Page 14 - 1954-04

Pag. 2 DRUMUL SOCIALISMULUI Nr. 29

Mai multă atenţie faţă de şi aplicarea

regulilor agiwţehnice

Raid anchetă organizat de ziarul ,,Drumul Socialismului**
Muncitorii din gospodăria In scopul combatem lipsurilor ce se manifestă în munca unor organizaţi» de partid ş i a unor sfaturi populare din Fruntaşii întrecerii
agricoJă de stat Galda de Jos regiunea noastră în problema popularizării regulilor agrotehnice şl a antrenării ţăranilor muncitori pentru a le cpttea, re­ In comuna Mârtineşti din raionul Orâştie, ţăranii munci­
dacţia ziarului „Drumul Socialismului’' a organizat în zilele de 7-8 aprilie un. ra»d-anchetă in raioanele Orâştie, Alba, Ha­ tori cu gospodării individuale, folosind tinypuJ prielnic, au ie­
aplica regulile agrotehnice ţeg şi Sebeş. Rladut-anchetă a fost organizai cu concursul comitetelor raionale de partid şt a unor corespondenţi voluntari. şit La oi mp Di ştiu câ numai înîămînţilnd din vreme şt după
metode agrotehnice înaintate, vor putea realiza sporuri de re­
La gospodăria agricolă de stat din Galda de Jos, raionul Publicăm mat jos rezultatul ratdutui-anchetd.
Jba, In urţna propunem organizaţiei de bază P M R-, condu- colte la culturii© de primăvară.
erea gospodăriei a hotârit ca în acest an, terenul pentru re» + * Astfel, plnă In ziua de 8 aprilie, a fost îndeplinit tn între­
eltele da po\unb şl cartofi, să te tnsăminţat/ în cuiburi dis- gime planul de însăminţ&ri pe camunâ la cartofii de vară. orz,
'use în pătrat. Ce se întîmpla unde munca politică nu-i la loc de cinste ovăz, floarea soarelui, sfeclă furajeră, fasole, boreeag Iar la
Hotărirea conducerii, a fost adusă la cunoştinţă nvuacito- cartofii de toamnă, în proporţia de 80 la sută. De asemeni au
ilor din gospodare, arâtfndu-le totodată avantajele pe care ln comuna Sintâmâria-Orlea ca şl în munâ, se află şl acum lorind in legătură mârirea producţiei agricole, cd dimpotrivă, fost executate acălurl d» primăvară pe o suprafaţă de 425 ha.,
î oferi această metodă toate comunele raionului Haţeg, există cu „Festivalul Tineretului”, cu 7 Noem- ta micşorarea ei. ceea ce reprezintă S0 la sută du» plan.
Nu mult după aceia, s-au confecţionat 2 marcatoare şi s-a posibilităţi mari pentru ca ln acest an. brie sau cu campania electorală, dar in Comitetul executiv al sfatului popular Fruntaşi Ln întrecerea patriotică, eint ţăranii muncitori
(xplicat muncitorilor cum trebuiesc folosite pentru marcarea producţia de cereale la hectar îă poatâ legătura cu campania de însămînţări nu comunei priveşte însă eu uşurinţă acea­ Avrameseu lacob, Toma Avram. Chinciu Adaro gl alţii, care
trenului fi mult sporită, faţă de anii trecuţi Te­ poate fi văzută nici o lozincă. Du» cauza stă problemă Tovarăşul Al oman Iosif se­ au ieşit primii la insămiotân fi au terminat pînă ln prezent
Acum, pe terenul ogorlt din toamnă, lucrat ln pnmâvarâ renul e destul de fertil, în fiecare gos­ lipsei de control şi îndrumare din partea cretarul sfatului popular, manifestă o vă­ Insâminţares tuturor culturilor de primăvară, în afară da po­
u cultivatorul, graţiat şi îngrăşat cu îngrăşăminte chimice, lu- podărie din comună există posibilităţi de comitetului raional de partid. Hotărirea dită atitudine de nepăsare faţă de cam­ rumb El au executat de asemenea grâparrul semănăturilor de
:râtorii pun 1n practică cele invitate privitor la noua metodă. Inigrâşarea lui. ţăranii muncitori sint oa­ cu privire la muncile agricole din primă­ pania agricolă şl de îndeplinirea holâri- toamnâ şi au pregătit terenul pentru înaâmlnţatul porumbului.
