Page 6 - 1954-03
P. 6

(
          Pag. 2                                                              DRUMUL SOCIALISMULUI                                                                        Nr. 19

                     Femeia factor activ în construirea                                         DE UI CQ.1ESPQM0EHŢII                           F o i l e t o n
                                                                                                      NOŞTRI                     „Gindeşti că-i chiar a lui
                                      socialismului                                                                         Aşa  spun  ţăranii  munetlori  din  jatul   „Domnul  Aron”  mai  ure  şi  alte  cali­
                                                                                              L u p e n i                 Şord  comune  Ighiu.  raionut  Alba.  cobo-   tăţi  şi  ştie  uşor  să  se  descurce  bine  ln
          e împlinesc 4< ani de la a doua Con­  xeiriple  ln  această  acţiune  Astfel,  avem   dca  Ileana,  Marin  eseu  Marla  şl  altele  ln   Tioerii  mineri  din  sectorul  111  al  minei   rind  treptele  magazinului  in  care  serveşte   diferite  probleme  şl  să-şl  ducă  aşa  cum
          tată Intejnaţioaală c femeilor de la   exemple  ca  tovarăşa  Rojnai  Rozalia  din   oraşul  Hunedoara  comitatul  de  spnjin  de   Lupeni  nu-şl  pot  respecta  angajamentele   „domnul  Aron".  La  )el  a  spus  ;i  tova­  trebuie sarcinile lu îndeplinire.
          îenhjca, 13 cere s-c hotă rit ca în Ile-   oraşul  Alba  lulia,  care  a  contractat  doi   pe  lingă  spital,  a  organizat  două  olăci   luate  ţp  Lntrecorea  socialistă  din  cauza   răşul  Chetreanu  etnd  a  cerut  1.30  m.  sto­  Primind  pentru  difuzare  broşuri  cu  re­
          e an la G martie să si sărbătorească   porci,  Deceanu  Rozalia  din  Mihalţ,  rare   cu  30  tovarăşe,  pentru  confecţionarea  dc   lipsei  de  vagonete  goale  Ei  sînt  nevoiţi   fă  pentru  o  bfuzd,  iar  ,,domnul”,  drcgîn*   gulile  agrotehnice,  a  ştiut  să  te  difuzeze
          •a Internaţională a Femeii, za de luiptă   a  contraotat  o  pereche  de  boi  şi  tovarăşa   perne  necesare  bolnavilor.  In  o  naşul  Deva,   să  aştepte  cîte  o  jumătate  de  oră  plnă   du-şl  glasul,  i-a  răspuns  pe  un  ton  mar­  repede  şi  automat.  A  scos,  din  „sacul
          lamezlor dui lumea Întreagă, pentru   Popovici  Ana  a  lui  Dublcş,  toi  o  pereche   comitelui  de  spnjin  de  pe  lingă  grădiniţa   sosesc  vagonetele  Pentru  aceste  intervale   ţial.*  amintirilor"  formulele  de  „matemalicd  a-
          ipîuri egale cu ale bărbaţilor, pentru   de boi        de  copii  a  organizat  un  program  artis­  de  umpi  morţi  care  duc  la  gituirea  pro­  —   Stofa  aceasta  nu-1  pentru  Oltizâ,  ci   pticatâ"  şi  etnd  a  venit  un  copil  cu  un
          /ia\S mii bună, pentru pace şi pro-   Statul  vine  şl  In  ajutorul  acelora  care   tic.  realizând  suma  de  peste  1000  lei,   cesului  de  producţie  sc  face  vinovat  to­  pentru  fulare,  iar  „voi'  nu  purta  fi  fu­  leu  să-şi  cumpere  halva,  „domnul”  i-a
          s.                        vor  cultiva  «ct  mai  multe  legume  şl  zar­  pentru  buna  intreţinene  a  grădiniţei  O   varăşul  Zgura  loan  jef  de  sector,  care   lare  de  stofă  de  asia  bună  In  adevăr,   dat  100  gr  ,  adică  dc  0,70  lei,  iar  restul
          irunoind  o  privire  in  urma  vedem  co   zavaturi,  pentru  o  mai  bună  «aprovizio­  muncă   deosebită   au   depus   tovarăşele   nu-şi  dă  interesul  co  tmeru  mineri  sâ   stofa  a  fost  tăiată  fi  rezervată  pentru   pinâ  Ir*  un  leu  l-a  complectat  cu  broşura
          pic  are  a  lua*,  mişcarea  interrvaţio-   nare a oamarulor muncii.  Varga  Tda.  Coviacl  lultana,  DodI  Ellsabeta   aibă  materialele  trebuincioase  La  locul   fulare,  unul  pentru  „domnul  \  altul  pentru   respectivă  care  costă  0,25  iet  Jaiă-t  deci
          5  a  femeile:  Ea  unelte  peste  140  mi-   O  muncă  intensă  pentru  crearea  zone­  şi altele.  de producţie.  „doamne"  şt  celelalte  pentru  Nelu  Zeno.   inovator in matematică
          uie'  de  femei  dui  05  ţâri  d2  diferite   lor  legumicole  a  fost  dusă  de  către  de­  O  muncă  plină  dc  abnegaţie  au  depus   In momentul de faţă se află multe va-   Marioara, etc., ctc.  Dar  să  cunoaştem  mai  bine  pe  „prie­
          iontlitâţi,   dif9nte   culori,   păreri   sau   legatele  de  femei  Negru  Brânduşă  dui   delegatele   de   femei   pentru   prevenirea   gonete care stau nefolosite. în timp ce mi­  In  cooperativa  din  satul  Şard,  nu  se   tenul"  nostru.  E  cult.  dă  sfaturi  oricuij
