Page 11 - 1954-04

Nr. 28 DRUMUL SOCIALISMULUI P«q. 3

PE T E M E A C T U A L E T R I B U N A I N O V A T O R U L U I
Ce se întâmplă în unele sate din raionul Ilia Contribuţia mea ia dezvoltarea tehnicii
Camp»n-a ds însămînţâri este In toi In că ei nu văd toate aceste lucruri ne la tul popular raional şl nu slnt trimise 1»
încă d*n anii trecuţi, am observat că
satele regiunii noastre, mii d® ţlr»ni locui lor S-ar spune că aceasta se nu­ eate unde se simte nevoia de als Dar In timp de Iarnă presiunea aerului com­ turii In radiatorul de trecere Prin aceasta ţiei de eemprejoare a crescut cu 33 m 3
a fost posibil ii ridic tcmcarzlura acru­
muncitori lucrează din zoii si plnâ in meşte miopie Da. fireşte miopie politică (aţă de atitudinea lipsită de simţul răs­ primat cu care ,slnl alimentate uneltele lui, la trecarsa prin rzdijtor, ds la S u de aer pe minut, adică mina a primit in
plus 79 200 m 1 aer comprimat In 24 ore
noapte pentru a termina la timp şi In punderii care s-a cuibărit la sfatul popu­
Broşuri dosite de peste pneumatice in mina ncastră, este «că­ C Iz r 40’ C, temperatură admisă şl lo- Această cantitste asigură buna funcţia-
buna condiţlunl Ins&mlntârile. In multe lar raicnal. ruci Comitetul raional de
două săptămînî zută, iar debitul compresorului este Insu­ lcsită In zii® călduroase de vero. azr care r.ire a instalaţiei in subteran, aduetnd
late organizaţiile de bază desfăşoară o partid nu a făcut toiul pentru a stîrpi ficient, cauziad prin aceasta greutăţi în era absorbit «i comprimat de citi® in­
vie s» susţinută activitate politică, lămu­ La sfatul popular al comunei Brfini*ca din rădăcină această boală a nepăsării extracţia cărbunelui. stalaţia de înaltă presiune a eemprosaru- totodată o economi® întreprinderii, de
313 000 lift pe timp de 6 Juni — socotind
rind pnn toate mijloacele masele de ţă­ intr-umil din sertarele biroului la csre-şi birocratice. însuşi tovarăşul Moc&nu Pe­ lul $1 tnmis !n ccnducts ds refulare, lunile frijurcase Pantru această perfec­
rani muncitori să rupă cu practica înve­ petrece zilele tovarăşul Tomuţa, vice-pre- tru. şeful secţiei de propagandă şi agita­ Cdatâ cu începerea iernii trecute pcr.îru consum ţionare, am fost recompensat, in urma
chită a lucrăm pâmîntului după metodele şed/rtele Comitetului Executiv, locţiitorul ţie a comitetului raional nu se interesează cazul s-a repetat, fapt care m-a pus In Prin sces* prccedeu, minerii primase calculării economiilor cu suma de 9 117
Înapoiate şi să aplice noi metode ştiinţi­ preşedintelui, stă de mai bine ds două şlp- de felul cum este difuzată cartea la sate. situaţia de a mă gind: serios la această aerul comprimat eu o temperatură mai leî.
