Page 10 - 1954-04

Pag. 2 DRUMUL SOCIALISMULUI Nr. 28

Sporirea producţiei agricole — sarcină de seamă

a oamenilor muncii din agricultură

Cum am obţinut 4.200 kg. Nu întîmplator am obţinut
Ne aflăm în plină campanie de primăvara Acum.se hotăreşte soarta recoltelor din acest an. Dacă insă-
porumb boabe la ha. mlnfăm la timpul optim tlecare cultură, dacă vom părăsi obiceiurile învechite şi vom lucra pămîntul numai după recolte sporite la cartofi şi
reguli agrotehnice înaintate vom putea Jace din acest an, un an al sporirii producţiei medii la hectar
Gospodăria no2stră colectivă ,,23 August" din Obreja, ra­ Pentru aceasta, este necesar să grăbim muncile agricole, fiindcă durata dc însăminţare a ramas scurta. porumb
Agronomii trebue să explice ţăranilor muncitori de ce e bine să insăminţeze la timp, ce reguli agrotehnice sa
ionul Alba. a luat fiinţă in anul 1950. Din primul an. am reu­
aplice şi cum să le aplice. Organizaţiile de partid şi sfaturile populare, trebuie să mobilizeze toate forţele pen­ In primăvara anului trecut, alături de mai mulţi ţărani să­
şit să obţinem recolte mai rwn decit ţăranii muncitori indi­ raci şi mijlocaşi romini şl maghiari din satul noelru,
tru executarea la timp şi la un nivel agrotehnic înalt muncile agricole din această campanie.
viduali dm comună, datorita faptului că am lucrat pâmJntul
ne-am unit pămintui in Întovărăşirea agricolă Ca să obţinem
cu tractoarele şl am aplicai unele reguli agrotehnice. La înce­
recolta bogate, noi am dat o atenţie deosebită luorăvii pâmin-
put, credeam si noi colealivlştji aşa după cum cred mulţi ţă­
tultu Am îngrăşat terenul bine. Pe fiecare hectar, unde am cul­
rani muncitor» şi astăzi, că producţia la ha ar avea o limită
tivat porumb şi cartofi sm cărat cîte 50 căruţe de gunoi de
de la caro nu s-ar putea trece ori cit ai munci pământul dc
grajd, am făcui ogor de primăvară la o adîncime de 18-20 cm.
bine Dar însuşi faptele noastre ab dovedit ca acest lucru nu
şi am introdus gunoiul sub brazdă Ca să nu pierdem n;cl o
e adevărat Producţii» de cereale nu are limite şi te va putea
picătură de apă ce s-a strîns in tunpui iernii In pământ şl oa
ridica din an In an dacă ştim 1 cum să muncim pămîntul.
să-l ţinem afinat, am gripat terenul Ir» ziua cind am executat
Gospodăria noastră a obţinui anul trşeut o producţie me­
arătura. Am trecut de două ori cu grapa pe tontă suprafaţa
die de 4 260 kgT porumb boabe la ha Cum am reuşit sâ ob­
arată, odaia în lungimea terenului şi apoi în lăţime Astfel am
ţinem această producţie ne mal Intilnitâ pină acum In cemuna
siărimat crestele brazdelor care s-au format la arat. mlrun-
noastră? Io primul rind. am respectat rotaţia culturilor Astfel,
ţmd bine pămîntul
In terenul unde am InsămJnţat porumbul, fusese griu eu un înainte de a insâminţa. am lucrat pămîntul cu prăşitoarea
an înainte Odată cu secerişul, am desmirlştit şt grăpat tere­ — pentru câ nu aveam cultivator — după prăşitoare am dat
nul. Iar toamna l-am îngrăşat eu cîte 15 tone bălegar pulrod
cu grapa lisîndu-1 cileva zile să se aşeze.
