Page 3 - 1954-03
P. 3

Nr 13                                                                                             DRUMUL SOCIALISMULUI                                                                                                        Pas*. 3

                                                            VIAŢA DE PARTID
                                                                                                                                   Consfătuire zootehnică                                  INIŢIATIVĂ PREŢIOASĂ
                   Să asigurăm conducerea de către partid a organelor                                                                In  după  masa  zuilel  de  21  februarie  a   Pe  lingă  măsurile  tehnico-organizatorice   stalat  in  apropierea  fermei,  într-una  din

                                                                                                                                   avut  loc  La  G  A  C.  Dobirca  o  consfătuire   pe  oare  şi  le-a  propus  conducerea  între­  cele  mai  moderne  cantine  ale  întreprin­
                                                    economice şi de stat                                                           zootehnică  la  oare  au  participat  peste  100   prinderii  de  construcţii  siderurgice  Hu­  derii.  El  este  amenajat  cu  materiale  din
                                                                                                                                                                           nedoara  pe  anul  1954,  in  vederea  ridică­
                                                                                                                                                                                                                  mijloace  proprii.  In  încăperea  lui  se  poate
                                                                                                                                   colectivişti  din  gospodăriile  agricole  co­  rii  producţiei  şi  a  productivităţii  muncii
                                             — Conferinţa raională de partid Petroşani —                                           lective  din  raionul  Sebeş,  mecanizatori  de                                vedea  o  maşină  electrică  de  tocat,  o  ma­
                                                                                                                                                                           în  lucrările  de  construcţii,  conducerea  ad­  şină  de  umplut,  cazane,  etc.,  precum  şi  o
                                                                                                                                   la  S.M.T.  Miercurea,  zootehndoieni  şi  ve­
              In  zilde  de  27—2$  februarie  1954,  s-au   primînd  disciplina  de  partid  şi  de  stat,  în   administrative  ale  minelor,  precum  şi                ministrativă  a  acestei  întreprinderi  a  tre­  afumătorie,  amenajată  într-o  cameră  se­
            desfăşurat   lucrările   conferinţei   raionale   rândurile  colectivelor  pe  care  le  conduc  au   unor  organizaţii  de  partid,  care  ivu  au   terinari.  cut   la  studierea  posibilităţilor   interne,   parată.
            de  partid  Petroşani,  conduse  de  un  pre­  dat  dovadă  de  răspundere  faţă  de  înde­  mobilizat  tehnicienii  şl  inginerii,  pentru   Tovarăşul  inginer  Teodoru  Ion  a  vor­  penitru  îmbunătăţirea  hranei  muncitori­  Acest  atelier,  care  deşi  lucrează  numai
            zidiu,  al  cărui  preşedinte  a  fost  ales  to­  plinirea  sarcinilor  politice  şl  de  produc­  folosirea  întregii  capacităţi  a  utilajului   bit  despre  „Importanţa  furajării  şi  va­  lor,  tehnicienilor  şi  funcţionarilor  ce  sînt   din  prima  jumătate  a  lunii  februarie,  a
            varăşul  Cotoţ  Ioan  primseoretar  al  Co­  ţie,  ceea  ce  le-a  ajutat  să  extragă  sute   minier existent.        loarea  nutritivă  a  furajelor”  iar  tovară­  deserviţi la cantinele întreprinderii.  contribuit  simţitor  la  îmbunătăţirea  hra­
            mitetului regional de Partid Hunedoara.  de  tone  de  cărbune  peste  plan,  lucrînd   Organizaţiile  de  bară  nu  au  trecut  cu   şul  dr.  Antonescu  Ştefan  despre  „îngri­  In  urma  unui  studiu  amănunţit  s-a  a-   nei oamenilor muncii de la I.C.S.H
              Delegaţii  la  conferinţa  şi-au  manifestat   astfel  în  contul  anilor  1955—1957.  Mulţi   destulă  hotărîre  la  lichidarea  lipsurilor  ce   jirea   animalelor   şi   prevenirea   bolilor”.   j  uns  la  concluzia  că  întreprinderea  poate   Iniţiativa  întreprinsă  curînd  de  condu­
            dragostea  şi  Încrederea  faţă  de  C.C.  al   tehnicieni  ca:  Sviştea  Gheorghe,  Bulea   se  manifestă  in  organizarea  procesului  de   In  cadrul  discuţiilor,  îngrijitorul  de  ani­  să  prelucreze  în  condiţiund  igienice  şi  cu   cerea  întreprinderii,  promite  mult.  In  ea
            P.M.R  şi  voinţa  lor  de  nestrămutat  de   TraLan,  Mureşan  Ioan  şi  alţii,  folosind   producţie,  lipsuri  care  ar  fi  putut  să  fie   male  Comşa  Ioan  de  la  G.A.C.  Dobirca,   mijloace  proprii  carnea  de  porc,  care  îna­  —  ca  şi  în  măreţele  realizări  obţinute  în
            a  aplica  în  viaţă  Hotăririle  plenarei  CC.   metodede  tehnice  avansate,  au  devenit   lichidate  dacă  s-ar  fi  dus  o  intensă  mun­  a  arătat  cum  a  reuşit  el  să  obţină  la  vaci   inte  se  făcea  prin  intermediul  I.P.A.S.A.   procesul  de  producţie  —  este  oglindită
            al P.M.R din 19—20 august 1953.         luptători  fruntaşi  in  mărirea  producţiei   că  poiitico-eduoativă  şi  dacă  ar  fi  fost   o  producţie  de  1,600  litri  de  lapte  pe  pe­  Acest  sistem  de  a  aprovizona  cantinele  cu   voinţa  întregului  colectiv  de  muncă  al
              Analizând  darea  de  seamă  asupra  acti­  de cărbune.                      îndrumaţi  tehnicienii  pentru  ca  ei  să  de­  rioada  de  lactaţie.  Cu  mîndrle  a  arătat   produse  de  came  se  făcea  greoi.  S-a  tre­  I  C.S.H.,  pentru  transpunerea  în  fapte  a
            vităţii  comitetului  raional  de  partid  Pe­  Participanţii  la  conferinţă,  au  arătat  că   vină buni organizatori ai întregii munci.  şl  brigadierul  zootehnic  Toma  Aurel  de   cut  deci  la  punerea  în  funcţiune  a  unui   măsurilor  economice  adoptate  de  plenara
            troşani,  conferinţa  a  constatat  că  munca   asemenea  realizări,  s-au  obţinut  şi  în   Din  cauză  că  unii  lucrători  de  partid   la  Gîrbova,  cum  numai  în  anul  1953   atelier de prefabricate. Atelierul este in-  lărgită a C C. al P.MR. din August 1953.