fice. veruiicate si confirmate de fapte de ifimini un pachet cu broşuri trimise de mamfestind lipeă de răspundere şi de se­ preblemâ Am inceput să mă documentez ridicată, producir.du-se şi o acăti-cre a
rezultatele obţinute sfatul popular raional Nimeni nu J-a riozitate faţă de sarcini folosind în această direcţie literatura teh­ greutăţii specific» a aerului fată de cea Din aplicarea acestei Iniţiative rezultă
gtndit că ele trebuie difuzate tmpache- De asemeni, tovarăşa Grosu Florlca, nica sovietică şi in special lucrarea lui o serie de avantaje ; mina este asigurată
Unde domneşte lipsa de răspundere tite frumos intr-un afiş despre creşterea şef al secţiei culturale al sfatului popu­ A. L. Ilicev „Instalaţii pneumatice mini­ edmlsă. şi deci o scădere a consumaţiei pe timp de iarnă cu aer comprimat su­
Intr-o cameră întunecoasă din localul animalelor. irJtlativâ care de altfel apar­ lar raional, a îngăduit ca sub ochii et. ere". de unde am extras învăţăminte pre­ de aar comprimat in greutate, deşi ccn- ficient. .ivind aceiaşi instalaţi® ca in tim­
sfatului popular din comuna Şolmuş, a- ţine Conutetuml Executiv al statului să stea mai multe zile La sfatul popular ţioase înarmai cu această documentare s'jrr.ul in volum rimine acelaş Consu­ pul verii. Iar in c&2 de defectare a unui
lâtun de un butoi de petrol, două sal­ popular raional, pachetul ar mai fi stat el raionului un mare număr de broşuri am căutat sfi o pun In aplicare, odată cu maţia fund mai redusa, s-a ajuns la re­ grup din instalaţia d« compresoare, pre­
tele. nişte resturi de blcicleîă care şi-au încă mult şi bine la întuneric decâ nu ar şi afişe, firi sa ia masuri de difuzarea Incapwea iernii cind temperatura scăzută zultatul ca instalaţia de compresoare sfi siunea se poate mal uşor menţine şl pro­
facă faţă n«®«:t3tilor Pentru ca rezul­
trăit traiul, stau împrăştiate pe zidul In­ fi veoit nişte .străini” să întrebe de e- lor la sate Vina principală o poartă insă reducea simţitor şi presiunea aerului com­ tatele să (ie cît mai favorabile, am pro­ porţia ds apă condensata pe conductă
terior de la geam, prăfuite de vreme, mal xîslenţa lor. In altă cameră, după un du­ tovarăşul Chiciudeanu Ican. preşedintele primat Am prezentat propunerile mole pus izolarea rezervoarelor tampon, acea­ este redusă
multe afişe, pilcuri cu foto-montaje ei lap. un sul de afişe „asortate” erau „puse Comitetului Executiv al sfatului popular ccnd'Ucerli întreprinderii, care la început In această acţiune, pe lingă sprijinul
reviste, despre agricultură, creşterea vi­ bine" de către tovarăşul Gtndae. secreta­ raional şl membru tn biroul comitetului a avut îndoieli, dar în urma insistenţelor sta pentru a se pierde dt mal puţin din întreprinderii, un sprijin efectiv am prt®
temperatura aerului
telor. etc rul sfatului, care de asemenea ..a tot raional de partid, care .şi-a netal” In mele am primit aprobarea cuvenită şi Aplicarea inovaţiei male a da*, rezul­ mit din partea tehntoientlor de la servi­
In întreaga comună şl Sn satele apar­ spus" să se difuzeze broşurile, sau să unul dm carnetele ssle . problema di­ totodată sprijinul apropiat al conducerii ciul electro-mecanic ca tovarăşii: Borodl
ţinătoarei nu exista nici un afij. nici o schimbe gazeta cetăţenească, care-i îm­ fuzării” dar nu a controlat şi deci nu cu­ minei tate încă de la prima încercai® Dacă cu Victor Bredan Iosif şl Kragel Carol pre­
decizie. Toa'.e zac la sfatul popular, Iar podobită şi acum cu articole din fobruarie noaşte modul defectuos, condamnabil, in fată din ce constă perfecţknarea mea : instalaţia de ccmpresoere existente la cum şl dm partea tovarâ^uilul BAaj Fia»
birocraţii de aici se uită Ia ele. aştsytînd şi martie . zxJe în şir „a spus" «i tovară­ care ajung şi sint răspindite afişele şi Ridicarea temperaturii aerului la ul­ roina noastră, presiunea cea mai înaltă rian responsabilul cabinetului tehnic
că... treaeS v-remea. N:d organizaţia de şul Opr.ţa Florea, instructor al comitetu­ hroşuri'le In şalele din raion tima treaptă d® comprimare fără ca ră­ obţinută'a fost de 3 8 atm.. apoi. după a- Inovaţia mea avind drept scop Imbună®
presiunea
a
fast
phc9rea
perfecţionării
bază şj ruci deputaţii raionali, nu sau se­ lui raional, că. ar trebui tăcut cutare cirea cilindrilor compresorului să sufere, lăţirea condiţiilor de muncă In mmă, a