la ha., iar apoi l-am arat la adîncimea de 23 cm. Primăvara,
După ce am executat aceste lucrări am însămânţai porum­
nu am aşteptat pină se usură terenul ca să se piardă apa in-
bul şi cartofi». Acestor plante In timpul vegolaţiel, de aseme­
magaimBită In ol 1n timpul Ierni», cum procedam în alţi ani. cl nea le-am dai o ingnjire deosebită Porumbul l-am prăşit fără
la 2-3 zde 'după topirea zăpezii l-am grăpat, apoi.mai tîrziu,
muşuroi, iar cartofa i-am prăşit de 3 ori Astfel, întovărăşirea
am făcut o oultivaţle pe care am grăpat-o imediat, iar după
noastră a cules anul trecut de pe fiecare hectar cultivat, clto
aceasta am însămânţat porumbul cu maşina grăpind din nou
18 500 kgr cartofi şi cile 4 800 Vgr porumb boabe.
terenul Umezeala, lumina, eălduro, acrul, hrana, sini condiţiile fără de care plantele nu pot să trăiască, sâ se dezvolte şt să
Bucurindu-mă de rezultatale muncii In comun, tn primă­
Cam pe la două săptâmini după losămiuţare, pămîntul rodească. Prin îruăminţaiul in cuiburi dispuse In pătrar, «om asigura plantelor aceste condiţii indispensobiie.
vara acestui an. am pornit pe un nou drum care duce sigur
prinsese scoarţă şi apăruseră buruieni Pentru a le disJruge. In clişeu; Inginerul agronom Sălăjeanu Petru, cxpticind ţăranilor muncitori din comuna Şoxmuş cum se /ace însămîn-
spre belşug ş» fericire, pe drumul gospodăriei agricole colective
am dat o grăpâturâ. iar oînd porumbul a avut 3-4 truoze. am ţatul în cuiburi dispuţe In. pătrat şi cum se .îngraşă terenul
făcut prima praşilS In total, am fâout 3 praştie. Intr-o parte In gospodăria colectivă, vom putea aplica pe o scară şl mai
largă regulile ştiinţei agrotehnice, care vor tace să crească şl
a terenului am adunat muşuroi' iar în alta am prăşit fără
muşuroi pentru a ne convinge practic oum e nun bine, f:in- Sporirea producţiei agricole — preocuparea noastră cea mai de seamă mol mult kslşugul în casele noastre Noi sintem holărit» să
aplicăm ta acest an Insămlnţatul porumbului şl cartofilor ta
că mulţi colectivişti manifestau neîncredere in această me­
todă Rezulta luJ a fost că pe terenul prăşit fără muşuroi pro­ A3âturindu-ne angajamentului, mecani­ reuşii sâ folosim întreaga capacitate de staţiune Acest lucru se datoreşto şl fap­ cuiburi dispuse in pătrat, această metodă am auzit-o la cons­
ducţia de porumb a fost cu 1 500 kg boabe la ha mai mare zatorilor de la ..Pcciul Nou" regiunea Ti­ lucru a tractoarelor, astfel norma de lu­ tului că brigada noastră esto în întrecere fătuirea pe ţară cu fruntaşii din agrioulturâ ce a avut loc la
ca pe cel unde am practicat muşuroitul Djd această experien­ mişoara, Irrţpreuni cu cea patru tracto­ cru pe un tractor a fost realizată In nu­ cu toate brigăzii? din staţiune, iar trac­ Bucureşti ta martie La cultura cartofiilor, vom aplica şl
ţă, am putut vedea că In liecare an am pierdut cantltăti uria­ rişti, pontatoiul alimentator şi cu agro­ mai 7 ore şi 33 rrurute In felul acesta, toriştii din brigadă sînt in întrecere in­ metoda Lngrăşirii in cuiburi odată cu plantarea şi vom tasă-
şe de porumb datorită faptului că am practicat muşuroiitul. nomul dfc sector, am anaLzat forţele de fiecare tractor In cele 10 ore; a realizat tre el. Pină în prezent, in fTuntea între­ nlnţa cartofr larovizaţt.
