Page 12 - 1954-04

Pag. 4 DRUMUL SOCIALISMULUI n. ->p

E c o u l i n t e r n a A 9-a aniversare a eliberării Ungariei

BUDAPESTA (Agerpres) — M. T. 1. solemnitatea depunerii do coroane de Pori
La 3 aprilie a avut loc La Budapesta o la statuia Libertăţii (monumentul, osta­
al notei guvernului sovietic adresate guvernelor Franţei, şedinţă festivă a Comitetului Central al şilor sovietici căzuţi In luptele pentru eli­
berarea Ungariei)
Partidului color ce muncesc din Ungaria
şi a Consiliul ui do Miniştri al Republicii +
Marii Britanii şi S, U. A. Populare Ungare, consacrată celei de • loc In piaţa „L V StalLn" din Budapesta
In dimineaţa zilei de 4 aprilie a avut
9-a aniversări a eliberării Ungariei do că­
<9 tre Armate Sovietică. La şedinţă au par­ o paradă a unităţilor Armatei Populare
MOSCOVA. (Agerpres) — TASS de stat, nu numai că nu întăresc -argu­ Pertinax, comentator ai ziarului „France vietică să participe la organizarea securi­ ticipai membri aj Biroului Polltio şl ai Ungare
In nota adresată la 31 martie guverne­ mentele acestuia, dar mal mult, tac să Solr 11 , subliniază că In planul sovietic de tăţii colective”. Secretariatului CC al Partidului color Ce La tribuna guvernamentală se aflau
ze Franţei. Marti Britanii }! S.U.A., gu* devină si mai evidentă încercarea cercu­ asigurare a securităţii colective „nu există „Nota sovietică — scrie ziarul suedez muncesc din Ungaria In frunte eu Râkorl membrit Biroului Politic $1 al secretaria­
'emul sovlotlc, merglnd tn întîmpmare>s rilor guvernante ale S.U.A. de a se es­ nimic ce ar fl contrar Intereselor naţio­ „Morgen Tidnlngen” — este considerată Mătyăs, prim secretar al Comitetului Cen­ tul ui Comitetului Central al Partidului ce­
lormtelor formulate de puterile ocolden- chiva de La examinarea tn fond a plinului nale ale Franţei Dimpotrivă Politica de către adversarii tratatului (cu privire tral, membri al guvernului ungar In frunte lor ce muncesc din Ungaria tn frunte cu
ale a declarat că el „nu vede ntd o pie­ de securitate colectivă. Aceste comentam SU A. Insă se dezvoltă 1ntr-o direcţie le „armata europeană”) ca un document cu preşedintele Consiliului de Miniştri, Răkoal Mătyâa, prlm-seoretar al C. C.,
lea In oalea rezolvării pozitive a parii- dovedesc In mod evident slăbiciunea po­ opusă" care trebuie studiat cu seriozitate". Nagy Tmre, precum şj ambasadorul membrii guvernului ungar In frunte cu
Ipârii S.U.A. la „Tratatul general euro- ziţiei adversarilor acestui plan Sprijinind nota guvernului sovietic, zia­ Ministrul afacerilor externe al Cana­ U R S.S. in Ungaria, E D Klsalev. Nagy Imre. preşedintele Consiliului de
<ean eu privire la securitatea colectiv* Uniunea Sovietică prezintă un plan de rul „L’Humanltă” arată că „pacea poate dei, Fearson, lutnd cuvlntul la 1 aprilie A pro Antal, mambru tn Biroul Politic Miniştri. Dobl Islvân, preşedintele Prezi­
n Europa". în nota sa, guvernul sovietic creare a unul aistem eficace de securitate ti salvată numai pa calea creării unui in parlament a acordai o mare atenţie al CC al Partidului celor ce muncesc diului Republicii Populare Ungare, şl- al­
i răspuns şi la o altă oblecţiun* a pute­ colectivă In Europa şi propune discuta­ sistem general de securitate colectivi, din Ungaria şl vicepreşedinte al Consiliu­ ţii.