          dluţe,  care  au  găsit  un  limbaj  comun   salul  Rişaa  şi  Suna  Lrina  din  satul  Runc,   inundaţiilor  şl  pentru  desfundarea,  stră­  nerii aşteaptă nerăbdători după ele   găsesc  numai  fulare,  c»  tot  felul  de  măr­  căci  e  om  cu  experienţa  vieţii  ş»  nu  gre­
          ?  ee  um  in  luptă,  alături  de  milioanele   care au făcut răsadniţe individuale.  zilor  In  oraşul  Alba  lulia,  au  fost  mo­  AR1C1U IO AN  furi.  pe  carg  le  poft  vedea  sau  cumpăra,   şeşte.  A  „servit  ‘  ţărănimea  timp  de  peste
          bUrbaţt,  eerind  cu  hotărâre  sâ  se  re-   Gospodinele  din  oraşul  Alba  lulia,  s-au   bilizate  Intr-o  zl  30  de  femei  la  curăţirea   *  numai   atunci   cînd   binevoieşte   gestina-   30  de  ani  fie  in  prăvălia  mixtă  pe  care
         ve  prin  tratative,  toate  neînţelegerile   luat  la  întrecere  ln  ce  priveşte  cultiva­  zăpezii,  ln  frunte  eu  tovarăşele  Coşlcr   rut sd deschidă, sau sd vîndă  o  avea  plnă  cind  a  luat  (n  primire  ges­
         re  state,  care  fac  ca  pacea  să  L r e  a-   rea  de  zarzavaturi  ca  de  exemplu:  to­  Ana  Bindea  Mana.  Curlcanov  Froslna  şi   Mecanicul  de  la  compresoare,  sectorul   Aşa  de  pildă,  antinevralgicul,  un  me­  tiunea  cooperativei  fie  ceva  mal  (nninta
         r.lajatâ.                  varăşa  Nicula  Ileana  a  provocat  la  în­  altele      9  Boncca  loan.  nu-şi  face  datoria  in  mod   dicament  bun,  ieftin  şi  la  indemlna  ori­  în  clrctumîoara  de  alături  sau  in  moara
         iuccesale  din  Uniunea  Sovietici  şi  {4-   trecere  pe  tovarăşa  Coraja  Vlctona,  to­  ln  Ralul  acesta  înţeleg  femeile  sâ  în-   conştiincios.  Pnn  lipsa  de  disciplină  de   cui,  se  găseşte  din  belşug  ln  cooperativă,   pe  care  o  deţine  şl  In  prezent.  '  Oriunde
         *  cu  democraţia  populară,  obţinute  îr.   varăşa  Grota  Ileana  pe  tovarăşa  Gorj   tîmplne  ziua  de  8  martie,  conştiente  fluid,   care  dă  dovadă,  absentînd  nemotivat  de   dor   să nu te apuce cumva  durerile,  că  era  nevoie  de  ajutorul  tul,  era  prezent
         şlerc»  nivelului  de  trai  al  oamenii  or   Lucreţia şi altele.  câ  astfel  contribuie  la  ridicarea  nivelului   la  serviciu,  el  împiedică  buna  desfăşurare   şi   „(nţelegind”   bine   nevoile   ţăranilor
         meii,  entuziasmează  milioanele  de  lup-   Marile   reforme   economico-sociale   care   de  trol.  Io  Întărirea  lagărului  păcii.  In   a  procesului  de  producţie  Acelaşi  lucru   apoi   al de furcă cu „do/nnut Aron”  muncitori  ti  ajuta.  Toamna  mal  ales,  le
         ori  pentru  pace,  devenind  o  barieră   au  avut  loc  tn  ţara  noastră  au  înlăturat   fruntea  căruia  se  află  bastionul  de  ne­  se  poate  spune  şl  despre  Damaschi  Da-   Ast/et  am  păţit  eu  acuma  citeua  ztle   cumpăra  la  preţuri  mici  vinul,  căci  doar
         t&micâ  Ln  ozlaa  planurilor  a.grcsive   exploatarea   şomajul.   înjosirea   şl   umi­  clintit  al  păcii  şi  independenţei  popoarelor   vid  Aceşti  muncitori  au  obiceiul  să  mo­  cind   din cauza unor dureri  cumplite  de  lot  lor  li  se  vindea  Iarna  şf  primăvara,
          imperialiştilor   americano-cnglezi.   care   linţa  in  care  se  găsea  femela,  făurin-   — Uniunea Sovietică.  tiveze  lipsa  dc  la  serviciu  prin  scuze  ne-   cap.   am fost nevoit sd ntâ  adresez bu­  cu  singura  deosebire,  că  sticlele  purtau
         ■ să incendieze lumea intr-un nou răz-  du-i-se  astăzi  o  viaţă  demnă.  Munca  el   Mai  slnt  ins)  şi  femei  care  stau  incâ   justlficate.  cum  câ  ar  fl  fost  bolnavi.   năvoinţei  „domnului  Aron".  Vâzlnd  că  nu   eticheta  „u»n  special  superior’*  care  era
                                    este  preţuită,  şl  ca  o  mărturie  a  încre­  la  o  parte  de  activitatea  obştească,  ne-   Realitatea  e  alta:  s-au  îmbătat  şl  au  uitat   mat  pot  suporta  durerile,  m-am  îndreptat   mult mol scump
         i’emeiile  sovietice  sărbătoresc  an/al  a-   derii  dc  care  se  bucură  femeia  tn  ţara   dîndu-şi  seama,  că  ele  trebuie  sâ  consti­  de  dalorta  de  a  veni  la  lucru  ln  mod   către   cooperativă,   dar   speranţele   ml-au   Omul  „nostru"  şf  astăzi  este  pătruns
         :1a  zjva  do  fi  martie,  in  cadrul  unul   noastră  este  faptul  că  Ia  20  decembrie,   tuie  factorul  rare  sâ  se  ocupe  de  buna   regulat.  fost  spulberate  de  uşa  ferecată  Contra­  de  acelaşi  spirit  gospodăresc  Şt  ajută  ne­
         !nt   namaiintilnlt   in   dezvoltarea   cco-   peste  23  000  de  femei  au  fost  alese  de­  Îngrijire  a  copiilor,  de  buna  gospodărire   Minerii  dm  sectoarele  II  şi  III  condamnă   riat  încerc  clanţa  care  nu  cedează,  mal   contenit  pc  ţăranii  muncitori,  plai  ales
