Page 5 - 1954-03
P. 5
I N A C E I S T N U M Ă R *
Femeile factor activ în construirea Hotăriren Consiliului dc Miniştri Cultura fizică şi sportul — mij
socialismului (pag 2) al R P R şi Comitetului Central al loc de educare a maselor (pag 5)
Foileton — „Gîndeştî că i chiar a PM R. cu privire la pregătirea şi Să formăm o opinie muncitorească
lui cooperativa” (pag 2 a) executarea la timp şi In bune con împotriva cheltuelilor inutile şi a
risipei (pag. 5)
Din activitatea comandamentului ditiuni a lucrărilor agricole din Lucrările celui de al Vf-lea Con
legumicol regional (pag- 2- j). primăvara anului 1954 (pag 3-4) gires al P. C. Bulgar (pag- 6).
8 martie Ziua internaţională a Femeii
Anul acesta ziua de 8 martie — Ziua In tăzi Fiecare dm noi simţim că grija cea
ternaţională a Femeii — constituie penitru mai mire a partidului şi guvernului este
femeile din toile ţările lumii o manlfes- omul şi nevoite sale, este viaţa copiilor
tare lăsa precedent a prieteniei şi soli noştri este viitorul fericit al lor Această Expoziţia operelor Frumoase realizări obtiuute de muncitoarele Comisia de femei din
darităţii In lupta pentru drepturi, pentru grijă 6e reflectă in numărul creseînd de
oirolirea copiilor, pentru asigurarea puni maternităţi, case de naştere, creţe, că Marelui Stalin Filaturii Lupeni, în cinstea zilei de 8 martie comuna Vălişoara raionul
in lume. pentru un viitor fericit mine de copii, grădiniţe, in prevederile Cu prilejul împlinirii a unui an de la Ziua de B martie. Zi cînd femeile de pre onoare Ţinerile muncitoare au dat peste Ilia desfăşoară o rodnică
Femeii? dm lumea 'întreagă se unesc a- codului muncii care asigură mamelor moartea Marelui Stolin conducătorul iu normele tor cu zeci de kg. mai multe scu-
cum mai mult ca oricind şi alături de muncitoare asistenţă medicală şi spitali bit al Statului Sovietic şi învăţătorul oa tutindeni Işi întind mlinde formînd un luri de mătase bine depănate Stahano- activitate
milioanele de bărbaţi luptă pentru regle zare gratuită, plata concediului înainte şl menilor muncii de pretutindeni. „Libră tot unit cc tinde spre o viaţă mai bună şi vista Girlea Ioana a înregistrat o depă
luptă împotriva tendinţelor destructlve ale
mentarea paşn-câ a problemelor litigioase, după naştere ria Noastră" din Deva a organizat In lo aţîţătorilor la un nou război a fost inllm- şire de normă de IBâ ta sută. iar staha- Statul popular al comunei VăJişoara,
pentru încetarea războiului din Vietnam Regimul democrat popular asigură fe calul său o expoziţm. cxrunind gcniilele pinală do muncitoarele Filaturii Lupeni novista Llsca Marla şi Belovsn Olivia au raionul Ilia, este larg sprijinit In toate
şi rezolvarea definitivă a problemei co meilor cede mai largi posibilităţi de mun opere ale Maretui Dascăl cu noi succese in muncă In cinstea a- dopănat cu 127 la sută prima şi 101 la acţiunile ce le întreprinde de către co
reene. interzicerea fabricării, de arme alo- că în toate domeniile de activitate Fe cestei zile, rezultatele obţinute cu prile sută. a doua mai multe sculuri. misia de femei.