Si marchează terenul şi înş&mînţeazâ cartofi in cuiburi dispuse meni harnici şi dornici de a face tot caso vara acestui an, a fost prelucrată in mod rllor partidului şi guvernului cu privite
n pătrat. ce ştiu pentru a stlz pământul să producă formal in această comună In salul Sînlă- la ridicarea producţiei la ha Activitatea Unde duce lipsa de îndrumare
De asemeni terenul pentru tnslminţatul porumbului este mai mult mărla-Orlea din cede oîteva sule de ţă­ iul constă ln plimbări fieri rost cu şa­
rine pregătit şi sămânţă selecţionată. Cum vor termina ou in- Sfatul popular din această comună, pre­ rani munailorl, c!ţi sJnt în sat. numai 20 reta dlntr-un sat in altul şl atlta tot. Faptul efi în comuna Mihalţ, raionul Alba, s-a grâpat numai
lăsninţatul cartofilor, lucrătorii gospodăriei încep Insaminţatul cum şl organizaţiile de bază din satelo au fost mobilizaţi să participz la prelu­ Răspunzător faţă de l-.p?unle exustente C0 la sută din terenul egorit în toamnă, ae datoreşte munoll
porumbului, după aceiaşi metodă, in gospodărie, s-au luat ţoale aparţinătoare, dovedea: Insă, o totală crarea ei. io comuna Sintămâria-Orlea, se face şl superficiale de îndrumare pe care a dus-o comitetul executiv
măsurile, ca lucrările si fie terminate în cel mal scurt timp lipsă de preocupare In ce priveşte popu- 1 Lipsi unei intense munci de agitaţie a comitetul executiv al sfatului popular al sfatului popular. O Kunâ part© dintre ţâranU muncitori, ne-
Cele dm prima etapă au fost îndeplinite sută la sută şi au fost larlzarea regulilor agrotehnice şl îndru­ dus la situaţia ca nlol pînă acum ţăranii raional pentru faptul că nu controlează cuoosclnd regulii© agrotehnice înaintate, au folosit pentru în­
executate după regulile agrotehnice înaintate. marea ţăranilor muncitor» pentru a le a- muncitori să nu cunoască importanţa exe­ cu răspundere şl nu coordonează munca graş area pâmlntulu) bălegar neputreait. Iar arătura locurilor
Pnntre cei care a-au evidenţiat In muncile dan această plica in scopul măririi producţiei agncole cutării ogoarelor d© primăvară, a grăpârh sfaturulor populare corminole. Tovarăşul care nu au fosl ogorlt© Ln toamnă, s-a executat la o adj noma
campanie se numără şi tovarăşii Borşa Florlan brigadier agri­ Pentru ca regulile agrotehnice să fie ogoarelor de toamnă, a însămlnlârll po­ preşedinte Negoţtu R/udolf, face cel drept de numaj 12-15 om In loc do 18-20 era.
col, Stănrel Ioan, Bărăbaş Martin şi Olaru Gheorghe tractorişti. cit mad bine înţelese ds ţăranii muncitori. rumbului în cuiburi dispute In pătrat, a repetate plimbări cu maşina prin raion, La fel, metoda însămlnţăru In cuiburi dispuse ln pătrat,
Ministerul Agriculturii şl Silviculturii a tratăm seminţelor ei altor metode agro­ dar nu ajută cu nimic sfaturile populare
Organizaţia de bază din comuna tnmts la Jate prin secţiile agricole raio­ tehnice Statisticile sfatului popular arată comunale in muncă, nu se interesează de nu a (ost folosită de nici unul din ţăranii muncitori care au
nale broşuri, planşe, afişa. fotogazele şt că au fost tratate şi selecţionate mai ştiu activitatea lor, de greutăţile ce le întlm- insămînţat cartofii Pînă acum, în comuna Mihalţ, nu s-a ho­
Benic trebuie sa sprijine adt material de propagandă agricolă pen­ cîte teme de seminţe, câ s-a făcut ogoare DÎnâ. de lipsurile ce se manifestă tn mun­ tăra nici un ţăran ca să semene porumbul in cuiburi dispuse
temeinic campania agricolă tru a fi prelucrat şi afişat la locuri vizi­ de primăvară p® o suprafaţă de piste 200 ca lor in pătrat datoreşc faiptulul câ atlt comitetul
ha„ câ au fosl grâpate Jn întregime ogoa­
Lipsurîlg arătate, se
bile.