rilor occidentale, legată da locul $( ro- rea Iul. Dar tocmai de acest lucru se tem care ar face tn acelaşi timp Imposibilă şt notei guvernului sovietic. lui de Miniştri al Republicii Populare In tribuna oaspeţilor se aflau fruntaşi
ul „organizaţiei tratatului nord-atlantic” mal mult decît de orice politicienii ame­ inutilă crearea de blocuri nmJrtrare anta­ „Sint convins — a spus P&srson — că Ungare, a prezentat raportul cu privire din Industrie şl agriculturi, reprezentanţi
n sistemul securităţii colective, dedarind ricani goniste". in prezent nimeni nu vrea să respingă la cea de a 9-a aniversare a eliberării de seamă al ştiinţei şl culturii din Un­
.că este gata să examineze împreună cu Comentariile presei americane dove­ Jean Maurire Herman scrie tn ziarul 1 med Ut orice propunere care ar© vreo Ungariei de către Armata Sovietică. garia. E D. Kisalev, ambasadorul URSS
fuvemel* Interesate problema parllclpă- desc teama faţă de reacţia pe care o «Ur­ „Liberation” : „Spiritul propunerii sovie­ şansă de a da răzuitele bune”. Şedinţa festivă a fost urmată do un tn Ungaria, precum şl alţi membri ai cor­
11 U.RS.S la tratatul nord-atj antic" neşte In rfndurile popoarelor lumii pio­ tice este absolut limpede şl ea deschide Fearson a propus să se dJ soute planul concert lş care şi-au dat concursul artiş­ nului diplomatic
Camentlnd nota sovietică, ziarul Italian nul sovietic de asigurare a securităţii. posibilităţi largi pentru discuţii şl Înţele­ sovietic La sesiunea Consiliului Uniunii ti" unguri şl ansamblul de stat de dan­
genera-
Ungariei,
Ministrul
apărării
al
.Unită 1 " a scris: „Este vorba de evoluţia Astfel. „New York Herald Tribune’ 1 a geri. posibilităţi care n-au putut fî pre­ oord-atâantlce El şl-a exprimat convin­ suri populare din U R S S, care 9e aQî lul-locotenent Bate lstvăn. care a primit
ogică a poziţie adoptate de Uniunea So- fost nevoit să recunoască „forţa de atrac­ văzute vreme îndelungată". gerea că „Occidentul nu-şl poate permite actualmente tn Ungaria
/leturâ 1a conferinţa de la Berlin şl tn ţie” a propunerilor sovietice pentru po­ pianul sovietic de creare a sistemului să respingă Imediat şl fără examinare La 3 aprilie pe colina Galieri a avut loc parada, a rostit o cuvinte re
lăplămlnlle următoare pentru a obţine poarele europene Corespondentul din securităţii colective, care este o alterna­ orice propuneri serioase privitoare la re­
glementare. pe care le poşte prezenta
triumful securităţii colective in Europa..." Bonn al ziarului „New York Times" işi tivă a „comunităţii defensive europene”, U.R.S.S.”. Noua reducere de preţuri din U.R.S.S
Cu o grabă care a prilejuit observaţii exprimă neliniştea in legătură cu eventua­ a st Imit o enervare extremă In rindurile Ziarul Indian „Times of India" acrie că
ronice din partea presei străina, un pur- lul răsunet al notei sovietice in Franţa eercunlcu guvernante din Germania occi­ atitudinea negativă a S.U.A. faţi de pro­ In Uniunea Sovietică a fost Înfăptuită medicală gratuită, bilei? gratuit? sau cu
şl Germania- occidentală In legătură ou pentru a şaptea oară după război o nouă preţ redus la sanatorii şl case d? odihnă
âtor de cuvint al Departamentului de dentală şt Iji presa reacţionară vest-ger­ punerile sovietice „suhllntază gradul tn
aceasta, corespondentul remarcă că „dr reducere a preţurilor de stat eu amănun­ etc S-a calculat că tn 1933 Statul Sovie­
;tat al SUA a declarat că propunerile mană, oare, pe un ton isteric îndeamnă care politicienii occidentali se oflă sub tic a cheltuit pentru dl ferate acţiuni me­
Adenauer o-a avut niciodată., atlt de pu­ tul la mărfurile industriale şi alimentare
Uniunii Sovietice cu privire la crearea ţin spaţiu pentru manevrare ca In pre­ La respingerea notei. stăplrUrea unor concepţii Înguste, rolu­ Reducerea sistematică a preţurilor do­ nite să âslgure ridicarea bunăstării mate­
ri nd să recunoască că numai sa lut Iod par­
mul aLstem de securitate colectivă tn Eu­ zent" RidlC?nd obiect!unt împotriva In­ Uneia ziare veri-germane subliniază vedeşte că pnnolpala sarcină a Statului riale a oamenilor muncii suma da 193 mi­
ticiparea Uniunii Sovietice la un sistem liarde de ruble — ou 4fi miftarde de ru-
ropa ar fi Inacceptabile pentru S U A trării Uniunii Sovietice tn organizaţia totuşi că nu asie cu putinţă să se res­ da securitate care prevede obligaţii şi în­ Sovietic este ridicarea continuă a nivelu­ Me mai mult decR In 1952.
