Page 7 - 1954-03
P. 7
Nr 19 DRUMUL SOCIALISMULUI Pag. 5
PE T E M E D E P A R T I D
SA FORMAM O OPINIE MUNCFl'OREASCA
educare a maselor
iMP(yrRii'A nilj.ti n:ui.<>r ini i ii.f şi r/sipfi
Sub regimul burghezo-moşieresc, cul cii de cultură fizică şi sport, ceea ce a
tura fizică şi sportul, erau puse în slujba MATEESCU DUMITRU permis oa să se rrta/rufeste o serie de lip
Secretar al Comitetului raional de partid Pentru înfăptuirea programului de măsuri economice adoptat de plenara din august 1953 a C. C, al
ideologiei şi a intereselor politice ale cla suri şi să nu se ia măsuri în vederea li
sei stâpînitoare, care le foloseau drept Sebeş chidării lor. P.M.R., în întreprinderile regiunii noastre este necesar sa se ducă o luptă şi mai aprigă împotriva cheltuielilor
mijloc de ouLLivare a neţi onzlismului, a Comitetul raional de partid nu a tras fără rost, a risipei de materii prime şi materiale, precum şl a lipsei de răspundere personală faţă de bunurile
rasismului şi ca armă de întărire a ex tivă al doilea pe regiune, Iar în ultima la răspundere pe comuniştii din sfaturile întregului popor muncitor.
competiţie de masă — Sparbachiada Sa
ploatăm capitaliste, pentru mărirea pro populare, din comitetele de întreprindere Oamenii muncii trebuie să ia atitudine combativă faţă de aceste lipsuri; prin critica lor ascuţită şl cura
fiturilor şi pauperizarea maselor munci telor — raionul ncshru s-a alas-at în mo siodioale, organizaţiile U.T.M. şi colecti joasă vor contribui la lichidarea deficienţelor, vor face să crească neîncetat producţia şl productivitatea muncii.
te are. bilizarea tineretului sătesc printre primele vele sportive, care nu au pus întotdea Publicăm mal Jos cîteva din scrisorile oamenilor muncii din diferite sectoare de activitate.
trei raioane pe ţară.
Această situaţie a continuat pînă la eli una la dispoziţia sportivilor terenuri de
Organizaţiile de partid din raionul Se
berarea patriei noastre de către Armatele sport şi echipamentul necesar. Aceste Să dam mai multă atenţie transportului pe calea ferată
/
Sovietice, î<n urma căreia -partidul şi gu beş, ducînd o susţinută muncă politică lipsuri se daitoresc şi faptului că nu a
în rindurile tineretului, au contribuit ca
vernul, au dat culturii fizice şi sportului exjista/t o suficientă muncă de îndrumare
la clasamentul fazelor firnade dela Bucu Calea ferată reprezintă una din cele ria, a ajuns să fie al patrulea pe ţară şi seara de 19 ianuarie 1954, la ora 22 a
o orientare precisă, în vederea pregătirii şi control din partea comitetului raional
reşti să participe: echipa de volei din mal importante artere de comunioaţie In al treilea pe regională. plecat din Deva un vagon cu porci, ex
maselor de muncitori pentru construirea de partid, oare nu a analizat nici odată
Miercurea, echipele de gimnastică de fete cuprinsul patriei noastre. Buna funcţionare In faţa Serviciului de Exploatare Fero pediat de „întreprinderea de creşterea şl
socialismului şi apărarea patriei. în şedinţele sale activitatea comitetului
şi băieţi din Ungurei şi echipa de atle pe această arteră, implică luarea a o serie viară mal sbau o serie întreagă de greu ingrăşarea animalelor”, cu destinaţia Pe
In acest scop s-a elaborat Hotărârea Bi de cultură fizică şi sport şi nu a îndrumat
tism din comuna Ludoş. Da aceste com de măsuri menite să asigure continuitatea tăţi ce nu pot fi înlăturate fără un efort troşani, unde a ajuns in ziua de 21 ianua
roului Politic al C.C. al P.M.R. din iu sfatul popular raional pentru a se ocupa
petiţii finale, s-au clasat 28 de sportivi de munca colectivelor sportive. funcţionării ei în orice împrejurare şi în comun al Serviciului de Exploatare şi al rie ora 5 dimineaţa, după ce stătuse timp
nie 1949, prin care s-a precizat că cul orice anotimp, chiarr dacă acest luoru ar întreprinderilor cărora 11 se repartizează
din cadrul raionului Sebeş, care au de îndelungat la Simeria Triaj. La Petroşani,
tura fizică şi sportul de masă, în condi Comitetul raional de partid, nu a în
venit campioni regionali şi au reprezentat cere uneori eforturi deosebite. vagoanele pentru transportul bunurilor pe vagonul respectiv a fost tras pe o linie
ţiile de dezvoltare a ţârii noastre, au o drumat suficient, organizaţiile de partid Paradii zarea transporturilor din vreo cau care le produc.