            de  partid  s^a  îmbunătăţit,  ea  fiind  legată   munoa de conducere a organizaţiilor  precum  şi  o  parte  dintre  comuniştii  din   ferma  zootehnică  a  gospodăriei  a  produs
            cu  pricepere  de  munca  economică  şi  de   U.T.M,  a  sfaturilor  populare  şi  a  altor   conducerea  administrativă  şi  aparatul  e-   un venit de 38.400 lei.
            stat  din  Valea  Jiului.  Aceasta  a  făcut  să   organizaţii  de  masă,  precum  şi  a  organe­  conomic  de  stat,  au  tolerat  şi  nu  au  de­  Pentru  exempJ/ifloarea  conferinţelor  s-au   Cursuri agrotehnice de masă în raâonui Sebeş
            crească  in  mod  simţitor  rolul  de  condu­  lor  economice  şl  de  stat.  Totuşi,  ele  încă   mascat  La  timp  elementele  duşmănoase,   făcut  demonstraţii  practice  de  mecanizare
                                                                                                                                                                            Aplioarea  agrominimului  şî  a  celorlalte   La  căminele  culturale,  tot  în  această
            cător  al  organizaţiilor  de  bază,  în  lupta   nu au atins peste tot nivelul cerut.  oare  încearcă  să  împiedice  sporirea  pro­  a  creşterii  şi  îngrijirii  animalelor,  pregă­  metode  înaintate  de  muncă  în  agricultură   perioadă  s-au  ţinut  19  conferinţe  de  popu­
            pentru  îndeplinirea  sarcinilor  de  pion,  lu­  Din  discuţiile  purtate  de  tovarăşii  Hii-   ducţiei  de  cărbune  şi  introducerea  teh­  tirea  furajelor  şi  a  raţiilor  de  furaje  şl     larizare  a  metodelor  înaintate  în  agri­
            cru  cere  a  atras  după  sine  ridicarea  con­  to  Ludovic,  Jula  Ioan,  Vasilczum  Francisc,   nicii  noi,  mai  există  în  această  direcţie   hrănirea animalelor.  asigură  ţăranilor  muncitori  recolte  îmbel­
                                                                                                                                                                           şugate.  Conştienţi  de  acest  fapt,  tot  mai   cultură la care au participat 915 ţărani.
            tinuă  a  nivelului  de  trai,  material  şl  cul­  Jitan  Ioan  şi  alţii,  a  reeşit  că,  dacă  în  ge­  o seamă de neajunsuri.  La  terminarea  consfătuirii,  oaspeţii  au   mulţi  ţărani  muncitori  din  raionul  Sebeş   In  cadrul  G  AS.  funcţionează  cursuri
            tural al oamenilor munoii.              neral  lucrătorii  din  aparatul  raional  de   Conferinţa  a  constatat  că,  mai  există   vizitat   ferma   zootehnică   a   gospodăriei                   de  specializare  pe  sectoare  de  muncă  ;
              Comitetul  raional,  pentru  a  cuprinde  şi   partid  desfăşoară  o  muncă  mai  organi­  şî  alte  lipsuri  oare  influenţează  ridioa-   unde  brigadierii  şi  îngrijitorii  de  animale   participă  la  numeroase  cursuri  agroteh­
                                                                                                                                                                           nice.  Peste  230  de  ţărani  muncitori  parti­  pomicol,  viticol,  zootehnic,  agricol  şi  ma­
            conduce  problemele  cele  mal  importante   zată  şi  mai  bogată,  totuşi  munca  de  în­  rea  productivităţii  munoii  şi  anume,  slaba   le-au  explicat  metodele  lor  de  muncă  în
            oa:  îmbunâtăţinea  controlului  de  partid   drumare  şi  control  nu  este  destul  de  sis­  calificare  şi  fluctuaţia  unor  mineri.  Con­  creşterea şi îngrijirea animalelor.  cipă  la  cele  14  cursuri  agrotehnice  ce   şini,  la  care  sint  încadraţi  peste  100  de
            asupra  organelor  economice  şi  de  stat,   tematică  şi  nu  cuprinde  în  mod  raţional   tra  acestor  lipsuri  se  poate  lupta  cu  suc­                funcţionează  în  cadrul  G.AC.  şi  întovă­  muncitori din gospodărie.
                                                                                                                                                                           răşirilor  Numai  în  primele  două  decade   In  cadrul  S.M.T.  Miercurea  funcţionează
            stringerea   legăturilor   organizaţiilor   de   toate  comitetele  de  partid  şl  organiza­  ces,  prin  intensificarea  muncii  politice  de   Programul filmelor                                  cursuri  de  specialitate  pentru  pontatori-
            partid  cu  masele,  ridicarea  munoii  ideo­  ţiile de bază                   masă,  pentru  a  atrage  cit  mai  mulţi  tineri                               ale  lunii  februarie  s-au  predat  în  aceste
            logice,  a  muncii  de  primire  a  candidaţilor   Astfel,  există  unele  secţii,  aşa  cum  este   la  şcolile  de  calificare,  pentru  a  asigura   Pe  ecranele  cinematografelor  din  regiu­  cursuri  între  8  şi  12  lecţii  la  care  au  par­  alimentatori,  tractorişti  şi  şefi  de  brigadă
            de  partid,  a  întăririi  democraţiei  interne   secţia  economică  a  comitetului  raional,   continuu   ridicarea   nivelului   profesional   nea  noastră  vor  rula  în  intervalul  2—21   ticipat 1494 de cursanţi.  care sînt frecventate de 37 de tovarăşi.