lui material da trai al poporului. După
Această declaraţie, după cuxn arată pe tratatului nord-atlantlc (N A T O.), adver­ pingă pur şl simplu nota sovietici. grădiri comune 9a poate crea o bază prac­ cum se ştie, de pe urma celor şase re­ Creşterea salariului real determină creş­
bună dreptate multe organe de presă chn sarii planului securităţii colective se de­ Ziarul „Die Walt", care apare La Essen. tică pentru stabilirea păcii"
duceri precedent? populaţia Tării Sovie­ terea puterii de cumpărare a populaţiei
ţările occidentale, vădeşte deruta şi teama mască pe sine înşişi. ariUnd m felul a- acrie el (ormullndu-şi propunerile, „ruşii Ziarele Indoneziene „Berile tudonezLa" tice a realizat, o economie netă de peste Este suficient să a rit Im că anul trecut
de a trece la discutarea planului sovietic. cesta că tratatul nord-atfantlc In forma cu luat in mîtrrMe lor iniţiativa in poli­ „Merdeka” şl „Indonezia Raia" subilnlazâ 330 miliarde de ruble. Nova reducere de s-eu vîndut cu 2| la sută mat multe măr­
Ministrul afacerilor externe al Angliei sa actuală este o grupare militară în­ tica internaţională". însemnătatea propunerilor constrJOtive a?e preţuri va ridica şi mal mult salariul furi Industriale şl alimentare declt In
Uniunu Sovietice expuse tn nota el. roal al oamenilor munA 1952. Guvernul Sovietic la cele mai ener­
Eden, a adoptat o poziţie mai prudentă. chişi, care are un caracter agresiv şi este Presa Republicii Democrate Germana
Presa ţărilor de democraţie populară, gice măsuri p-ntru a asigura ci 'Mersa
Trebuie relevat că veniturile oamenilor
Eden a declarat că guvernul englez va îndreptată împotriva U R.SS. salută nota sovietică da un nou pas s-l ala căror guverne au dsolarşt, după cum muncii din URSS cresc nu numai ca continuă a producţiei de mărfuri de larg
studia nota sovietică, consulUndu-se eu Ecoul puternic pe care l-a sllr/wt in În­ U R.S S. spre crearea unui sistem eficace se ştie, că slnt de acord să participe la urmare a reducerii preţurilor şl creşteri* consum
guvernele S.U.A. şj Franţei, precum şl eu treaga lume oota guvernului sovietic a- de securitate colectivă „Tratatul general european cu privire la salariului nominal. In fiecare an, munci­ După cum a declarat G M Malenkov
celelalte guverne direct Interesate Cu rată că cercurile guvernante ale puterilor Planul sovietic de asigurare a securi­ securitatea colectivă In Europa” sprijină torii şi funcţionarii din Uniunea Sovietică In ouvintarea sa rostită la 12 martie în
(aţa alegătorilor, sarcinile celui de al S-lea
toate acestea, la şedinţa Camerei Comu­ occidentale n-au reuşit si abată atenţia tăţii colective trezeşte un viu Interes şi cu căldură nota guvernului sovietic. primesc din bugetul de stat şi din fondu­ cincinal In ce priveşte circulaţia mărfu­
nelor el a făcut „observaţii preliminare”, de la planul sovietic de creare a unui In celelalte Jlrl europene şl neeuropene. „Credincios politicii sale consecvente de rile întreprinderilor plăţi şi înlesniri im­ rilor şl producţia de mărfuri de larg con­