mLcd şl H'Ue arme ucigătoare în masă. Iar mei, care in trecut ooau analfabete si nu ln' curînd se va deschide jul schimbului de onoare din 26 februa Depăşiri de peste 100 procente au ob Preşedinta comisiei de femei, tovarăşa
R P Chineză, să capete locul care i se păşiseră mai departe de pragul gospodă o expoziţie de Filatelie rie. au oglindit încă odată forţa ce o re- ţinut şi alte muncitoare ale acestei secţii Nana Lucreţla fDodal. este şi deputată a
cuvine Ln O.N.TJ riei lor. astăzi si.it stahanovisle, frun prezlr.tă masele de femei in întărirea eco ca: Bako Maria, MSrgineanu Aprelia Kc- sfatului Văhşoara Prin munca ce o de
Nu de mult timp privinile omenirii s-au taşe ln muncă sau inovatoare, cunoscute Duminici 14 martie ora 11. în localul nomică a patriei noastre pe drumul con nocica Susana şi altele pune tovarăşa Nana Lucreţia dovedeşte
Îndreptat cu nădejde spre Conferinţa ce şi stimate dc inU-egul popor Din con- din Piaţa Unirii nr I. va avea loc des struirii vieţii noi. socialiste In ziua de 27 februarie Intr-un cadru multă putere de mur.cV voinţă şi curaj
lor paiTU miniştri de evtemc (al URSS. ştiinţa faptului că nu mai muncesc pen chiderea unei expoziţii de Filatelie or festiv, secţia depănat a fost confirmată precum şi un dezvoltat spirit de iniţiativă,
SU A, Angliei şi Franţei) dela Berlin, tru îmbogăţirea exploatatorilor ci pentru ganizată de „Librăria Noastră” dm Deva. Secţia râsucit (apt care face ea de multe ori să vmJ
unde s-au examinat tocmai aceste pro ele, pentru buna stare a familiilor lor cu sprijinul cercului „PTietenii Filateliei". secţio U T M -Istă. Cu această ocarie. ţi cu preţioase sugestii.' Tovarăşa Nana Lu
Cinstind ziua internaţională a femeii,
bleme arzătoare şi că munca lor este pusă in slujba pă Expoziţia ara scopul de a populariza Fi muncitoarele secţie* răsucit au muncit cu nerile muncitoare şi stshanovist® şi-au luat creţia, se dovedeşte a avea şi o însemnată
Uniunea Sovietică a prezentat Conferin cii şi socialismului, femeile au o nouă latelie! În masele largi populara şi in angajamentul de a lupta cu toate forţele forţă mobilizatoare La îndemnul el s-a
ţe» un vast program do măsuri concrete aMtudine fală de muncă Acest lucru II specii! in rindurde tineretului deosebită însufleţire obţjnînd depăşiri din centru realizarea înainte de termen a-ce transportat de către ţăranii muncitori,
cele mai însemnate Luerlnd CU mult spor
şi constructive pentru soluţionarea pro dovedeşte numărul mare al femeilor, an Cu ocazia deschiderii acestei expoziţii, in cele 8 ora ale schimbului de onoare, lui de al patrulea an ui cincinalului gunoiul de grajd pe terenul agricol al
blemelor internaţionale pe cale paşnică grenate in întrecerea sacialista Prin va conferenţia tovarăşul Bordan Eugen muncitoarele Rogoz Şofronea şi Popetcu sfatului şi s-au adus lemne pentru şcoala
Popoarele lumi tot mai hotârit se ri munca lor fără preget, ele răspund gri- despre „Tmporlanţa Filatelici In construi întrunind rezultatele harnicelor şi internatul din comuna .