            şi  a  disciplinei,  a  analizat  sistematic  anu­  oare  nu  a  desfăşurat  un  control  suficient   al minerilor.    martie următoarele filme:
            mite  compartimente  ale  muncii  şl  s-a  con­  asupra  înfăptuirii  sarcinilor  ce-i  revin  din   Deasemeni,  trebue  să  se  creeze  toate                      Construirea linei noi conducte de apă
            sultat cu aotivul lărgit de partid.    unele  hotărîri.  Dacă  mai  sint  asemenea   condiţiile  necesare  în  vederea  stabilirii  în   DEVA
            •  In  ultimul  timp,  otit  comitetul  raional   lipsuri,  ele  se  datoresc  în  mare  parte  u-   Valea  Jiului,  a  unui  număr  corespunzător   Intre  4—7  martie  „Keto  şi  Kote”;  între   Printre  factorii  ce  influenţează  asupra   varăşul  Techer  Ioan  a  înregistrat  o  de­
            de  partid  oit  şi  biroul  său,  au  reuşit  să   nor  membrii  ai  comitetului  raional  şi  ai   de  muncitori,  necesari  pentru  a  deveni   8—14  „Hamlet”;  între  15—17  „Giuc  şl   dezvoltării  industriei  noastre,  se  numără   păşire  de  normă  de  167  la  sută,  echipa
            organizeze  mai  bine  adunările  şi  să  dis­  biroului  său,  care  nu  au  exercitat  con­  mineri  băştinaşi.  In  acest  scop,  comitetul   Ghec”,  „Puşkin  la  Mihallovsch”,  „Vulpea   şi  construirea  de  noi  clădiri  industriale   de  mecanici  c'ompusă  din  tovarăşii  Cris-
            cute  în  spirit  critic  şi  autocritic  toate   trolul  cuvenit  asupra  secţiilor  şi  nu  au   raional  trebue  să  îndrume  şi  să  conducă   constructor",  „Bunicul  şi  nepoţelul”,  „Lu­  şl  montajul  diferitelor  construcţii  meta­  tea  Alexandru,  Roşianu  Ilarle  şi  Popa  Ni-
            problemele.                            tnas  la  răspundere  pe  tovarăşii  care  au   organele  economice  şi  de  stat,  pentru  a   pul şl oiile”.         lice.  Faţa  de  dezvoltarea  tot  mai  mare  a   colae  şi-au  depăşit  norma  cu  150  la  sută,
              Comitetul  raional  de  partid,  primind   neglijat îndeplinirea sarcinilor.  înfăptui  toate  măsurile  luate  în  vederea   ALBA IULIA                     industriei  noastre  şi  de  cerinţele  el  cres-   iar  sudorul  stahanovist  Sergiu  Florean  şi
            un  ajutor  preţios  .din  partea  C.  C.  al   Unele  lipsuri  ale  comitetului  raional,   ridicării  continue  a  nivelului  de  trai,  ma­  Intre  4—7  martie  „Proletara"  seria  I;   cinde.  muncitorii  întreprinderii  de  Con­  utemlstui  Astratinel  Constantin  cu  141
            P.M.R.  şi  din  partea  Comitetului  regional   nefiind  îndreptate  la  timp,  s-au  resfrînt   terial  şi  cultural  al  muncitorilor  din  Va­  între  8—10  „Petru  cel  Mare”  seria  II;  în­  strucţii  Speciale  şi  Montaj  Călan,  au  por­  respectiv  167  la  sută.  Electricianul  fruntaş
            de  Partid,  a  organizat  colective  şi  brigăzi,   şi  asupra  comitetelor  de  partid  şi  a  or­  lea Jiului.      tre  11-14  „Azilul  de  noapte";  între  15—17   nit  cu  dîrzenie  la  lupta  pentru  îndepli­  Gheler  Caro!  şl-a  depăşit  propriul  anga­
            cu  ajutorul  cărora  s-a  studiat  o  serie  de   ganizaţiilor  de  bază,  îngreunînd  buna  des­  După  ce  a  ales  noul  comitet  de  partid   „Tricoul  galben”;  între  18—21  „Călătorie   nirea  şi  depăşirea  normelor.  înlăturînd   jament  cu  50  la  sută  iar  echipa  de  fie­
            probleme  principale  şi  s-au.  făcut  pro­  făşurare  a  munai  politice  şi  economice.   al  raionului  Petroşani,  conferinţa  a  elo-   îndepărtată”.   greutăţile cauzate de frig şi viscol.   rari  betoniştî  a  stahanovlstului  Bîrsan  Ioan
            puneri  biroului  raional,  pe  baza  cărora   Aşa  cum  se  intim,plă  la  comitetele  de  par­  borat  o  serie  .de  hotărîri  in  vederea  lichi­  BRAD     In  urma  dezvoltării  combinatului  side­  a realizat o depăşire de 189 la sută.