Urmind exemplul purtătorului de cuvint sistem de securitate colectivă. Ziarul progresist italian „Avanii" arată pace — scrie ziarul polonez „Trybuna portante, sub formă de ajutoare şl pensii sum vor fi îndeplinite In UJLS.S. in pa­
al Departamentului de stat. Eden a oco­ Opinia publică engleză a primit propu­ intr^un articol redacţional că „nota so­ Ludu” — guvernul Uniuni! Sovietice nu in cadrul asigurărilor sociale, asistenţă tru ani, adică anul acesta (Agerpres)
lit tot timpul esenţa propunerilor cuprinse nerile sovietice cu un interes deosebii vietică este şi rămine un Jalon în calea omite nici o ocazie pentru a faea să pro­
In notă şl n-a suflat nici un cuvint des­ Intr-un articol redacţional, ziarul lon­ dificilă spre pace in Europa şi In întreaga greseze opera de slăbire a încordării In­ împotriva reînarmărSî Germaniei Occidentale
pre faptul că nota sovietică ;tne seama donez „Times” scrie că nota sovietică lume... Ea roprezmtl un pas hotârîtor în­ ternaţionale. Un pas din cele mal Impor­ LONDRA (Agerpres) — TASS priviră La problema germană
de oblecţlunUe formulate la conferinţa de „merită o studiere minuţioasă" şl con­ treprins de Uniunea Sovietică pentru a tante în această direcţie este ultimi notă La 3 aprilie a începui la Londra confe­ La 4 aprilie conferinţa şi-a Încheiat
la Berlin da cel trei miniştri occidentali, damnă atitudinea negativă faţă de ea a crea baza unul acord cu privire la mij­ sovietică". rinţa extraordinară pe întreaga Anglie lucrările. Parllcrpanţit — oomunişti, con­
printre care şi Eden, împotriva propunerii Departamentul ui de stat. loacele. care trebuie să fie folosite In ve­ Politica Uniunii Sovietice, sene ziarul împotriva relnarmărli Germaniei occiden­ servatori, Laburişti, reprezentanţi ai di­
sovietice cu privire la securitatea colec­ „Daily Express" scrie că „noua notă tale, conferinţă organizată de Comitetul feritelor organizaţii sindicale şi de masă
derea asigurării păcii şi unităţii Europei” ungar „Szabad Nep" comenlînd nota so­ englez pentru apărarea pScll
tivă in Europa. In acelaşi timp. Eden s-a rusă reprezintă In Unii generale un eve­ Ziarul „Paese” a publicat o declaraţie vietici, este îndreptată nu spre agravarea Lulnd cuvlntul In cadrul conferinţei, — au căzut de acord asupra conţinutului
unei rezoluţii care cheamă poporul englez
pronunţai împotriva ideii participării niment favorabil, Intxuelt ea atestă fap­ a Iul Rlcardo Lombard!, deputat* socialist contradicţiilor, d spre găsirea punctelor eavantul-fizlcian dr Burhop a criticat sâ-şl strlngă rîndurile sub lozinca: „Sa
U-RSS la tratatul nord-atlanlic. El a tul că ruşii evită războiul". in care se apune printre altele: „Cele comune pe baza cărora se poate realiza un lipsa de donnţâ a SU A de a rezolva în înceteze ■ înarmarea Germaniei şl să se
motivat acest lucru prin aceea că Uni­ Ziarul „Yorkshire Post" scrie Intr-un două elemente principale care pot deter­ acord. cadrul Organizaţiei Naţiunilor Unite pro­ obţină pacea în Europa 1” .
unea Sovietică caracterizează acest tra­ editorial că In nota sovietică „a* vorbeşte mina un pas uriaş înainte tn ce priveşte încă înainte de pubdioarea notei guver­ blema interzicerii armelor de exterminare De asemenea a fost adoptată In una­
1q masă.
