Page 9 - 1954-03
P. 9
PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE UNIŢI-VAI A C E S T N U M Ă R
mul SocialisniHliii IM cadrul comerţului de stat şi coope - Ştiinţa agrotehnică ne-a ajutai să
Păstrarea apei în sol (pag 3)
In raionul Petroşani se pot şi ire
(pag. 2)
ratîst
bue cultivate maî multe 'legume şi
Piesa „AfacerşUi’’ interpretata de
zarzavaturi
actorii Teatrului de Stat ..Valea
şi zarzavaturi
(pag. 3)
Pentru îmbunătăţirea muncii di Jiului” în fata autorului ei (pag. 2) obţinem recolte bogate de legume
recţiei regionale A .D A.S (pag. 2)
Să dăm toata atenţia alegerilor or — Lumina culturii pătrunde peste tot
Mai multa alentie activităţii din ganelor sindicale (pag 3) (pag. 3)
Anul VI. No. 21 (357) duminică 14 martie 1954 4 pagini 20 bani
Mai multă atenţie încheierii contractelor ■"«nimtii amlr»
pentru cultivarea de legume şi zarzavaturi
Hotărlrea plenarei lărgite a C. C. al contract pentru a cultiva legume pe o
P.M.R. din august 1953, cu privire la dez suprafaţă de 5,30 ha. De asemenea înto-
voltarea economiei noastre naţionale şi ri văirăşiţii din Timpi au contractat cu coo FABRICA DE PRODUSE LACTATE DIN IN FUNCŢIUNE
dicarea buneistâri materiale a calor ce perativa suprafaţa de 3 23 ha.
:
muncesc, pune ca sarcină de frunte spo Cu toate aceste realizări insă, in unele Zilele trecute a avut loc inaugurare* se cultiva grija faţă de produsele fabri
rirea producţiei in agricultură. O atenţie raioane, comune şi soite s-au manifestat fabricii de produse lactate, din Sirnem. cate.
deosebită trebuie acordată in acest scop, — şi se mai manifestă încă şi acum — Dotată cu un utilaj modem primit din Tinerii Ungvari Gheoghe şî Mureşan
acum in parioada muncilor agricole de lipsuri serioase in vederea încheierii de Uniunea Sovietică şi din ţările de demo Valen^n de la sein <fe recepţie a laptelui,
primăvară, măsurilor pentru ppcrlrea pro contracte de către unităţile cooperatiste craţie populară, fabrica poate aproviziona sînt primii care constată calitatea laptelui
ducţiei de legume şi zarzavaturi şi în spe şi aprozar cu cultivatorii şi producătorii in bune condiţiuni oamer<ii muncii din re Materia primă trebuie să fie de calitate
cial organizării zonelor da producţie le do legume şi zarzavaturi, deşi au fost giunea nca9tră cu produse Lactate, în spe — spun dînşii Acordîndu-ni-se încrede
gumicolă in junii oraşelor şi centrelor trasate sarcini precise şi concrete prin cial ou Lapte şi smîntîna pasteurizate. rea de ■} face recepţia laptelui, noi ţinem
muncitoreşti hotărîre, cît şi de către Comitetul execu La inaugurarea ca a avut Ioc în ziua cent în primul rînd ca acestea sa nu con
Un rcl de se?mă în organizare* unei tiv al sfatului popul-ar regional, de felul de 8 martae, a. c., au participat muncitori ţină cieeit minimum de -icizi, altfel, în
puternice baze legumicole îl au unităţile cum vor trebui să mvncească organele din Simeria, reprezentanţi ai Ministerului treaga cantitate de lapte se va altera şi
cooperatiste de aprovizionare şi desfacere, contractuale pentru încheierea de con Industriei Alimantara, Comitetul Central nu va mai prezenta alimentatui-antidot
unităţile O C L. Aprozar şi întreprinderile tracte, totuşi, ele nu sînt duse la îndepli al sindicatului din industria alimentară, şi de păstrarea sănătăţii celor ce muncesc".