de
material
Asemenea
propagandă
s-a primit şl în comuna Slntămăria-Or- rele de toamnă, ete. Realitatea pe teren Tcate aceste lipsuri sint privite cu ne­ executiv al sfatului popular cit şi organizaţia de bază, nu au
Munca politică In comuna Benic, raionul Alba, se desfă­ păsare de către comitetul raional de
lea. numai că ţăranii muncitor» mi ştiu este Insă cu totul alta explicat ţăranilor muncitori curo se muncegta după această
şoară la un nivel scăzut partod. Acesta nu se interesează in ce
minte despre acaet lucru. Planşele, afi­ Pe cîm<p nu pcate fi văzut nici o bu­ metodă şi nu Ie-a vorbit de avantajele ce le pot avea tn urma
Ţăranilor muncitori cu gospodărit individuale, nu li s-a măsură comitetul executiv al statului
şele. extrasele dm holărlrl, etc. în loc să cată de teren ogorîtă în primăvara acea­ insăminţării ln cuiburi dispuse ln pătrat De asemeni, ingine­
arătat pe larg sarcinile ce reies din Hotărârile partidului pri­ popular raional, sprijini sfaturile popu­
fie afişate, iar broşurile prelucrate şi di­ sta şl ruci un ogor de toamnă grăipat în rul agronom Hăbâşescu Nădejdii care răspunde de comună, nu
vind mărirea de produse agricole la hectar şi n-au fost îndru­ lare comunale. Nu se interesează de ase­
fuzate ţăranilor muncitori, stau pe după primăvară Jn schimb, lntilneştl la tot pa­ îndrumă in suficientă măsură ţânaml muncitori cu gospodării
maţi cum să muncească pentru îndeplinirea acestor sarcini. meni de activitatea organizaţiilor de bazi
dulapun, ln birourile sfatului popular sul, mirişti şl porumbiştf bătătorite care individuale, preocuplndu-se mai mult de gospodăriile agricole
Cal drept s-au citit hotărlrile apărute, insă nu s-a făcut In această campanie, de sprijinul politic colective
o prelucrare profundă, pentru ca fiecare cetăţean să cunoască Comitetul executiv nu s-a gtndat si an­ aşteaptă să fie arate, gunoi împrăştiat şi pe care acestea il dau sfaturilor populate In eu/Jnd, se va Încep© semănatul porumbului Pentru a sa
treneze deputat»! pentru a le difuza şl
uscat de vlnt şl de soare Tnsâmîhţârile
conţinutul Jor. Aici, o mare lipsă are şi organizaţia de bază Nu rareori au trecui activişti al comitetului
■pentru a le populariza ln circumscrip­ din epoca l-a au fost fâoute Ln proaste putea obţuie o recoltă bogată, comitetul executiv al sfatului
P M R cane nu s-a ocupat In suficientă măsură de această raional de partid prin comuna Sîntimăna-
ţiile respective Tovarăşul Merinţonl eondrţiuni agrotehnice, irvtr-o arătură de popular şl organizaţiile de bază din comună trebuie să ducă o
problemă, Orlea. dar nici unul rru s-a ocupat şi nu
Gheorghe, directorul căminului cultural numai 7-8 cm în loc du» 20 cm. cum pre­ a ajutat concret organizaţiile de bază psa­ munrâ hotăritâ pentru a mobiliza ţăranii muncitori 1a execu­
Mobilizarea ţăranilor muncitori pentru terminarea însă-
est» funcţionar îa sfatul popular şi vede vede Hotărirea Unii ţărani muncitori au lm a îmbunătăţi munca politică de masă tarea însăminţăxidor in timpul cei mai scurt şl La aiplicarea regu-
mînţărilor la lunp, a fost făcută superficial, şi asta mau mult
zaJnlc aceste afişe şi broşuri dar nu s-a insămînţat terenul, l-au grâpat şi numai Tovarăşul HuLbli Ioan răspunde direct de lelor agrotehnice înaintate c
de către slabul popular. Organizaţia de bază P.M R. tn această
gîndlt că ar fi timpul să fie popularizate după acela au împrăştiat gunoiul, pe dea­ această comună, dar a ajutat el oare or­ Est© nereaar ca comitetul executiv şJ organizaţiile de bază
direcţie nu a făcut rumic.