Comitelui raional de partid, are dato­ rldiczlâ la 4.8 atm., fapt care a dovedit
sizat de ace,istă stare de lucruri nsingă- si cutare lucru, dar „propunerile" Iul au fapt care a necesitat o mică modiLcare a fost extinsă I» toate întreprinderile mi­
ria să pună cu desâvîrşire capăt prac­ pe depLm Justeţea propunem mele Tre­
duitS. Tovarăşul Pidureanu Alexandru rămas doar propuneri Ele n-su prins ticii birocratice folosită de unii membn instalaţiei de răcire, constind dm legătura niere din Valea Jiului Trebuie să arăt
instructorul Comitetului raional, a spus v:a(ă pentrucâ Însăşi tovarăşul Opriţa a at săi şi de ur,n lucrători de partid şi separată de restul Instalaţie! a radiate- buie efi remarc că demonstraţia am re- Insă, că in unele întreprinderi ea de pll<ţ}â
mereu să se facă difuzarea. sS se schimb® lăsat să meargă lucrurile de la sine, ne- de sul care se mulţumesc să facă propu­ rului înlermediar de răcire care este In­ peLat-o In două rindurt deoarece uni) la mini Amnoasa. aceasta nu a fost pri­
gazeta cetăţenească, să se instruiască agi­ simlindu-se responsabil faţă de muncă, neri iar apoi să constate cS acestea nu tre partea, de joasă şl de înaltă presiune tehnicienii nu erau încă de acord cu pro­ mită cu satisfacţie, din cauza vederii
tatorii. Dar el a spus aşa „In.general faţă ds lipsurile din sectorul de activi­ a compresorului .Astfel am reuşit să punerea mea strimte a unor tehnicieni
sint rezolvate Lucrătorii ds partid şi de In urma aplicării In practică a aces­
despre toate" $1 nimic nu s-a făcut tate de care răspunde în faţa comite­ stat. nu trebuiesc apreciaţi după vorbe : menţin temperatura normală la Întreaga teia. s-a ajuns la rezultate care au între­ BIRO IOSIF
Chiar nimic tului raional Poate fi de mirare faptul ei după fapte după rezultatele ce le obţin
Gazeta străjuieşte partea dreaptă a in­ că însuşi secretarul sfatului, tovarăşul instalaţie pnn dirijarea voită a tempera­ cut chiar aşteptările; producţia inscela- maistru inovator — mina Petrii a
trării iar pe partea stiagâ. la loc vizibil, Gîndac, a făcut ochi man eind a auzit că în munca practică de zl cu zi. Biroul co­
mitetului raional, greşeşte atunci cind so­
se află o tablă destinată fruntaşillor şi porumbul şi cartofii se seamănă acum In coteşte că îl este admis unul lucrător de Inovaţii în domeniul sudurii autogene
codaşilor la insămînţărl. Pe partea vop­ cuiburi dispuse In pătrat ? Vlce-preşedln- partid să stea zile întregi Intr-o comună
sită în roşu. trebuiau să fie trecuţi frun­ lele, tovarăşul Tomuţi, a auzit dospre a- Problema producerii gazului acstilenic reţele de distribuire a oxigenului In loc Transportarea tuburilor de la fabrido de
taşii iar pe partea vopsită în negru co­ ceas'a însă aşa in treacăt, şi deci. nu-l '5râ să se ocupe ds aceste lucruri. f3râ a frârru-ntat muI1 timp pe sudorii auto- lă se transporte tuburile cu oxigen la Us­ oxigen pe şantiere fără capace de figu­
daşii La mijlocul tablei, stă însă strimb. era nici lui Clară această nu prea compli­ să se simtă prezenţa lui tn comună, fără geno de la ICSH Aparatele portativ® In care loc de muncă, ss construieşte o în­ ranţi. este periculoasă. Ventralele tuburi®
prins intr-un cui, un carton cu margi­ cată metodă pentru un agent agricol să 9e cunoască rezultatele muncii în ur­ care se produce de obicei garai acetile- căpere specială und®> acestea vor fi de­ lor ar putea fl murdărite cu uleiuri shu
ma lui Dar, aceasta, în raionul Ilia se
nile ferfeniţi pe care o mină dibace a care ar trebui să fie primul şi cel mal tntîmplă de multe or». nie. nu dădeau rezultate satisfăcătoare pozitate Reţeaua de distribuţie a oxige­ unsori, şi acestea luînd contaot cu oxi­
scris cu cerneală albastră : „Să grăbim competent cunoscător. Dar dacă broşu- pentru fajotul efi în hala mar* a secţiei nului constă tn construirea a două baterii genul ar produce explozii, saiu ori dtă a-
Insâmintările" §1 ploaia n-a ţinut seama nîle siau închise Intr-un birou, este şi fi- Comitetul raional de partid, trebuie să corvrtrucţli metalice, se simţea nevoie d® a clte 5 tuburi de oxigen aşezate verti­ tenţie li »-ar da tuburilor, atţta timp ott
de acest sfat — bun In fond. dar prost reoc să nu «e ştie. tragă cu toată tăria la răspundere, pe mulţi eudon si deci şi de multe genero- cal De la ordicule ventilator acestor tu­ ele nu au capacele de siguranţă *e pot