fruct export, care în perioada actuală vor nire din cauza atitudinii de nepăsare şi al organizaţiilor P.M.R sl sfaturilor popu Pentru a asigura calitatea superioară a
trebui să dea o mare atenţie încheierii de ignorare a mâni’-'tor luate. Asemenea ati lare din raicnul Hunedoara produselor, întregul proces de producţia
contracte cu producătorii pentru a cultiva tudine se manifestă în raionul Haţeg, In cuv'ntăridc lor, vorbitorii au arătat este mecanizat. De la strecurarea laptelui
legume şî zarzavaturi. unde comandamontul valorai legumicol şi Importanţa ce o prezintă noua întreprin şi pînă la depozitarea lui „tancul izoterm"
Consiliul da Miniştri al R P.R. prin ho- U R.C.A.D, nu au luat nici o măsură în dere p-jr.tru creşterea nivelului de trai al circulaţia este automată Controlul tem
tărîrea sa cu privire la îmbunătăţirea sis vederea încheierii de contracte pentru cri or ce muncesc. peraturii produselor pasteurizate, tempe
temului de contractare a legumelor, se cultivarea legumelor şi a zarzavaturilor — Nu trebuie să consideram că laptele ratura şi presiunea aerului, precum şi pre
minţelor de legume, fructelor şi strugu Tovarăşul Roman Iorn, directorul agev- eeupă un loc secundar in industria ali siunea aburului ce încălzeşte laptele la
rilor de masă, asigura produc o teri lor accopului nu a participat nici măcar la mentară a spus tovarăşul Pîrvu Florea, temperatura de 85—90 grade, se urmăresc
contractanţi o scrie de stimulente ce duc şedinţa de defzlcare a planului legumicol director genercl în Ministerul Industriei de la tabloul de comanda care imprimă
la ridioarea cantitativă şi calitativă a pe 1954, mai muil/t oa atît, nu are nici Alimentare. In ţara noastră, voi* mai lua pe o coală de hîrtie toate variaţiunile din
producţiei. plan de muncă pe trimestrul I al anului fiinţă asemenea întreprinderi, unele sînt circuit.
Ţinînd cont de prevederile hotârîriî, or 1954, după care sâ muncexscă cu întreg în construire cum este combinatul de pro In vederea păstrării laptelui pasteuri
ganele de stat şi cooperatiste trebuie sâ aparatul pe oare îl are in sectorul valo duse laot'ite din Baia-Mare şi o fabrică zat în bune condiţiuni, vasele în care se
sprijine ţărănimea muncitoare din zonele rificării. Un asemenea exemplu este şi in Regiunea Autonomă Maghiară — care respectarea procesului de producţie, lup- Fabrica, pe lingă secţia de pasteurizare. transportă de la fabrică la consumatori,
de aprovizionare a oraşelor şi centrelor tovarăşul Gavriiliţă Victor şeful serviciu prin produsele lor vor asigura creşterea tind pentru folosirea din plin a utilajelor mai este prevăzută cu o secţie de untărie se desinfectează cu ajutorul unui aparat
muncitoreşti pentru a cultiva legume şt lui achiziţii, care in loc sâ se deplaseze sănătoasă a copiilor noştri". Cei prezenţi au vizllal &poi lubrica şi au care va intra in funcţiune în curînd. De cu aburi, înlăturindu-se astfel posibilita
zarzavaturi şi pentru a încheia cit mai pe teren şi să se ocupe de munca de a- Din partea Comitetului Central al sin primit unele lămuriri in ceea ce priveşte la 1 aprilie a. c., vor începe lucrările de tea incuibării microbilor patogeni
muLte contracte în vederea cultivării şi chiziţii, stă toată ziua în birou cu na dicatului din industria alimentară a luat fazele prin care trece laptele pentru a fi construcţie a corpurilor anexe, care vor Laboratorul este înzestrat cu tot apara-
livrăfii acestor produse. sul în hirtii. Asemenea metode sînt prac cuvîntul tovarăşul Blcto Romi. pasteurizat Laptele şi smîntina sînr a- cuprinde. blocul administrativ şi garajul ta.jul necesar controlării şi verificării ca
La încheierea contractelor cu unităţile ticate şl de referenţii tehnici cărora le — Plenara lărgită din august 1953 — duse de 13 centrele de colectare cu ca De asemenea, se va termina şi lucrările lităţii produselor, Fabricaţia se face în
socialiste din agricultură, cit şi cu ţă revine sarcina să se ocupe de contrac a spus dinsul — a pus în faţa noastră mioane, în vase bine închise In labora de la secţia de brînzărie. mod ştiinţific de către muncitori specialişti
