Page 15 - 1954-04

Nr. 29 DRUMUL SOCIALISMULUI Pag. 3

PE T E M E D E P A R T I D
De ’ c i ş i de colo . . . Cîteva aspecte ale folosirii prefabricatelor
Lucrările agricole de primăvară, Odihna e un lucru necesar, dar cînd e

prea multă, devine plictisitoare... în construcţii
în discuţia Comitetului regional Interesant, că tovarăşul Butaa Gheor­
ghe din colectivul de redacţie al centru­ Apariţia elementelor prefabricate la lu­ Ing. M. MARINESCU ciale şi după ce betonul este turnat, a-
de partid lui de radiofiCare din Petrila, mai bine crările de construcţii, au deschis o nouă Şeful şantierului Nr. 3 Hunedoara ceste camere se acoperă cu ajutorul unul
de un an, se tot „odihneşte” şi... nu s-a fază în evoluţia tehnicii, un nou cîmsp capace izolante şi se Introduc aburi sub
Ztlede trecute a avut loc şedinţa plenară primăvară. In unele raioane ca Ilia şl plictisit. Probabil că organismul său con­ de activitate In acest domeniu ; ele răs­ fabricatelor este Independent de anotimp, presiune, furnizat de un cazan de locomo­
a Comitetului regional de partid. Prin­ Hunedoana, întrecerea patriotică nu este ţine multă lene, căci altfel l-ar durea oa­ pândind u-se pe zl ce trece la majorita­ înlăturîndu-se astfel o serie de lucrări tivă. In timpul etuvărli, temperatura in
tre problemele discutate, Comitetul re­ organizată şi nu există o evidenţă clară sele de atâta „odihnă”. tea genurilor de lucrări pentru că pre­ suplimentare, foloslndu-se de cele iAal aceste oamere este de circa 80-90 grade.
gional s-a ocuipat în mod decxsebiit de fe­ iar fruntaşii în întrecere nu sînt stimu­ zintă numeroase avantaje dintre care cele multe ori asamblarea şl prinderea grin­ Etuvarea se face în cursul nopţii şl du­
lul în care se desfăşoară luorările agri­ laţi. ★ mal practice sint: zilor cu stâlpi de rezistenţă, prin simpla rează 8-10 ore, aşa că piesele a doua zi
cole de primăvară. Atit din referatul pre­ Elevii curajoşi şi cu iniţiativă oreia- — se pot executa în serie, în ateliere sudare a plăcilor de reazim, operaţie ce de la turnare fiind suiiicient de întărite
Lipsuri serioase există în ce priveşte a-
zentat, cit şi din discuţiile purtate, a re- gitaţia politică de masă. Datorită lipsei toare, sînt stlmula/ţl, iar cei scandadoşl, sau chiar în fabriol special amenajate şl se face la faţa locului cu ocazia mon­ sînt scoase cu ajutorul unor madaTale şl
e$it c£ în unele raioane ale regiunii, la traşi la răspundere Ce te fad însă ou utilate, unde procesul de producţie se tajului. încăroate pe nişte vagoneţi platformă şl
de îndrumare şl control din partea comi­
unele gospodării de stat şt gospodării a- tetelor raionale de partid, agitatorii nu un elev ce are numai ,,ouraj” ? Adică ce poate mecamiza obţioindu-se astfel o ' Aceste fapte, fac ca şi In sectorul de expediate în depozLt, pe cînd în condiţii
gricole colective precum şi în rîndurile trebuie făcut cu elevul Marian VirgLl de înaltă productivitate a muncii ; construoţil să se creeze o continuitate în normale acest proces de întărire ar dura
sînt instruiţi periodic iar agitaţia vizuală o lună de zile.
unui însemnat număr de ţărani cu gospo­ la şcoala profesională din Sâmeria care — controlul calităţii făoîndu-se mult muncă, ca să se poată lucra în tot cutsuI
nu răspunde sarcinilor actuale. In multe Aici, s-au fabricat piloţi de beton armat
dării Individuale, se aplică metodele a- a avut „curajul” să lovească ou nişte chel mai uşor, se pot obţine piese de o cali­ anuiLul şl prin aceasta şl muncitorii să
sate din regiune, cum sint Şolmuş şi Hă- de 9 şl 11 metri lungime care s-au în­
grotehnlce îna/im/tate, fapt care oglindeşte in capul elevului Popescru Vasile ? De a- tate şi de o rezistenţă mult mal ridicată fie legaţi de întreprinderea respectivă,
Interesuil crescind al oamenilor muncii râu din raionul Ilia, Sintămăria-Orlea din semenl ce te faci cu elevul Raţiu care prin mecanizarea turnării betonului în înlăturîndu-se caracterul sezonier al lu­ trebuinţat la consolidarea terenului de
raionul Haţeg şl altele se mal găsesc lo­ fundaţie pentru clădiri mal înalte.