expus, zugrăvind cartonul c-j dire albastre membrii săi, pe lucrătorii 'din aparatul intîmpla accidente, rlalipă de* oxigen, lp-
ce ce preling de-a lungul Iul. Si cind te Atitudine indolentă fală de difuzarea său, care nu luptă cu toată energia pen­ toare producătoare de acetiilena In afară buri, porneşte o conductă paralelă cu cea vlrsa şl stricarea ventileloz
aceasta,
s®
defectau
de Ia generatorul de acetrleră. In felul
generatoarele
de
gîndeşti că p® această poartă Intră In fle­ căr|il ăl afişelor tru Îndeplinirea întocmai şi la timp a foarte des şl tn plus el® consumau mari acesta 3e va înlătura In mod sigur peri­ Capacele de siguranţă pentru tuburile
care zl şl tovarăşul BoWoş, preşedintele Sute de broşuri şi afişe. în care sint hotfirfrîlor Numai În acest fel vom reuşi cantitfiţ» de carbid. colul de lov.re a . tubunloT in timpul
sfatului şi secretarul organizaţiei de bază pe larg explicate ţăranilor muncitori, me­ sfi asigurăm succesul deplin a recoltei trambalăril lor de colo. colo prin hală de oxigen ce sa vor construi dmpă noul
si instructorul comitetului raional, tova- todele $1 căde care duc la ridicarea pro­ viitoare. Maistrul sudor BUerman Franciie a re- şi a pcoducerk de accidente In curînd, prototip, nu se mal pot pierde Capacul
lâşul Pidureanu Alexandru Se pare Insă ducţiei la hectar, 3tau zile întregi La sfa­ GH VRABIE zolvat cu succes problema gazulu. aceti- vine înşurubat pe tub şl este asemănător,
lemc După indicaţiile sale «-a construi*, Instalaţia va li-gata. iar acetllena şi oxi­ la vedere cu vechile capace Cînd este
si pus in funcţiune o instalaţie de fa­ genul vor veni in mod continuu la fle­ necesar a se încărca tubul cu oxigen sau
folosirea acestuia din tub. capacul nu se
Industria locală — factor important bricat «az aoebUenîc cu un marş debut care loc de mutei al sudorilor. Biterman, a mal deşunubeazâ. oi ie apasă doar pe un
maistru
sudor
Iscusitul
Gazul pleacă dintr-un generator mare pe
o conductă pinfi ia locul de muncă al construit de curînd un prototip de capace buton aflat In capătul capacului şl aco­
în mărirea producţiei bunurilor de larg consum fiecărui «udor Trebuie menţionat că In de siguranţă pentru tuburile de oxigen sta se desface In două părţi, lăslnd ven-
cursul anului trecut, s-au economisit peste Aceste capace sint necesare tuburilor, a- tiiul tubului liber pentru e fi manevrat
Odată cu dezvoltarea Industriei noas­ prinderea „I C Frimu" a desehis secţii rice necesare asigurării Indeptinlril pla­ 12 tone de carbid. lit Încărcate, cit şl celor goale. Vechil® După folosirea oxigenului din tub. pir-
tre sociadişte s-a crelit şi s-a dezvoltat noi. printre care şl o mezelâne nului global şi p® sortimente. Este nece­ In prezent, p® maistrul Biterman Fran- capace 9a pot pierde (lucru ce s-a cons­ ţJe capacului se pot închide la loc pna-
şl Industria locală Planul oinclnal, pun» sar ca întreprinderile locale «ă lupte pen- tatat deja în mod practic fundcă astăzi
Dar. nu toate sfaturile populare raionale $1
tn sarema organelor locale ale putem de întreprinderile de industrie locală, au în­ trj organizare» unei evidenţe juste, care cite II preocupă problema construiri: une: «e găsesc multe tuburi fără capace) tr-o uşoară apăsare
stat — sfaturile poputora — dezvoltarea ţeles In suficientă măsură să sporească să oglindească realizările obţinute pe lic­
industriei bunurilor de larg consum prin producţia bunurilor de larg consum şl s3 oare loc de producţie. IntensLltoirea T n- Maşini de încărcat cărbune construite de inovatori
descoperirea şl valorificarea resurselor
contribuie astfel Intr-o măsură mal mare treeeril socialiste, precum şl o Juşifi re­
locale, In scopul ndlcârJ nivelului de
la îmbunătăţirea condiţiilor de viaţă ale partizare a braţelor de muncă Tehnica medemă pune la dispoziţia mi­ şină de incfircat au fost mulţumitoare, omidă, fapt care a ingreunat-o şi a fă­
viaţă, material sl cultural al oamenilor
oamenilor munci,* Aceasta se oellndeşte şi Pentm descoperirea resurselor locale de nerilor o serie întreagă de dispozitive de d-ar dezavantajul a fost volumul prea cut-o Imposibilă de transportat pe sui­
muncii
In felul cum ?-a realizat planul de pro­ materii prim® şi materiale, comitetele încărcat, aepenate electric sau cu aer mare al Instalaţiei. înaintarea anevoioasă tori Intrucit maşina îndeplinea celelalte