Acum. colectiviştii noştrii niai nu vreau să mal audB de a- muncă de care dispune brigada noastră cita 4 ha de arături depăşindu-şi norma cerii pe brigadă este tractoristul Carol? Pentru cultura porumbului, am ales sămânţa de la mijlo­
ceastâ practică lr\vectută ş» dăunătoare. pentru scurtarea duratei campaniei de de lucru cu 1,10 ha ceea ce înseamnă Vasile care ziinic işl depăşeşte norma cu cul şiiuleţilor pz care am şi pus-o la ineolţire.
Ca să obţinem recolte bogate, noi vom cere în permanenţă
Am mai făcut anul trecut şi o altă experienţă Pe o supra­ InsâmSjvţărl. că zilnic pe brigadă am obţinut o depă­ 25 la sută.
faţă de 3,60 ha leron am aplicat metoda polenizării artificiale Brigada noastră, esto . Inzestrală cu 4 şire de 4,40 ha. adică cit ar L arat încă Noi sintem hotârîli sâ aplicam ps scară sprijinul agronomilor care au datoria să ne ajute ta aplicarea
regulilor agrotehnice Sta tem ho tari ţi ca la cultura porumbu­
suplimentare la porumb Toamna la cules, am putut vedea ca tractoar^ K D 35, pluguri, semănători, urr traclor. largă metodele de muncă avansate ale lui să facem amil acesta poloruzarea <»uplintentară, orelnd un
pe terenul unde am aplicat această metodă, producţia a fost cultivatoare şi alte maşini cu care vom •Graficul orar ne-a ajutat să respectăm tractoriştilor sovietam, cit şi alte me- loc experimental pentru a vedea rezultatele acestei reguli
de 7 700 kg ştluleţl la ha., adică aproape dublă faţă de cea ob­ executa munotle agricole de ţ»rim3varâ ,
ştiinţifice.
ţinută pe terenul uode nu am aplicat metoda polenizării ar- pe tartalele gospodinei colective „Petofi
RAITA PETRU
•iflaUle Şandor" din Deva. . Viaţă Nouă" din Hă-
membru în ccnsiLml de conducere a)
De aci înainte, vom aplica cu încredere ţoale metodele ce râu, precum şt pe tarlaloJe Întovărăşirii
G A C „Viaţă Nouă" din comuna Hârâu
n! le recomandă ştunţa agrotehnică, fkndcă ne-am convins dm agricole dm Sintuhalm şl Viile Noi. Posi­
propria noastă experienţă că pnn aplicarea acestor metode, bilităţile sporirii producţiei agricole la
vom putea să sporim an de an prpducţJa la hectar hectar le-am studiat şl cu colectiviştii şi
BREAZU VASILE întovărăşiţi! de aci Vă/nd pianul de pro­
brigadier de eimp GAC Obreja ducţie al fiecărei gospodarii şi întovără­
şiri in parte noi nc-am angajat ca să
depăşim producţia agricolă planificată la
ha., după cum urmează: la porumb
200 kg. boabe la ha., la cartofi cu I
kg. ia ha. şi la floarea soarelui cu 100
kg. la ha- kg. la ba. şl Ia floarea : . _
edffJ- flitul că în acest am s-a
«l cîPTrf ăces; an s-a
mâi i rar' durata mun-
raal scurtă, ca şef de
ml-am dat seama câ aceste sporuri de
producţie nu le vom putea obţine numai
dacă vom executa însămînţ&rile ta epo­
cile optime şi ta condiţiuni agrotehnice
corespunzătoare. Ajutat de agronomul de
sector, am organizat munca ps brigadă
la arat după metoda grafitului orar. Mîhai execută cui !fnd terenul pentru Insămîn-
(arca porumbului pc ogoarele GAC „Pc lo/i $andor” din Deva
Iată de exemplu felul cum am orga­ Tehnicianul agronom Enc Viorica, de la punctul agricol
nizat munca. Un tractor K.D 35, trebuie Turday, raionul Orăştie. discută cu făranii muncitori despre
să are tatr-o zi calculată la 10 ore de termenii de arai şl Insâmînţat ceruţi de' tode folosite de tractoriştii de la noi din avantajele ce le au, prin aplicarea regulilor agrotehnice Ea
muncă, suprafaţa de 2,90 ho Pentru a agrotehnica, nc-a ajutat sâ respectăm şi ţară, care s-zu dovedit a da rezultata combate cu pricepere metode te «cehi cum sînt; muşuroitul,
Brigada //7-a U.T.M. dela SM.T Alba, compusă din 4
face o experienţă, In prima zl de arai celelalte reguli agrotehnice înscrise în bune în muncă Astfel, vom reuşi şâ e- Îngrăşatul pămîntulul cu bălegar neputrezit, ele.