din agricultură pentru agrotehnica nouă sparge geamurile clasei, crezînd că face cofraje (tipare) şl prin posibilitatea folo­ crărilor de construcţii.
zinci învechite Iar organizaţiile de bază Tot aici, se fabrică plăci de acoperiş
şl strădania unor organe de partid şi de sirii mai eficace a vibratoarelor care In .Uniunea Sovietică, şl în această di­
din aceste comune nu au luat măsuri pen­ „bravuri” ?... pentru podurile transbordoare precum şi
stat de a împământeni în agricultură lu­ compactizează masa de beton, ceea ce recţie s-au făcut progrese uimitoare, în­
tru schimbarea lor. Credem că amândoi trebuie traşi La răs­ plăci din beton uşor, termo-Izolante, ce
crarea pămintului pe baze ştiinţifice, îna­ duce la proiectarea prefabricatelor ou un suşi prin apariţia unor adevărate uzine
intate. Comitetul regional de partid, apreoiază pundere pentru „curajul” lor, coeficient de siguranţă mai redus faţă de prefabricate. In aceste uzine se fa­ vor căptuşi aceste poduri ca şl acoperişu­
Comitetul regional, a apreciat că cu că o mare Lipsă a organelor de partid şi ★ de sistemul de construoţil obişnuite, fapt brică toate elementele unei clădiri cum rile silozurilor de cărbune.
toate că s-au obţinut unele succese în ce de stat este aceia că nu se desfăşoară o Nepăsarea şi Lipsa de răspundere sînt care determină iniţial o realizare de e- ar fi: grinzi pentru planşee, scări şl po­ In ultimul timp, construoţliLe cu ajuto­
priveşte popularizarea şl aplicarea reguli­ muncă susţinută pentru răspândirea me­ conomll ce variază între 20-25 la sută, la deţe, panouri şi coloane ornamentale, etc. rul elementelor prefabricate, s-au extins
todelor înaintate aile fruntaşilor din agri­ trăsături caracteristice unor oameni. şi mal mult. Dacă piriă aoum 4-3 ani ele
lor agrotehnice înaintate, totuşi, faţă de ciment, oît şl la fieruil ce intră în compo­ Dintr-o astfel de uzLnă unde tot pro­
posibilităţile existente datorită lipsurilor cultură. Ţăranii fruntaşi care au partici­ Ce credeţi, atitudinea tovarăşului OLo- ziţia betonului armat; cesul de fabricaţie este complet mecani­ se reduceau numai la folosirea sub formă
pat la consfătuirea pe ţară în agricul­ de grinzi şl corpuri de umplutură pen­
avute în desfăşurarea muncii politice nu rogaru Zaharie, directorul şcolii elemen­ — consumul de cofraje este redus cu zat, Ies zilnic şi se depozitează 2000 tone
s»a reuşit ca aplicarea acestor reguli să tură, nu au fost îndrumaţi să^şl expună tare din Geoagiu raionul Orăştde, care nu circa 70 La sută faţă de vechile metode de elemente prefabricate care se îndreaptă tru planşee la construcţiile de locuinţe,
capete extinderea cuvenită. Aşa se ex­ metodele de muncă în adunări organizate se abate pe la Internatul şcolii şi nu se de lucru, Iar economiile pot fi şl mai mari astăzi, elementele prefabricate şl-au gă­
plică faptul că încă în multe sate din la cămine culturale şl nu au fost folosiţi prin folosirea cofnajelor metalice, a că­ spre şantierele de construcţii şi du aju­ sit o largă întrebuinţare. Astfel, pentru
regiunea noastră regulile agrotehnice nu ca agitatori în scopul lămuririi maselor interesează de felul cum se pregăteşte ror întrebuinţare se poate considera ne­ torul cărora numai într-un singur an se industria uşoară, s-au construit recent
de ţărani muncitori pentru a aplioa noi hrana elevilor, ce este ?... nepăsare ori hale şi ateliere în întregime din prefa­
sint cunoscute şl aplicate. Nici'în unele limitată, dacă sânt întreţinute şl revizuite pot construi peste 60 de clădiri cu rfte
metode în agricultură. bricate, unde se prelucrează diverse ma­
gospodării agricole colective, datorită lip­ Lipsă de răspundere?... Ce-o fi, o £1, dar la timp. 10 etaje.