Datorită muncii creiatoare a staturilor
ducţie pe anul 1953 Unele întreprinderi executive ale sfaturilor populare raionale comprimat, cu rezultate foarte bune. în şi părţile componente numeroase ceeo ce condiţtuni. tovarăşul Madaraş Iosif cu
populare precum si a muncitorilor, in­ cu toate că au avut condiţiile necesare trebuie să organizeze studii, cercetări, locurile unde aceste maşini se pot intro­ s dus ca la prima demontare sfi se piardă întreg colectivul nu s-a descurajat şl in
ginerilor. tehnicienilor şi funcţionarilor «reiate, nu si-au realizat planul De exem­ monografii raionale, etc.. în vederea va­ duce o parte din pisse momentul de faţă studiază posibilităţile
dm industria locală a regiunii noastre
plu întreprinderea locală „Vasile Roaltfi" lorificării acestor resurse Tn minele noastre din Valea Jiului, Faptul cfi construirea acestei maşini nu de avansare a maşinii pe un şaeiu insta­
s-au descoperit şi valorificat o sene de
din raionul Haţeg, care si-a realizat pla­ Problemele ce se du/i In faţa industriei care au un specific aparte faţă de alte a reuşit Intru totul la prunele incercfir». lat pe roţi.
materii prime, materiale şi deşeuri care nul numai tn proporţie de 88 la sută locale cer o pregătire temeinică a cadre­ mine — In special presiuni care reduc nu a descurajat pe inovatorii din Valea
înainte nu erau valorificate Ele au fost lor muncitoreşti ş» iehruca-admi<r»istr»tiv® mult dimensiunile iniţiale ale abatajelor Jiului Acesta a fost un semnal la care La mina Petrcla se încearcă un ase­
transformate în bunuri de larg consum, La nereallzarea sarcinilor de plan ale folosirea experienţei sovietice şi a frun­ — s-a pus o mare problemă in (aţa ino­ au răspuns mai mulţi inovatori La mina menea dispozitiv simplu compus dirvtr-un
contribuind prin aceasta la mărirea can­ unor Întreprinderi a contribuit în mare taşilor fn întrecerea socialistă din ţara vatorilor noştri : problema eonstrulru Lupeni, Petriia. An In oa sa şl Lonea pro­ braţ pe 1 care sint purtate palete articu­
tităţilor de mărfuri pentru satisfacerea măsură şj lipsa de sprijin ce trebuia să late. Tovarăşul inginer Slivilescu Marin
o dea comitetele executive ale sfaturilor noastră Contribuţia tehnicienilor şi a unei masmt de încărcat care sâ îndepli­ blema meeanizăru încărcăm a devenit o cu un colectiv de tehnicieni de la Sovrom-
cerinţelor populaţiol muncitoare do la maiştrilor din industria lccală, trebuie să nească cu succes condiţiile necesare, a- preocupare permanentă a celor mai pri­
oraş® şi sate. populare raionale şi orăşeneşti Comita­ cârbune, a mers şi mal departe El au
tele executive ale oraşelor Petroşani şl fie din ce In ce mai mare. Ei sint lae- dicâ să albă un debit de încărcare Intre cepuţi muncitori şl tehnicieni. Printre reuşit să reducă mişcările adică la miş­
Ca rezultat al muncii patriotice efee- torit mobilizatori şi organizatori al pro­ 13-20 tone/orâ şl o manevrare perfectă alte încercări in acest domeniu, tovarăşul
biate de lucrătorii industriei locale, s-a Alba lulia de exemplu, In loc să sprijine cesului de producţie Stimularea iniţiati­ Se cerea de «semeni «3 dimensiunile ma­ Mâdtraş Iosif, lăcătuş de la mina Am- carea de avans, restul operaţiunilor ne­
reuşit ca producţia să crească în anul dezvoltarea întreprinderilor locale din vei de jos. va face să crească spiritul de şinii tn timpul transportului aă nu depă­ noasa, lucrînd cu un colectiv a reuşit să cesare p® lungul frontului fund simplifi­
raza lor d® aotivitate. le-au făcut de
1CS3 cu 53 la sută faţă de anul 1952. Iar cate prir» două braţe de lungimea frontu­
multe ori greutăţi, utilizind lucrătorii sec­ răspundere a tehnicienilor şl muncitori­ şească 80x80 cm o bucată Iar maşina să construiască o maşină de Incfircat acţio­ lui de încărcare pe care slrvt montate
propunerile de plan pe anul 1954 au cres­
ţiunilor de gospodărie comunală şl Indus­ lor Faţă de toate aceste sarcini, con­ poată fi demontată in 3-4 părţi- nată electrc. avînd o încărcare continuă palete colectoare, ce au rolul de a duce
cut cu 14% faţă d® cele ale anului 1933
trie locală, in munci cu totul străine de ducerile întreprinderilor locale 1 trebuie să Primele încercări de a construi o ase­ cu un debit de pesle 20 tone/orA. cărbunele şl a-1 vărsa in eraţer.