regiunea Hunedoara la conoursurile pe moartă şl acolo a rămas. Delegabul cu va
mare importanţi, deoarece ele constituie şi de masă, pentru ca acestea să folo ză oarecare, aduce mari pagube economiei
ţară. Din cauza suprasolicitării locomotivelor gonul a intervenit pe lingă ajutorul şe
o contribuţie însemnată la formarea sească din plin gazetele de perete, agi naţionale. fului de gară, tovarăşul Drâghlcl Cons
Pentru ca ouiltura fizică şi sportul să ia combinatului siderurgic „Gh. Gheorghiu-
multilaterală a omului nou. tatorii, staţiile de radioamplificare şi alte
o dezvoltare mai mare, comitetul raJona-l Cu toate că Serviciu! de Exploatare Fe Dej” Hunedoara, peste 50 la sută din în tantin, care era de serviciu în acel timp,
Astfel, statul nostru, pentru a asigura de partid Sebeş, a antrenat şl îndrumat mijloace de agitaţie politică de m/asă, în roviară din Simeria avea planificate re treg parcul de locomotive sînt defecte, şi să ducă vagonul la rampa de descărcare.
dezvoltarea armonioasă a aptitudinilor fi secţiunile culturale ale sfaturilor popu vederea atragerii unei mase largi de ti partizarea de vagoane din alte regiuni pe astfel, din cauza lipsei de mijloace de trac Debarcarea — cu toate Intervenţiile dele
zice şi intelectuale ale tuturor celor ce lare şi căminele culturale, să se ocupe neri in activitatea sportivă. Un învăţă care nu le-au primit de aproape două ţiune stau la Peştiş circa 180 de vagoane gatului — nu s-a făcut decât In ziua ur
muncesc, a pus la dispoziţia maselor de intens de această muncă. Im felul acesta, mânt de mare însemnătate pe oare tre huni, a reuşit totuşi să asigure prin efor încărcate, fapt care duce la ridicarea con mătoare adică Ia 22 Ianuarie ora 13.
muncitori, toate mijloacele necesare în s-a reuşit ca mulţi conducători ai cămi buie să-l tragă comitetul raional de partid turile proprii, necesarul de vagoane pen siderabilă a cheltuielilor de transport şl In această „călătorie” porcii, au slăbit
vederea practicării pe o scară largă a nelor culturale d-in comune şl sate, să dea in îndrumarea aotivltăţil pe tărâmul cul tru bazinul carbonifer din Valea Jiului, la împiedicarea circulaţiei normale. Une nu mai puţin de 700 kg.
cuMurii fizice şi a sportului. o importanţă tot mai mare sportului de turii fizice şi sportului, este acela de a dând astfel posibilitatea asigurării Indus ori, vagoanele destinate combinatului Iată pînă unde poate duce lipsa de inte
da boaită atenţia practicării diferitelor ra
Insuşîndu-se tot mai mult experienţa masă. muri sportive cum sînt: atletism, turism, triei cu combustibilul necesar. pentru încărcarea produselor industriale res a unor oameni ou munci de răspundere,
marelui stat sovietic, s-a reuşit să se a- In această muncă s-au evidenţiat co tir, gimnastică, etc. şi să nu se mulţu Muncitorii sbaţiei SimerLa Triaj în frun sînt manevrate brutal, tamponîndu-le sau care neglijează în mod condamnabil e-
plice cu succes sarcinile ce deourg din lectivele de conducere afle căminelor cul mească cu o activitate unilaterală în ce te cu stahanovlştii Egri Franc isc şi Râ- chiar provocindu-Je deraorca. xecutarea serviciului în mod desăvârşit.
