte, este îndreptată fără doar şi 29 la sută. în U R S S aceste preţuri au berarea din jugul exploatării, oamenii tre est şi vest El a precizat câ aceaslă
sistemul capitalist nu mal ecnsbtuie un
tarare, pentru o viaţă mal omenească ixoaite împotriva existenţei omului, în sco- «câsut cu 50—60 la sută ln anul 1953 in ■nuncii din ţările capitaliste ş\ coloniale conferinţă va avea ca scop „revizuirea ra­
sistem urne. atotcuprinzător De aseme­
Una din căile prin care capitaliştii ca ir-ul acumulării cit mai multor bunuri econcmia/ sovietică au fost C reduceri de cor.ştissili dm ce în ce mai mull de deo­ dicală 1 lislelor de produse supuse em­
nea, Cl esta ros de contradicţii pină în
utâ mai mult dccit p*> oricare alta să ~?ntnj o neînsemnat dc mică clică dc nx- pr?|uri. caro au contribuit ta ridicarea sebirea radicală ce există între cele două bargoului"
măruntaie, crntrzdicţii ce se ascuî me­
„convingă” p? oamenii muncu din târî*? ;.taalalori. considerabilă a nivelului de viaţă a) ce fetur» de lumi. îşi Încordează şi mai mull * Toate Ziarele din Berlinul occidental
reu, ce cresc nestăvilit şi ameninţă
lor. cum câ sistemul existent la ci c cel Ajiupra oricărui domeniu de activitate lor c? muncesc Asemenea lucruri, me eforturile luptei lor Ideile lumii libere sc relatează câ cel trei înalţi comisari occi­
Costul vieţii a crescut considerabil i.i
nai bun cu putinţa constă in deosebi In sooalâ ne-am opri aeelcr.şi constalări nite să ieftineatca v:?ta mnselor munci­ ră«pîndesc cu repeziciune pins in cele mai dentali au discutat 1» 22 martie chestiunea
cete mai multe dm ţările vest-europene
■zrofiaganda deşănţată exagerată c> s: le-am face. aceleaşi rezultate negr? le-am toare. au avut loc şi in ţara noastră unde depărtate colţuri ale pâmintului trezind aprobării completărilor cu caracter militar
Făeînd o compîrctic cu anul ) 950, sc- con-
face prin filme, cărţi, reviste, teatre, otc .ţasi. Mirena. mizeria crur.tă şi neîndură­ producţia s-a dezvoltat cu putere, eres- masolc de oameni ai muncii 5» arâtîndu-le la constiîtuţia de ta Bonn adoptate oc Bun-
Etaîâ că viaţa este azi mai scumpă cu Prin asemenea mijloace el caută să nău- toare a cetor ce muncesc strî.ibcte peste cind d? două cr; $1 jumătate in raport drumul ce duce la libertate progres 31 destagu! şi Bundcsratul de la Bonn. însă
23 la suta in Anglia, cu 28 la «uta în ccsîcă masele de oamsm simpli şi să Ic lot, in timo ce dm munca şi sudoarea lor iu ar.ul 1033 La fel in R P Ungară $i naee n-au ajuns la un acord dată fiind poziţia
Suedia, c-j 23 lj sută în Finlanda, cu 2" facă a cred? cum că ele o duc greu nu se lăfăiesc şi se îmbuibă in dcsfrîu şi in toate celelalte ţâri c? au reuşit să se NICOLAE CAZAN adoptată de înaltul Comisar francez
Redacţia ziarului Str 6 Martie Nr fl. Telefon 1M-IC9 Administraţia Str 6 Martie Nr 22 Telel 479 Taxa plătită ln numerar corif aprobării Direcţiunii Generale PTT Nr 136 320 din 6 Nov - Tiparul Intrepr Poligrafică de Stat DEVA