pnn căminele culturale din comună şl s- supra Ori se ştie ci acest guzvoi nu va ganizaţia ds bază să-şi îmbunătăţească ac­ să i-a de îndată (oale măsurile politico-organizatorice, pentru
Tovarăşul Crişan Eugen secretarul organizaţie! de partid,
flşate la locuri vizibile. putea să albă rvtel un efect tivitatea ? S-a Interesat el care de fe/lul a se aplica în viaţă recenta Hotărire a Consiliului de Miniş­
care est© $1 secretarul afetului popular, a neglijat munca ce In întreaga comună, munca ipdLilicâ de cum in această comună se respectă re­
trebuia j-o ducă pe linie de organizaţie El s-a mulţumit să In ce priveşte selecţionarea şl tratarea tri cu prvire la extinderea suprafeţelor cultivata cu porumb
masă e aproape inexistentă Organizaţiile seminţelor acest lucru nu s-a făcut în gulii© agrotehnice, cum sint popularizate şl aplicarea metodei de Semănat porumb şt plantat cartofi in
spună câ munceşte în cadrul sfatului, Şl că. ceea ce a făcut sta­ de bază nu au mei o preocupare faţă de ele pentru a ii cunoscute de ţăranii mun­
tul, înseamnă că a făcut organizaţia de bază. Tovarăşul Cn- comuna Slntămăna şl mei nu era cu pu­ cuiburi aşezate in pătrat.
activizarea gazetelor de perete, de instrui­ citori, sau oum munceşte sfatul popu­
şan, a uitat că orice acţiune a sfatului popular trebuie să fie tinţă să se facă. deoarece centrele ds tra­
rea agitatorilor şi repartizarea lor pe lar fn această direcţie? Faptele dove­
susţinută de organizaţia P.M R. tat şl selecţionat există numai pe hirtle Cînd nu cunosc metodele
grupe, de case pentru a populariza regu­ desc că nu.
O mare parte dm materialul de propagandă trimis sfatului,
lile agrotehnice ln rindul ţăranilor mun­ Soluţia nici plnă acum n-a fost ridicată Asemenea lipsuri nu pcrt să mal con­
nu a fost difuzat Se mai găsesc şl acum pe dulapuri broşuri citori de sfatul popular de la cooperativă pentru agrotehnice înaintate
îrr care se vorbeşte despre metodele agrotehnice înaintate tinue Existenţa lor ar duce la recolte
ln satul Sîntămâria-Orlea. de pildă, nu a fl repartizată prin sate. Astfel ţâraoil slabe în acest an. Comitetul raional de
Această situaţie tovarăşul Crişan o cunoaşte destul de bine, partid are datoria să analizeze felul tn In obţinerea unor reoolla sporite la hectar la toate cultC
insă nu a întreprins mmlc pentru a se difuza materialul de există nici un articol la gazeta de peri.de muncitori au fost nevoiţi să semene se­ care organizaţiile de bază, sfaturile popu­ rile agricole, un rol hotârltor tl ara apucarea pe scară largă a
propagandă. in legătură cu muncile- agricole, Iar- or­ minţele din epoca l-a ce selecţionate şi lara din raion şi tehnicienii agronomi, se metodelor agrotehnice înaintate.