domeniul da cultură fizică şi sport. In a- turale din comunele: Ludoş, Ohaba, Ro priveşte numai practicarea fotbalului. dudescu Constantin, şefi de manevră, a- Modul de folosire a vagoanelor de că Pentru evitarea neregulilor şl greutăţilor
ceastă muncă, comitetul raional de partid şia de Secaş, Poiana şl Cîlnic, dare au Organizaţiile de partid, trebuie să se ju/taţi îndeaproape de organizaţia de bază, tre întrerpriderile de construcţii I.C.C.F., din transporturi, este necesar ce între
Sebeş, s-a străduit să aplice sarcinile ce reuşit să contribuie in mare măsură la ocupe In mod permanent de asigurarea P.M.R. au reuşit — prin aplicarea meto lasă foarte mult de dorit. Ele nu ţin cont gul personal al Serviciului de Exploatare
l-a-u revenit din Hotărârea Biroului Poli lărgirea sportului in rindurile tineretu cadrelor Corespunzătoare pentru conduce delor sovietice Cojuhari şi Kataev- în ciu prea mult de vagoane, utillzîndu-le de Feroviară şl instituţiile pred Moare -primi
tic al C.C. al P.M.R. asupra stimulării şi lui sătesc. rea culturii fizice şl a sportului, pentru ca da condiţiilor grele create de Intemperiile multe ori în mod iraţional, nefolosind în toare să respecte întocmai planurile şl
dezvoltării continue a culturii fizice şi Sub îndrumarea comitetului raional de această muncă să constituie un factor de vremii să-^şl îndeplinească planul zilnic treaga capacitate a acestora, ducjnd ast graficele de încărcări şi descărcări ale
sportului. In acest sens au fost îndrumate partid, organizaţiile de tineret şl cele bază în educarea Mnerebuîui nostru. fără să reţină trenurile peste timpul pre fel în mod inevitabil la scumpirea trans vagoanelor, Iar manevrarea acestora Bă
organizaţiile de .partid, sfaturile populare, sindicale, în strinsă colaborare cu C.C.F.S., văzut. Punând în practică metoda Zacolco portului şi deci la cheltuieli inutile. se facă cu grijă în vederea menţinerii lor
comitetele de întreprindere sindicale şi au depus o intensă muncă de masă pen Comitetul -raional de partid, trebuie să (micşorarea rulajului vagoanelor) sta ha- In vederea uşurării condiţiilor de mun în bună stare de circulaţie.
organizaţiile U.T.M. din întreprinderi, in tru antrenarea tineretului la trecerea nor ia toate măsurile pentru a asigura ridi movisrt/ul operator de la regulatorul de cir că la transborda rea buştenilor de pe va Organizaţiile de bază P.M.R. şi Comite
stituţii şi sate, pentru a antrena masele melor G.M.A. şl pentru obţinerea Insignşi. carea nivelului ideologic, politic, cul/tu- culaţie, al S.E.F. Simeria, Chiroşea Vla- goanele de cale îngustă pe vagoane de tele sindicale ale Serviciului de eploa-
largi de oameni ai muncii în ridicarea ac Datorită acestei mumei, tineretul din ra . ral şl tehnic a colectivelor sportive. De dimlr, măreşte viteza de circulaţie a cade normală la staţia dîn Alba Iulia, s-a tare Feroviară au datoria să dea o atenţie
tivităţii culturii fizice şi .sportului. ionul Sebeş, a fost îndrumat să participe asemenea are datoria să ducă o largă vagoanelor, readucînd trenurile în trasă înaintat regionalei Timişoara un proiect deosebită educaţiei politice a muncitorilor,
la competiţiile sportive organizate, reu muncă politică în rîndul maselor de mun
Pentru aceasta, comitetul raional de (trenurLle întârziate le fad să sosească ce se află actualmente în studiu pentru dezrvoltîndu-le conştiinţa îndeplinirii co
şind u-se ca pină în prezent sâ avem peste citori, pentru ca acestea să folosească mecanizarea transbordârilor. In prezent
partid a sprijinit şi îndrumat îndez/prosipa la timpul prevăzut, adică normai), fără recte şl la timp a îndatoririlor.