Industria lccală a produs anul trecut pună un accent mare şl pe grija faţă de menea maşină au fost făcute de tova­ Această maşină do construcţie simpla,
pentru prima dată sortimente noi de bu­ funcţiunile ce le aveau lucrătorii dm industria localA. creindu-le răşul Ilia Anton cu un colectiv de la prevăzută In faţă cu trei palete, prLn ro­ Această maşină de tncâreat este com­
nuri de larg consum ca : fructe uscate Unele întreprinderi de industrie locală condiţii bune de muncă, de cazare, hra­ UUMP El au căutat să înlocuiască în­ taţia primită ridică cărbunele de pe va­ pusă din trei pfirţi bine distincte, cu di­
preparate de came. afumâţuri de păsări au manifestat delăsare nu numai in rea­ nă, etc cărcarea manuală cu un dispozitiv d« tra abatajului la o Înălţime de circa 50 mensiuni corespunzătoare minelor din Va­
sirop de fructe, etc lizarea planului de produc|ie, dar s» a ce­ lea Jiului şi cu o manevrare complect
lui de Investiţii. In anul 1933 S-a ob­ Secţiunilor de gospodărie comunală şi in­ cupe pe un plan înclinat, care să avan­ cm şl îl varsă apoi pe un transportor, aulomită In prezent, această maşină se
HotSririle Plenarei din august 1933 a CC servat din partea conducătorului tehnic al dustrie locală de la raioane, le revin® ca seze In cărbunele dislocat dm abataj şi care II duce in vagonet sau la alt mijloc
al PMR, au dat un nou avînî dezvoltării întreprindem „Crlşana" din Vaţa de Jos sarcină de seamă să extindă experienţa să-1 transporte intr-un mic siloz, de unde de Iranaport găseşte In construcţie li IIUMP şl In
industriei locale Datorită fondurilor de raionul Brad respectiv Faur Traian. că $1 Iniţiativele unităţilor fruntaşe si să ve­ sfi fie Încărcat de Instalaţia de transport Aceartâ maşină Indepltneşte toate con­ curs de 20-30 zile va fl gata pentru în­
Jnvestlţll acordate de slabul nostru de- (eraţer sau scoc oscilant). diţiile tn afară de mişcarea de avans care cercările practic®
din lipsa de Interes ce a marufestat-o, nu gheze la folosirea raţională a utilajelor
mocrat-populcr s-au dezvoltai o serie în­
a reuşit in cursul unul an să ia măsuri existente, precum şl a mijloacelor de încercările de a construi această ma­ necesita montarea întregului aparat pe BOCANCIOSU EMANOIL
treagă de unităţi ca : întreprinderea .1 C pentru construirea casei unul transforma­ transport Trebuie lichidată practica dău­
Prlmu”. fabrica de cărămizi şl (Igle din tor electric Un ca2 asemănător s-a nătoare a unor secţiuni şl întreprinderi
OrăşL'e. iar altele vor Intra In funcţiune Din activitatea I. F. E. T. Sebeş
observat şi la întreprinderea „Horla" lcoale, care s-au deprins să aştepte ca to­
in cursul acestui an printr» care şi fa­
Alba lulia. unde datorită neglijenţei şi tul să vină de la centru Experienţa În­
brica de cărămizi de la Pricaz Exploatarea lemnului, este unul din fac­ Culda Iosif, a reuşit să-şi depăşească cu Pînâ în prezent, s-a reuşit să se asi­
«câpăfti din mînă a problemelor princi­ treprinderilor fruntaşe a dovedit că prin
întreprinderea „T C Frimu’' din Orâş- torii care influienţeaiă In mod holâritor regularitate pianul cu 17 La sută. iar bri­ gure in mare măsură condiţii optime de
pal®, tovarăşul director Sirbu Dumitru folosirea acestor resurse, multe probleme
tie, şl-a îndeplinit anul trecut planul asupra desfăşurării în bune cendiţiun» a găzile simple conduse de fruntaşii în în­ viaţă muncitorilor forestieri, prin ccni-
nu a terminat nici acum construirea unui de interes local pot fi rezolvate cu suc­
producţiei globale in proporţie de 147 la cubilou metalurgic. Ineerelnd chiar să ces lucrăn/lor de construcţii, a îndeplinim trecerea socialistă Moraru'Rusa.n şl Tuhuţ Lruirea de cabane călduroase, In pădurile
sută înregistrind o creştere a producţiei ducă în eroare organele tutelare împo­ planului de prelucrare a lemnului In fa­ NlcoUe, care lucrează Ia fasonarea buş­ aflate în exploatare Un bun exemjdlu 11
cu 90 la sută mai mare faţă de cea a a- Pentru ca industria locală să se poată bricile de cherestea şi aprovizionarea oa­ tenilor pentru gater, obţin depăşiri de oferă (n eceasiă direcţie, sectorul Zlatna.