Tovarăşul Cnşon, se împacă cu birocraţia care domneşte ganizaţia de bază din satul Ciopia nu are ne tratate. Este ştuut că Însămi nţârilo e- ocupă de popularizarea regulilor agroteh­ Popularizarea celor mai înafnlate metode agrotehnice, esi©
la sfatul popular. El nu s-a dus să controleze felul curo sint cal putut ruci gazetă de parele ln co- xecutate în ecest fel nu pot sfi ducă la nice şi de aplicarea lor. o datorie de cinste a tehnicienilor şt Inginerilor agronomi, a
traduse în viaţă de către ţăranii muncitori sarcinile ce reies agenţilor agricoli cît şl a comitetelor executive ale sfaturilor
populare. Ei trebuie să explice cu răbdare şl cit mal clar ţă­
din Hotărire şi nu cunoaşte în ce măsură sînt aplicate regulile
agrotehnice, mulţumindu-se cu datele ce le are sfatul popu­ Să fie lichidată subaprecierea întrecerii patriotice ranilor muncitori diferitele metode agrotehnica şi sâ-1 ajuta tn
lar. care de altfel, sint numai pe hîrtie. Aşa de pildă in evi­ mod concret. Ia faţa locului, ta aplicarea lor.
denţa statistică a sfatului se poate vedea că toţi ţăranii mun­ Experienţa dintr-un mare număr de tori din comună nu se află ln Întrecere llntâ de faptul câ e chemată la întrecere Mai sînt insă din picate unii tehnicieni şl Ingineri agro­
citori şi-au terminat planul de Lnsâmmţâri la cartofi, şl că. sate din regiune, ne dovedeşte ci între­ patriotică. Corutractels au fost ticluite in birou cu noma agenţi agricoli şi preşedinţi da sfaturi populara comu­
terenul pentru insăminţatul porumbului a fost pregătit Iar cerea patriotică intre sate, sectoare şl în­ Tovarăşul Jucou Ioan secretarul sfatu­ scopul de a se Justifica cei chn comitetul nale, care nu cunosc şi maruiastâ o atitudine înapoiată faţă da
sâmlnţa a fost selecţionată tre ţăranii muncitori Individuali, este o lui popular şi tovarăşul Stăncloiu agen­ executiv, la eventualele 1 controale. aplicarea noderr metode agrotahruoe.
Realitatea însă e alta Mai sint tncă unii ţărani muncitori forţă puternică care organizează masele tul agricol, afirmă că între satele Pui şi Organizaţiile de bază din comună ţi In comuna Şibot din raionul Orâştie, tehnicianul agronom
care nu şi-au insămlnţat cartofii, iar o parte dintre o nici nu de ţărani muncitori şi le mobilizează la Galaţi ar exista chipurile întrecere patrio­ satele aparţinătoare fund sJab îndrumate de la punctai! agricol, Jurj Aurel, susţine câ ţăranii muncitor»
şi-au grăipat arăturile de toamnă. executarea Intr-un ritm rapid al munci­ tică Această întrecere a fost însă Ini­ şi ajutate de către activiştii comitetului individuali nu pot aplica mehoda insămlnţaUilul in cuiburi
Despre însâminţarea în cuiburi dispus© in pătrat nici nu lor agricole şi la un înalt nivel agroteh­ ţiată ln birou şi tot acolo a rămas Ini­ raional de partid au scăpat din vedere dispuse in pătrat, deoarece loturile lor mu aint pătrate ci ou
poate fi vorba Însuşi tovarăşul Crişan susţine că această me­ nic. Iată de ce organizaţiile de bază de la ţiativa. fillndcl ţăranii muncitori din a- (aptul câ este de datoria lor sâ iniţieze alta forme geometrice şi bazat ţa acest „motiv" mu a între­
todă nu poate fi aplicată de către ţăranii cu gospodării indi­ sate şl sJaturule populare, trebuie să a- cests derjă sate nu ştiu ci se află in în­ şi să conducă politic întrecerea patrio­ prins nimic penlru a convinge ţăranii muncitori Individuali
viduale, ci numai acolo unde se lucrează pămîntul tn comun. corde o atenţi© deosebită Lntrcceru pa­ trecere Tovarăşul secretar al sfatului tică între ţăranii muncitori, să o stimu­ si aplice această metodă înaintată. Iar agentul agricol Gher­
Aceste afirmaţii arată c'â nici el nu cunoaşte metoda şi avan­ triotice, să o organizeze in mod temeinic, popular are cei drept in sertar patru con­ leze prin popularizarea rezultatelor ei ş» man Roraolus, habar nu are despre felul cum trebuie să fie