380 de purtători ai Insignei G. M. A. şi Just instalaţi iile şi bazele sportive. transborda rea se face de către o macara
comitetul pentru cultură fizică şi sport, să stingherească cu nimic circulaţia ce Conducerile administrative ale între
peste 800 de aspiranţi. In acest scap, organizaţiile de partid rotativă, ceea ce prezintă inconvenientul
de pe lîngă sfatul popular raional, fapt lorlalte trenuri. Acest operator cîştigă In prinderilor care închiriază seu folosesc
Totuşi, munda depusă de că bre orga trebuie să îndrume şl să conducă aoti- că nu poate să încarce buştenii în con
co/re a făcut să se obţină o serie de rea medie cîte 80-90 de miflte la fiecare tren vagoanele, trebuie să la măsuri drastice
nele de partid şi de către colectivele spor vibatea comitetului de cultură fizică şi diţii satisfăcătoare.
lizări importante. Astfel, în anul trecut întârziat. împotriva acelora care provoacă datme
tive şi organizaţiile de masă, încă nu sport, care este dator să ia toate măsu
datorită sprijinului dat de organizaţiile Staţia Simeria a cîştigat acum câtva Se observă la o parte din personalul vagoanelor, stârpind din rădăcină atitu
poate fi socotită oa satisfăcătoare. rile necesare în vederea desfăşurării pro
de partid, de sfaturile populare şi de co tîmp titlul de staţie fruntaşă pe regionala de producţie, din staţii, lipsă de interes dinea de nepăsare faţă de bunurile po
Faptul că in activitatea de cultură fi gramelor sportive în toate întreprinderile, şi disciplină în muncă. Unii şefi de tren, porului muncitor.
mitetele de întreprindere sindioale, ma Timişoara, iar depoul de locomotive PetTo-
zică şi sport din trimestrul IV al anului instituţiile, gospodăriile colective şi sate,
joritatea colectivelor sportive au reuşit să şani a ieşit primul pe ţară, urmând ca manevranţi, frînarJ, acari, etc., lipsesc In felul aCesta, se va putea crea o mal
1953, s-a încadrat doar 2246 de sportivi, pentru ca toţi oamenii muncii să devină nemotivat de la servici, fapt care îngreu
înfăptuiască o serie de realizări frumoase zilele acestea să primească steagul de bună conlucrare între întreprinderi şl ca
care practică mrni-ai la unele ramuri spor în număr tot mai mare, fruntaşi în
în toate domeniile. producţie al Ministerului Căilor Ferate. nează munca celorlalţi.
tive, ne dovedeşte că posibilităţile mari munca profesională şi in sport. lea ferată, prin cultivarea încrederii re
* In multe acţiuni întreprinse de comite existente în raion-ul nostru n-a/u fost încă Organizaţiile de partid, sfaturile popu Colectivul depoului Petroşani a reuşit să La unii tovarăşi se observă o totală Lip ciproce şl a respectului faţă de munoa şl
tele de cultură fizică şi sport de pe Lingă pe deplin folosite. lare, comitetele de întreprindere sindi înlăture defecţiunile lvi-te la locomotive a- să de interes şl răspundere personală. Iată eforturile tuturor.
sfaturile populare, fiind controlate şi În Nu în suficientă măsură a fost mobi cale şi organizaţiile U.T.M. au sar jungind oa în cele două luni de la înce un exemplu care dovedeşte că mai sînt
drumate de către comitetul raional de lizat întreg tineretul pentru a deveni pur cina de a sprijini 'pe toate căile colecti putul acestui an, să albe numai o singură şi din aceia, care încearcă să-şl oamufleze BALAJI IOAN
partid, s-a reuşit ca să se desfăşoare o tător al insignei G.M A. Această lipsă se vele sportive şi să întreprindă acţiuni locomotivă defectă, căreia îi expirase ter nepăsarea faţă de bunurile de care răs preşedintele comitetului de secţie sindicală
activitate intensă şi ca în urma acestui datoreşte în mare parte şl uncr membri largi de amenajare de noi baze şi insta menul de funcţionare. Depoul din Sime pund, faţă de nevoile celor ce muncesc. In S.E.F. Simeria
fapt să fie premiate. Aceasta, a făcut ca ai comitetului raicn-al de partid, oare au laţii sportive şi să doteze cu materialul
raionul Sebeş $4 fie clasat in munca spor- încă o atitudine de subapreciere a. mun- necesar toate coleotivele sportive. Dirijarea justă a utilajelor — sarcină de seamă
In adâncul minelor din Valea Jiului, luni de zile au făcut naveta pe Ia diferie Cîmpulung nu avea nevoie de ea.