ranii muncitori ou gospodării individuale, tări. Astfel se explică faptul de ce în ra- saroina principală a îmbunătăţirii condi torul fabricii se controlează gradul de După cum se vede, fabrica nu se va veniţi de la alte întreprinderi de produse
organele cooperatiste cărora le revine a- iamrl Haţeg sînt numai 3 ha. contractate ţiilor de trai a celor ce muncesc Pentru aciditate şi procentajul de grăsime al la-p* mărgini la clădirile existente şi se va dez lactate din ţară, cu o bogată experienţă
ceastă sarcină, trebuie să arate fiecărui cu cultivatorii pentru a produce legume a ne aichita cu cinste de sarcina aprovizio telui, după care urmează procesul de pas volta neîncetat Tornind la muncă în noua in această ramură Este de relevat faptul
cultivator avantaglile şi veniturile de care şi zarzavaturi, cu toate că ei sînt dornici nării muncitorilor cu lapte pasteurizat, teurizară fabrică, — rrd al regimului nostru demo că aici lucrează în majoritate tineri care
se bucuri în urma încheierii contractului. de a încheia contracte. este necesară o bună gospodărire a fa Prin pasteurizare se înţelege încălzirea crat popular — colectivul de muncă este au dovedit din primele zile voinţă dîrză
Exemiple grăitoare în această privinţă sînt Faţă de lipsurile ce se manifestă in bricii, intensificarea întrecerii socialiste laptelui la o temperatură de plus 85—30 hotărit să îndeplinească sarcinile ce-i re- de a muncii pentru o producţie sporită
rezultatele obţinute de cultivatorii din a- munca agevacoopuilui Haţeg, conducerea în rîndul personalului şi stimularea celor grade, urmat de o răcire bruscă la plus .vin în cadrul aprovizionării cu produse şi de bună calitate.
nul trecut, care încheind contracte cu U R C A D. Deva, oît şi comitetul raional marituşi. 3 grade, cu scopul de a distruge toţi mi lactate a celor ce muncesc. Deocamdată, se pasteurizează numai lap
unităţile cooperatiste şi de stat, au reali de partid Haţeg, trebuie să tragă aspru Mulţi muncitori şi-au luat angajamen crobii. Procesud de pasteurizare nu nimi Aspectul curat al interiorului, personalul tele şi smîntîna, dar după ce se vor ter
zat venituri însemnate de bani prin valo la răspundere pe acei ce se fac vinovaţi tul că vor muncii cu dragoste şi tragere ceşte insă vitaminele hrănitoare cum se de murjcă îmbrăcat în halate de un alb mina şi celelalte lucrări se va trece la
rificarea produselor. Un asemenea exemplu de nerespeotarea şi ducerea la îndeplinire de inimă pentru îndeplinirea planului şi întâmplă în cazul fierberii obişnuite. imaculat iţi întăreşte convingerea că aici fabricarea şi a altor derivate.
este: gospodăria agricolă colectivă din a hotărîrii partidului şi guvernului.
Cistei, care prin livrarea şi valorificarea Lipsuri serioase în munca de contrac
legumelor şi a zarzavaturilor a realizat tări pentru cuflti'varea legumelor şi zarza Şi-a îndeplinit planul pe anul i955 Au început munca pe ogoare
un venit de peste 120 mii lei. vaturilor se manifestă şi în raionul Brad,
In sectorul de tineret al minei Petn- sl-nhanovistu) Kibedy şi ort-aoii sai: No- Pămintul negru, aburind încă sub ra ţatul in mustul zăpezii. De aceea eî au
Venituri însemnate de bani au realizat unde abia s-a realizat 10 la sută din pla la, lucrează brigada condusă de stahano- taraş Co'lcrmn, Miclcş Pavel, Kibedy An zele calde ale soarelui de primăvară, în
şi ţăranii muncitori cu gospodării indivi nul de contractări la legume şl zarzava şi ieşit la muncă pe ogoare
vistul ■ Kibedv Adalbert. ton, Kadar Grigoro, Debreti-n Alexandru, deamnă parca p? ţăranii muncitori să în In fruntea.eeâor care au început munca,
duale ca: tovarăşul Dădirlat Alexandru, turi. La fel şi în raionul Sebeş contrac
Muncind organizat şi aplicind in mun Moldovan Iosif, Eodo Francisc şi alţii, au ceapă - muncile pentru o recoltă bogată se află ţăranii mijlocaşi Sas Alexandru
din Miceştî raionul Alba, -Curui Ioan din tările de legume sînt neglijate reallrin-
ca sa metoda sovietică de înaltă tehnici fost întâmpinaţi do către numeroşi mi Asoultînd de sfaturile primite de la şi Manta Nicolae, primul a arat pină în
Stretea, Raita Petru, Tămătaş Ioan, Po- du-se din plan numai 12 la sută. In ra tate a graficului ciclic, slahanovistul Ki neri, muncitori, tineri utemişti şi o de tehnioieni şi de cele pe care le oi tis eră