tractor iţii, dau bătălia pentru o arătură de bună calitate pe
am împărţit liecSrul tractor nmma res­ contractata încheiate cu gospodăriile co­ xeculăm fără intîrzaere muncile agricole Mulţi dintre ţăranii eu care n. vorbit s-au hotărlt să aplice
terenul gospodăriei anexe dc (a Cugir Ei sini, conştienţi da
pectivă, adică suprafaţa de 2,00 ha pen­ lective şl Întovărăşirile agricole din primăvara aceasta; contribuind din metodele înaintate.
/aptul, că de felul cum muncesc pămîntul gospodăriei anexe,
De pilda, ţăranul mijlocaş Lâzăreieu Vtoret din satul Pri-
va depinde huna aprovizionare a cantinelor, cu legume şi zar­ tru a vedea timpul in care. re poale rea­ Prin aplicarea, metodei graficului orar piu» la sporirea producţiei agricole la caz, stind de vorbă cu tehniciană, s-a Hotărlt să Insăminţeze
zavaturi liza această normă brigada noastră a realizat 32 la şută dm hectar cartofii in cuiburi dispuse fn pătrat
In clişeu; tlnărul tractorist Pădeanu Nîcolale conducind cu Prm aplicarea metodei graficului orar planul de araturi pe campanie, deţinind TAranu alexandru
Viorica, arată
tinăra Ene
tovarăşului
in
clişeu,
măesfrif tractorul KD J5. a Inovatorului sovietic Ivan Buncev, am astfel drapelul de brigadă fruntaşă pe Şeful brigăzii » V-a SMT Alba cum trebuie să facă însămînţarea ta cuiburi dispuse ta pătrat. Lâzărescu,
nea, câ un mare număr de (ăraru munoi- Anul trecut, am obţinut paste 4000 kg
tori, folosesc şi acum practica greşită de porumb boabe la hectar. Aceasta pentru Vom însămînţa porumbul îji cuiburi
Pentru cunoaşterea şi aplicarea regulilor a împrăştia pe cîmp gunoiul dc grajd cu că am părăsit obiceiurile băbeşti de lu­
două sâptâmîni înainte de a fi îngropat crarea pâmîntului. Terenul unde am îo- aşezate în pătrat
agrotehnice sub brazdă Gunoiul lăsat în acest fel. săminţat porumbul a fost gunoit ta toam­
îşi pierde puterea de hrănire. ceea ce face nă cu cîte 100 care gunoi la ha., a fost In gospodăria noastră colectivă „Parti­ pentru sămânţă, să fie drepte şl sâ nu
ca solul sâ fie lipsii de îngrăşăminte iar arat adine şi lăsat negrâpat pesle Iarnă. zanii Păcii" dm satul Cistei raionul AJba aibe boabe de altă culoare.