r
Analizînd doar aceste câteva exemple,
Şcoală bine condusă şi gospodărită vajnicii noştri mineri luptă dirz, hotărâţi mine, au trebuit refăcute la U.U.M. Pe făcînd un bilanţ al cheltuielilor Inutile ce
troşani, deoarece erau necorespunzătoare
a da patriei cit mal mult cărbune pen
tru dezvoltarea necontenită a industriei Un alt exemplu din care reese superfi
Grija pentru formarea de cadre califi- învăţământul teoretic şt practic se des lea pătrar situaţia s-a îmbunătăţit mult s-au făcut pentru refacerea utilajelor co
oate necesare economiei noastre în plină făşoară în condiţiuni optime, în fiecare Pentru stimularea elevilor la învăţă socialiste. cialitatea muncii serviciului mecanic şef, mandate superficial. cheltuielile de trans
dezvoltare, ccaistibuie una din preocupările clasă funcţionând un cabinet şcolar dotat tură sînt folosite tot felul de mijloace Punând un accent deosebit pe industria a fost comanda frinelor duble şl lanţu port, braţe de muncă întrebuinţate Inu
de frunte ale partidului şi guvernului. In cu un bogat material didaotic, care este diagrame pe clase care oglindesc mersul carboniferă, partidul şl guvernul nostru lui elevator pentru circuitul nou al puţu til, nefolosîrea unor utilaje timp îndelun
acest scop, a îest creată o largă reţea folosit cu pricepere de profesori în pre înainte al elevilor, gazete de perete car* au hotărit mecanizarea tot mal largă a lui la orizontul 500 al minei Lonea III gat, etc.. putem să ne dăm seama cîtâ
de şcoli tehnice de toate gradele darea lecţiilor. popularizează fruntaşii la învăţătură, eU procesului de producţie în minele noastre, Fiind executate — conform comenzii — risipă de bani şi forţă de muncă s-a fă
La Gura-Barza, raionul Brad, funcţio In munca insbructiv-educativă se evi La gazeta de humor „Urzica” sînt criticaţi înzesbrîndu-Je cu utilaje perfecţionate în construcţie sudată, acestea a trebuit cut în detrimentul creşterii economiei
sâ fie tăiate cu flacără oxiacetilenlcâ pen
nează şcoala profesională meta-lo-minera- denţiază profesorul diriginte Mîrza Ioan. sub formă satirică elevii oare nu se înca care duc la mărirea productivităţii mun tru a putea fi transportate in subteran naţionale, în detrimentul scăderii preţului
lurglcă, oare. cuprinde un mare număr de care face dese vizite la domiciliul elevi drează in programul şcolii. cii şl la uşurarea muncii omului. Dar nu numai atît, dirijarea utilajelor de cost al cărbunelui.
elevi, de a căror îngrijire şi instruire con lor externi aju»tînd.u-i in aprofundarea cu Ţinând în permanenţă legătura cu comi Totuşi, minerii noştri ar putea obţine se face de asemenea în mod birocratic, do Muncitorii, Inginerii şl tehnicienii Trus
ducerea şcolii se interesează îndeaproape. noştinţelor. Faptul că profesorii se inte tetul raional P.M R. şl U.T.M., de la can* rezultate mult mai frumoase dacă pro vadă că serviciul mecanic şef nu cunoaşte tului cărbunelui Petroşani, cer Insistent
Elevii sînt bine caziaţî şl hrăniţi iar de resează de elevii şcolii, de mersul lor îna primeşte tot sprijinul, direcţiunea şcoLi cesul tehnic ar creşte după măsura *posi- nevoile fiecărei exploatări şi nu ţine sea ca serviciul mecanic şef şi D.A.M.T. din
inte în acumularea de noi şi noi cunoş bilităţulor pe care statul nostru democrat cadrul Direcţiei Generale Sovromcărbune,
sănăbatea lor medicul şi sanitarul şcolii metalo-mineralurgică din Gura-Barza, vii ma de cerinţele acestora, făcind reparaţii
tinţe o dovedeşte practic numărul tot mai popular ni le pune la dispoziţie, dacă con sâ lichideze cu felul acesta defectuos de
se ocupă în permanenţă. Cu tot timpul ne da an de an, cîmpului muncii, cadre bine din birou.
mar? al elevilor ce obţin note de trecere. strucţia şi dirijarea utilajelor miniere ar a munci din birou, pentru ca exploatările
favorabil din iama aceasta, şcoala n-a în Dacă în pătrarul I procentul de promo pregătite în stare să facă faţă tuturor ce fi privită cu mai mult simţ de răspundere Astfel s-a putut întîmpla că un număr noastre să primească la timp şl după o
de patru locomotive — două ou trolil şi
trerupt cursurile nici o zi. vaţi a fost de 63 la sută, în cel de aii doi rinţelor producţiei. de către unii oameni, oare fac ca uneori repartiţie jU9tă utILajele necesare şl Co
două cu acumulatori — au fost descărcate
in unele locuri să stagneze producţia, să respunzătoare. De asemenea se cere cu
în gara Iscroni, transportate La Aninoasa,
se facă însemnate cheltuieli inutile, ridi- toată tăria înlăturarea cheltuielilor ima-
ca apoi după un timp îndelungat să fie
C u l t u r ă f i z i c ă ş i s p o r t cîndu-se în felul acesta şi preţul de cost trimise la Lupenl. Apoi, alte două loco tile ce se fac.