tajele el. să urmărească rezultatele el şi sâ popu­ tra o le tn oare se spune că circumscripţiile a fruntaşilor in întrecere aplicată această metodă şi avantagiile eu. De asemenea, el nu
La gazeta de perete de asemeni nu j-e vorbeşte rumic des­ larizeze pe fruntaşi şi acţiunile lor deputaţilor Kadar Ftrancisc şi Vasionl Organizaţiile de bază din comuna Pul â-a îngrijit ca fămînţa să fie selecţionată şl iratalS De aceea
pre însâminţarea in cuiburi dispune In pătrat. In comuna Pui raionul Haţeg însă. sfa­ Ioan au chemat la Întrecere circumscrip­ şi sfatul popular comunal, trebuie s§ Li­ centrul de selecţionat şi tratat seminţe din această comună
O altă lipsă care a făcut oa munca politică şâ fie slabă, este şi tul popular subapreciază forţa întrecerii ţiile deputaţilor Hribal Chiţlea şi a lui chideze cu această subapreciere a forţei există doar numai eu num ete şi şSnt foarte puţini ţăran» mun­
aceea câ agitatorii, n-au fost instruiţi temeinic cu problemele patriotice, socotindu-o ea o sarcină tn Gherman Uca. Aceste contracte se văd întrecerii patriotice, să ia măsuri pentru citori care au lăcut selecţionarea şi tratazva seminţelor. Aşa
acestei campanii. plus Comitetul executiv nu are o preocu­ insă de departe că sfnt formale fiindcă a antrena ţăranii muncitori să a© cheme cum centrul de selecţionat este numai cu numele, tot la fel
Pentru a grăbi ritmul insâmînţărilor, organizaţia de bază pare cltuşi de puţină în această direc-, nu au nici un obiectiv concret Tovară­ la întrecere unii pe alţii. în scopul ter­ şi agentul agneol este numai cu numele, ‘pentru că in reali­
PMR, trebui© să lichideze cu lipsurile ce s-eu manifestat. ţie Aşa se face că nici una dintre cele şa Hribal Ohiţica nici n-a dat cel puţin minării Jnsâmtnţârilor la timp şl In bune tate. el nu se ocupă de sarcinile care II revm, cl stă mau mult
6â ducă o intensă muncă politică pentru a mobiliza ţăranii peste 900 gospodării ala ţăranilor muncl- pe la statul popular pentru a lua cunoş- corvdJţiuni agrotehnice. pe acasă şi se ocupă cu alte treburi. Şi nici el însuşi nu-şl În­
munoitori la îndeplinirea la tlnţp a campaniei agricole. Este grijeşte pâmlntul după metode noi, fiind un exemplu prost In
necesar ca agitatonl să fie Instruiţi cit mal temeinic, să dis­ faţa ţăranilor muncitori.
cute cu ţăranii muncitori, arăitlndu-le importanţa aplicării re­ -----------------------------CON C L U Z I E --------------------------
Preşedintele sJatului popular comunal Vasian Gheorghe, nu
gulilor agrotehnice înaintate cunoaşte Hotărirea cu privire la campania de însămînţări şl
Din cele constatate pe teren se poate trage concluzia cd Centrele da selecţionai şi tratat seminţe se află tn multe co­
Dudnd o muncă politică intensă, organizaţia de bază PMR nu a luat măsuri ce aceasta să fia prelucrată la căminul cul­
din comuna Benic, va contribui din plin la îndeplinirea sar­ o mare parte a organizaţiilor de bază de Ia sote J» a sfaturilor mune numai pe hîrtîe. Sfaturile populare nu au put in cen­
tural cu toţi ţărani» muncitori din comună Din contră, cînd
cinilor hotărînJor partidului şl guvernului. populare comunale au o slabă preocupare jaţd de popularizarea trul preocupărilor lor problema selecţionării şi tratării semin­ trebuia să fie prelucrată această Hotărire, el şi cu secretarul
regulilor agrotehnice prin toate mijloacele de care dispun ţelor, lucru ce a făcut ca In multe locuri să f»c însominţate sfatului s-au dus să joace fotbal In satul Aurel Vlmcu,
Tot sprijinul gospodăriilor Aslfel te constată că gazetele de perete şi alte forme de seminţe necorespunzăfoare cînd trebuia să prelucreze cu ţăranii muncitori dm Şibot ho­
colective agitaţie utzuald. căminele culturale, staţiile de radio/icare, etc„ Toate aceste lipsuri constituie o piedică serioasă tn catea tărirea cu priv.re la campania agricolă.