(învăţăminte pe marginea unei consfătuiri) munca depusă sâ nu dea rezultate Vor­ In primăvară l-am grăpat imediat ce s-a porumbul 11 vom insâminţa in cuiburi a- Ca că fim sigur» că porumbul ales
bitorul a arătat ţăranilor muncitori că luat zăpada şi la însăminţare am făcut şezate în pătrat Această hotărâre a fosl pmtru sămânţă este bun. am încercat
In ziua de 4 aprilie, la căminul cultu­ portanţâ are el, iar datoria dumneavoa­
ral din comuna Şoimuş raionul Mia, a a- stră, este de a ne urma sfatul dacă vreţi in terenurile uşoare, nisipoase, trebuie sâ o arătură superficială Piâşitul-l-am făcut luată In urma sfaturilor pe care ni le-a puterea lui de tnrolţjre Proba făcută,
vul loc o consfătuire organizata de re­ ca munca pe care o depuneţi si vă t^ pună gunoi de grajd bine putrezit, iar fără muşuroi, iar copilitul l-om făcut dait tovarăşa Mâbâşeseu, inginer agronom ne-a arătat că porumbul este bun. având
dacţia ziarului „Drumul Socialismului" răsplătită din belşug, adică dacă vreţi sa pe terenurile grele, bătătorite care se li­ de cîte ori s-au ivit pul. însămînţarea ta cuiburi aşezate In pă­ un procent de încolţiră de 97-90 la sută
intre ţăranii muncitori din această co obţineţi sporuri mari de producţie la hec­ pesc de cormanul plugului, se poete pune Mă angajez ca anul acesta sâ Însămân­ Despuerea boabelor de pe ştluleţJ o voim
mimă şl Inginerul agronom de la punctul tar. gunoi şl mai pâlo?, fiindcă prm procesul ţez porumbul şi cartofii In cuiburi dis­ trat. are multe avantaje, printre care şl
agricol La consfătuire, au participa: ţă­ Cum trebuie marcat terenul şi executai Iul de descompunere (putrezire) alîneozâ puse in pătrat, ca astfel, sâ pot obţme 6cela că porumbul Însămânţat astfel, are face aşa cum anală regulile agrotehnice,
rani muncitori fruntaşi in producţie la însăminţatul în cuiburi dispuse in pătrat soluj şl it îmbunătăţeşte structura recolte şi mai mari ca pină aci — a ară­ mai mult aer şl lumină şi poate fol as ; cu 3-4 zile înainte de lnsim/rvţare La
Tovarăşul In-fflner Sălăjea-nu, » vorbit
culturile de porumb ş» cartofi, precum vom vedea la demonstraţia practică pe mal departe despre pregălirex seminţei tat el in încheiere * mal bine substajvţsle hrănitoare din pă- degpuere, vom înflătura boabele de la ca­
Şi mai mulţi ţărani muncitori care nu au care o facem in clmp Acum vă arăt care Bl a orâtat că sămînţa de porumb de la mînt Prm insâmlnţarea In cin bun aşe­ pete
La demonstraţia practică făcută pe te-
cunoscut şl ou au aplicat regulile agro­ este avantajul acestei lucrări agrotehnice capitol gros $1 ştăuleteflul, nu e buni len. inginerul agronom a arătat cum se zate ta pătrat, se foloseşte mai puţină In vederea LasAminţiril porumbului ta
tehnice ta primul rlnd, se poate prăşi mecanizat fiindcă boabele conţin prea multă hrană
Tovarăşul inginer agronom Sălă jean Pe­ dm două direcţii economlsîndu-se astfel 1d dauna colţului, adică colţul e nric Cu marchează terenul pentru insâminţarca ta 'sămînţâ decit la însămînţarea în rinduri timp scurt, am confeoţlonat două marca­
tru, de la punctul agricol, a vorbit ţăra­ bra(e de muncă şl courtîndu-se mult pe­ boabele de la vîrful coceanului de porumb cuiburi dispuse ta pătrat Pe terenul tn- obişnuite toare cu cita 7 dinţi de lemn La o dis­