triva acestor conducători care nu şi-au dezvolta in bune ccmdiţium. este necesar
nulul 1932 menilor muncii cu combustibil. plan de 13-23 la sută Brigada simplă care a construit cabane conform norma­
făcu*, datoria in mod conştiincios, au ca toate comitetele executive ale sfatu­
Conducerea acestei întreprinderi, a luat fost luate drastice măsuri In această direcţie, rolul cel mal de conduafi de tovarăşul Plăcintă Petru, lu- tivelor
măsurile necesar® ca în cursul trimestru­ rilor populare raionale şl orăşeneşti să-şi seamă il joacă I F E T -urile, care pe crind la încărcarea buştenilor şi traverse­ Dar pa lîngă maiştri: de parchete care
lui I al acestui an şă se comaseze toate Pentru a asigura un avlnt şl mal pu­ dea seama de importanţa acestei ramuri Hngfi faptul că trebuie sa asigure desfă­ lor In gara Cheneş. (Zlatna) şi-a organizat
ternic în producţia bunurilor de larg şi să sprijine efectiv întreprinderile tute­ au înţeles că asigurarea unor condiţii
atelierele (mecanic, timplirie rolâve, şurarea unei munci continue de taiere, fa­ munca in aşa lei Incit a asigurat desfă­ buna d® viaţă muncitorilor are o uvflu-
consum şi pentru a se lichida Lipsurile
pantofârie ele), care msl înainte erau late. cunosrind că responsabilitatea bunu­ sonare şi corhimre. mai au datoria să a- şurarea în cele mai bune conditium a în­ ienţă holărl’oare asupra îndepliniri) pla­
răspîndlt® prin cras Lucrările de amena­ din activitatea întreprinderilor de indus­ lui mers al procesului de producţie pre­ corde o atenţie deosebită fazai de apro­ cărcării vagoanelor. înlâturind definitis nului mai sint <i din aceia care negUJea2fi
jare a acestor ateliere sint mult avan­ trie locală, comitetelş executive ale sfa­ piere, adică aducerea lemnului la tocul locaţiile Ea îşi depăşeşte în med regulat
turilor populare raionale, trebuie să spri­ cum şi îndeplinirea planului de către în­ această problemă
sate de tranaport prin plutirea liberă pe apă. planul cu 15-20 la sulă
jine electiv întreprinderile locale Acest treprinderile locale, cade in primul rind De pildă maistrul Simoveonu Gheorghe
Pentru a pun® la dispoiiţîa oamenilor sau pe jghiaburl. urmind a fl expediat a- Acordlndu-se o atenţie deosebită în­
sprijin trebuie 9ă fie dat In primul rlnd prin In saroina sfaturilor populare. de la parchetul Grosciori, sectorul Oaşa,
munci: bunuri de larg consum cît mai poi la destinatar grijirii atclaielor. brigada de Iras şl a- care avea datoria «ă asigure barăcile ne­
multe, mai bune şi mal ieftine, între­ indicarea măsurilor tehnico-organizato- ALBU 10AN La IF E T Sebeş, d® care aparţin sec­ propiat cu atelaje proprii a buştenilor, cesare celor 93 muncitori pe care l-a re­
toarele din Ziatna. Oaşa şl v^lea Sebe­ condusă de tovarăşul Coacăză Dumitru crutat chiar dînsul, nu s-a îngrijit de lu­
Pasivitate şi subapreciere fată de concurs şului in primul trimestru al acestui sn din parchetul Feneşaşa. cu to2te greută­ crul acesta .