dică împotriva iruarmiiril Germanici occi jei părinteşti a partidului şl guvernului rea socialismului”. toana au reuşit ;A răsucească cu ctte 159 filatoare Un preţios ajutor dă sfatului popular
b sută, mai multe fire de mătase iar mun-
dentale, creării armatei eirrcţmne, îndrep Socotite în brccut incapabile şă lucreze cî^orea Suciu Paraschiva a dat peste din această comună şi tovarăşa Papa
tată Împotriva păcii şi securităţii popoa r/lături de bărbiii în anumite ramuri de Noi obiecte de uz casnic preverteriie normei, cu 156 la sută mai Ca urmare 9 muncii pline de elan pa Eugenia, secretara comisiei de femei To
relor. activitate, astăzi mii şi mu dc femei au Apllcîrvd toi mai lurg programul de multă mătase Toi cu această ocazie tova- triotic a Filatoarelor muncă ce a cunos varăşa Popa împreună cu tovarăşa Tnl-
In lupta pentru apărarea şi menţinerea ajuns să stSpinească diferite meserii, din măsuri economice al plenarei din 19—20 vţătele Bilahorca Elisabeta. Rezi Tda. Bui- cut unele din cele mai Inimoase rezultate Iis Persida membră a comisiei de femei,
păcii femeile au un rol important Fede tre cele mal grele. august, cooperativa „Unirea” dm Sebeş •tea luliana şr altele, au răsucit Cu cite cu ocazia schimbului de onoare din ziua zu dat un preţioa ajutor comisiei de Im
raţia Democrată Internaţională a Femei Numai in regiunea Hunedoara sint o trecut la producerea pe scară largă a ?5—B7 ta sută mai multă mălaie de 26 februarie, planul de producţie al punerea cotelor de came. lapte şl lină
lor numără astăzi peste MO milioane peste 60 femei care poartă titlul de sts- obiectelor de uz ecmie. Folosind din plin Depăşiri însemnate au mai obţinut şi întreprinderii Filatura Lupeni pe luna tre timp de aproape trei sâptămiru.
membre, care luptă pentru traducerea în hanovis*. Iar numărul fruntaşelor in mun resursele locale, acum aici se confecţio râsueitoarele Barahaş şi Rlendea Paras cută a fost îndeplinit La 26 februarie Activitatea comisiei de femei din co
viaţă a Hotăririlor Consiliului Mondial al că creşte din zl în zi Mii de femei se nează prmbre altele, maşini de tors ma chiva care au înscris pe graficele lor de muna VăJişoara poate fl pildă s> îndemn
Păcii şl a Hotăririlor Sesiunii Comitetului califică la loclil de muncă şi urmează nuale, lucitoare de lâieţei, solniţe, linguri păşiri de 179 la sută prima şi 117 la sută »reJe 12. La fire pianul a fost îndeplinit
Executiv FDIF. cursuri de calificare Din rindurile femei de lemn umeraşe şi agăţători pcnlru hai a doua. In proporţie de 100,2 la sută ta celofibră pentru multe comisii de femei căra des
TVroorea, opresiunile Şi arestările luptă lor s-au ridicat etahr.novlste ca: Gpineanu ne. minere pentru unelte, eto cu 100.5 la sută. iar planul calitativ a fost făşoară activitate pentru reuşita acţiu
torilor pontra pace din ţările oapi/toliste Marin turnătoare la u2ina „Victori-" din Nici copiii n-au fost uitaţi; pentru ei S?cjta depănat zâaliza: în procentaj de 100,2 la sută nilor de folos obştesc, întreprinse de sfa
n-au descurajat pe femei, ci dimpotrivă Câlan. Ma'dovan Ajn de ta fabrica de se confecţionează numeroase jucării, jo Această secţie a cunoscut deasemenea CH1SU EL1ŞEU turile populare
ele s-au ndica: la luptă mai indirjită şi încălţăminte „Sinvion Pămuţiu” Alb o, curi instructive şi atractive o vie animaţie cu prilejul schimbului de corespondent voluntar ŞUEGAN MARIAN
mai hol irită pentru apărarea cauzei păcii Udnea Floarea de la ţesătoria ,.Vulcan”, corespondent voluntar
Situaţia dezastruoasă a condiţiilor do care prin aplicarea metodelcr sovietice Din munca minerilor de la Petrila
trai din ţările capitaliste este destul de realizează zilnic depăşiri de norme.