tat ca un tratat agresiv, treclnd . Insă pe bună dreptate de necesitatea unei co­ nului sovietic, fostul cancelar german Jo-
cauza picii al a slăbirii încordării in si­ D N. Priit, membru In Consiliul Mon­ nimitate şl o rezoluţie In care este salu­
sub tăcere faptul că in nota sovietică din laborări eficace intre toate ţările euro- seph Wirth, subliniind actualitatea planu­
tuaţia internaţională sint: 11 înlăturarea dial al Păcii, a prezentat un raport cu tată apropiata conferinţă de la Geneva
31 martie se Indică calea pentru a foca pune in scopul menţinerii şi asigurării pă­ oricărui caracter agresiv al pactului A- lui sovietic de asigurare a 9ecurltfi(U> *
ca tratatul nord-atlantlc să înceteze de s cii” tlantlc care. de îndată ce va cupnnde condamnat poziţia negativă adoptată tn Manifestaţie de protest în (aţa ambasadei franceze
ti o grupare militară închisă şi să ca­ In Franţa, mulţi membri ai parlamen­ toate ţările care au participat La războiul această problemă de puterile orrl .lentele
pele cu adevărat un caracter defensiv. tului condamnă cu hotirlre încercarea da împotriva nazismului şi fascismului, va Uriaşa atenţie pe care opinia publică din New Delhi
Nu Întlmplăîor ziarul „News Chronicle” a se respinge sau de a se eschiva de la înceta să fie ceea co este In prezent — mondială o acordă notei sovietice arată că NEW DELHI (Agerpres) - La 5 apri­ Intre manifestanţi şi poliţie a avut loc
remarcă că atunci clnd Eden a Încercai discutarea propunerilor sovietice. o armă îndreptată tocmai împotriva ace­ planul de eroare a unui sistem de secu­ lie a avut loc în faţa clădirii ambasadei o ciocnire France Presse relatează că
situaţia dintre cele patru posesiuni fran­
(i sprijine acţiunile Departamentului de De asemenee. o serie de ziare burgheze lei ţări care n-a fost inclusa *n «iad ; 2) ritate colectivă figurează In prezent pe franceze din New Delhi o puternică ma­
ceze din India rămine Încordată. La 31
stat, „el nu era, vădit, in apele sala' 1 . franceze critieă refuzul Departamentului Acceptarea principiului că SU A nu tre-. ordinea de zi ca una din ce!e mai impor­ nifestaţie de protest împotriva menţinerii marile, autorităţile colonialiste au arestat
Comentariile presei americane, cnre de stat al S.U.A. de a discuta planul so­ bule excluse din Europa şl că. In conse­ tante probleme pe care le ridică însăşi dominaţiei colonialiştilor franceza în co­ pe primarii localităţilor Mannadjpch şi
reiau tonul declaraţiei Departamentului vietic cinţă, ele pot împreună cir Uniunea So­ viaţa lonia Pondichery Nattepaco
nistă”. au consimţit să participe numai re­ toare îndreptate Împotriva conferinţei de puternice baze maritime militare fran­
Note şi comentarii externe prezentanţii regimului gomlndamd pulred la Geneva vor eşua cez? din Africa de nord — N.R.) şi sa 1?
predăm lor apărarea militari aeriană !n
şi al statelor marionetă din Indochina
Pentru ce a fost nevoie ca In 2ilele clnd Planurile americane de a ocupa toată zona Africii d? nord. Planul lui
Feşliteter constă In a crea tn regiunea
Manevrele duşmanilor păcii în primul plan marionetele lor din Coreea „si facă să eşueze China naţionalişti” îşi va începe lucrările conferinţa de la Africa de nord franceză Mării Mediterane un cap de pod „inde­
de sud şi din Taiwan (Aşa denumeşte propaganda americană Geneva să se pună la cale farsa organi­ pendent" da continentul european".