sei de sprijin şi îndrumare din partea In discuţiile purtate, membrii comite­ tovarăşul Oiorogaru Zaharie pe lingă a- Pentru a împiedica lipirea betonului de In ultimii ani, La construcţia de locu­ terii prime ce rămăseseră încă nevaiori-
tehnicienilor, aceste regult nu au fost tului regional de partid au oritlcat cu as­ ceste lipsuri mal are şl unele „calităţi” : cofrajele metalice, înainte de turnarea inţe au apărut aşa rîsele „blocuri mari” flcate.
suficient popularizate şi nu s-a organi­ prime atitudinea de autollniştire a comi­ are o grijă deosebită faţă de bunul co­ betonului, ele se ung cu un strat fin de De asemeni s-au proiectat şi construit
zat aplicarea lor. La gospodăriile agri- tetului executiv al sfatului popular re­ mun. Adică, să fim mai concreţi, se în­ ulei mineral şl în felul acesta se obţin din prefabricate care nu sint altceva de­ complet din prefabnicate ateliere întregi
oole colective din Pricaz şi Şibot nu se gional care poartă principala răspundere piese a căror feţe au un aspect lucios şl cit nişte cărămizi uriaşe care eîntăresc pentru reparatul utilajului agricol, dotate
cunosc foloasele pe oare le aduce însă- pentru lipsurile existente mal ale\s in ce grijeşte ca din petrolul repartizat pentru plăcut la vedere, inlăturîndu-se astfel de între 1500 şl 3000 kg. şl din 3-4 bucăţi cu poduri rulante, remize pentru trac­
mînţatul porumbului şi plantatul carto­ priveşte organizarea evidenţei realizărilor internat, din oartofii şl fructele obţinute ceile mai multe ori orice finisaj ;n urma se realizează un întreg perete al unei toare şl maşini agricole, Lair anul acesta
filor în cuiburi dispuse în pătrat. In co­ pe linia sfaturilor populare şi lipsa de în grădina şcolii, o parte să treacă şi pe montării lor. camere, ele fiind diferite în funcţie de în multe staţiuni de maşini şl tractoare
muna Turdaş raionul Orăştle sau în sa­ control şl îndrumare a sfaturilor popu­ la gospodăria dumnealui. Dar să nu vă Montajul elementelor prefabricate se mărimea camerii şi de golurile care tre­ se vor instala ateliere spaţioase, constru­
tul Bohodt rlonuil Ilia, un Important nu- lare raionale şi comunale. De asemenea surprindă faptele... toate le face din... face de obicei cu ajutorul macaralelor, buiesc lăsate între zid, cum ar fl feres­ ite din prefabricate şi prevăzute cu tot
utilajul necesar pentru întreţinerea şl re­
măT de locuitori nu cunosc şi nu aplică a fost criticată atitudinea birocratică a obţinîndu-se pe de o parte o mare rapi­ vizuirea maşinilor agricole.
aceste metode, menite să sporească pro­ unor lucrători din cadrul sfaturilor popu­ „spirit de economie”. ditate in execuţie, iar pe de altă parte trele şi uşile.
ducţia de oartcxfi şi porumb. lare caro manifestă o totală lipsă de răs­ ★ se înlătură orice sprijinire, orice schelă Montajul acestor blocuri se face cu a- In regiunea Hunedoara, datorită grijii
Dacă încă nu s-a reuşit să fie răspin- pundere in ce priveşte difuzarea broşu­ Oamenii de ispravă, sînt totdeauna fo­ sau eşafodaj, lucrări obligatorii la sis­ juiorul unor macarale turn, şl care se partidului ş1 guvernului, în fiecare an mii
rilor şi afişelor cu caraoter agricol la de muncitori primesc locuinţe noi cons­
dite aceste cunoştinţe în unele sate din lositori societăţii, în afară de cel care so- temul obişnuit, care sint de cele mai deplasează de-aiungul clădirilor.