grăitoare Numai in Italia 232.000 fami- Ţârăncile muncitoare .colectivistele, fe Lucrează în conful rului III şi VII al minei Petrila un pu La sectorul VII de transport lucrează
lu trăiesc In beciuri, tn poduri, in ma meile din G AS şi întovărăşiri au uo rol anilor viitori ternic imbold în depăşirea zilnică a nor stahanervistu) Moinar Ştefan ca mecanic Cooperativa „înfrăţirea**
gaili 92 000 familii trăiesc in barăci şi mare in ridicarea producţiei agricole. În Pătrunşi de un fierbinte patriotism, un melor Avind un preţios sprijin din par de locomotivă electrici In nună Tovară Hunedoara şi-a îndeplinit
peşteri, iar 2 793.000 familii locuiesc In semna* este numărul tărancalcrr munci îruzmnat număr de minezi din Valea Jiu tea biroului organizaţiei de bază şi al şul Molnar. neobosit muncitor asigură
asemenea condiţii Ln cit deciderea mo toare care se află in primele rindurl ale lui. scormonind adincurite pămintului ş« aecţtei sindicale, respectîndu-şl angaja la timp brigăzile miniere, cu material planul la achiziţii şi
rală şi bolile contagioase fac ravagii în luptei pentru recolte bogate, contribuind mentele din contractele do întrecere so lemnos şi vagonete goale Pistrindu-şi cu
în fulul acesta la ridicarea nivelului de lutndu-se la întrecere cu timpul, dau îngrijire locomotiva, făclnd schimbul la contractări cu 152 la sută
spăimântătoare Guvernul italian ln loc să cialistă si muncind organizat, minerii de
trai al oamenilor muncii din tara noa eflrbune in contul anilor viitori
construiască locuinţe pentru populaţie. (a Petri La extrag tot mai mult cărbune faţa locului de producţie, tovarăşul Mol
stră. Brigada sbahanovishilui Haidu lullu. Cu două luni şi jumătate in urmă un
cheOtuieşte sume enorme pentru înarmare care lucrează de mul! timp la înaintări peste Dlan In fruntea întrecerii, stau bri- nar Ştefan contribuie din plm la înde
In faţa. acestor situaţii dezastruoasa fe Colea! ivi st t'!e au un rol de seamă In ln piatră după meteda graficului ciclic, găzrle dio sectorul III al minei plinirea planului de producţie însemnat număr de ţărani muncitori dm
meile italiene răspuruind chemării Uni gospodăria colectivi in munca pentru a reuşit ca pe luna februarie să-şi de Brigada minerului stahanovist Szabo satele Minerău şl Josam. au încheiat cu
unii Femeilor Italiene, organizează ac dezvoltarea ramurilor anexe. pentru creş păşească norma ln medie cu 80 la sută. Caro), muncind la abatajul cameră nr. 7. Folosesc cu pricepere cooperativa „înfrăţirea” din Hunedoara,
puni curajoase împotriva pregătirilor de terea şoplelului de vite luerlnd In contul anului 1036 Bngada şi a depăşit norma pe perioada 1—24 a metoda graficului ciclic contracte pentru creşterea şi tngrăşarea
război. Jn "domeniul ştiinţei, artei şi literatu lui Haidu Tuliu este fruntaşă pe exploa lunii februarie, cu 38 la sută, dînd căr Metoda graficului ciclic este folosită cu
Mamaie franceze alături de întregul po rii, femeile au cucerit locul de frunte tarea minieră. bune in centul lunii noembne a acestui de animale Timpul prevăzut in contract
por france* şi de oamenii cinstiţi din lu Valoroasa activitate dusă de cele 4a fe Cu acetaşl spor lucrează şl alte brigăzi an. pricepere şl bune rezultate obţin tot mai expirind tovarăşii Toma Nieolae, Ilea