            s-au  elaborat  proieote  de  hotărîri  oare  apoi   tid  Aninoasa  şi  Lupani,  unde  unii  membrii   dării  lipsurilor  manifestate  şl  pentru  a   Intre  4—7  martie  „Tricoul  galben";  în­  rurgic   „Gh.   Gheorghiu-Dej”   Hunedoara,   Brigada  utemistă  condusă  de  tovarăşul
            au  fost  discutate  în  adunările  cu  aotivul   şi  chiar  seoretarii  comitetelor  de  partid   ridica  activitatea  organizaţiilor  de  partid,   tre  8—10  „Balaurul”,  între  11—14  „Rup­  sursa  de  alimentare  cu  apă  industrială  şi   Podeanu  Nicolae,  care  execută  lucrările
            de  partid.  Aceasta  a  contribuit  din  plin   nu  urmăresc  întotdeauna  ţinerea  şedinţe­  la  nivelul  sarcinilor  pe  oare  construirea   tura”;  între  15—17  „Reţeaua  morţii”;  între   potabilă  ne  mai  puţind  satisface  cerin­  de  montaj  la  o  hală  unde  se  vor  repara
            la îmbunătăţirea întregii munci de partid.  lor  programate  şi  nu  trag  la  răspundere   socialismului  le  pune  in  faţa  oamenilor   18—21 „Oa9a mult visată”.  ţele.  s-a  trecut  la  construirea  unei  con­  maşinile  uzinei  „Victoria”,  îşi  depăşeşte
              Conferinţa  a  apreciat  preocuparea  comi­  pe  comuniştii,  care  deţin  posturi  de  con­  muncii din Valea Jiului.                                      ducte  de  apă  de  la  Batiz  la  Hunedoara,   regulat  norma  cu  peste  90  la  sută,  iar  cea
            tetului  raional,  în  ce  priveşte  ajutorul  dat   ducere  în  administraţie,  în  conducerea   In  acest  scop,  conferinţa  a  obligat  noul   haţeg       pe  o  distanţă  de  10  km..  Şantierele  de   condusă  de  tovarăşul  Dumitreanu  Dumi­
            comitetelor  de  partid  şi  birourilor  orga­  sindicatelor,  a  U.T.M.-ului,  etc.  Toate  a-   comitet  raional  ales,  să  acorde  un  aju­  Intre  4—7  martie  „Ana  Karenima”;  în­  lucru  ce  au  luat  fiinţă  au  fost  dotate  cu   tru de la construcţi metalice cu 43 la sută.
            nizaţiilor  de  bază  noi  alese  Prin  instrui­  ceste  lipsuri,  au  dat  cimp  liber  tendin­  tor  temeinic  şi  sistematic  tuturor  orga­  tre  8—10  „Fetiţa  de  zăpadă”;  între  11—14   agregate,  grupuri  eleotrice.  escavatoare  şi   La  această  întreprindere  au  fost  confir­
            rea  lor  pzriodică  acestea  au  fost  înarmate   ţelor  birooralice  in  desfăşurarea  întrece­  nizaţiilor  de  partid,  pentru  oa  acestea  să   „Aventură  la  Castel";  între  15—17  „Casa   alte  utilaje  cu  ajutorul  cărora  s-a  putut   maţi  în  ultimul  timp  încă  7  stahanovişti
            cu  problemele  izvorîte  din  Hotăririle  C.C.   rii  socialiste  şi  în  aplicarea  unor  metode   desfăşoare  o  largă  muncă  politică,  în  ve­  singuratică”;  între  18—21  „Oaspetele  ne­  instala  pînă  in  prezent  peste  1.000  metri   dintre  muncitorii  care  au  obţinut  rezul­
            al  P.M  R.,  ceea  ce  a  făcut  oa  in  toate  ac­  înaintate  —  în  special  a  metodei  de  mun­  derea  mobilizării  oamenilor  muncii  la  în­  aşteptat”.  conductă.                          tate  remarcabile  şi  au  dat  dovadă  de  stră­
            ţiunile  întreprinse  să  se  obţină  o  serie  de   că după graficul ciclic.  deplinirea  hotărîrilor  partidului  şi  guver­  ORAŞTIE                         Maistrul  şef  de  şantier  Codreanu  S.  Pe­  duinţă  şi  disciplină  în  muncă
            succese importante.                      Tovarăşii:  Cristali  Ludovic,  Jula  Eca-   nului.  Pentru  aceasta,  organizaţiile  de  bază                       tru,  organizînd  cu  pricepere  munca  pe   In  vederea  ridicării  calificării  muncito­
             Astfel  organizaţia  de  bază  de  la  mina   terina,  Costea  Ana  şi  alţii,  au  arătat  că   vor  trebui  să  fie  îndrumate  şi  ajutate  con­  Intre  4—7  martie  „Arena  celor  cura­  întreg  traseul  şantierului,  a  putut  asigura   rilor,  un  număr  de  67  muncitori  bine  pre­
            Vulcan,  fiind  îndeaproape  sprijinită  de   birooratismul  şi  formalismul  se  manifestă   cret  şi  practic  pentru  primirea  de  noi   joşi”;  între  8—10  „Salut  Moscova”;  între   continuitatea  lucrului  pe  tot  timpul  luni­  gătiţi  s-au  angajat  să  califice  după  me­
            către  membri:  comitetului  raional,  a  reu­  încă  intens,  in  activitatea  sfaturilor  popu­  candidaţi  in  partid,  pentru  repartizarea   11—14  „Prin  India”;  intre  15—17  „Bielo-   lor  ianuarie  si  feburarie.  Prin  strădania   toda  Cotlear  şi  Şchitov  pe  67  tovarăşi  ne­
                                                                                                                                   rusia  Sovietică”;  între  18—21  „Mizerabilii”
            şit  să-şi  întărească  capacitatea  de  muncă   lare  ale  oraşelor  Petroşani  şi  Lupeni,   de  sarcini  concrete  tuturor  comuniştilor,                  lor,  mulţi  muncitori  au  obţinut  rezultate   calificaţi, încheind contracte în acest sens.