sâminşat de curtad cu cartofi de ţăranul
nilor muncitori despre mijloacele prin rioada prâşituJul Datorită - acestui fapt se intîmp'ă Invers Ele au colţul marc muncitor Doda Petru, inginerul a arătat Dn alt mare avantaj pe -oare C aven» tanţă de 70 cm., unuil de altul, necesare
care se poate spori producţia de porumb se pol face mal multe praşde. cile 3-4 şl hrană puţină Deci cele mai potrivite ţăranilor muncitori greşeala făcută de a- in urma aplicării acestei motode, este a- pentru marcarea terenului Dc asemeni
cartol» şl alte cereafle la hectar Bl a arătat după nevoie Flecare praşdâ face cit o boabe de porumb pentru sămînţa sînt cele ccsta Iată în ce constă greşeala lui. Pe cela că muncile de îngrijire a porumbu­ am confecţionat 15 plantatoare de mână,
că unul dintre aceste mijloace, esta re­ ploaie bună In afară de aceasta, se fac de la mijlocul ştluletelul Acestea au col­ lingă (aptul că nu a arat terenul la a- lui se pot executa mal bine intr-un Ump automate, care lasâ la flecare cuib cite 3
ţinerea urne za) d ta sol. economii de seminţe, plantele cu o re­ ţii normali şi hrana oecesară dezvoltăm dincimeaode 20 cm,, a îngropat cartofii scurt şi putem folosi pentru aceasta mij­ boabe de porumb.
De aceia, se recomandă ca fiecare ţă­ partizare raţională pe teren, adică sînt lor pină la formarea rădăcinilor numai la 3-4 cm., pe cită vreme ei tre­ O atenţie deosebită, vom acorda lucră­
ran muncitor *ă execute grăpatul de pri­ aşezate la distanţă egală unele de altele Prin întrebările puse ţăranii muncitori buie plantaţi ta adîncimea de 8-10 cm loace mecanizate
măvară a ogoarelor de toamnă, să nu în toate direcţJHe şi astfel pot sâ crească participanţi la această consfătuire âu dn Tot acest ţăran muncitor a dus gunoi Dar nu este de ajuns numai să însă- rilor de tagnjire. Aşa cum arată regulile
mal are primăvara încă odată ogoarele şi să se “dezvolte uniform. Faptul câ sini vedit că stat preocupaţi pentru a cu­ neputrezit pe terenul unde va Insâminţa ml nţ tui după această metodă Pentru a agrotehnice, cind porumbul va avea două
adinei de toamnă — aşa cum se obiş­ aşezate In mod raţional, le dă posibilita­ noaşte ta amănunţime regulile agroleh porumb şl l-a lăsat în grămezi mici. Sub cbţine o producţie sporită ta hectar este trai frunze, U vom rări lâstnd in fiecare
nuieşte ta regiunea noastră Acestea trs- tea să poată extrage ta bune condiţiuni mce Mulţi ţărani munelţori au pus între­ acţiunea vlntului şl a soarelui, gunoiul necesar ca şi tanenul sfi fie bme pregătit cuib două dintre firele cele mai vmjoase
bue lucrate cu cultivatorul sau cu prăsi­ hrana şl apa de care au nevoie. Totodată bări de9piv felul cum trebuie gunnit 'tere­ 3-a iiscat devenind paie goale Dacâ â- In acest scop, noi, tacă din toamoâ am PrâşLftul U vom lace La timp şi la adtn-
toare» de cîte două ori, apoi Să fie gră- lumina, aerul şl razele soarelui, pot pA nul de deal, dacă cenuşa e bună Ca in- cesle pale vor fi îngropate in pămint. in
pate imediat. In terenul pregătit In fe­ (runde în jurul fiecărei plante Toate a- grăşămî<nt. etc. timpul procesului lor de descompunere făcut arătura terenului pe oare-1 vom in- cimUe recomandate de agromânim