mulţj mineri de La mina Petnla
mea întreagă se împotrivesc toi mai ho mei care poariă cu einrto înalte titlun de de la exploatarea minieră PetiUa Bri Importante realizări a obţinut şi bri In sectorul XI al minei, luerind la îna Toan şi Toma Gheorghe. s-au prezentat la
tfirit războiului din Vietnam In ciuda laureate ale Premiului de Stat sau ar gada lOahanovistului MLhai Ştefan, lu gada stahanovistulul Csibi Szenteş Eme- intări In piatră după metoda graficului cooperativă pentru a-şi preda animalele
arestărilor şi a condamnărilor, femeile tiste emerite, este cunoscută in iroîreagn erlnd la înaintări in steril, intr-un aba ric cire şi-a depăşit norma tot in a ciclic, brigada condusă de minerul sta Tovarăşul Ilea loan a predai o pere
franceze organi2îaiă comitete de mame ţară j; chiar peste hotare Astăii femeile taj suitor do aeraj nr 9 al sectorului de ceastâ panoadă cu S4 la sută $i lucrează hanovist Toth loslf, şl-a depăşit norma che de boi de calitate extra grasă pentru
ale concentraţilor şi ale soldaplor, care se bucură de toate binefacerile ştiinţei şl tineret, şi apllotnd de asemenea metoda in contul lumi august, apoi minerul sta In ultimul timp cu 30 la suta. in prezent
cot încetarea imediată a războiului cri culturii şi contribuie cu talentele lor, cu graficului CiolIC şi-a depăşit norma pe lunn hanovist Cenuşă Comei cine $l-a îndepli luerind in contul lumi iulie a anului cu care a primit suma de 9 6B0 Ici Pe lingă
minal din Vietnam forţele lor. la dezvoltarea culturii şi ştiin trecută cu 35 la sută, lucrînd ca şi bri nit nerma cu 60 la sută. in prezent ex- rent Suma primită tovarăşului Ilea Toan I f-au
Şl In ţările coloniale mase tot mai mari ţei ln ţâre noastră gada lui Haidu luhu In contul anului trăgind cărbune în contul lunii aprilie Rezultate de seamă, folosind in muneâ acordat icutlrl din cota de porumb şl
de fonei se ridică la lupiă Împotriva Partidul şi guvernul au chemat femeile 1956. In sectorul vit jd mine» Pelnla. lu această metodă, a obţinut ş< brigada con came In urma predării animalelor to
foametei şi a jugului imperialist muncitoare să participe din plin La viaţa împreună cu brigăzile lor, âtahanovişti; crează cu mult spor echipa de lăcătuşi şi dusă de fruntaşul In producţie Haidu La varăşul Ilea Toan s-a bucurat şi de alte
ln faţa noastră siau minunatele exemple politica, economică şl socială a ţării Be*a Petru, Ţintea loan. Keres2teşi Şte fierari, condusă de st^hanovUtul Martoi
ale femeilor sovietice, care folosind ma Zeci de mii de femei dela oraşe şi sate fan şi Petruş Vasile. aplieînd înaintatele Emanoil, care muncind organiza! reuşeş dlsLau care In luna februarie şi-a înde avantajii Din valoarea de t0 la sută a
rile dreptuh şi libertăţi asigurate de pu iau parte cu multă pricepere la conduce metode de luoru sovietice, lucrează de plinit norma cu 85 la sută. iar bngada sumei pnmite. el a cumpărat măr (un
ferea sovietică au adus o preţioasă con rea treburilor statului şt la acţiunile ob asemenea in contul anului 1953 te să obţină lunar depăşiri Intre 40—50 la condusă de minerul Duşcâ loan pe aceeaşi speciale ca: 7 fuse piele bizon. 3 kg. tal
tribuţie la făurirea vieţii fericite pe care şteşti. In regiunea noastră au fost alese sută Cel 16 tovarăşi din această echipă perioadă de timp şi-a dâpăşd norma c\j pă. bocanci Iar dm comerţul de înttm-