pclţi Alexandru din Hârău şi alţii, care ionul Alba, deşi sînt mari posibilităţi de prezent un ha şi a insămînţat 50 arii de
bedy Adalbert a reuşit ca lună de lună legaţie de pionieri pentru a-i felicita in diferite broşuri la biblioteca sătească, orz, iar al doilea a arat un ha Tot prin
au inchî'iat anul trecut contracte cu coo a cultiva legume, totuşi planul de contrac să-şi depăşească cu mult normele fixate în urma. realizărilor obţinute în prcducţie. ţăranii muncitori din comuna Hăşdat au tre primii care au ieşit- la cîmp sînt şi
perativele pentru a cultiva legume şi zar tări abia este realizat în procentaj de
Pe luna februarie, de exemplu, Kibody In această zi de 4 martie, zi de neuitat înţeles că o condiţie principală pentru ob ţăranii muncitori Gal fi Dionisie şl Raţ
zavaturi. 27 la sută. O lipsă serioasă în ce priveşte Adalbert împreună cu brigada sa şi-a de pentru minerii brigăzi: stahanovistului ţinerea unei recolte bogate este însămîn- Matei.
Şi în anul acesta, acolo unde organele realizarea planului la corlractlri 6 au păşit normele cu 92 la sulă Kibedy Adalbert, harnicii mineri rapor
loczle de partid şi de stat au acordat a- preşedinţii cooperativelor, care nesecotesc
In prezent această brigadă lucrează la tau cu mîndrie partidului că şi-au înde Ţăranii individuali iniţiază întrecerea
tenţia cuvenită încheierii de contracte, această sarcină ce le revine Un aseme galeria da cap a stratului 5 din sectorul plinit sarcinile de plan pe anul 1955
rezultatele sînt mulţumitoare. In comuna nea exemplu este tovarăşul Ciobu Vasile de tineret. MORARU MARIA patriotică
Hărău, satul OhimLndia, cu ajutorul de preşedintele cooperativei din Teiuş, care In ziua de 4 martie la ieşirea din mini, corespondentă voluntară
putaţilor sfatului popular comunal, Tulea deri are posibilităţi mari neglijează în Grija manifestată de partid şi guvern Şi ca întrecerea să dea rezultate bune, in
Albuţ şi Susan Miron, care au populari cheierea contractelor cu producătorii. Oamenii muncii din întreprinderi sprijină faţă da ţăranii muncitori cu gospodării chemarea pe care a trimis-o a trecut cu
zat avantajele pe oare lc acordă hotă- In vederea aprovizionării oraşelor şi individuale faca ca aceştia să depună grij“ obiectivele: terenul îngrăşat cu gu
rirea cultivatorilor de legume, într-0 sin centrelor muncitoreşti cu legume şi zar începerea campaniei agricole de primăvară tet mai multă rivnâ în executarea la timp noi de grajd, arătura executată in bune
gură zi s-au ocntnactat de către culti zavaturi şi a realizării planului de con şi în bune condiţiuni a lucrărilor agri condiţiuni, sămînţa introdusă in pămint
vatori suprafaţa de 3,50 ha. cu coopera tractări, este necesar ca unităţile O.C.L. Ca expresie a strinsei a'lianţe din/tre avut şi tehnicienii VIad Nicolae, Gheor cole. să fie selecţionată şi tratată, graparea te
tiva pentru a cultiva şi livra legume şi Aprozar şi cooperatiste să treacă de ur muncitorii fabricilor şi uzinelor regiunii ghe Nicolae şi alţii. Tovarăşul Făget Iulian, ţăran mijlocaş renului după arătură pentru a rupe scoar
zarzavaturi. In comuna Vinţul de Jos, to genţă la o mai bună organizare a muneM noastre cu ţărănimea muncitoare, un grup Cu cîteva zile în urmă membrii gospo din satul Mînărău comuna Răcăştie raio ţa pămîntului şi pentru a păstra umidi
varăşul Voju Nicodim vicepreşedinte al în vederea încheierii de contracte cu cul de muncitori de la întreprinderea cons dăriei agricole colective din Sintandrei au : nul Hunedoara. în ziua de 9 martie dis
cooperativei, sprijinit de organizaţia de tivatorii. De asemenea trebuie să ia ma trucţii met alice din Hunedoara a confec trăLt clips ds adevărata sărbătoare: o ds- de dimineaţă cu toate pregătite, a ieşit la tatea în teren şi ca încheiere a campaniei
partid şi de deputaţii comunali a reuşit suri de urgenţă şi să se afişeze in fiecare ţionat din deşeuri pentru colectiviştii gos legaţe de muncitori se prezentase să le arat. El vrea să cîştige întrecerea cu ţă agricole de primăvară, .terminarea aces
sâ contracteze cu cultivatorii suprafaţa comună şi sat, la loc vizibili contractele tip podăriei agricole colective „Viaţă Nouă" predea darurile, rezultat al muncii lor ranul mijlocaş Florea Ioan din satul Boj. teia în perioada fixată.