         niel  sovietice  Consbruirea  continuă  a   putate   in   sfaturile   populare,   din   care   a  unităţilor  de  copil,  a  creţelor  şi  Inter­  r.semenea  atitudini  (aţă  de  muncă  Ei  nu   mă  uit  odată  to  ceas  j(  (ntradeuâr  mar­  cînd  aceştia  (şi  duc  cerealele  să  te  ma­
         ne]or  de  produse  alimentare,  fabricilor   peste  4  500  femei  cu  funcţii  de  vicepre­  permit  ca  aceste  sectoare  să  ducă  Upsă   ca  orele  16.  lucru  pc  care  mi  t  a  confir­
                                                                 natelor,  pentru  ca  copil»  să  simtă  Intr-ode-                                    cine  la  moară  „Domnul  Aron*’,  ea  fot
          .rahâr,  ceai,  ţesături  şi  altele,  educe   şedinte  de-  sfat  popular.  Numai  In  re­  nici  in  ceea  ce  priveşte  aerisirea  locului   mat  da  altfel  Ş<  un  tovarăş  care  tntim-
                                                                 văr  gnja  şl  căldura  părintească  a  statului                                      omul.  mat  uttă.  câ  înaintea  lui  şl-a  mol
         Işugul  în  oasefle  oamenilor  sovietici,   giunea  Hunedoara  au  foit  alese  peste  1000   de  muncă,  nici  In  alimentarea  cu  aer  a   plilor  trecea  pe  acolo.  Cu  gîndut  ci  din
                                                                 nostru.                                                                               făcut  cineva  datoria,  lulnd  uiumul  şl  tac­
         irija  statului  şi  a  Partidului  Como-   deputete,  din  care  118  slnt  vicepreşedinţi   Ţărancele  muncitoare  au  un  mare  rol  Ln   abatajelor   Împotriva   chiulangiilor   şl   moment  fn  moment  va  apare  acela  care   ticos  mai  ia  încă  o  cupă  La  fel  se  ln-
         t  al  "Uniunii  Sovietice,  pentru  fami-   de sfaturi populare orăşeneşti şl comunale  ridicarea  producţiei  agricole  şl  trebuie  sâ   mincinoşilor  trebuie  luptat  fără  cruţare,   va  deschide,  am  aşteptat  mat  bine  de   tlmplă  şt  clnd  ţăranii  muncitori  tşl  duc
         ,  mame,  copii,  uşurarea  muncii  şi  în-   Regimul  nostru  democrat  a  dat  o  con­  fie  în  fruntea  desfăşurărli  campaniei  de   pinâ  Işi  vor  potrivi  pasul  cu  al  oame­  o  jumătate  de  oră,  dar  durerile  mele  nu   produsele  la  cooperativă  pentru  eehlmb  de
         imuspţarea  vneţii,  face  ci  femeile  so-   ştiinţă  nouă  maselor  de  femei,  le-a  des­  primăvară,  la  pregătirea  seminţelor  şl  sa   nilor harnici şl cinstiţi  vroiau   să   jtie   de   capriciile   „domnului   mărfuri.  Tocmai  atunci  se  strică  clnta-
         v.ice  sâ  răspundă  cu  toi  elanul  che-   cătuşat  energia  creatoare,  talentele  şl  ca­  iese  primele  La  însâmînţări,  atunci  cînd   TUDORA C NICOLAE  Aron".  rut  „Sotlnger”  Asta  nu  este  vina  „dom­
         Irii  partidului,  Ln  Industrie,  in  colho-   pacitatea  de  organizare,  transformlndu-le   timpul  va  permite  acest  lucru.  Ele  tre­  Ne  ma»  puţind  suporta,  am  bătut  sfios   nului 1 ",  ci  a  sătenilor  care  nu  tnţcleg  că
         ri,  in  toate  domeniile  de  activitate,   într-o  forţă  activa,  pusă  in  slujba  po­  buie  să  fie  conştiente  că  o  recoltă  bogată   Pe urmele materialelor publicale  în  poartă  (cooperativa  este  ch<ar  (n  casa
         ntru  bunul  mers  d  treburilor  obşteşti   porului    se  poate  obţine  rvumal  prin  fo’.oslraa  mi­                                      nu  trebuie  să  stea  lingă  cintar,  atunci
         Mături  de  femeile  sovleta.ee  păşesc  fe-   Femeile  răspund  cu  tot  clanul  încrede­  jloacelor  macaruzate  şi  prin  lucrarea  pă-   „Ţoală atenţia descoperirii ;i   gestionarului),  tuem  care  n  făcut  ca  de   etnd sc face clntărirea !!!
         :ile  dm  ţările  cu  democraţii  porpularâ  1   rii  ce  li  s-a  acordat  de  către  partid  şi   mîntuiui  la  colectiv,  pe  baza  agrotehnicii   după  uşa  de  sus.  să  apară  o  figură  foar­  —   „Domnule  Aron”.  zice  o  femele,  mt
         rtieiipLnd  activ  la  transformările  adinei   guvern,  cu  noi  succese  in  muncă.  Astfel,   valorificării resurselor locale  te furioasa  se  pare  că  acest  cafmtr  la  tovarăşul  Bre-
                                                                 înaintate.
         re  au  loc  tn  aceste  ţări   muncitoarele  de  la  J A R T   Deva,  In  în-   Colectivistele  au  rolul  ca  în  munca  lor   ln  articolul  do  fond  apărut  ln  ziarul   —  Tata socru doarme, oft nu poate   şan  nu  l  aşa  scump  şi  nici  nu  trebuie  attta
         Mi  ui  acesta,  ziua  dc  8  martie,  găseşte   timpinarea  zilei  de  8  martie,  au  orga   nostru  Nr  14  (350)  din  18  februarie  a.  c.,
                                                                 sâ   dezvolte   ramurile   anexe,   creşterea            omul nici sd răsufle măcar o clipd de   cucuruz pentru el.