regiunea noastră, aceasta se datoreşte lip­ sate, cum sînt comitetele executive ale multe ori destul de complicate şi destul truite în cea mai mare parte dLn elemente
surilor ce miai dăinuie în propaganda a- sfaturilor populare raionale Sebeş şi ILia. cotindu-se chipurile „grozavi”, fac isprăvi de greoaie în execuţie şl necesită un mare Datorită înaltei productivităţi ce se rea­ prefabricate. Aceste locuinţe sânt prevă­
In încheierea şedinţei, s-au dezbătut o lizează prin folosirea blocurilor prefabri­ zute cu lumină electrică, instalaţii de apă
grlcolă, care nefiind îndrumată de către proaste. număr de lucrători specialişti. Deci, prin
organele de partid şi de stat s-a desfă­ seamă de sarcini ce revin comitetelor Un om „grozav” cu isprăvi proaste ni-1 această metodă se face şl o mare econo­ cate şi pe şantierele dLn Hunedoara, se şl canalizare, cu ferestre mari şl cu în­
raionale de partid, organizaţiilor de baza căperi însorite, care schimbă radical con­
şurat în mod nesatisfăcător. Este de-a- oferă — însăşi prin persoana Iul — Şoancă mie de material lemnos pe lîngă economi­ poate vedea o largă dezvoltare a aplică­
droptul condamnabilă atitudinea de sub­ şi comitetelor executive ale sfaturilor Ioan, delegatul satului din Coroeeşti ra­ sirea de manopere. rii de metode moi. diţiile de trai ale oamenilor muncii şl
apreciere a unor organe şi conducători populare raionale şi comunale ca de pildă In cele mai multe cazuri montajul pre- îi însufleţesc în muncă pentru construi­
de partid, oa de exemplu în raionul Ilia, îmbunătăţirea conţinutuLui muncii poli­ ionul Haţeg, care bazat pe funcţia ce i-a Piesele se confecţionează în camere spe­ rea socialismului.
unde membrii biroului raional n-au par­ tice de masă şi a propagandei agricole, fost încredinţată — delegat al satului —
organizarea unul ciclu de consfătuiri Cu
ticipat la predarea unor lecţii agrotehnice a vândut cele trei care de lemne aduse Scrisori de la coresoondenţii noştri din Lupeni
ţinute recent, însărcinând pentru această preşedinţii şl deputaţii sfaturilor populare, de cetăţenii din sat pentru repararea că­
muncă importantă lucrători din aparatul pentru înarmarea lor cu tehnica nouă a- Echipele de muncitori de la mina Lu­ Dumovsohl Dionlsle şl Beneşi Iosef cc ★
de partid Atitudinea lipsită de răspun­ grlcolă şl cu noi metode de conducere, minului, avînd grijă ca banii primiţi să-i peni, care lucrează la suprafaţă, se stră­ lucrează la maşină, să realizeze lunar e- Pentru buna desfăşurare a transportului
dere manifestată de biroul comitetului lărgirea activităţii cu'ltural-ştlInţLfică şl depună la „ceco-buzunar”. Dar, pentru a duiesc ca alături de cei ce muncesc în economii la uleiuri de 30 La sută. cărbunelui de la mină la instalaţia de pre­
raional IILa, dovedeşte neînţelegerea justă, ridicarea nivelului cunoştinţelor agroteh­ pare şi mal grozav — că unul este dele­ subteran să contribuie din plin la lupta In acest fel, el îşi exprimă dragostea şi
nice a lucrătorilor de partid şi din apa­ parare din Lupeni, se cere o mare aten­
principială a sarcinilor mari şi de răspun­ gatul satului, vorba lui — a făout în re­ pentru depăşirea planului şi realizarea interesul faţă de maşinile ce le-au fost ţie întreţinerii Unitei de cale ferată.