            şi  conducerea  maselor  şi'  să  desfăşoare  o   unde  nu  există  înţelegere  suficientă  faţă   etc.,  pentru  asigurarea  conducerii  de  că­  seria I.   frumoase  în  muncă.  Asa  de  pildă,  bri­               CRAŞCA IOSIF
            activitate  bine  orientată.  Pregătind  temei­  de  cerinţele  oamenilor  muncii,  fapt  care   tre  partid  a  organizaţiilor  de  masă  şi   PETROŞANI     gada de tineri constructori condusă de to-             corespondent voluntar
            nic  şi  ţimînd  cu  regularitate  adunările  ge­  a  dus  uneori  la  slăbirea  puterii  de  mo­  a organelor economice şl de stat.  Intre  2—8  martie  „Centenarul  Teatrului
            nerale,  comuniştii  au  dezbătut  o  serie  de   bilizare a maselor în diferitele acţiuni.  In  vederea  creşterii  continue  a  produc­  Naţional”  şi  „China  primeşte  ansamblul”;   In cinstea alegerilor sindicale
            probleme  politice  şi  economice,  care  au   Luînd  cuvîntul  tovarăşii:  Antocl  Du­  tivităţii  muncii  şl  a  scăderii  preţului  de   între  9—15  „Prinţesa  trufaşă”;  între  16—
            fost  strins  legate  de  viaţa  minei  şi  au   mitru.  Damciu  Reghina,  Popescu  Ioan  şi   cost,  comitetul  raional,  a  fost  obligat  să   22 „Revizorul”.  Nu  de  mult,  muncitorii  întreprinderii  de   sută  peste  prevederile  normei.  Asemenea
            elaborat  o  serie  de  hotărîri,  pe  care  le-au   alţii,  au  criticat  comitetul  raional  de  par­  dea  toată  atenţia  muncii  politico-eduoa-         transporturi  auto  din  Crişcior,  şi-au  luat   lui,  sînt  şi  şoferii  stahanovişti  Tod  Aron
            pus în aplice re                       tid  Petroşani,  pentru  că  nu  a  susţinut  în   tive  în  rîndul  minerilor,  pentru  întărirea   SIMERIA           angajamente  sporite  în  cinstea  alegerilor   şi  Mecea  Gheorghe  care  au  -întrecut  cu
              Organizaţia  de  bază  a  minei  Vulcan,   suficientă  măsură  necesLtatea  introducerii   disciplinei  â'i  partid  şi  de  stat.  El  trebue   Intre  4—7  „Casa  mult  visată”;  între   organelor  sindicale  şi  lată  că  acestea  au   mult  2  norme  de  lucru.  Depăşiri  de  peste
            antrenînd  comitetul  de  întreprindere  sin­  tehnicii  nod.  Ei  au  arătat  că,  neantrenînd   să  asigure  calîfioarea  minerilor  şi  folo­  8—10  „Primul  zbor”;  intre  11—14  „Călă­  prins viaţă.  80  la  sută,  au  obţinut  şi  montorii  frun­
            dical,  organizaţiile  U.T.M.  şi  celelalte  or­  în  această  muncă  importantă  toate  or­  sirea  întregului  utilaj  miner,  precum  şi   torie  îndepărtată”;  între  15—17  „Sport  în   Elanul  sporit  cu  care  se  desfăşoară  în­  taşi Călămar Ioan, Golda Ioan şi alţii.
            ganizaţii  de  masă,  în  munca  politică  şi   ganele  politice,  economice  şi  de  stat.  Co­  introducerea muncii după graficul ciclLc  Ucraina”;  intre  18—21  „Arena  celor  cu­  trecerea  socialistă,  a  făcut  ca  numeroşi   La  succesele  obţinute,  au  contribuit  din
            economică,  a  reuşit  să  mobilizeze  pe  toţi   mitetul  raional  de  Partid  a  căzut  in  gre­  Noul  comitet  ales  a  fost  obligat  să  în­  rajoşi”.  muncitori  să  marcheze  noi  şi  frumoase   plin  maiştrii  Nelega  Ioan,  Sturek  Ludo­
            muncitorii  şi  tehnicienii  în  întrecerea  so­  şeala  de  a  nu  combate  la  timp  şi  cu  tărie,   drume  organele  de  stat,  pentru  ca  acestea   SEBEŞ  succese in muncă.                    vic şi Dolga Ioan, care au organizat cu
            cialistă,  fapt  care  a  făcut  ca  planul  pe   tendinţele  de  neîncredere  şi  de  subapre­  să  formeze  comisii  care  să  studieze  şl  să   Intre  4—7  martie  „Profesorul  de  dans”;   Pentru   stahanovlstul   strungar   Bolcu
            anul  1953  să  fie  depăşit  cu  1,4  la  sută.   ciere  a  unor  tehnicieni  în  ce  priveşte  fo­  facă  propuneri,  pentru  construirea  de  lo­  între  8—10  „Sărbătoarea  Eliberării"  şi   Ilie  de  pildă,  depăşirea  regulată  a  nor­  pricepere munca în secţii.
            Asemenea  rezultate  au  mai  fost  obţinute   losirea  la  maximum  a  tehnicii  noi,  lipsă   cuinţe  individuale,  pentru  extinderea  re-   „Vulpea  păcălită”;  intre  11—14  „Dragoste   mei  a  devenit  o  preocupare  firească,  obţi-   DEVIAN ALEXANDRU
            şi în alte întreprinderi.              care  a  dus  după  sine  în  unele  locuri  la   tplei  de  apă  potabilă  şi  pentru  lărgirea   şî  ură";  între  15—17  „1  Mai  1953”,  „Pe   nînd cu regularitate un procent de 75 la  corespondent voluntar
              Odată  cu  întărirea  organizaţiilor  de   dezorganizarea  procesului  de  producţie  şî   bazelor de aprovizionare şi consum.  urmele  urşilor  din  Carpaţi”,  „Nuntaşii  din
            bază,  a  crescut  şi  prestigiul  lor  în  faţa   a  oreiat  mari  greutăţi  în  îndeplinirea  pla­  Conferinţa  de  asemenea  a  obligat  co­  Exer”; între 18—21 „Elixirul dragostei".