         perul  no&t/ru  in  plin  avînt  pentru  tra-   nizat  o  brigadă  de  10  tovarăşe,  în  frunte   a  fost  criticată  şl  secţiunea  gospodărie
                                                                 şwptdului  dc  animale,  să  caute  ca  in               „uol“, »-aţl lua şl sufletul dacă aţi putea   —  £iî  păi  vezi  dragă,  acesta-i  ceva  mat
         carea  în  vi?,ţă  a  Hotârlrilor  plensrei   cu  tovarăşa  Hrubi  Marla.  care  şi-au  luat   comunală  şi  industrie  loeală  a  sfatului
                                                                 echipele  şi  brigăzile  lor  sâ  se  aplice  me­
         rgite  a  CC  al  P.M.R  din  19—20  ou-   angajamentul  că  vor  depăşi  planul  în   popular   regional,   respectiv   tovarăşul   după care dispare, trtntind uşa  special,  iar  cu  porumbul,  in  definitiv  tre­
                                                                 todele  agrotehnice  şi  sâ  muncească  mai
         >t  1053,  care  prevăd  îmbunătăţirea  cnn-   cinstea  acestei  2ile  şi  vor  depune  o  mun­  Albu loan şeful secţiunii.  In  sfîrţit  după  mai  bine  dc  o  oră  de   buie  să  ştit  şl  fu  ca  la  5  kg  există  un
                                                                 cu  spor,  întărind  astfel  G.A.C  -urile,  care
         iuâ  a  nivelului  de  tnal  al  oamenilor   că de mal buni calitate                  Răspunzind   ziarului,   tovarăşul   Albu   aşteptare,   apare   ţi   „domnul”,   rumen,   kg de impurităţi.
                                                                 contribuie  la  ridicarea  nivelului  de  trai
         meu din ţara noastră,       O  muncă  intensă  depun  colectivistele                 foan,  arată  câ  ajutorul  dat  prin  critica
                                                                 al oamenilor muncii din ţara noastră.                    proaspăt  ras.  cu  freza  pieptănată  cu  mul­  Experienţa   „domnului”   Aron   Crăciun,
         Legile  votate  ds  guvernul  nostru  pri­  in  cadrul  G  A  C  -urilor,  pentru  desfăşu­  făcută  a  fost  preţios  Insuşindu-şi  cri­
         nd  reducerea  impozitelor  pc  salani,  ta-   rarea  în  bune  condiţiuni  a  campaniei  a-   Delegatele  de  femei  sâ  fie  în  fruntea   tica,  in  numele  secţiunii,  tovarăşul  Albu   tă atenţie şl foarte tacticos  este  întrebuinţată  şi  ln  repartizarea  măr­
         aloc  de  apă.  legea  salarizării,  vin  să   gncole   de   primăvară   Un   exemplu   viu   aţţ.iunilcr  de  mobilizare  a  maselor  de  fe­  arată  câ  „Faţa  de  posibilităţile  de  va­  —   Tu  ce  vrei...,  tot  prafurt  de  cap?   furilor  Imediat  după  ce  se  face  recep-
       uşureze  mult  viaţa  celor  ce  muncesc,  do­  îl   constituie   colectivistele   Dobirtâ   Ma-   mei,  la  predarea  cotelor  către  stat,  datorie   lorificare  a  resurselor  locale  din  regiunea   M-aţi  fnebunit  dc  tot  cu  prostiile  voas­  llonarea,  începe  selecţionarea  după  ne­
       vedind  preocuparea  permanentă  a  Sta­  ria,  Ciulundean  Maria  şi  Frăsilă  Verontea   de cinste şl patriot ieâ.  noastră,  precum  şl  faţă  de  bur.a  Îngri­  tre  Hai  mai  repede  eu  banii  că  nu  am   voile  personale  şl  ale  neamurilor.  »‘nr
       tului  nostru  faţă  ds  oamenii  muncii,  pen­  de  )a  Cistei.  caro  au  Împletit  40  bucăţi   Ziua  de  8  martie  să  cunslitue  pentru   jire  şi  buna  gospodărire  a  întreprinderilor   timp  să  stau  atffa  cu  „ucd”;  mol  am  şl   res/urite sînt aşezate cu gust in rafturi
       tru nevoile lor, pentru villorul ,pctjj:ci.  rogojini.    femei  un  nou  prilej  ln  mobilizarea  for­  economice   locala   noi   avem   mal   multe
         Statul  acordă  mari  avantaje  gospodă­  Contribuţii  de  seamă  ln  gospodărirea   ţelor  şl  a  capacităţii  lor  Ln  muncă,  pen­  lipsuri,  care  trebuie  să  formeze  atlt  pen­  cu treburile mele  Cu  astfet  de  pestfonnri  de  neam  bun,
       riilor  Individuale  şi  colective  pentru  a   treburilor  obşteşti  aduc  gospodinele  noa­  tru  înlăturarea  tuturor  lipsurilor  ce  mai   tru  comitetul  executiv  al  sfatului  popular   —   Dar  nu  vă  supăraţi  îndrăznii  eu   familie  mare.  cu  experienţă  îmbelşugată,
       creşte  un  număr  cîl  mal  marc  de  vite,   stre  prin  munca  lor  ln  jurul  unităţilor   dSlnuesc  încă  şi  sâ  constituie  un  prilej   regional,  prin  secţiunea  gospodărie  comu­  efloe,  antinevralgicul  costă  parcă  O.Jf  lei.   plini  de  Iniţiativă  şt  curaj,  se  poale  mtn-
       porci,  păsări,  care  să  satisfacă  dl  mai  pe   de  copil,  pentru  ca  viaţa  acestora  al  de­  de  participare  activă  la  construirea  so­  nală  şl  industrie  locală,  cit  şi  peniru  toa­  nu  0,50  lei  cum  ml  aţi  oprit  dumnea­  dri  U.RCAD-ul  Alba  Iul  la.  dar  (ărnnfi
       daplin nevoile poporului.    vină  cit  mal  plăcută,  cît  mai  luminoasă   cialismului  in  ţara  noastră,  ia  apărarea   te  raioanele  şl  ora.şole  din  regiune  o  preo­  voastră ,  muncitori  din  Şnrd.  cer  să  fie  scutiţi  dc
         Delegatele  dc  femei  au  depus  o  intensă   Astfel,  comitetul  rle  sprijin  de  pc  lingă   pile LI  cupare Intensa de o le lichida”.