(
al cărbunelui. Trustul cărbunelui Petro
motive descărcate ia Iscroni cu destina Aşa oum bravii noştri mâneri se stră
şani a întîmpinat în această direcţie mul
S C H I Coborire juniori. Echipele de fete „Spartak’* Haţeg şi ţia Aninoasa, la fel au fost din nou în duiesc in adîncurl, tot astfel şl tovarăşii
te greutăţi. Iată doar cîteva exemple ca din locurile de muncă sus amintite tre
Cu câteva zile în urmă spre cres 1. CLucudeanu Iosif „Metalul” Cugir, „Locomotiva” Simeria au fost descalificata racteristice. cărcate şl trimise la Lupeni.
tele albite de zăpadă ale Parîngului au 2’10”. 2 VLad Ioan „Locomotiva” Petro din cauză că s-au prezentat cu carnetele Un caz şi mal grăitor s-a petrecut cu o buie să se străduiscă a-i ajuta cît mal
început să urce plini de veselie ointînd şani 2*24”. 3. Dan Gheorghe, „Locomotiva” G.M A. in neregulă Individual pe primele In cursul anului trecut, serviciul me maşină de havat pe care tovarăşul Tolnai mult, amin tind u-şi că au în faţă sarcini
frumosul marş al sportivilor, zeci şi zeci Petroşani 2’49” 8/10. locuri s-au clasat următorii: canic şef din Direcţia Generală Sovrom- a repartizat-o Trustului Lignitului din de care răspund în faţa poporului mun
de tineri schiori din toată regiunea. Plini Coborire seniori. Băieţi cărbune Petroşani, condus de tovarăşul CîmpuJung Aceasta, după ce a făcut dru cit Od\
de încredere, curaj şi îndrăzneală, ei au 1. Serg Andrei „Metalul” Cugir 2T’ 8/10 1. Otrici Cornel „Progresul” Deva; 2. Inginer TcLnai Alexandru, a comandat mul PetrLla-Cimpulung, cu toate cheltuie ROMAN PETRE
venit aici să se întreacă, înfruntând pan 2. Hmdoxeanu Ioan „Metalul” Cugîr Băţăilan Ioan „Progresul” Deva; 3 Rotea un număr de colivii pentru mină trimi- lile necesare, a trebuit să, facă cale în inginer principal
tele muntelui in cadrul concursului final 2*10”. 3. Ghilea Aurel „Metalul" Brad, Emil „Progresul” Deva. ţind un desen greşit. Acestea, după ce toarsă, deoarece Trustul! lignitului din Trustul Cărbunelui Petroşani
de schi pentru cupa „Drumul Socialis 2T5”.
mului”. In blmpul concursului cronome- Fete Mai multă atenţie faţă de bunurile obşteşti!
Fond juniori 5 km..
trele au înregistrat următoarele rezultate: 1. Szabo Margareta „Spartak” Haţeg;
1. Vlad-islau Silviu „Locomotiva” Pe
2. Olt ea nu Cornelia „Metalul” Cugir; 3. Reducerea preţului de cost al fabricatelor şi semifabricatelor minarea celor opt ore de muncă să lase aparatele descon
Slalom special seniori. troşani, 31’20”. 2. Precup Gheorghe „Spar
Ledunca Mar-ia „Locomobiva” Petroşani. este determinată în mare măsură de felul cum este organi gestionate de apă şi zgură de carbid. Din cauză că aceste mă
tak” Orăştie 34’59’\ 3. Seenk Cornel Şcoa
Bîrlida Viorel, „Spartak” Petroşani, 47” Pentru faza de zonă, oare va avea loc zat procesul de producţie, de felul cum sînt îngrijite şi folosite suri de îndrumare nu au fost întreprins© din timp de către
la Tehnică Haţeg 36’49”.