dere puse în faţa lucrătorilor de partid ratul de stat, etc. gistrele agricole ale sfatului popular co­ de economii. încredinţate, şl Contribuie la prelungirea
— cunoaşterea temeinică a problemelor Comitetul regional de partid, cheamă timpului lor de folosire. Echipa de întreţinere a liniei normale,
pe toţi oamenii muncii din regiune ‘ să-şi munal „reforme agrare”, mărind supra­ Grija faţă de maşini este o preocupare condusă de tovarăşul Patkov Iosef, ghi-
agriculturii. de seamă a fiecărui, muncitor şl tehni­ TUDORA NICOLAE dîndu -se după metodele sovietice — cel
Comitetul regional de partid, a scos în sporească forţele şl, în frunte cu comu­ feţele de teren ale unor ţărani muncitori. cian al atelierului mecanic, Pretutindeni, ★ mai sigur îndreptar în munca sa de zd cu
relief lipsa de organizare a întrecerii so­ niştii să depună toate eforturile pentru De asemeni, pentru a demonstra „auito-, Entuziasmul tineresc in muncă, îmbinat
unde se observă o cit de mică neregulă, zi — a reuşit să-şi depăşească regulat
cialiste şi patriotice în domeniul agricul­ îndeplinirea la timp şl în bune condlţiuni ritatea” de care dispune, a modificat în cu priceperea şi experienţa celor cu o
mecanicii DarbLn DionLsie şl Gnivov Ale­ norma cu peste 53 la sută. La fel munci­
turii în ce priveşte lucrările agricole de a campaniei agricole de primăvară. obligaţiile de predare ale unor cetăţeni, practică îndelungată, a dat rezultate fru­ torii Holerbach Nicolae şi Marin Teodor
xandru sînt* prezenţk pentru a lua mă­
cotele cuvenite statului şl totuşi sfatul moase la echipele de tineri de la depozi­ din această echipă, nu precupeţesc nici
suri necesare, înainte ca defecţiunea să tul de lemne al minei Lupeni. In ultimul un efort cînd este vorba de îmbunătăţi­
Toata atenţia tinerelor cadre din Cooperaţie popular din Riul Alb îl ţine încă sub ia proporţii. In feiuil acesta se asigură timp, echipele conduse de Fafamrad Ni­
aripă : De, e om de „ispravă”. rea şl asigurarea continuităţii transportu­
perfecta funcţionare a tuturor maşinilor colae, Bama Ştefan şl Catea Grigore eu lui. Lucrul acesta, a făcut oa şl el să ob­
In colaborare cu Uniunea regională a să le inducă in eroare, Lndrepbindu-le pe ★ înregistrat pe grafic depăşiri de norme
cooperativelor, direcţiunea şcolii medii căi greşite. Un astfel de caz îl constituie din acest atelier. de peste 25 la sută, asigurând astfel ne­ ţină importante depăşiri de normă, şi să
tehnice de cooperaţie din Haţeg, a repar­ contabilul şef de La „Ulpia Traiană” din Mintea capiilor e născocltoare şi curi­ Preocuparea pentru a economisi Oît mai cesarul de lemne pentru armarea abata­ contribuie la realizarea planului de tran­
tizat încă de la 15 februarie a. c. 67 elevi Sarmisegetuza. Departe de a se arăta a- oasă. Iată de exemplu capiii de La şcoala multă energie electrică şi 1/ubrefianţl, a jelor minei. sporturi
din ultimul an, pentru oa să facă prac­ proplat şi binevoitor faţă de elevii tri­ elementară din Pâuca raionul Sebeş, au dat posibilitate mecanicilor Catlu luliiu, ARICIU IOAN GHINEA VASILE
tică la locul de muncă, fiecare în specia­ mişi acolo pentru praotică, acesta, îşi în­
litatea sa ; contabilitate, planificare sau găduie să-l trateze pe aceştia ou o con­ născocit un „sistem nou” de a praotlca
menceoilogie. damnabilă indiferenţă. spartul, Juotndu-se prin şcoală şi stricând Sprijin dai oamenilor muncii de pe ogoare
In munca lor de începători, toţi aceşti Ce altfel de atitudine ar putea să pereţii. La drept vorbind această „ino­
praoticanţi, au însă nevoie de ajutorul manifeste un fiu de chiabur, încăroat şi vaţie” nu aparţine copiilor, ci tovarăşei De curlnd, într-o după amiază, echipa Ştefan, şerful serviciului de cadre a uzi­ întovărăşirile agricole fruntaşe din raio­
conştiincios şi constant al îndrumătorilor de scăldat în tot felul de rele ? E neîndoiel­ învăţătoare Daimian Emilia, care afirmă artistico-culturaiă a uzinei „Viotoria” nei „Victoria”. Conferinţa a tratat despre nul Hunedoara, subliniind că a munci pă­