       muncă  de  lămurire  pnnrge  tărăncile  mun­  Casa  Copilului  din  oraşul  Alba  lulia  a   COCONET MARI A   Pentru   secţiunea   gospodărie   comunală   —  EU  sare  el,  0.37  lei  ori  0.50  lei.  tot   asemenea „mtndrie".
       citoare,  !n  ce  priveşte  cunoaşterea  şi  a-   confecţionat  40  perechi  papuci,  evidenţiin-   Responsabila comisiei de femei   şi  Industrie  locală  a  regiunii  nu  a  cons­  una este Ce contează efţlua bani mă7t  P. NVTESCL
       pLicarea legilor de contractări, fiind e-  du-se  Sn  această  muncă  tovarăşele  Hil-  pentru regiunea Hunedoara  tituit  o  preocupare  suficientă  valorificarea
                                                                                              resurselor  locale,  ce  le  avem  in  regiune   BINE AR FI DACÂ...
                 Cui se daîoresc reaflzIriSe ce fe-arrs ©bfinist                             De  evemplvu  în  regiunea  noastră  s-a  ne­
                                                                                             glijat  exploatarea  Ipsosului,  calcarului,  a-
                                                                                              pei  potabile,  marmorei,  petrolului,  nisi­  Şeful  secţiunii  culturale  de  la  Sfatul   .  Unele  elemente  care  împiedică  bunul
         ?;nt  ceferistă  de  peste  13  ani  F*ină  in   indcă  trebuie  sâ  arăt  câ  aveam  numai  7   mică  Importanţă  dar  care  şe  resimt  dacâ   pului cvarţos şi a altor bunuri  Popular   al   raionului   Orâştte,   tovarăşul   mers  al  difuză/0  presei  ar  (J  trase  la  răs­
        arr.-J  1S49  am  lucrat  în  cadrul  atelieru­  clase  elementare  şi  acelea  făcute  cu  mulţi   nu  sînt  executate  la  timp  asupra  înde­  Faţă  dc  lipsurile  sesizate  ln  ziar  se  tace   Pienaru  Toma  s-ar  mai  gindl  La  promi­  pundere  dl  mal  grabnic  Astfel  ar  trebui
       lui  CFR  Simeria  ca  .lucrătoare  nccali-   em in urmă  plinirii pUnului.
                                                                                              vinovată   secţia   gospodărie   comunală   şl   siunea  făcută  Încă  In  cursul  anului  1952   trasă  La  răspundere  Moraru  Ana,  din  sa­
        ficatâ.  D?schizindu-se  larg  porţile  tutu­  Perseverenţa  şl  voinţa  ds  a  nu  rămîne   Creînd  Interesarea  fiecărui  muncitor  in   industrie  locală  a  regiunii,  caro  nu  a
        ror  celor  care  doreau  să  cuncaseă  $1  sâ   mai  prejes  deeî*  alţi»  mi-au  ajutat  sâ   realizare^  de  economii  La  materiale,  am   tras  la  răspundere  la  timp  organele  pc   anume  de  a  înzestra  căminul  cultural  al   tul  După-PiaLrâ,  raionul  Brad,  care  este
        înveţe  meserie,  am  plecat  Ia  Hunedoara   reuşesc   printre   primii   Intorclndu-mi   la   reuşit  lâ  înregistrez  la  partidele  de  sc-   care le tutelează.  comunei  Ceru  BăcăLnţi  cu  un  aparat  dc   factor  poştal  La  Oficiul  P.TT.,  însă  nu­
        unde  am  Învăţat  rresena  de  sudor  elec­  atelierul  CFR  din  Simeria,  am  fost  re­  cu  simâ  ordinară,  (dosind  electrozii  şl   Secţiunea  gospodărie  comunală  şl  In­  radio.  Locuitorii  acestei  comune  slnt  dor­  mai  cu  numele  deoarece  neglijează  obli­
        tric                        partiza;]  ca  mci-stru  al  partidei  de  su­  firmă  de  alamă  Acclo  unde  piese  nu  este   dustrie  locală  a  regiunii  este  hotărîtfi  sâ   nici  sâ  asculte  şi  el  emisiunile  posturilor   gaţiile   ce-1   revin   Distribuirea   ziarelor
         Am  îndrăgit  meseria  de  sudor,  ir.cmai   dori  elcrt-rici  şi  aut-jgeni  Şl  apoi  mi  s-8   supusă  rezistenţei  şl  presiunii,  noi  sudăm   noastre de radio.