2/10; Se/rg Andrei „MetaLul” Cugir 49” între 26—28 martie la Oradea s-au cali aparatele, maşinile şi agregatele în cele 480 de minute de maiştrii mai sus amintiţi, s-a ajuns ca astăzi peste 12 aparate
4/10; Guâa Tlberlu „Dinamo” Deva, 49” Fond seniori 10 km. ficat următorii: lucru. să fie date echipei de tinlchlgiţ din secţie pentru readucerea
4/20; Isbnate Lazăr „Dinamo” Deva, 1’03” 1. Drimuş Iosif „Construotorul” Petro Echipa de băieţi „Progresul” Deva şi Secţia noastră, deşi are un rol secund în activitatea com lor In stare de funcţionare.
5/10; Bozam Mibai „Spartak” Petroşani, şani 56’47”. 2 CoLcer Viorel „Dinamo” echipa de fete „MetaiLul” Cugir, iar indi plexă a combinatului siderurgic „Gh. Gheorghiu-Dej” Hune Această nepăsare faţă de aparatele de sudat manifestată de
r04” 4/10; Hindoroanu Ioan „Metalul” Deva 57'38”. 3. Dan Virgil „Metalul” vidual băieţi Curiei Cornel „Progresul” doara, prin activitatea ei Influenţează simţitor scăderea pre echipele de sudori şi maiştrii respectivi, pe lingă faptul că
Cugir, 1*26”. Brad 1 h 6*15”. Deva şi Băţâian Ioan „Progresul” Deva, ţului de cost al produselor combinatului. aduc secţiei însemnate cheltuieli inutile, îngreunează şi ac
Fond fete 2 km. la fete, Szabi Margareta „Spartak” Privind în ansambLu activitatea*secţiei construcţii metalice,
Slalom special juniori: tivitatea echipei de tinichigii, care trebuie să facă gforţ&rl
Oprea Lucia — Haţeg 11T*. Haţ*g. V. LEIBER ajungem La concluzia că acest colectiv de muncă a obţinut
Ci/uoudeanu Iosif „Metalul” Cugir, 50” Cu aceasba s-a terminat ultimul con mari pentru realizarea sarcinilor de plan ce le revin.
4/10; Vlad Ioan „Locomotiva” Petroşani, curs pentru cupa „Drumul Socialismului" corespondent voluntar însemnate realizări în îndeplinirea sarcinilor de plan, în ri Existenţa acestor lipsuri oare nu au nimic comun cu re
dicarea coeficientului calitativ al luorărilor. Acest lucru este
I*; Dan Gheorghe „Locomotiva” Petroşani pentru sportul de iarnă urmîrud ca în ziua PATINAJ confirmat de cele peste 10 echipe şi brigăzi stahanoviste şi ducerea sistematică a preţului de cost la lucrări, provân din
I'03” 2/10. de 21 martie să fie premiaţi la Deva cei atitudinea superficială a unor muncitori, din lipsa de preo
Recent, devii şcolii elementare de bă fruntaşe în producţie, care lucrează în contul anilor 1955— cupare Intensă a unor maiştri, din slaba activitate sindicală
Ştafetă seniori 4x5000 m. mai buni sportivi, care s-au afirmat in ieţi Nr. 1 din Orâştie, s-au întrecut la pa 1957. şi în mod special a conducerii secţiei, Care nu a tras Ia răs
cadrul acestor concursuri, precum şi co
1. „Dinamo” Deva (Colcer Viorel, Urzică tinaj pe ghtaţa rlului din localitate. Pe lîngă aceste realizări, în activitatea noastră mai există pundere cu toată tăria pe acel tovarăşi care fac risipă de
leotivele care au asigurat cea mai mare
Beia, Joseneanu Ioan, Benea Augustin), Stăipioind mai bine tehnica patinajului şi o serie de Lipsuri cu caracter organizatoric, care duc la neexe- materiale şl pe acei sudori autogeni care, lipsiţi de simţul
mobilizare. V. ORBEANU
2 h 1*39”. - împinşi de o puternică voinţă de a în cutarea ânumitonr lucrări la timp, cauzate de neorganlzarea răspunderii, au contribuit la scoaterea relativă din uz a apa
2. „Constructorul” Petroşani (Nicota corespondent voluntar vinge, pionierii Constantinescu Cristian, dîn timp a unor locuri de muncă, de atitudinea de nepăsare ratelor de sudat.