s-a reuşit să se obţină rezultate destul ţile întîmptnato de pe urma timpului ne­
învăţăminte
Trăgind
greutăţile
din
Pregătirea în vederea celui de al trei­ Maî sint Insă comitete executive ale popular comunal, care nu s-a preocupat de frumoase Aşa de pildă, la sortimentul favorabil, a reuşit să-şi îndeplinească lipsurile din cursul trimestrului I, 1 F E.T şi
lea concurs al echipelor artistice de ama­ «falurllqr populare comunale şi cadre di­ de activitatea extraşcolarfi a cadrelor dt-( buşteni de fag. faza fasonat panlmj gater, planul in proporţie de 113 la sută Sebeş trebuie să pornească cu mal mare
tori. a fost şl este o internă preocupare dactice. care n-au înţeles icopu) Impor­ dacţice s-a îndeptimt planul in proporţie de 106 Totuşi, mal sini unele sortimente la avlnt la îmbunătăţirea situaţiei Trebuie
a tuturor căminelor culturale dus re­ tant pe care il are acest concura, tn des­ Ce înseamnă pasivitatea şi subaprecie­ la sută, iar la faza producţiei cu 102 la ea re planul n-a fost indoptirtit Li lemne să se organizeze mii bine tehnica trans­
giunea no»sirâ coperirea de noi şi noi talente din popor rea manifestată de către tovarăşul Butu sută Prm faza producţiei, se IrVţelege can­ de foc, fn23 de producţie a test realizată portării şl a plutitulu» prun sincroniza­
Pentru ca această pregătire să-şi atingă în lup^a pentru culturalizarea mase­ Dar tolerare» atitudinii învă­ titatea de lemn care este tranapoitati abia In preporţie de 42 la sulă. la lobde rea locurilor şi organizarea transportu­
cît maJ b:ne scopul, colectivele de con­ lor largi ds oameni al muncii de 1» sate ţătoarei Dinu SJvia. şi a celorlalte în­ deja 1. locurile de încărcare şi expediata industriale şl lemn pentru distilare nu lui pe traseul de lucru De asemene», este
ducere ale căminelor culturale trebuie s5 De exemplu in comun» Pui, raionul văţătoare ca loneu Angela şi Ccrtceru Lo buşteni de fag pantru derulaj (specie s-a realizat nimic, la doage pentru bu­ necesar să se dea un avint mai mare în­
fie sprijinite din plin In activitatea lor Haţeg, unde deşi sînt o mulţime de pro­ Dotita, ce se alătură el, şi afirmă că nu de fag dm care se fabrică turnirul şi pla­ toaie de bere. faza fasonat 11 la sută. Iar trecerii socialiste, să fie extinsă organi­
de către comitetele executive ale sfatu­ fesori tineri, care ar putea da muncii joacă cu toate ţărancele? cajul) planul a fost îndeplinit in această la doage de ambalaj la aceiaşi fază, 20 zarea muncitorilor in brigăzi simple şi
rilor populare comunal® şi de către toate culturale, un sprijin deosebit de preţios Secţia invâţimînt a sfatului popular perioadă Ia faza fasonat. In proporţie de la sută complexe, precum şi stimularea celor me­
cadrele didactice totuşi aceştia nu au luat Iniţiativa să raional Haţeg, şi sfatul popular comunal 7C0 la sutfi ; Iar la faza producţiei cu 127 Acest fapt se daloreşte In bună parie rituoşi în muncă şi a .celor care Işl înde­
In comunele şi satele dm regiunea noa- la sulă condiţiilor nefavorabile dm timpul iemn plinesc contractele de angajare, fâcînd io
$\râ acest real sprijin este oglindit prin contribuie )j pregătirea echipelor artis­ trebui® să ia de urgenţă măsuri pentru Rezultatele înscrise de aceste brigăzi cind 2Îpada a împiedicat continuitate.»
tice îmbunătăţirea acestei situaţii acest fel să crească interesul munoiîoriJor
succesele obţinute de formaţiunile artis­ au dovedit superioritatea munoîi lor faţă muncii, iar pe de altă parte, lipsei bra­
Socotim că aceasta se datoreşte in pri­ pentru creşterea calităţii produselor şi
tice ale căminelor culturale cu ocazia MARIA VASILE de munca celor care lucreîZ'â individual ţelor de muncă. Intrucit Ia 1FET-urî se
desfăşurării prunei etape a concursului mul rind comitetului executiv al sfatului corespondentă voluntară Brigada complexă condusă de tovarăşul utilizează mai mult muncitori sezonieri pentru ridicarea productivităţii muncii lor.