O tnrâiesa astăzi. un număr de 271 aicscnrs populare c.zrs In cinstea alegerilor sindicale au realizat şi însemnate economii de ma 50 la sută pinare va cumpăra soda caustică, opinci
Fiartidul Comunisrt al Uniunii Sovietice veghează cu fermitate la respectarea le Alegerile noilc-r organe sindicale consti teriale, confacţlcnînd cărucioarele de mină MORARU MAJUA şi tablă galvanlzală
ane tn grija sa permanentă fericirea fa- galităţii populare, iar in organele locale tuie pentru minerii şi muncitorii secto- din fier vechi. corespondentă voJuntară
miihei. a mamei, a uşurăm muncii femeii ale puterii de stat a fost ales un mare Şi ca aceşti ţărani, mulţi alţii şi-au pre
şi a vieţii ei Acestei griji, femeile so număr de femei Munca femeilor depu C o m i s i a p e n t r u c a l i t a t e dat animalele cnnperativei „înfrăţirea",
vietice rărpund prin elanul cu care mun tate constituie Încă O mărturie puternică conform contractelor încheiate, fapt care
cesc in industrie, in colhozuri şi tn toate a capacităţii creatoare a femeii, încă o Pentru îmbunătăţirea calităţii produse 1 Difuzarea şi popularizarea ST AS- afişat la loeunle de muncă S T A S-urile a făcut ca această unitate să-şi îndepli
domeniile de arlivitate, pnn parllel/parea dovadă că femeia poate să participe la fal lor, la întreprinderea raională dc mdu»- urilor in mijlocul angajaţilor de specialitate precum şi Instrucţiuni teh nească planul la contractări şi achinţti
lor activi la bunul mere a instituţiilor ca bărbatul la ccnducersa treburilor sta tne locală „Gh Dnja“ din Sebeş recent 2 Determinarea calităţii produselor şl in proporţie de IS2 la sută Neobosit ln
Obşteşti Femeile din lumea întreagă pri tului şi eă tacă faţă cu cinste sarcinilor a luat fiinţă o comisie de calitate formata consemnarea rezultatelor in registrul de nologice privind fabricarea produsului
vesc eu admiraţie la drumul parcurs dc eare-i sint încredinţate din trei tovarăş permanenţi plus un to calitate. respectiv, iar în prezent e în curs do în muncă, pentru îndeplinirea planului, a
femeile soviolice. lucru care le dă în Ex-penenţa a arătat că acolo unde sfa varăşi din secţia care a produs bunurile . 3 Urmărirea rezolvării reclamaţiilo? şi fiinţare vitrina de calitate in care se vor fost tovarăşul Timpeanu Alexandru, vi
demn in lupta lor turile populare au ţinut o strânsa legătură ce se recepţionează. propunerea de masuri pentru eJiminarea expune produiele de bună calitate şi se cepreşedintele acestei coopertlvc
Alături de femeile sovietice şi cele din cu cameml muncii, unde au mobilizat în Pnntre obiectivele principale ale aces defectelor sesizate. vor populariza muncitorii care le-au exe DAVID STELIAN
ţările cu democraţie populară păşesc fe comisii do femei şi adunări de delegate, tei comisii sint: Pentru atingerea acestor obiective s-au cutat corespondent voluntar
meile din tara noastră Ele participa la mase largi de femei, s-au înfăptuit o se
transformările uriaşe pe care le-a înfăp rie de realizări importante în folosul obştesc
tuit poporul nostru sub conducerea 'înţe Nu există ramură de muncă in care să Fruntaşe în lupta pentru mărirea producţiei şi îmbunătăţirea calităţii produselor