pnaotică. Majoritatea îndrumătorilor de nic că nimic bun nu se poate aştepba de precum că copiii fac „sport”. Călan, s-a deplasat în satrul Sineral, ra­ felul cum trebuie să se desfăşoare cam­ mântul într-un mod nou, se pot obţine
practică, conştienţi de acest lucru, ajută la el. ionul Hunedoara, pentru a prezenta în pania agricolă de primăvară, despre apli­ recolte sporite la ha Au fost date şl e-
N-ar fi rău dacă tovaTăşa Darnian Emi­ faţa ţăranilor muncitori un program ar­ carea metodelor noi prevăzute de ştiinţa xemple de ţărani muncitori ou gospodă­
cu drag elevii în însuşirea temeinică a E vremea ca odată pentru totdeauna,
meseriei. comitetul exeoutiv al sfatului popular ra­ lia ar mai „născoci” ceva oare să înlă­ tistic. Cu toate că ploua, la căminul cul­ agrotehnică, aşa cum ar fi: iarovizarea rii Individuale, ca ţăranul muncitor Mun-
Sînt insă şi din acel îndrumători de ional, oît şi comitetul raional de partid, ture acest sport, căoi e prea copilăros şi tural au venit peste 160 de persoane. cartofilor, semănatul lor şl a porumbului teanu Ioan Raţă din satul Nădăştle, care
praotică ce n/u-şi dau interesul în a ajuta să ia serios în mînă această problemă şi pe deasupra şl păgubitor. Cei prezenţi, au ascultat cu multă aten­ in ouiburi aşezate in pătrat, prâşitul fără a cules anul trecut 2790 kg. de gnu La ha
praotLcantuil, în a-i da orientarea nece­ să curme posibilităţile acestui chiabur ţie conferinţa intitulată „Pentru o recoltă 1 â dat exem După conferinţa, echipa artistică a dat
sară. Mal mult decit atit, mal sînt chiar strecurat în cooperaţie, de a-şi face de (După corespondenţele tovarăşilor: bogată, pentru ridicarea continuă a bunei muşuroi, etc. Conferenţia™ “
şl din aceia, care manifestă ostilitate faţă cap EUGEN BERGHIAN A. focob, Stanca Simion şi To- 9tări a întregului nostru popor muncitor”, ple conn/ingă/toare şi. concrete din gospo­ un frumos program compus din melodii
de munca acestor tinere cadre, şi caută Corespondent voluntar muţă Traian). pe care a ţânut-o tovarăşul Ungureanu dăria agricolă colectivă Sîntandrei şi din populare
—^ei»aanro^■
Munca de educare a tinerelor vlăstare muncă mai uşoară, însă tovarăşul Pante­ Crosul „Să întîmpinăm 1 Mai
aile patriei noastre este plină de impor­ limon la răspuns : „şi eu sint bolnav, eu
tanţă în regimul democrat-popular. Ea Metode inadmisibile am reumatism, Dute şl lucrează mai de­ Sub îndrumarea colectivului sportiv zela Gherghely, Elena Petcu şi Elena
are ca scop formarea de noi cadre în parte tot acolo”. Cu toate că la elevul Covacs (fete)*,
„Spartak”, în oraşul Sebeş, a fost organi­
toate domenliile de activitate, cu o bună Drimbăreanu erau semne vădite că nu La colectivul sportiv „Rezervele mun­
Dacă privim însă cu mai mare atenţii pLul celor din conducere să dea palme ou zat intre 25-28 martie a. c crosuâ „Să în­
pregătire teoretică şi profesională, ou un va putea face faţă acelei m-unoi, totuşi, cii” din Petroşani, crosul s-a desfăşurat
faLuil relaţiilor dintre educatori şl elevi, „nevinovăţie” ca în „joacă”, scutind în­ tâmpinăm „l Mal”.
caracter hotărit care să nu şovăie în faţa maistrul respectiv nu s-a sfiit să-l dea Salariaţii instituţiilor şi întreprinderi­ la categoriile : 15-16 ani şl 17-18 ani, cla­
nici unei greutăţi ce li s-ar ivi în cale putem observa că aceştia din urmă se trucâtva „munca” de „educare” a celor pe fiul său la regie, cu toate că nu su­ samentul fiind următorul ; 15-16 ani: Lu-
sfiesc de educatori, ii privesc cu teamă care de drept trebuiau să se ocupe de ea. lor ce aparţin diferitelor sindicate din
Pornind la această muncă, majoritatea feră de nimic. liu Fzanca, Nicu Florean şi Franclsc Bo­
oinid sînt chemaţi pantru a fi întrebaţi Mai e de mirare oare faptul că elevul oraşul Sebeş, au răspuns cu multă bucu­
cadrelor didactice şi conducerile şcolilor BItouI U.T.M. de şcoală nu a ştiut să rie apelului lansat de către asooiaţia ghiu, iar la categoria 17-18 ani: Cornel
de ceva, se pierd cu firea în special cei Marican VirgLl a trîntit cheile în capul
dm regiunea noastră au urmat exemplul la atitudine hotărită atunci cînd se Iveau Ursica, Ioan Feneş şl MiLroea Bota.