de 9 ha. Printre locuitorii care au înche ce se închciie în/tre cooperative şi con din Sintandrei, o seamă de scule şi unc-lta voluntare
iat contracte se află tovarăşa Binder Zoia tractanţi, rit şi extrase din hotărîre care agricole printre care: trei grape, o prăşi- Luînd cuvîntu). din partea muncitorilor Contractări de legume şi zarzavaturi
ou suprafaţa de 0,75 ha., Dan Gheorghe să cuprindă avantaj iile ce se acordă pro tcare pentru porumb, un tăvălug, douăzeci tovarăşul Vall-ier Liviu, preşedintele comi
0,58 ha. şi alţi ţărani muncitori care au ducătorilor contra etan ţi de legume, fructe greble, şase stropitoare, ş?se găleţi, apai tetului de scoţie,' a urat colectiviştilor de In vederea bunei aprovizionări a oame Printre aceştia se numără şi tovarăşii:
un însemnat număr de târnăcoape şi sepe plin succes in muncile ce vor întreprinde nilor muncii cu legume şi zarzavaturi, Olaru Ioan, care pe o suprafaţă de 0,60
livrat şi anul trecut legume cooperativei şi struguri de masă.
şi o trusă complectă pentru reparatul odăiţă cu sosirea primăverii, rod îmbelşu unităţile comerţului de stat şi coopera ha va cultiva varză, ridichi de lună şi
pe bază de ccntrad. Rezultate frumoase Comitetele executive şi deputaţii sfa
uneltelor gat pe ogoarele pe care ei le lucrenză tiste din raionul Orăştie. încheie tot mai cartofi de vară; Caraşcă Pavel oare a
in munca de contractări s-au obţinut şi turilor populare, au datoria să sprijine
Cu mul-tă dragoste au lucrat la cele a- cu atîta dragoste şi pricepere multe contracte cu ţăranii muncitori, pro încheiat contract pentru 0,40 ha. cu varza
in comuna Ighiu. Printre ţăranii oare au organele cooperaţiei în încheierea con
râtate muncitorii din brigăzile ccnduse Tovarăşul Andreşol Stalian, preşedin ducători de legume, şi zarzavaturi şi cu şi Bucur Iosif cu 0,3 ha. cu varză şi roşii.
încheiat primii contracte se numără tova tractelor.
de tovarăşii: Buzea Gheorghe, Eîrîea Iu tele gospodăriei agricole colective „Viaţă gospodăriile agricole colective. Astfel, Gospodăriile agricole colective din Pri-
răşul Balşa Traiam oare a contractat o Organizaţiile de partid sînt datoare să lian, Bote Balint, Alic Avram, Argeşan
suprafaţă de 0,50 ha. şi Moise Mie care desfăşoare o largă muncă politică de lă Gheorghe şi Kadar Gheorghe O însem Nouă" a mulţumit muncitorilor pentru a- Agevacocpul a încheiat numai în ccmuna oaz şi Şibot au încheiat contracte cu A-
de asemenea a contractat suprafaţa de murire in rîndul ţăranilor muncitori din nată contribuţie in confecţionarea daru jutorul şi sprijinul ce-l dau gospodărie; Aurel Vîaicu 72 contracte cu ţăranii mun gevacoopul pentru cultivarea a cite 2,50
0,47 ba Ei s-au angajat ca în cultivarea comunele din jurul oraşelor şi centrelor rilor pentru colectiviştii din Sintandrei au pentru ca aceasta pe zi co trece să devină citori cu loturi individuale pentru o su ha. cu varză, cartofi, roşii, castraveţi şl
legumelor să obţină producţii sporite şi muncitoreşti pentru a cultiva legume pe tot mai puternică şi mai înfloritoare. prafaţă de 27,9 ha. alte legume şi zarzavaturi.