leaptă şi hotărltâ a Partidului Muncito nu fie nevoie dc contribuţia femeilor In
resc Rcmîn întreaga viaţă a patriei noastre, in once
Femeile din ţara noastră n-au uitat în acţiune, pe erice târîm de activitate, fe
josirea şi umilinţa la care erau supuse meile sint chemate să-şi dea contribuţia
pe vremea regimului bu.-ghezo-moşîecese Do fiecare dată ele dovedesc ataşament,
ca muncitoare, ca celăţene şi chiar tn abnegaţie, spirit de sacrificiu pentru bi
viaţa de famibe Sub regimul burghem- nele şi progresul patriei
mofiersjc femeia era angajată in cîmpul Cu prilejul zilei dc 8 Martie gindul fe
muncii cea mai din urma şi concediata meilor din lumea întreagă se îndreaptă
cea dinţii Fe atunci lemeia cu greu se tu fierbinte dregesto şi recunoştinţă că
puteo calillca. La muncă egală cu a băr tre £ ororile scviehre constructoare aia
batului. femeia primea un salariu cu 43 - comunismului, care constituie un izver
50 la sută mai mic nesecat de experienţă şi de încredere în
Cită deosebire este între viaţa chinuită torţele creatoare ale femeii şi alături de
pe care femeile au dus-o in trecut şi vre ele femeile din lumea întreagă, luptă pen
murile luminoase pe cane le trăim as tru pregre6ul omenirii şi apărarea păcii
Au început lucrările pregătitoare pentru însămînţări
Muncitorii din subracţia agrozootehnică decurs de 2 zje să ere pesta 7 ha tere.i
„Minerul II" P.îuJ Bărbat. au început tn ■a adincimea de 20 cm
2iua do 3 martie arăturile în vederea Tn fruntea muncnîor de pregătire a cam-
InsămînţarMor da primăvară Pînâ in ziua ;>aniei şi de executare a arătuninr s? o-
de S martie, a şi fost arată suprafaţa de \â coleotiviştn Beneu loan, Mehjo.rtîn
10 ha teren Jiga, Farcaş loan, Oneţ Ştefan şi alţii îmbunătăţirea necontenită a firelor de mdtasc şi a creşterii produrtimtdţit lor. Bogata experienţa a muncitorilor sovietici din fabricile dc ţesătorii, stnt o că
Cu o zi tn urma muncitorilor din gos Exemplul muncitorilor din subsecţia a- sint două din celc mai importante preocupări pentru /iîaloarete şi depanatoarele lăuză vie pentru hărnicite ţesătoare, de la ţesătoria din. Vulcan. In ridicarea call-
podăria agrozootehnică, membru gospo ;.-ozootehnieâ şl a colectiviştilor din Rîul dtn Lupeni Ele reuşesc prin buna organizare o muncii, să-şi întreacă cu însem tdp'î pinzel ţi a productivităţii ei
dăriei colective „Drumul Socialismului" Ulrfcal, a fost urmat de către mai mulţi nate cifre Zilnic, planul de producfic. la depănat
din Rîul Bărbat, au inceput deasemeni In clişeu: Depănătoarea jlahonouîsfd Girlea Ioana, responsabila briod»»» t-o Jn clişeu: Stahanoviita Morar Floarea de la ţesătoria Vulcan, muncind la
;ârafti muncitori din satele Livadea, Şe-
arăturile în vederea insSmînţării culturi U T M. de la Filatura Lupeni. deputată in circumscripţia electorala Nr. S din Lu
ret şi altele unde Îndată ce s-a topit ză trei războaie (ale, dă pînză de o calitate tot mai bund. Lunar abţine depăşiri de
lor chior ln mustul zăpezii Avi-nd- atp- peni, munceşte cu mult etan la maşina de depănat fire de mol ase. depăşind nor
lajetc din t mp reparate şi vitele de mun pada şi s-a ivintat puţin terenul, au fost ma In fiecare zi cu JJO la iută. normă între 21 şi 25 la sută, iar la calitate de J.24 la sută.
că bine îngrijite, au reuşit ca numai ln începute arăturile