            maselor,  care  recunosc  în  ele  un  adevărat   nului.                       mitetul  raional,  să  îmbunătăţească  în  per­                                  In atenţia cultivatorilor de legume, zarzavaturi şi flori
            conducător  politic.  La  toate  acestea,  a   Dacă  în  prezent  în  întreprinderile  car­  manenţă  munca  de  culturalizare  a  mase­  TEIUŞ                  Inlreprinderea  de  seminţe  a  Minis­  calitate superioară,
            contribuit  şi  masa  de  mineri  comunişti,   bonifere,  productivitatea  muncii  nu  a  a-   lor,  de  a  duce  o  luptă  dîrză  pentru  lichi­  Intre  4—7  martie  „Prin  India";  între   terului   Agriculturii   şi   Silviculturii,   Seminţele  pot  fi  cumpărate  zilnic  de
            cum  sînt:  Kopefin  Geza,  Haidu  Iuliu,  Bar-   tLns  nivelul  gradului  de  mecanizare  a  mi­  darea  analfabetismului  şi  de  ridicarea  con­  11—14  „Prieteni  nedespărţiţi";  între  18—21   asigură  cultivatorilor  de  legume,  zar­  la  Magazinul  de  Stat  din  oraşul  Alba
            tha Eugen, Vizi Andrei şi alţii, oare im-  nelor,  aceasta  se  datoreşte  conducerilor  tinuă a culturii fizice şi sportului.  „Nu-i pace sub măslini”.      zavaturi  şi  Nori,  seminţe  garantate  de  Itilia, strada Moţilor Nr. 5,
                                                                                                                                                                                                                  S—BEOg-'
                                                                                                                                   cum  şi  slaba  colaborare  cu  organizaţiile   cunoştinţele  dobîndite  de  ei  pe  băncile   enţe,  să  îndrumezo  mereu  cadrele  tinere
                     Să îmbunătăţim munca pedagogică                                                                              medie  de  10  ani  din  Petroşani,  la  o  parte   şcolii,  să  nu  uite  că  an  de  an  sînt  depăşiţi,   din  invăţămînt,  ajutîndu-le  să-şi  însu­
                                                                                                                                   de  tineret  din  şcoli,  a  permis  ca  la  Şcoala
                                                                                                                                                                          iar  cunoştinţele  lor  se  învechesc,  rămi-
                                                                                                                                                                                                                  şească  metodele  cele  mai  juste  şi  să-şi
                                                                                                                                  din  cele  din  Alba  Iulia  şi  Deva,  elevii  să   nlnd astfel în urma vieţii.  formeze  o  experienţă  pozitivă  în  munca
                                                          in şcoală                                                               comită  grave  acte  de  indisciplină  fără  oa.   Pentru  a  înlătura  lacunele  din  cunoş­  lor.  De  asemenea  consiliile  pedagogice  tre­
                                                                                                                                  consiliile  pedagogice  de  la  aceste  şcoli  ‘să
                                                                                                                                   ia  măsuri  concrete  pentru  combaterea  şi   tinţele  elevilor,  constatate  cu  ocazia  exa­  buie  să*  combată  manifestările  antiştiinţi-
                                                                                                                                                                          menelor  de  la  9fîrşîtul  anului  trecut,  cind
                                                                                                                                                                                                                  flce  ale  unor  cadre  didactice,  care  liisîn-
              Partidul,  statul  nostru  de  democraţie   limba  romînă  majoritatea  elevilor  şi-au  în­  de  Jos  raionul  Alba,  care  s-au  îndepăr­  lichidarea lor.  o  serie  de  elevi  n-au  putut  răspunde  la   du-se  înfluîenţate  sau  fiind  stapinlte  de
            populară  a  încredinţat  şcolii  şi  cadrelor   suşit  temeinice  cunoştinţe  despre  limbă,   tat  de  la  adevărata  lor  misiune,  dedîn-   In  unele  şcoli  elementare  de  4  ani  şl  în   subiectele  trimise  de  minister,  cadrele  di­  teoriile  reacţionare,  antîştiinţifice,  mai  fo­
            didactice  una  din  cele  moi  măreţe  şi  mai   un  scris  corect,  că  au  înţeles  condiţiile  is-   du-se  la  certuri,  oare  le  ştirbeşte  demni­  special  acolo  unde  se  Juorează  simultan  cu   dactice  trebuie  să  studieze  şi  să  adîncea-   losesc  încă  bătaia  oa  mijloc  de  disciplinare
            nobile  sarcini;  sarcina  de  cinste  de  a   torico-sociale  ale  apariţiei  fenomenelor  li­  tatea  atît  faţă  de  elevi  cît  şi  faţă  de  ce­  două  sau  mai  multe  clase,  s-a  constatat   scă  programele  şcolare  şi  să  lupte  pentru   şi  stimulare  la  învăţătură  a  elevilor.  Con­
            creşte  şi  educa  un  tineret  devotat  cauzei   terare,  reuşind  să  facă  aprecieri  juste  a-   tăţenii din sat.  că  planurile  de  lecţii  nu  oglindesc  munca   realizarea lor.              siliile  pedagogice  au  datoria  de  a-şi  ascuţl
            poporului,   capabil   să   aplice   în   viaţă   supra  conţinutului  ideologic  şi  artistic  al   La  matematică  în  urma  unei  lucrări  de   directă  cu  o  clasă  şl  munca  Independentă   In  predarea  lecţiilor,  cadrele  didactice   vigilenţa  faţa  de  purtătorii  de  Idei  înve­
            ştiinţa şi tehnica nouă.               operelor literare.                      control  organizată  la  şcolile  medii  din   cu  restul  claselor.  De  asemenea  predarea   trebuie  să  se  sprijine  pe  manual  folosind   chite  în  munca  depusă  în  şcoală,  luptînd
              Pentru  a  răspunde  acestei  sarcini  şi  noi­  Prin  organizarea  justă  a  muncii  de  vo­  Alba   Iulia,   Brad,   Simeria,  Hunedoara,   caligrafiei,   desenului,   chitului,   educaţiei   şi  alte  materiale  (cărţi,  reviste,  ziare,  bro­  pentru  combaterea  şi  înlăturarea  acestor
            lor  condiţii  pe  care  partidul  şi  guvernul   cabular,  a  exerciţiilor  de  dezvoltare  a   Petroşani  şi  Deva,  s-a  constatat  că  elevii   fizice  in  aceste  şcoli  este  neglijată.  La   şuri),  care  dau  perspectivă  mai  largă,  te­  idei.