Asia Guvernantul sud-eoreean, Li Sîn Mon clica lui Clan Qal-şl. care s-e cuibărit în zării unei noi uniuni pentru realizarea de G. R ATI ANI' Ziarul „Le Monde" işi exprimă nemul­
afirmă că conferinţa de la Geneva nu va insula Talwan — N.R). unei aşa zise „cruciade anticomuniste" ? In ultimul timp. diplomaţia americană
de L DELIUS1N duce la nici un fel de rezultate şi chea­ Declaraţiile reprezentanţilor olieii Usin- Diplomaţia americană a avut nevoie de acţionează in afa fel ca şl cum tratatul ţumirea faţă de acest plan. El declară că
planul lui Fechtelor „constituie un mo­
Opinia publică din ţările Asiei a primii mă la un nou „marş spre nord” Recent, manlste şi al dlail ciancaişiste nu meriţi această „adunătură” pentru a stîrnii in da ta Paris ar fl şl intrat In vigoare ţi tiv pentru o explicaţie deschisă cu SUA”
acest fai o nouă isterie anticomunista, să
cu satisfacţie hotârîrea cu privire ta con­ tn Coreea de sud a avut loc ceremonia atenţie Ele prezintă Interes numai în otrăvească atmosfera conferinţei de la Ge­ mal rămine doar să se preta „moşteni­ si efi este necesar „să se risipească ortce
vocarea conferinţei de Ia Geneva Vital trecerii formale tn mtna llslnmanlşlllor a mSsura In care oglindesc Intenţiile unor neva şi In felul acesta să .ajute S U A. In re*” Franţei Astfel, de exemplu, tn pre­ îndoială la Washington In e??a ce pri­
Interesate In slăbirea Încordării interna­ comandei asupra armatei sud-coreene Nr anumite cercuri din SUA., pe de o parte aplicarea liniei împotriva reglementării zent ; n S U A. a început" a se vorbi in­ veşte dorinţa noastră fermă de a impune
ţionale şi tn stabilirea unei pici trainice 1. „United Press 11 menţiona tnLr-o infor­ de a crea noi greutăţi in calea convocării paşnice a problemei coreene şl a restabi­ tens că a sosit vremea ca „pentru nevoile respectarea drepturilor noastre în Africa
In Extremul Orient, popoarele Asiei Işi maţie că trecerea comandei asupra aces­ conferinţei de la Geneva, iar pe de sită lirii păcii în Indochina. strategiei de periferi?" americane sâ se de nord".
pun man speranţe tn reglementarea paş­ tea armate în mina li9inmanlşlllor poate parte de a opune opiniei publice din Eu­ ocup? Africa de nord franceză Nu numai ziarul „Le Monde" este ne­
nică, tn cadrul conferinţei de la Geneva, să uşureze lui Li Sin Man posibilitatea, ropa sl Asia, care se pronunţă lot mta Situaţia cercurilor reacţionare ale SUA Istoria cunoaşte bine cotropirile impe­ mulţumii de perspectiva de a pierde A-
a problemei coreene sl în stabilirea păcii de a începe operaţiuni militare împotriva aollv pentru rezolvarea paşnică a celor care duc politica „de pe poziţii de forţă”, rialiste făcute cub pretextul „necesităţi­ frica de nord Generalul BflJotte. deputat
In Îndoctrina Coreei de nord fără aprobarea Naţiunilor două problem? Important? privind Asia. nu este Insă de Invidiat dacă ele sint ne­ lor economiei" şi chiar sub pretextul în Adunarea Naţională franceză, a inter-
UnJte După cum s-a anunţat din Seul, voite să recurgă la un sprijin ca aceia ,.râapIiKllrii civilizaţiei" In prezent, po­
Participarea îa lucrările conferinţei de manifestările agenturii lor puse la cale oelaf guvernul cu privire ta noul plan a-
LI Sin Man a dat generalilor săi ordinul al regimului lui Li Sîn Man şt Oian Oai-şv liticienii american) au început să recurgă
Ia Geneva a Republicii Populare Chineze, de ele înşele mericin El dedară deschis că proiectele
provocator „de a fi gata pentru opera­ regim putred plnă In măduva oasciorî |a cotropiri in „interesele apărării"
ale cărei succes? in construcţia paşnică Oricine ştie Lnsă că a»ît Ll Sin Man, -armatei europene 11 pot „servi drept pre­
ţiuni militare". Glasurile acestor marionete nu pot să Strategii din SU A declară, cu dezinvol­
şl a cărei luptă dirză pentru pace nu au ctt $i colegul lui din Taiwan au exprimat (nnăbuşe glasul lot msi puternic al po­ text penLru a pune sub semn de între­
putut să nu-! aducă simpatia tuturor pa­ Toată această zarvă miiătarA şl zîngâ- întotdeauna numai părerea ocrotitorilor poarelor Asiei, care cer reglementarea tură că in Interesele „apărării' 1 Franţei bare prezenţa forţelor armate ale Frân­
trioţilor din ţările asiatice şl din zona Pa­ nitu) armelor au loc intr-im timp cînd lor de peste Ocean Popoarele nu se lasă paşnică a problemelor coreeană şi indo- trupele american? trebuie să o rupe A- tei pe teritoriul Africii".