lul acesta, trebue însămânţat porumbul şl cestea, stat corvdilii fără de care plantele T.a discuţii, primul rare a luat cuvtatu' vor lua toată apa de care plantele au ne sămîrvţa cu porumb, la o adlodme de Pentru a ajuta porumbului că lege mat
cartofii. InsSmlnţatul porumbului in ogor nu se pot dezvolta Dacă vrem ca plan­ a fost ţăranul muncitor Jula loan lui voie lăcînd astfel ca recolta pe acest te- 22-25 cm. In primăvară, imediat ce a fost bme. sâ facă şi stmleţi îmbrăcaţi cu
adine do toamnă, lucrat primăvara cu tele să crească repede. *â dea roade bo- Mllîton El a arătat că ta această cons­ ron sâ fie compromisă, g timpul prielnic, sm făcut o grăpare pe boabe de sus pină jos, noi vom folosi me­
cultivatorul sau prăşitoarea şl grăpat -ate. atunci sâ le asigurăm acesle con­ fătuire. a aflat un lucru pe care nu l-x Ingiosrul agronom a mal explicat ţă­ toată suprafaţa ogorltâ in toamnă, pentru toda polenizării artificiale suplimentare
pentru a se opri evaporarea apel. a da» diţii de care au nevoie şllut, câ cenuşa e un Ingrâşâmtnt valo­ ranilor muncitori cum trebuie gripate se­ a menţine umezeala. la acest scop ne vom îngriji sâ confecţio­
acolo unde s-a făcui experienţă sporuri Vorbitorul a arătat in continuare, - câ ros penlru teren. mănăturile de toamna, trifoişlile. lucer-
de pesle 300 kg boabe la ha. cnual se pierd milioane mc de xpâ du» Ţăranul muncitor Pasru Pavel a epus nete, etc., care e soiul cu o structurâ bună înainte de a însâmirvţa. vom lucra te­ năm din timp corneturi, un fel de pilnie
O metodă nouă. necunoscută de ţăranii sol. datonlă faptului că ţăranii munoiton că de aci înainte va - şti cum să economi­ şi cel fără de structură, cum trebuie afi­ renul cu cultivatorul sau extirpatorul din carton, necesare pentru strângerea
irvuncitorî din regiunea noastră — a ară­ nu au p&răsvt încă prostul obicei moşte sească apa din sol. cum sâ îmbunătăţească nat soţul pentru dorirea apei, etc Pentru a obţme o recoltă bogată, este prafului de polen de pe spicele, de po­
structura solului şi cum să folosească gu­ *
tat. inginerul agronom — este insâminţa nit de la bâtrinl, de a prăşi porumbul necesar sâ facem şi selecţionarea semin­ rumb, care-l vom scutura pe mâtasa po­
noiul dc grajd ca îngr^şâmînt Ţăranii muncitori participanţi ta cons­
lui porumbului Şi cartofilor in cuiburi cu muşuroi Aceasta, e o practică ’ gre­ Txranul murgilor Munloanu Teofil fătuire $I-3U manifestat interesul de a ţelor In gospodăria noastră coleotivâ, s-au rumbului.
dispuse în pătrat. Datoria noastră, a a- şita care duce la scăderea producţiei, de fruntaş în producţie la culb.'rile de parumb aplic 1 » in practică colo Învăţate $' de a ales pen.ţru sîmlnţă şiruleţ» man. cu for­ STLVAŞAN AUREL
grcnomHoT este de a vă învăţa cum sil fa- porumb şi de aceia trebuie să fie pără­ şi eartcfi a vorbii despre experienţa lui antrena şi pe alţii să facă la fel in sco ma cilindrică, bine uscaţi şi sănătoşi Am brigadier de cîmp GAC „Partizanii
ceţ» insâmtaţatul In acest fel şi ce im sită ou desăvîrşire A arătat de aseme­ in cultivarea acestora. ■ pul de a mări producţia agricolă căutat ca rindurrle şriuleţilor folosiţi Păch” — OlsleJ