            le-a  creat  şcolii,  oadrele  didactice  au  da­  vorbirii,  a  orelor  de  lectură  literară,  pro­  nu  stâpînesc  cunoştinţele  prevăzute  de   Şcoala  elementară  de  patru  ani  din  Bă-   mei  şi  o  cuprindere  mai  adîncă  a  subiec­  In  şcoală  ca  şl  în  orice  domeniu  de  ac­
            toria  de  a  se  pregăti  din  ce  in  ce  mai   fesorii  de  limba  rusă  de  la  Şcoala  medie   programă,  iar  calitatea  cunoştinţelor  pe   nlţa,  tovarăşa  Mîtrofan  Măria  nu  acordă   tului,  precum  şl  posibilităţi  mai  largi  de   tivitate,  succesul  nu  poate  fî  asigurat  fără
            bine,  inarmîndu-se  cu  experienţa  înaintată   de  10  ani  Brad,  de  la  Şcoala  medie  mixtă   care le au este nesatisfăcătoare.  nici  o  atenţie  sorisului,  cauză  pentru  care   aprofundare  şi  aplicare  a  cunoştinţelor  în   o  disciplină  conştientă.  In  formarea  dis­
            a  pedagogiei  sovietice,  ridicînd  astfel  în   de  19  ani  Petroşani,  de  la  Şcoala  Pedago­  Unii  profesori  de  ştiinţele  naturii  —   elevii  nu  cunosc  proporţia  literelor,  felul   viaţă.  ciplinei  conştiente,  metoda  de  convingere
            permanenţă calitatea muncii lor.       gică  şi  Şcoala  maghiară  de  10  ani  din   cum  sînt  tovarăşa  Avram  Nădejdea  de  la   cum se leagă literele între ele, etc.  Predarea  lecţiilor  la  un  nivel  ridicat  de­  are  rolul  hotărîtor.  Ea  se  realizează  prin
              Consfătuirile  raionale  şi  regionale  ale   Deva.  au  obţinut  bune  rezultate  in  munca   Şcoala  Pedagogică  din  Deva,  Elvireanu   Pentru  lichidarea  lipsurilor  constatate,   termină  educarea  elevilor  în  spiritul  con­  procesul   do   învătămînt,   prin   exemplul
            cadrelor  didactice  ca  şi  examenele  semes­  lor,  reuşind  să  dezvolte  în  sufletul  elevi­  Armând  de  la  Şcoala  medie  de  10  ani   pentru  ridicarea  calităţii  învăţământului,   cepţiei  materialist-dlalectice  despre  lume,   educatorilor  şi  prin  munca  întregului  co­
            triale  ce  au  avut  loc  la  Şcoala  Pedago­  lor  dragostea  faţă  de  Limba  lui  Lenin  şi   Alba  Iulia  —  deşi  posedă  cunoştinţe  te­  cadrele  didactice  din  regiunea  noastră  vor   în  spiritul  moralei  comuniste.  Lecţiile  tre­  lectiv  al  şcolii  Nu  se  poate  pretinde  punc­
            gică  din  Deva,  au  scos  in  evidenţă  că   St alin.                        meinice,  nu  s-au  străduit  în  suficientă   trebui  să  păşească  neîntîrziat  cu  toată  ho-   buie  să  fie  rit  mai  interesante,  legate  de   tualitate  elevilor,  rind  profesorii  lor  in­
            mulţi  învăţători  şi  profesori,  îmbunătă­  Mulţi  învăţători  şi  profesori  de  ştiinţele   măsură  pentru  organizarea  terenului  şco­  tărîrea  la  înlăturarea  formalismului  şi  a   viaţa  înconjurătoare,  de  succesele  pe  care   time de la ore.
            ţind  calitatea  predării,  au  obţinut  succese   naturii  —  cum  sint  cei  din  Apoldul  de   lar  de  experienţă,  pentru  a  forma  la  elevi   tuturor  deficienţelor  manifestate  în  munoa   oamenii  muncii,  conduşi  de  partid,  le  ob­  '  Un  rol  deosebit  în  educaţia  elevilor  în
            în  combaterea  râmînerii  în  urmă  la  învă­  Sus,  de  la  Şcoala  Nr.  2  Sebeş,  din  Orăş-   deprinderi  practice  agricole,  pentru  stu­  lor.        ţin în construcţia socialismului.       spiritul  dîsoiplinel  conştiente  îl  au  orga­
            ţătură a elevilor.                     tie,  Zlatna,  Demsuş,  etc  —  în  predarea   diul  dezvoltării  şl  condiţiunilor  de  dezvol­  Pentru  ca  procesul  de  Invăţămînt  să  facă   Pentru  a  realiza  un  Invăţămînt  temeinic,   nizaţiile  U.T.M.  si  organizaţiile  de  pionieri
             Ppinitr-o  mai  strânsă  colaborare  cu  fa-   lecţiilor  au  folosit  un  bogat  materiali  viu,   tare ale plantelor.  un  pas  înainte,  pentru  oa  el  să  cores­  cadrele  didactice  vor  trebui  să  acorde  o   din  şcoli,  care  alături  de  colectivul  şcolii
            miillâle  elevilor  şi  cu  organizaţiile  de  tine­  organizând  muzee  şi  Imbogăţlndu-le  cu  noi   O  lipsă  serioasă  în  această  privinţă  o   pundă  pe  deplin  noilor  condiţii  create  şcolii   atenţie  deosebită  folosirii  şi  confecţionării   trebuie  să  lupte  pentru  lichidarea  rămî­
            ret  din  şcoli,  cadrele  didactice  au  reuşit   materiale  şl  piese,  iar  pentru  legarea  cu­  are  şi  Secţiunea  de  Invăţămînt  a  Sfatu­  de  către  partid  şi  guvern,  directorii  de   materialului  didactic,  efectuării  de  expe­  nerii  în  urmă  a  elevilor  pentru  întărirea
            să  ridice  nivelul  cunoştinţelor  predate,  să   noştinţelor  de  practică  au  făcut  o  temei-   lui  Popular  Regional  oare  s-a  mulţumit   şcoli  şi  cadrele  didactice  trebuie  să  lupte   rienţe  demonstrative  la  fiecare  lecţie,  nu   disciplinei conştiente
            întărească  în  mare  parte  disciplina  în  ^  nică  pregătire  cu  elevii  în  vederea  lucră­  să  dea  sarcini  fără  a  le  controla  în  mod   pentru  realizarea  învăţăoitntului  general   în  bloc  după  un  anumit  număr  de  lecţii,   Directorii  şcolilor.  înmertorii  şi  metodiş-