cificului. face ca popoarele Asiei să acor­ popoarele slnt preocupate de chestiunea înşelate! Orlcîtă zarvă ar face llstnma- chlneză Uneltirii? duşmanilor păcii pro­ frioa de nord franceză G* a determinat apanţta acestui nou
de o deosebită atenţie apropiatei confe­ terminării reglementării paşnice a proble­ nişitll şl clancaişiştii. oricărui om cu jude­ voacă indignarea taî mai mare a maselor Ziarul parizian „Le Monde" a anunţat nţan de expansiune a monopolurilor a-
rinţe mei coreene Dar pe Li Sin Man şi pe cata Sl este limpede oui ţin el Isonul Ori­ largi populare dm ţările asiatic? recent că tn S.U.A. a apărut un studhi mericane pa socoteala Franţei? Să nu fie
ocrotitorii lui nu-i interesează dorinţa al Institutului din Yale cu tema „Marea
Exprimlnd opinia comună a unul mare cui îi este limpede că aceste marionete Expnmlnd speranţele opiniei publice oare însăşi politica promovată de cercu­
număr de politicieni şl militanţi de sea­ popoarelor, ai nu se domolesc in încer­ nu pol reprezenta opinia publică din Asia dîn Asia. săptâmînalul indonezian „Sun- Mediterană şl rokil său in politica externă rile conducătoare ale Franţei care stimu­
mă pe lărim soolal din Asia, Tambunan, cările lor erimlnale de a alrage dîn nou Acţiunile provocatoare întreprinse de day Courler' 1 scrie că popoarele Asiei aş­ americană" In ace«t „studiu” se arată că lează apariţia unor asemenea planuri ?
vicepreşedinte al parlamentului indone­ poporul coreean într-un măcel slngeros. duşmanii păcii cu ajutorul marionetelor teaptă ca conferinţa de la Geneva sfl re- Interesate militare ale SU A. cer „să se După cum s? ştie. ciţiva partizani fraa-
zian, a salutat invitarea R P. Chinez? După cum anunţă corespondentul din lor din Coreea de sud şi Talwan, demască solve problemele litigioase şl sS stabilea­ ocupe întreaga Africă de nord. sl fie de­ rezl al „armatei europene" se indignează
la oonferinţa de la Geneva Totodată, el Tokio al agenţiei France Presse, lisinma- odată mai mult cercurile reacţionare din claraţi drept, comunişti toţi francezii care cind 11 se arata că Lraialul de ta Parts
nlştll dedară cu neruşinare că ei se pre­ scă o pace trainică în Asia şi In lumea locuiesc acolo şi să fie băgaţi în lagăre de
a sublimat necesitatea de a se acorda SU A., refuzul lor persistent de a rezolva întreagă. Ziarul menţionează că ‘nefi îna­ înseamnă pentru Franţa pierderea pozi­
R P Chinez? locul ce I se cuvine In zintă la conferinţa de la Geneva, .fund pe cote paşnică problemele care preocupă intea conferinţei ar fl trebuit să se facă concentrare...” ţiei de mar? putere, împreună cu ti>9te ur­
ONU, indiferent dacă regimul Chinei term convinşi că Coreea poate fi unificată milioane de oameni din Asia şi din lu­ Ziarul „Le Monde” este un ziar bur­ mările dare decurg din aceasta Există
numai pe calea armelor”. multe oa ea să realizeze un succes. „Nu ghez influent E) nu s-ar fi apucat să
populare este sau nu pe placul unor po­ mea întreagă Chiar şl pentru acei care este pentru nlmoni un secret, scrie acea­ oare motive pentru o asemenea Indig­
liticieni din ţările occidentale „Marele po­ Nici cozile de topor gomindaniste din in treoul au fost molin&ţi să dea creaare stă publicaţie sâptăminai6 indoneziana, că sperie p? cititorii săi printr-o asemenea nare ? Trebuie să admitem că nu există.