                                                                                              ia  mâcurîle  organizatorice  şl  tehnice  pen­
        pentru  faptul  câ  puteam  să  cunosc  mai   dat  şl  peri.ida  de  transport  în  total  a-   cu  sîrmă  ordinara,  folosind  electorzil  şl   tru  viilor.  O  sene  de  măsuri  au  şi  fost   o  face  cu  o  întirzicre  dc  6—7  zile  după
        mult,  să  irAreb  despre  fiecare  piesă  ce   pro*pe 30 de oameni.  celelalte  materiale  de  sudat  plnă  la  ma­  luate şi rezultatele   slnt din  oe In   ce  GHEORGHE 1   primirea  lor,  iar  dacă  se  întâmplă  să
        rol  are  şl  unde  se  montează  Eu,  care  nu   Cum  eram  prima  femeie  maistru  mă   ximum,  fâcînd  astfel  economii  lunare  dc   mol  bune  in  ţoale  sectoarele  de  activitate.   corespondent voluntar  sosească  pensia  vreunul  pensionar,  dinsa
        cunoşteam  locomotiva,  am  început  să  mă              circa  40  la  sută  din  canulatea  de  mate­                                        totdeauna  îşi  \a  „plata”  reţirvnd  suma
                                    întrebam  dacă  voi  puiea  reuşi  să  imi  Im­           Dc  pildă.  întreprinderea  „Horea”  din  Alba   Secţiunea  de  Invăţâmint  a  Sfatului   pinâ La 10 lei
        interesez  amănunţit  de  Întregul  ecmple*   pun  autoritatea,  să  vadă  tovarăşii  tn  mine   riale planificate.  lulia.  va  produce  In  anul  1034  obiecte
        al  maşinii,  nu  dm  simplă  curiozitate,  o   nu  o  femeie  d  un  tovarăş  de  muncă  ri­  $i  iată  câ  din  luna  decembrie  a  anu­  dc   tuccrie  comercială   mult  cSutate  şl   Popuar  al  raionului  Brad  t>-al  mai  de­  *
        pentrucâ  nu  se  poate  Imagino  un  bun                                                                         plasa  puţin  pe  teren  pentru  a  obszrva   Casierul  Tuţu  Munlaanu  de  la  auto­
                                    dicat  din  mijlocul  lor,  care  nu  vrea  alt­  lui  trecut  sînt  maistru  sudor.  Mă  glndcsc   necesare oamenilor munell.
        şudar  care  si  nu  cunoască  şi  celelalte  me­  ceva  decit  sâ-f  îndrume,  să  le  arate  ca­  de  multe  ori  prin  cîte  îndoieli  şi  gînduri   Spre  deosebire  de  anul  1933,  încă  din   metodele  învechite  a  unor  Învăţători  dm   gara  I U T A ,   raionul  Sebeş  n-ar  mal  face
        serii cu care conlucrează.  lea pe care trebuie să pornească  de  nereuşite  am  trecut!  Dar  fatpul  că   primele  luni  s-au  înfiinţat  noi  unităţi,   satul  După-Pialră  Un  asemenea  învăţă­  afaceri  cu  biletele  ce  le  vrnde  călătorilor,
         Deţmînd  bine  meseria  dc  sucor,  am                  Sînt  ajutată  in  permanenţi  de  partid  —   care   produc sortimente ce in   1053 n-au
                                      Imi  cunoşteam  bine  oa/r.en'i,  doar  lu­
        reuşit  să  calific  la  locul  de  muncă  pe  pa­  crasem  cu  el  şi  nu  cred  să  fi  uitat  ce   fiindcă  partidului  care  m-a  crescut  i  sc  da-   fost  produse,  ca:  maşini  de  gâlit.  găleţi   tor  este  Hârăguş  N  Trajan.  care  foloseşte   reţinind  şi  restul  de  bani  care  ar  fi  nor­
        tru  tovarăşe,  care  acum  te  numără  prin­  lc-am  spus  cind  am  luat  conducerea  par­  torosc  succesele  mrle  —  m-a  făcut  să  fiu   zincile.  burlane  pentru  sobe.  mobilă  popu­  încă  şi  astăzi  ca  mijloc  de  educaţie  a  ele­  mal  să-l  restituie  şl  bine  ar  fi  dacă  mun­
        tre  sudorii  fruntaşi,  cum  sînt  de  exem­  tidei  dc  sudori:  —  în  servld  uităm  dacă   exigentă,  dîrză  ctit  cu  mine  cit  şi  cu  to­  lară.   căruţe. Jucării,   piapumi  saltele  şi  vilor — bătaia  ca   lui   n-ar   Incrcdlnp»-o   nimănui   nici
        plu  tovarăşele  Copcţ  Filoitcia  şi  Comea   şîntem  prieteni  sau  rude,  pretind  şl  cer   varăşi! mei de muncă.  alte produse   dc larg  consum  TEHEREaNU T.   chiar  soţiei  sole  după  cum  II  este  obi­
        Ana                         fiecăruia  să-şi  facă  datoria  cu  dragoste   Muncim  şi  învăţăm  unii  de  la  alţii  Sco­  NAGY S  corespondent voluntar  ceiul.
         In  anul  1953  am  fost  trimisă  la  şcoala
        de  maiştri  din  Oraşul  Stalin,  unde  am   şl conştlincioritate  pul  urmărit  de  noi  este  sâ  ne  unim  cu­
                                                                 noştinţele  şi  putcrxvi  noastră  dc  muncă  ln
        fost   pruna   femeie   din   ţară   calificată   Am  recomandat  sudorilor  să  nu  uite   vederea  realizării  cu  succes  a  sarcinilor
        maistru sudor.              că  de  noi  depinde  lnitr-o  măsură  dostul   co  ne  stau  în  faţă.  pentru  înflorirea  pa­  Din activi’tatea comandamentului legumicol regional
         Acolo  am  întâlnit  muncitori,  care  a-   de   mare   calitatea   lucrărilor   executate,
                                                                                               In  cursul  aceste:  săptămâni  a  avut  loc