din anul I. Putem pune acest lucru şi in elevului Popesou Vasiâe, sau că elevul sportivă „Spartak”, partîcipînd la cros in­
învăţătorilor şi profesorilor sovietici, ca cazuri, să convoace adunări generale ex­ tr-un număr de 453 salariaţi, dintre care ALBU FLOREAN
seama vîrstei lor tinere, dar atunoi de ce Raţiu a spart un geam casă-şl arate pu­
cel mal de seamă îndreptar şi călăuză traordinare, ale întregii şcoli, sau a cla­ corespondent voluntar
se sfiesc şi de cei care sînt într-o clasă terea ? Mai pot elevii lua exemple bune 335 bărbaţi şi 118 femei.
în făurirea unor oameni de nădejde, stră- sei respective şi să fie ajutat să se în­ IN CINSTEA LUI „I MAI”
superioară lor? Sint oare elevii din anul de la cei oaie îi educă atunoi cînd ad­ De, remarcat este faptul că din totalul
duindu-se să imprime miciilor cetăţeni, drepte cel ce a căzut în greşeală. Nici Colectivul sportiv „Ogorul”, de pe lîngă
I atît de sfioşi, îneît nu îndrăznesc eă ministra torului dă cu piciorul în ei, sau participanţilor. 280 au fost tineri, Lar 173
dragostea faţă de patrie şi învăţătură şi comitetul U.T.M. al oomplexuiui C. F. R căminul cultural. „Filimon Sirbu” din co­
se adreseze celor mai in vîrstă ? Hotă- cînd urnii din cei din conducere se în­ vârstnici. Dintre cei vîrstnici care au de­
o disciplină exemplară pornită din în­ Simeria, nu s-a preocupat mai îndeaproape muna Băcia raionul Hunedoara, a hotă-
rît că nu conjoară de aşa numiţi „prieteni” dintre pus miult elan la desfăşurarea competiţiei,
săşi conştiinţa lor. Rezultatele acestei de organizaţiile U.T.M. din şcoală şi nu s-a evidenţiat tovarăşa Truţa Geta care rît ca în cinstea zâl&l de „1 Mai” — ziua
Nici directorul şcolii, tovarăşul Şerban elevi, neînceroînd să şi-i facă pe toţi a- le-a dat sprijinul necesar în vederea în­
munci ne-au dovedit-o cu prisosinţă e- propiaţi ? Probabil aceştia au uitat, că la deşi are vtrsta de 46 de ant, totuşi a reu-. internaţională a oamenilor munoil din lu­
xamenele din anul trecut, unde absol­ Constantin, administratorul Ursu Ioan tăririi muncii educative şvt să se menţină alături de tinerii spor­ mea întreagă — să temvine arena de fot­
sau educatorii Nemeş Mircea, Pîndaru virsta lor, elevii mai imită pe cel mari
venţii — ţinând cont şi de înclinaţia ce o Faţă de această stare de lucruri, con­ tivi. De asemeni tovarăşa Ghepardt Ma­ bal a colectivului.
Gheorghe şi în unele cazuri tovarăşul şi de condiţiile şi reLaţiile ce şi le crează ducerea şcolii profesionale de metalurgie
are — au păşit pe drumul institutelor şi na în vîrstă de 42 ani a reuşit să se In scopul acestei acţiuni, tinerii din .co­
Mureşan Gheorghe n-au căutat să se a- aoum, rămtn influenţaţi mult timp în feroviară, trebuie să pornească pe un nou
faoultăţiJor pentru a se pregăti să de­ claseze pe locul IV. mună, în frunte cu secretarul organiza­
propie mai mult de elevi, tratînd-u-i de viaţa lor, fără să mai amintim că un ca­
vină ingineri, profesori, medici, etc., iar făgaş lichidând gravele lipsuri ce le are ţiei UT.M. Şotîngă Ioan. au trecut la
sus ou o condamnabilă indiferenţă. Nu racter format râu e mult mai greu de Comitetul raional U.T.M. Hunedoara Printre instituţiile care au răspuns cu
cel din şcolile profesionale au intrat în dragoste la competiţia sportivă crosul „Să marcarea terenului, nivelarea lui şi la in­
au încercat — chiar atunci cînd se iveau îndreptat de cît al forma. nu trebuie să stea pasiv cînd într-o
cadrul imtreprinderi'lor reppeotive. Educatorii, cu excepţia tovarăşului Mu- întâmpinăm „1 Mai", au fost U.R.C.A.D., stalarea barelor pentru porţi.