să fie printre primii din comună care ver bază de contract, sâ instruiască agitatorii
livra zarzavaturi şi legume cooperativei. în aşa fel ca ei să poată arăta limpede ♦ FRUNTAŞ! IN SPORIREA PRODUCŢIEI AGRICOLE *
O grijă deosebită faţă de aproviziona fiecărui ţăran muncitor avantajiile mate
rea centrelor muncitoreşti cu legume şi riale pe care le ane dacă cultivă legume
zarzavaturi au manifestat gospodăriile a- şi zarzavaturi pe bază de contract.
gricole colective şi întovărăşirile agricole Uniunea regională a cooperărivelor de a-
care au fest primeJle la încheierea contrac p:ovîzicnare şi desfacere, trebuie sâ or
telor pentru cultivarea acestera Astfel, ganizeze un control sistematic, pe teren
gospodăria agricolă coleotivă din Cistei a pentru a vedea felul cum se duce munca de
contractat suprafaţa de 2,15 ha. grădină contractări şi felul cum se face aprovi
irigată. Gospodăria colectivă din Şibot a zionarea cooperativelor comunale şi să
contractat. 2,50 lva. La fel şi întovărăşirea teni cu seminţe şi materiale necesara
agricolă din R ap oltul Mare a încheiat construirii răsadniţelor.
Li s-a decernat Steagul Roşu de producţie
Hotârivule plenarei lărgite a CC al du-se in fruntea celorlalte secţii, din ca
P.M.R din august 1553, au constituit pen drul Filaturii, faot pant.vu care şi-au
tru muncitoarele de la Filatura Lups-ni un primit bine meritata răsplată: li s-a de
însemnat imbold în munca ce o depun, cernat Steagul Roşu de Froducţie
pentru a da oamenilor muncii tc-t mai întrebuinţând in mod creator metoda
multe fire şi de bună calitate. Fiecare sovietică a Antcnir.ej Jandarova (de pre
secţie, fiecare muncitoare în parte şi-a dare şi preluare a maşinilor din mers), un
însemnat număr de munoiteare din sec
dat seama că succesul depinde de felul
ţia răsucit îşi îndeplinesc şi depăşeş: pla
cum se organizează munca, se aplică me
nul de prcducţie. Astfel în ziua de 5 mar
todele de muncă înaintate şi de voinţa cu tie, tovarăşa Rusan Maria a obţinut o CÎLNICIANU IOAN ILIE IOAN GHIŞGIU VASILE MUNTEAN TEODOR
care se duc la îndeplinire angajamentele depăşire de 188 la sută, Rogoz Şofronia Ţăran muncitor cu gospodărie indi Ţăran muncitor cu gospodărie indivi
Ţăran muncitor cu gospodărie indivi Ţăran muncitor din comuna Cilnic,
luate Tl la sută, iar tovarăşa Bilahcrca Elisa- viduală din comuna Gîrbova, raionul duală din comuna Ciugud, raionul
Sebeş, muncind pămîntul după regu duală din comuna Pianul de Jos, ra raionul Sebeş, ap lichid metodele Alba, a obţinut la ha. griu 2250 kg.,
Muncitoarele secţiei răsucit, ţinînd sea beta 145 la sută. Depăşiri peste 100 la sută
lile agrotehnice avansate, a obţinut ionul Sebeş, a reuşit să recolteze ştiinţifice agrotehnice, a obţinut 3050 porumb 253i kg., roşii 1LOOO kg. şi
ma de toate ac&stea, au reuşit să obţină au mai obţinut şi tovarăşele Suciu Ra-
25.257 kg. sfeclă de zahăr la ha. 20 000 kg cartofi de toamnă la ha. kg. porumb boabe la ha. varză i S 000 kg
realizări din cele mai frumoase, siituîn- veica şi Llotaş Ana