        veau  experienţa  IndeJungată  ln  ceea  ce   propunind  sâ  se  economisească  materia­  triei noastre scumpe.  la  sfatul  popular  icgtonaj  o  şedinţa  de   tenta  prin  adrese  contractările  m  raionul   sâ  scape  de  critică  a  gâ&it  soluţia  că  e  mal
        priveşte  cunoaşterea  locomotivei  şi  atunci   lul  şi  sâ  nu  manifeste  neglijenţă  faţă  de   ALEU MARIA  lucru   a   comandamentului   legumicol   ln   Brad  nu  mişcă  .s-au  mulţumit  să  spună   bine  sâ  se  ferească  de  şedinţe
        mă  întrebam  adesea:  —  voi  putea  face   cererea  celorlalţi  muncitori  cărora  le  ne­  maistru sudor la atelierele CFR   cadr  ’  şedinţei  au  fost  prezentate  rapoarte   câ  în  acext  raion  e  cu  neputinţă  sâ  se   Fără  rdoialâ  că  această  atitudine  de
        faţă connţelar, voi învinge greutăţile, fi­  cesită  uneon  lucrări  de  sudură  ce  par  de  Simena              încheie contracte            subapreciere  a  acţiunii  de  încheiere  a
                                                                                              informative  de  către  cooperaţie,  aprozar   De  altfel,  ’nsâtl  din  rapoartele  prezen­  cnntracte’.or  in  vederea  cultivării  de  le­
                                                                                              şi  depozitul  regional  de  seminţe,  despre   tate  s-a  putut  vedea  câ  organele  coope­  gume,  zarzavaturi  şl  seminţe  de  legume,
                    Din munca unei brigăzi de buna deservire                                  felul  cum  ele  se  ocupă  de  încheierea  con­  ratiste  şi  ale  aprozarului  n-au  legătură   manifestată  da  tovarăşul  Mateiaş  poate
                                                                                              tractelor  cu  ţăranii  muncitori  In  vederea   cu  terenul  Astfel,  raportorii  tau  au  puiuţ   sâ  imprime  o  atitudine  de  nepăsare  si  de
          La  început  erau  numai  şase.  Cinci   mârlnl   spaţiului   magazinului.   Harnicii   ces  şl  metoda  Collear.  de  calificare  La  lo­  cultivării  de  legume,  zarzavaturi  şl  se­  să   concretizez#   rapoartele   prezentate,   lipsă  de  răspundere  faţă  de  Hotârirtle
        vinzitori  şl  gestionarul,  care  constituiau   brigadieri  au  ştiut  sâ  focă  faţă  tuturor   cul  dc  muncă  De  curînd  a  fost  calificat  ca   minţe oe legume.  mărglnindu-se  doar  la  unele  dale  generale   partidului  fâ  guvernului  1n  trvtreagâ  sec­
        brigîd-j  de  bună  deservire  de  la  maga­  cerinţelor.  vinzător   tovarăşul   Haljanl   Comei   care   Din  rapoarte  a  reieşit  că  atlt  organele   şl  la  probabilităţi  Aceasta  dovedeşte,  pe   ţia  agricolă  al  căruţ  şef  este  De  aceea
        zinul  mixt  urban  al  cooperativei  „Tara   Punindu-ll-ae   la   dispoziţie   o   cameră   deşi  numai  In  virstă  de  10  ani,  dă  dovadă   cooperatiste  cit  şi  ale  apro-arului  au  o   de  o  parte  câ  sint  legaşi  de  munca  biro­  tovarăşul  Mateiaş  trehuie  fâ-şi  analizeze
        Haţegului”  din  Haţeg       alăturată,  brigadierii  au  muncit  eu  elan   de   multă   conştiinciozitate   muncind   cu   slabă  preocupare  faţă  de  acţiunea  tochele-   cratică.  Iar  pe  de  altă  parte,  câ  nu  sc   singur  procesul  de  conştiinţă  Şi  contri-
         Îndrumaţi  îndeaproape  de  organizaţiile   lo   demolarea   zidului   despărţitor,   acest   pricepere   alături   de   ceilalţi   vînzâtori   rli  de  contracte  cu  ţirann  muncitori  pen­  preocupă  cu  răspundere  de  problema  în­  huţia  co  o  aduce  in  calitate  de  şef  al  sec­
        de  bară  PM.R.  şi  U  T.M  ,  membrii  bri­  lucru  fâcindu-1  In  afara  orelor  de  ser­  Alţi  doi  vînzăton  vev  fi  calificaţi  în  cu-   tru  cultivarea  dc  legume  şl  zarzavaturi   cheierii  de  contracte  pentru  cultivarea  de   ţiei  agricole  la  lupta  pentru  mărirea  pro­
        găzii  eu  încăput  sâ  ap)lce  cu  succes  me­  viciu.  De  asemeni  el  şl-au  vopsii  treptat   rind  Lipsa  de  preocupare  manifestată  de  or­  legume şi raxravaturi.  ducţiei  agricole.  Altfel  vom  ajunge  la  a-
        todele  de  muncă  ale  stabanoviştulut  so­  mobilierul,  tot  în  timpul  liber,  economi­  Formînd  un  tot  unit.  ajutîndu-se  tovâ-   ganele  cooperatiste  a  dus  la  situaţia  ca   Această  problemă  de  mare  însemnătate   ccoaşi  situaţie  ca  in  anul  trecut  etnd  re­
        vietic  1  Korovchin  şi  munca  sistema­  sind  astfel  fondurile  propn)  ale  coope­  răşeşte,  muncitorii  brigăzii  „Vaslle  Roal-   pionul  de  contractări  pe  regiune  sâ  nu   politică  şl  economică  este  de  altfel  pri­  giunea  noastră  s-a  situat  codaşă  ln  mun­
        tică  a  dat  roede  din  ce  în  ce  mal  bune.   rativei  lA”  ţmplinesc  anul  de  clnd  deţin  titlul  şl   fie  realizat  pînă  la  l  martie  decit  tn  pro­  vită  cu  multă  superficialitate  de  secţia   cile  din  diferite  campanii  şl  acţiuni  între­
        Harnleit  brigudieri,  dînd  dovada  de  Lndc-   Astăzi,  brigada  „Vasule  Roaltâ"  numără   d-apelul de brigadă fruntaşă pe raion  porţie  de  3  la  sută  De  asemenea  aproza­  agricolă  regională  şi  chiar  de  unii  mem­  prinse in agricultură