Bazaţi pe experienţa aniilor treouţi şi cazuri de indisciplină, să arate şi urmă­ şcoală se ;ntimplă asemenea Lucruri. In­ Agevacoop, Combinatul de producţie şi In prezent, sub îndrumarea profesoru­
rile ce decurg din abaterea respectivă, raşan Gheorghe. nu sint Iniţiaţi în ceea structorii ce vin pe teren aici, trebuie să
în acest an, cadrele didactice s-au stră­ cooperativa urbană „Sebeşana”. lui Şotîngă Ioan, 25 de tineri din comuna
atit pentru vinovatul respectiv oît şi fe­ ce priveşte cunoaşterea materiilor ce se ia legătură şl cu organizaţia U.T.M. a ele­
duit să-şi ducă munca la fel de bine. Nu preda.u la şcoală, fiind veniţi din alte în­ APOLZAN AUREL Băcia sa pregătesc, în cinstea Iul „1 Mai”,
lul în care se resfrînge aceasta asupra vilor, să vadă şi să se consulte care sînt
însă în toate şcolile s-au aplicat măsu­ treprinderi ou alte specifice de muncă, Iar i corespondent voluntar să treacă normele G.M A.
întregii şcoli. Elevii nu au fost antrenaţi metodele cele mai eficace care puse în
rile prevăzute, în special în ceoa ce pri­ CONCURS DE TIR
în munci educative ca de exemplu : e- atunci cînd un elev vrea să întrebe pe practică, să îmbunătăţească stadiul disci­ ★
veşte metodele de educare a elevilor, re- unul din educatori despre o problemă ne- Astăzi se va desfăşura pe noul poligon
chipe culturale, oititul în comun, sau plinei actuale. In cadrul primei etape a crosulut „Să
ourgindu-se uneori la procedee condam­ olară, aceştia nu pot răspunde fiin/dcă de tir din Petroşani — amenajat prin
chiar dacă acestea s-au făcut, nu au fost Comitetul de partid al complexului întâmpinăm „1 Mai”, printre numeroasele
nate de regimul nostru popular, oum ar nu cunosc. muncă voluntară — primul concurs de
antrenaţi toţi elevii cl numai o parte din C F.R. Simeria are datoria să cunoască colective sportive din Valea Jiului care
fi de piildă bătaia. tir, oficial, între echipele colectivelor
el. Maistrul instructor Pantelimon Vasiile mai profund felul în care se face educa­ au organizat în bune condlţiuni desfăşu­ sportive „Flacăra Baza Nr. I” din Bucu­
O asemenea „metodă” se mai practică Cînd se ivesc cazuri de indisciplină, fie de la atelierul şcoală ai anului II nu-^şi rea elevilor şl să cheme pe toţi comuniştii rarea primei etape, se numără şi colec­
încă la şcoala profesională metalurgică directorul, fie educatorii, cheamă elevii în dă interesul atunci cind se ivesc cazuri din şcoală la luptă pentru stîrpirea aces­ tivele sportive „Flamura roşie” din Vul­ reşti şi echipa „Constructorul I.R.C.I.” din
feroviară din Simeria. La această şcoală birou, şi le aplică bătaie la palmă cu li­ de schimbare a unor elevi la o altă muncă tor procedee umilitoare şl să trezească can şi „Rezervele muncii” din Petroşani Petroşani.
spun unii, disciplina este foarte scăzută nia (directorul), sau cu băţul (educatorii). din cauza vreunui defect fizic. Aşa s-a dragostea faţă de munca de educare a In cadrul colectivului sportiv „Flamura La acest concurs, vor mai lua parte şî
pe motivul că elevii in general sînt „ne­ Acest lucru a dus acolr. incit elevii din întâmplat nu de mult cu elevul Drîm- tuturor celor care actualmente o aplică roşie” Vulcan, au fost clasaţi pe primele alte echipe de tir ale colectivelor spor­
tive din Valea Jiului
înţelegători” şi deci trebuie luat2 măsuri anul III au ajuns să cheme pe cei mai băreanu Nicolae care fiind suferind, doc­ defeotuos. locuri, Gheorghe Cazan, Constantin Mva- Concursul se va desfăşura la probele:
mai severe de îndreptare mici în dormitorul lor şi. urmind exem­ torul i-a dat avizul să fie schimbat la o BARBU MIHAI lacea şi Marin Uşurelu (băieţi), iar Ghi- pistol: viteza şi precizie şi armă liberă.