sînt ştab folosite în scopul popularizării regulilor agrotehnice sporirii producţiei la ha. tn acest an. De aceia organizaţiile de De asemenea, el nu a luat măsuri practice pentru a lămuri
Folosind timpul frumos, colectiviştii din Pricaz şl S>bot au şi convinge ţăranii muncitori sâ însâmînţeze porumbul şl car­
şl a mobilizării ţăranilor muncitori pentru a le aplica. partid şl sfaturile populare trebuie să facă o cotitură în ce
început din timp muncile agncole de primăvară Astfel, ei au tofii Ln cuiburi dispuse Ic pătrat, asteptînd instrucţiuni de
executat grâ/patul semănăturilor şi ogoarelor de toamnă, au In multe locuri sfaturile populare şi organizaţiile de bazo priveşte preocuparea lor faţă de organizarea s< desfăşurarea „sua 11 şi nu a îndrumat tehnicianul de la punctul agneol să
făcui arăturile de primăvară, grăpatul şl îngrăşatul acestor subaprectază Însemnătatea metodei însămînţări» porumbului muncilor agricole din această campanie. Trebuie combătută cu organizeze consfătuiri şi conferinţe la căminul cultural in le­
ogoare cu gunoi de grajd şi pînă la data de 7 aprilie au însă- şi cartofilor in cuiburi dispuse în pălrat. Nu se ocupă decît tărie tendinţa de a se fugi după cantitate ş» de a nu se fine gătură cu aplicarea acestei metode Pe Lingă toate acestea oici
minţat toate culturile de primăvară in afară de porumb.
în mică măsură de mobilizarea ţăranilor muncitori pentru a cont de calitatea tnsămînţănlor. el însuşi nu cunoaşte felul cum trebuite aplicată această metodă.
lasă dm lipsi de îndrumare concreta din partea inginerilor
gripa ogoarele de toamnă (n vederea menţinerii umezelii în Comitetul executiv a! sfatului popular raional trebuie ei la
şi tehnicienilor a organizaţiilor da bază şi insâşi a comitetului In majoritatea comunelor insăminţările dtn epoca J-a au
sol, pentru a ora toute terenurile rămase nearate din toamnă la măsuri practice pentru a pune capăt acestei atitudini de ne­
raional de partid şi a sfatului popular raional, consiliile de fost terminate Acum je continuă cu truămînţalut eariofitor
conducere ale acestor două gospodări) colective nu au luat mă­ adtncime de 18-20 cm. şl pentru a le grăpa imediat, fn mafo- ■ar peste cîteva zile va începe tusămînţatul porumbului — cul­ păsare faţă de aplicarea metodelor agrotehnice înaintat® Să
suri pentru a trece încă din primăvara acestui an La cultivarea ritarca comunelor se observă că ţăranii muncitor» neînţelegînd tură ce are o mare importanţă in economia ţării noastre Tre­ orgamiez9 sLudierea de către tehnicienii agronomi şl agenţii
cartofului şi porumbului in cuiburi dispuse In pătrat Importanţa grâpării arăturilor, le tasă negrăpate. dlnd astfel buie luate toate măsurile politteo-organlzatonce in vederea pre­ agricoli a metodelor agrotehnice şl să controleze felul cum le
Din cauza aceasla, nu au fosl construite pînă în prezent
posibilitatea apel să se evaporeze din sol gătirii In bune condiţtunt agrotehnice a terenului care va fl Însuşesc şl se străduiesc pentru aplicarea lor.