        mlnore  şl  sîrguinţâ  tn  munca  îor,  au  pri­  13  membri  care  muncesc  cu  rivnă  $1  sc   Antrenaţi  tntre  ei  tn  întrecere  socia­  rul  pinâ  la  această  dată  nu  a  încheiat  de­  brii  ai  comandamentului  legumicol  Tova­  Comandamentul  legumicol  regional  şi-a
        mit  la  3  martie  1953  drapelul  de  brigadă   străduiesc  din  răsputeri  a  menţine  dra­  listă.  membrii  acestei  brigăzi  au  reuşit   ci!  60  contracte  cu  ţăranii  muncitori  în­  răşul  Msteiaş  Cherasim  şeful  iccţlel  a-   propus  in  şedinţa  de  lucru  sâ  facă  O  co­
        fruntaşă  pe  raion.  Mare  a  fost  bucuria   pelul  şi  titlul  de  brigadă  fruntaşă.  Roa­  ca  în  luna  Ianuarie  »  e.,  aâ-şi  realizeze   cetineala  cu  care  şe  desfăşoară  acţiunea   gricole  a  sfatului  popular  regional,  de   titură  în  acUvitalea  sa  Astfel,  su  fost
        utemiştei  T5  tul  eseu  Septimîa,  responsa­  dele  munoll  lor  sînt  concretizate  In  cifrele   planul  1n  proporţie  de  105  la  sută  Iar  pe   încheierii  de  ccnlracle  —  a  reeştt  din  ra­  exemplu  este  membru  tn  comandamentul   luate  măsuri  pentru  activizarea  coman­
        bila  brigăzii,  ca  şt  a  celorlalţi  brigadieri,   planului 2ilnic realizate şl depăşite.  februarie,  pinâ  în  ziua  de  24  cu  102  la   poarte  şl  discuţii  —  se  daloreşle  Ln  mare   legumicol  insă  se  fereşte  sistematic  dt  a   damentelor  raionale  şi  ajutorarea  lor  să-şl
        clnd  au  putut  pavoaza  magazinul  Lor  cu   Anul   trecut,   brigada   şl-a   Îndeplinit   sută  In  consfătuirea  de  producţie  ce  a  a-   parte  birocratismului  care  se  manifestă   lua  parte  ta  şedinţele  de  lucru  ale  aces­  întocmească  planuri  de  muncă  in  vederea
        lozinci  ca:  „InsuşJndu-ne  metoda  staha-   planul  global  tn  proporţie  de  141  la  sută.   vut  loc  la  23  februarie  a  c  harnicii  bri­  în  munca  organelor  cooperatiste  şl  în  spe­  tuia.  impulsionării  acţiunii  de  contractări  S-au
        novistului   sovietic   Korovchin,   asigurăm   Ieşind  pe  teren  aproape  în  fiecare  du­  gadieri   şi-au   luai   angajamentul   dc   a   cial  la  aproior  lată  de  exemplu,  un  caz   Care  sint  cauzele  care-1  determina  pe   luat  de  asemeni  măsuri  pentru  exercita­
        îndeplinirea   planului",   Iar   brigada   lor   mineca,  tot  anul  trecut,  brigada  a  reuşit   munci  şi  pe  mai  departe  cu  toate  for­  destul  de  semnificativ.  In  loc  să  trimită   tovarăşul  Mateiaş  sâ  nu  ia  parte  la  aces­
        ce  poartă  numele  utecistului  erou  Vaslle   ca  într-un  timp  scurt  sâ  înscris  25  noi   ţele,  pentru  a  fi  demni  de  tulul  pc  ca-   un  delegat  ln  raionul  Brad  pentru  a  lâ   te şedinţe?  rea  unui  control  minuţios  şi  sistematic  pe
        Rcaită,  a  fost  declarată  brigada  frun­  membrii,  aduelnd  cooperativei  un  adaus   re-1 poartă.  muri  ţăranii  muncitori  de  avantajele  ln   In  prunul  rind,  se  ştie.  câ  lui  nu-i  pla­  teren  asupra  modulul  Ln  care  organele
        taşă  pe  raion  Acest  stimulent  a  consti­  la  fondul  social  ce  s-a  ridicat  la  suma   Pm  muncă  plină  de  avint  patriotic,   cheieril   de   contracte   .aprozarul   Hune­  ce  critica.  Cind  I  se  arată  lipsurile,  sare   de  stat  0»  cooperatiste  se  achită  de  saT-
        tuit  pentru  neobosiţii  brigadieri  un  nou   de  50C0  lei.  De  asemenea,  ei  au  realizat   membrii  brigăzii  „Vasile  Roaită”  au  fă­  doara.  s-a  mulţumit  doar  să  trimită  7  a-   ea  un  cocoş  şi  caută  argumente  pentru   rinile  pe  care  Hotărirea  partidului  şi  gu­
        imbold în muncă              achiziţii  libere  de  peste  LS00  kg  cereale   cut  din  magazinul  lor  un  magazin  a-   drese   secţiei   comerciale   raionale   Brad   a  le  motive  SI  după  cum  tovarăşului  Ma*   vernului  cu  privire  la  îmbunătăţirea  sis-
           Cu  timpul,  cerinţele  oamem'nr  mun­  Utemiştii  ca:  Tătulescu  Scptifrua.  Strei-   tractiv  unde  oamenii  muncii  intră  cu  drag   prin  c-nre  li  cere  sâ  se  ocupe  de  felul   teias  nu-i  place  să-şl  îndeplinească  sar
        cii  au  crescut  şi  odată  cu  aceasta  a  cres­  taru  Augustin,  Gâlineamţ  Elena  ţi  alţii   pentru a-şi procura cele necesare  cum  se  desfăşoară  acţiunea  de  încheierea   clmle  ce-i  sini  trasate  e  şi  natural  câ  ^tn   lemulul  de  contractare  a  legumelor,  zar­
        cut  şi  numărul  muncitorilor  acestei  bri­  au fost mereu în fruntea acestor acţiuni  BERGH1AN EUGEN   contractelor  in  raion  După  ce  birocraţii   şedmţrle  de  rom.arMamnn;  sâ  fie  aspru   zavaturilor,   seminţelor   de   le?”me   fruc­
        găzi  Se  simţea  de  asemenea  necesitatea  Brigada  „Vasile  Roailâ”  apbcâ  cu  suc­  corespondent voluntar  de la aprozar au văzui câ cu toată insis­  criticat şi txas ia răspundere Atunci ca  telor şi strugurilor, Ic trasează
   1   2   3   4   5   6   7   8   9   10   11