            şcoală.  Printr-o  muncă  stăruitoare  şi  plină   rilor  ce  vor  începe  în  primăvară  pe  lotul   sistematic.      obligatoriu  la  clasele  I-IV  şi  pentru  înde­  cum obişnuiesc să facă unele cadre.  tli  din  cadrul  secţiilor  de  învăţămînt  vor
            de  devotament  faţă  de  copiii  oamenilor   experimental.                      Oa  şi  la  matematică,  lipsuri  s-au  con-   plinirea  planului  de  şcolarizare  la  olasele   O  grijă  deosebită  pe  care  trebuie  să  o   trebui  ca  în  această  perioadă  să-şi  în­
            muncii,  unele  cadre  didactice  au  reuşit  să   Deosebit  de  aceasta,  rezultatele  celui  de   sta/tat  şi  la  limba  romînă,  unde  elevii  fac   V-VII.  aibe  cadrele  didactice  în  a  doua  jumătate   drepte  atenţia  ?pre  şcolile  elementare  dr
            lichideze  cu  rămînerea  în  urmă  In  învă­  al  doilea  pătrar  rit  şi  controlul  făcut  la   serioase  greşeli  La  scris.  In  multe  şcoli  —   Dar  nu  e  suficient  numai  să  se  îndepli­  a  anului  şcolar  este  repetarea  sistematică   4  şi  7  ani,  cu  rezultate  slabe  la  învăţă­
            ţătură,  neavînd  nici  un  elev  căzut.  Ridi­  unele  şcoli,  au  scos  la  iveală  şi  lipsuri  pe   cum  sînt:  cea  de  7  ani  din  Petreşti,  Cu-   nească  planul  de  şcolarizare,  trebuie  să   a  materialului  învăţat  de  elevi  şl  adinci-   tură  şi  să  urmărească  pregătirile  n<m‘.ru
            carea  procentului  de  promovaţi  la  finele   care  cadrele  didactice  din  regiunea  noa­  gir,  Buceş  şi  altele  —  în  urma  unei  pre­  se  ducă  o  luptă  în  tot  decursul  anului   rea  acestuia,  iar  în  perioada  pregătirii  exa­  examen  ale  elevilor  din  clasele  VII-X  şi
            pătrarului  II  cu  15  la  sută  faţă  de  pătra­  stră,  au  datoria  să  le  lichideze  fără  îmtîr-   dări  superficiale,  elevii  şi-au  însuşit  me­  pentru  o  bună  pregătire  a  elevilor  şi  pen­  menelor  de  promovare  şl  absolvire,  repe­  XI  precum  şi  asupra  anului  IV  de  Ia
            rul  I,  creşterea  simţitoare  a  calităţii  cu­  ziere.                      canic  cunoştinţele  de  limbă,  ajungîndu-se   tru  lichidarea  rămînerii  în  urmă  la  învă­  tarea  materiei  să  fie  făcută  pe  capitole   şcoala pedagogică.
            noştinţelor  elevii  or^  reflectă  dorinţa  şi   O  parte  din  învăţători  şi  profesori  nu  au   la  situaţia  de  a  cunoaşte  definiţii  fără  să   ţătură,  pentru  ca  astfel  să  asigurăm  pa­  şi teme.  Numai  luptînd  în  permanenţă  pentru
            strădaniile  învăţătorilor  şi  profesorilor  de   o  preocupare  permanentă  pentru  ridicarea   le  ştie  aplica  în  mod  practic  cu  ocazia   triei  noastre,  cadre  capabile,  viitori  cons­  Pentru  încheierea  cu  succes  a  anului   ridicarea  calităţii  procesului  de  învăţă­
            a promova cit mai mulţi elevi.         nivelylui  lor  ideologic  şi  profesional,  prin   analizelor gramaticale.     tructori ai socialismului.             şcolar,  colectivele  pedagogice  şl  directori:   mînt,  pentru  legarea  cunoştinţelor  elevi­
                                                                                             Nivelul  scăzut  al  predării,  munca  edu-    Calitatea  şi  rezultatele  muncii  cadrelor
              Rezultatele  obţinute  la  finele  pătraru­  studiul  individual,  prin  participarea  la                         a                                         de  şcoli  trebuie  să  se  Intereseze  despre   lor  de  practică,  vom  asigura  patriei  noas­
                                                                                           cativă  scăzută  a  unor  colective  pedago­  didactice  în  şcoli  lînt  condiţionate  de   felul  cum  se  desfăşoară  activitatea  la  fie­  tre  constructori  de  nădejde  ai  socialismu­
            lui  II  —  la  Şcoala  medie  de  10  ani  fete   lecţiile  deschise,  la  şedinţele  cercurilor
                                                                                           gice,  slaba  preocupare  pentru  organiza­  buna  pregătire  a  învăţătorilor  şi  profeso­  care  dasă,  la  fiecare  obiect  şi  să  urmă­  lui.
            Deva  şi  Alba  Iulia,  la  Şcoala  de  7  ani   pedagogice,  prin  folosirea  interasistenţe-   rea  muncii  extraşcolare  şi  lipsa  de  control   rilor  pentru  lecţii  şi  de  ridicarea  nivelului   rească  oreşterea  continuă  a  nivelului  lec­  ANDRONIC PEICA
            Nr  1  Lupeni  şi  la  şcolile  din  Pui,  Ghe-   lor,  etc.  Sînt  colective  pedagogice  —  ca   a  unor  cadre  didactice  şi  în  special  a   lor  politic.  Acei  învăţători  şi  profesori   ţiilor,  să  le  dezbată  concret  în  şedinţele   Şeful Secţiunii de invăţămînt a
            lax şi altele — au scos in relief că la  cele din Aîmaşul Mare, Berghin şi Oarda  unor d irigi n-ţi şi directori de şcoli, pre­  care se mulţumesc să rămînă numai cu  lor, să organizeze schimburi de exiperi-  Sfatului Popular Regional
   1   2   3   4   5   6   7   8