Zoltan. Penzeş Ioan, Donc Ioan, Drimuş Maurei Kal Haimţ, Opinoaru Rovînia, Ră- a unor muncitori faţă de aparatele de sudat electric şi auto- împotriva risipitorilor trebuie formată o opinie muncito
Ioan), 2 h 4,2”. TENIS DE MASĂ sădea/nu Comei şi Rusu Ioan au cucerit gen, care in totalitatea lor provoacă risipă, se fac cheltuieli rească, combativă, pentru smulgerea din rădăcini a concep
3. „Metalul” Cugir (Dremc Nicodae, Hin- In zulele de 27 şi 28 februarie s-a des locurile frunbaşe. inutile. ţiilor învechite faţă de muncă. Organizaţia de bază nu a con
doreanu Ioan, Balog Gheorghe, Fedorcâuc făşurat în sala „Construotorul” din Pe S CTRNAŢULEA Dacă neorganizairea justă a locului de muncă îngreunează trolat temeinic activitatea comitetului sindical de secţie, a
Ioan), 2 h 38’. troşani faza regională a oampionatul/ui re corespondent voluntar executarea lucrărilor într-un timp şl mal scurt, în aceeaşi organizaţiei U.T.M, şi a conducerii tehnico-administrative a
publican de tenis de masă la care au par măsură se reflectă lipsuri şl asupra preţului de cost al pro secţiei. Gazeta de perete rareori a publicat Caricaturile risipi
Ştafetă juniori 4x2000 m. G. M A. 3
ticipat echipe din toarte raionale afară de duselor, din cauza consumului prea mare de energie electrică. torilor şl articole la adresa celor care contribuie la cheltuellle
1. „Mânerul” Petroşani (Vreja Petru, Sebeş şi Brad, oare n-au iprezentat nici Săptămîna trecută, în cadrul unui con Deseori se tntimplă ca strungarii, sudorii şi unii dintre mun inutile.
Vera Ioan, Dan Alexandru, Timbolmuş un concurent. curs de schi, 7 sportivi al colectivului citorii noştri! care lucrează la maşinile de găurit lasă mo Pentru reglementarea acestor deficienţe noi am întreprins
Ioan), 26*. După cele două zile de întreceri olasa- „Avîntul” Petreşti participând la proba de toarele să meargă în gol, ridicind astfel consumul specific al unele măsuri de îmbunătăţirea situaţiei. Astfel, printre lu
2. „Metalul” Cugir (Bozan Iulian, Ciucu mentul pe echipe se prezintă astfel: fond 20 km. şl-au trecut norma generală energiei electrice. Un asemenea exemplu râu este sudorul crările noastre am intercalat şi repararea unui tractor lăsat
re! Vasule, Filimon Nicolae, Duma Ioan), Echipe băieţi de schi pentru insigna G.M.A. gradul II, electric Raţă Mibai, care lasă aparatul să meargă în gol. Dacă în părăsire, la care am confecţionat din rezerve interne şi
29*15”. 1. „Progresul” Deva. remarcindu-se în speoial tovarăşul Şer- unii dintre sudorii electrici nu se străduiesc să aducă com remorcă. Cu acest tractor vom reuşi să avem in permanenţă
3. Şco2la tehnică de cooperaţie Haţeg 2. „Flamura Roşie” Alba Iulia. ban Ioan, Sommer Ioan şi alţii. binatului economii de energie electrică, unii dintre sudorii hala descongestionată de cele netrebuLncioase Prin această
(Harma.ngiu Mibai, Prodan Constantin 3. „Spartak” Hunedoara. Obţinând rezultate bune în proba de autogeni nu sînt preocupaţi în permanenţă de îngrijirea a- măsură vom reuşi să creem muncitorilor noştri posibilităţi
Cernea Mircea, Secnk Cornel) 3G’23’\ 4 „Locomotiva” Petroşani. fond 10 km schiorii Haider Egon şi Grot- paratelor de format gaz acetilenic. prielnice in lupta lor pentru realizarea sarcinilor de plan,
A doua zi s-a disputat proba de cobo- Echipe fete tendorfer Erhard şi-au trecut norma pen In aceasta direcţie se fac răspunzători maiştrii Neamţu Au pentru reducerea sistematică a preţului de cost al fabrica
rîre şi fond la caro dc asemenea s-au în 1. „Metalul” Cugir tru gradul I n. ZAPLANIC rel şi Caceu Ardeleanu, care nu au instruit In prealabil pe telor. MICHEL EDUARD
registrat rezultate remarcabile 2 „Flamura Roşie” Alba Iulia. corespondent voluntar sudorii autogeni, ca în timp de iarnă şi in special după ter maistru stahanovist