por chinez de multe milioane, a declarat Talwan nu rdmin In urma colegilor lor asigurărilor demagogic? ale propagandei ^America duce o politică de sabotaj în aiureală, dacă nu 1-ar fi neliniştit fapte După cum se ştie, pe de altă parte, nu­
Tambunan, are tot dreptul să facă parte din Coreea de sud Incerelnd că-şl olştlge americane, devine tot mai limpede cine privinţa stabDirU păcii în Coreea Ea cu totul reale. Şi el citează aceste fapte meroşi oameni politici de seamă din
din organele internaţionale" merite, gomindanljtil s ti mese din nou doreşte cu adevărat pace şl cin? Işi leagă Marocul, Algeria şl Tunisia au fost vi­ Franţa cred că ţara lor poate să-şi men­
zarvă pe tema „contraofensivei asupra sprijină planurile militarist? ale Iul Li zitate de amiralul amencan Fechtaîer,
Dar tocmai acest lucru nu-1 vor adver­ speranţei? de un nou război. Sin Man şi ele lui Cian Cai-şi. Ameiica ţină şl să-şl consolidez? situaţia sa de
continentului" Ei incesareă un sentiment care este şi comandantul şef a) forţelor
sarii slăbirii încordăm Internaţionale In Nu este intimplâtar că tocmai (o aju­ a Început să ta parte activă la războiul mar? putere In Europa şl dincolo de ho­
de frică acută la gtndul că participarea armate ale organizaţiei pactului Atlanti­
ultimul timp. ei au întreprins în Extre­ nul conferinţei de la Geneva. Statele U- împotriva popoarelor din Indochina” tarele ei numai in cazul in care va rezolva
reprezentanţilor Republicii Populare Chi­ cului de nord din sectorul sudic al Eu­
mul Orient o serie de maşînaţluni provo­ nite, cu ajutorul marionetelor Iov din Co­ deuă probleme principale ce caracteri­
neze la lucrările conferinţei de la Geneva „Aceste acţiuni ale a’mericanîlor, subli­ ropei. Scopul călătoriei sale est? de a
catoare care au drept scop să creeze gre­ reea de sud, şi-au Intensificat activitatea niază „Sunday Courler”. nu pot să nu ne­ zează criza politicii sate externe: ei cer
va ridica $1 mal mult prestigiu) şi va În­ pune bazate ocupaţiei generale a posesiu­
utăţi In colea pregătirii conferinţei de la tări autoritatea, pe arenă internaţională, in scopul înjghebării unet noi „uniuni liniştească popoarele Asiei care ar dori să nilor franceze din Africa d? nord „Po­ insistent să se păşească pe calea asigură­
rii securităţii colective în Europa şl să
Geneva sl ti semene în ţările Aslal tndo- a guvernului legal al Chinei. anticomuniste" în Pacific. In acest scop. primească de la conferinţa de 'a Geneva trivit unor ştiri care deşi provenite dJn se pună capăt războiului din Indochina
lelâ in ce priveşte rezultatele conferin­ După cum transmite corespondentul a- după cum se ştie. din Coreea d? sud a o adevărata garanţie a picii”. surse diferite, se confirmă reciproc scrie Este oare justificat acest punct de ve­
ţei Aşa cum s-a întimplat in repetate genţlel United Press, reacţionarii gomin- fost tnmiBă în ţările Asiei de 9ud-ert mi­ Unoltirilor duşmanilor păcii I se opune „Le Monde", am aflat că în prezent dere 7 Trebuie să admitem — şl Ln fie­
rânduri şl In treeut. reacţionarii americanL, danişti işi exprimi Îngrijorarea că confe­ siunea generalului Ţol Duk Sin C?-l dorinţa de pace din ce in ce mai puter­ SU A. insistă ca noi (adică francezii — care zl fapte noi confirmă acest lucru —
tncercînd li frfneie lntr-un fel reglemen­ rinţa pentru problemele Extremului drept, această misiune nu a adus rezul­ nică a popoarelor Asiei. In aceasta constă G R) să ie permitem să folosească ba­ că acest punct de vedere este pe deplin
tarea paşnici In ţările Asiei, au scos pe Orient, care va avea loc la Geneva, poate tate Importanta La „conferinţa anticomu­ chezăşia faptului că manevrele provoca­ zele Mers-el-Kebir şi Bteerta (cele mai Justificat (Agerpres).
Redacţia ziarului Str. 6 Martie Nr. 9, Tertefon 189-189 Administraţia Str 6 Marti* Nr 21 Telef 478 Taxa plătită ln numeral conf aprobăm Direcţiunii Generate PTT Nr. 136 320 din 6 Nov. — Tiparul lntrepr. Poligrafică de Stal DEVA