marcatoarele necesare şi nu s-au instruit brigăzile de clmp cum
trebuie să aplice această metodă înaintată. Deşi ln reglunpa noastră ţăranii muncitori preţuiesc gu­ Insămînţat cu porumb. In scoput măririi producţiei de porumb
FuDd lipsiţi de o îndrumare concretă atit preşedintele gos­ noiul de grajd ca un ingrdşdmtnt valoros, totuşi se observă ia ha trebuie extinsă metoda (nsăminţării Iul in cuiburi dis­ Material de propagandă agricolă
podărie» colective din Pricaz tovarăşul Popa Ioan. cît ş< tovară­ că ci nu-l folosesc raţionat din cauză cd tehnicienii agronomi puse in pălrat Ţăranii muncifon care au fost lămuriţi de În­
şul Mara loan preşedintele gospodăriei colective din $ibot, sus­ care aşteaptă să fie difuzat
nu i-au învăţat cum trebuie folosit ln multe comune ţăranii semnătatea acestei metode, au acceptat cu bucurie s-o aplice
ţin că aplicarea acestei metode le-ar cere prea multe braţe de
muncitor» obişnuiesc să împrăştie gunoiul pe cîmp eu 2-J săp- DecI trebuie intensificată munca de agitaţie in vederea popu­ De cîteva 2ile, au sosit la secţia agricolă a sfatului popular
muncă Aceasta dovedeşte câ nu cunosc avantagiile aplicării raional Orâştie, numeroase broşuri, afişe şi alt material In ls-
acestei metode, care dimpotrivă, cere mal puţine braţe de tămînt înainte de a-1 îngropa sub brazdă dlndu-i astfel posi­ larizării ei şi antrenării tuturor ţăranilor munciton pentru a
gâtură cu campania agricolă de primăvară
muncă, face economle de sămtnţă şl dă posibileiate executării bilitatea să se usuce şi să piardă materiile orgonice necesare face insăminţările după această metodă.
Datorită lipsei de operativitate in munci, nu au fost luate
prăşilului la timp şi cu mijloace mecanizate hranei plantelor. Numai Itchîdînd cu desăvirŞire lipsurile manifestate, nu­ imediat măsuri ca acest material Să fie repartizat pe comune
Comitetul raiomal de partid şi comitetul executiv al sfatu­
Deficienţe man au fost constatate şl in ce priveşte pregă­ mai imbunălăţindu-ne munca vom putea asigura terminarea Ia pentru a se da posibilitate ţăranilor munoitori să cunoască
lui popular raional trebuie să îndrume consiliile de conducere avantajele cultivării diferitelor plante agncole, deşi zilnic
ale gospodăriilor agricole colective din raion să treacă la aple­ tirea, selecţionarea şt tratarea seminţelor, fn multe comune timp a lucrărilor agricole şt la un inait nivel agrotehnic, numai pleacă pe tem în tot raionul maşini ale sfatului popular.
carea acestei metode trimiţind ingineri agronomi care să le ex­ sfatunle populare nu s-au preocupat de îndrumarea ţăranilor în acest fel vom putea îndeplini sarcina măreaţă ce stă in faţa
Comitetul executiv al sfatului popular raional trebuie să
plice cum (rebule să pregătească terenul, cum se face marca­ munaton pentru a schimba seminţele de floarea soarelui din nooatră; aceea de a face din ac est an un an al sporirii produc­ se îngrijească ca secţia egrlcolâ să >a mâsuri care să asigure
rea si semănatul dindu-le indicaţii practice la fata locului,
solurile cu un randament scăzut, cu seminţe din soiul „Jdtmov”, ţiei medii la ha. difuzarea imediată a acestor matenale la comune şi sate ..in
cum trebuie să-ş» construiască marcatoarele şi să-i convingă
rlnduiuLe ţăranilor muncitori.
să însâmînţeze întreaga suprafaţă după această metodă