Page 16 - 1954-04

Pag. 4 DRUMUL SOCIALISMULUI Nr 29

La Moscova se va deschide
C O u n t e r n a j i o n a Al IV-lea Congres j o expoziţie agricolă unionali
al Partidului Socialist Unit din permanentă
al notei guvernului sovietic adresate guvernelor Franţei, Germania MOSCOVA (Agerpres). — TASS trans-
Marii Britanii şi S. U. A. rmte :
Ş e d i n ţ a d e î n c h i d e r e Conform hotărlril Consiliului de Miniş­
tri al U.R.S.S. şi Comitetului Central al
MOSCOVA (Agerpres). — TASS trans­ ţările occidentale să studieze sincer şi curile Interesate intr-un asemenea răs­ BERLUJ (Agerpres). — A D N grame! de salut adresate de Congresul al P.C.U.S., la 1 august 1954 se va deschidă
mit* : Imparţial recenta propunere a Rusiei 7 — puns Astfel, comentatorii! agenţiei Reu­ La 8 aprilie a avut loc şedinţa de în­ IV-lea al PSUG Partidului Comunist la Moscova Expoziţia agricolă unională
Propunerile cu privire la asigurarea majoritatea ar răspunde „da". ter scrie ci propunerile sovietice repre­ chidere a Congresului al IV-lea al Parti­ al Uniunii Sovietice Delegaţii au aprobat permanentă Expoziţia ooupă o suprafaţă
securităţii colective In Europa, prezentate Ziarul indian „Hindustait Times" aver­ zint! „o problemă delicată pentru ţările dului Socialist Unit din Germania. cu căldură conţinutul următoarei tele­ de 211 hectare, fiind situată în partea de
de Uniunea Sovietici la conferinţa de la tizează puterile occidentale împotriva res­ occidentale”, In ceea ce priveşte întocmi­ In oadrut şedinţei s-a dat citire, teJs- grame : nord a Moscovei Pe acest teritoriu s-a
Berlin a miniştrilor afacerilor externe ai pingerii propunerilor, prezentate In Inte­ rea răspunsului Ia nota sovietică şl chea­ înălţat un oraş-grâdină, în care va £1 pre­
celor patru puteri şi in nota guvernului resul consolidării păci», deoarece asemenea mă la „o .prudenţa deosebită" în formu­ „Partidlilui Comunist al Uniunii Sovietice zentată întreaga varietate şi bogăţie a
sovietic adresat! la 31 martie guvernelor SCţiuni ar însemna „renunţarea (din partea larea unui răspuns negattv. Dregi tovarăşi I agriculturii dm Uniunea Sovietfeâ. Aid
Franţei, Marii Britanii şl S.U.A . continuă occidentului) la Iniţiativa diplomatică, te» Din raţionamentele comentatorului a- Congresul al IV-lea al Partidului Socialist Unit din Germania vă trimite un s-au construit pesie 400 de clădiri, prin­
să atrag! atenţia opiniei publice din în­ favoarea Uniunii Sovietice” genţiel Reuter şi ale multor organe ale fierbinte soăut frăţesc. Acest salut este expresia recunoştinţei noastre profunde tre care 7fl pavilioane mari.
treaga lume. Plnâ şi ziarele care adoptă o atitudine presei burgheze reiese dar câ politicienii faţă de gloriosul Partid Comunist al Uniunii Sovietice. Dm iniţiativa voastră, gu­ La Intrarea principală In formă de
Orcanele de presă, care exprimă nBzu- vădit ostilă fată de propunerile sovietice, occidentali, fără a se strădui să discute vernul şi popoarele Uniunii Sovietice ne acordă permanent nouă şi întregului po­ arcadă, încununată cu o sculptură lnfâţl-
intele opiniei publice democrate, sublimară sînt nevoite, ţinind seama de cererile opi­ fondul planului de securitate colectivă, por german un ajutor dezinteresat In opera de construire a Republicii Democrate şind un tractorist şi o colhoznică ţlntnd
că propunerile Uniunii Sovietice răspund niei publice, să revină mereu la nota gu­ sînt preocupaţi numai de căutarea a dife­ Germane, în lupta pentru unificarea naţională, pentru dezvoltarea democrată şi sus un snop de gri/u, se deschide o ve­
fără
rite
subterfugii
respingă
a-l
pentru
aspiraţiilor popoarelor care doresc slăbirea vernului sovietic din 31 martie Departa­ să sllmeascâ proteste In rindurile opiniei paşnică a Germaniei. dere asupra pavd ionului principal către
încordării Internaţionale şl asigurarea unei mentul de stat al SUA., care spera că publice. Recunoaşterea de către guvernul sovietic a Republicai Democrate Germane ca care duce o atee de finrtnJ arteziene, da
păci îndelungate şl trainice prin răspunsul său pripit la propunerile stal suveran întăreşte forţele şl prestigiul republicii noastre pomi fructiferi şl arbori decorativi.
sovietice va da un anumit ton presei Tocmai prin această prizmă trebuie
Aceste propuneri, constată ziarul chi­ privite ştirile de«pre nemulţumirea din Această hotlrîre Istoric! a guvernului sovietic însufleţeşte şl mai mult pe toţi In spatele pavUlomiltu prlnoipaî se a-
mondiale, nu şl-e atins scopul Despre e-
nez „Guanminjibao”, au avut un larg ră­ rindurile cercurilor guvernante engleze patrioţii germani tn întărirea continuă a Republicii Democrate Germane şi in con­ flă pavilioanele republicilor unionale, re*
eeste calcule ale Departamentului de stat
sunat şl se bucură de sprijinul opiniei pu­ faţă de refuzul pripit al Departamentului tinuarea eu şl mal multă hotlrîre şi curaj a luptei pentru o Germanie unită, demo­ publici lor autonome şl regiunilor auto-
al S.U A a sens ziarul american „New
blice mondiale, deoarece ele reprezintă o crată, iubitoare de pace şl Independentă nome ele ţării. In arhitectura acestor ml*
York Herald Tribune”. La Departamentul de stat ai S.U.A. de a discuta nota so­
contribuţie din cele mas importante lla nun a te dădiri au fost folosite cele mal
de stat. a sens ziarul, se credea ci Sutele vietică Congresul a) IV-Jaa al P S.U G. a arătat întregului popor german calea spre
cauza apărării păcii în Europa şl pentru Ruasel oorespondentu) din Washington soluţionarea problemelor vitale ale naţiunii germane. El a proclamat ca sarcină bune tradiţii ale artei naţionale popu­
prefntiirxptnaiea unui nou râzfooL Unite trebuie *â răspundă la nota sovie­ lare. La finisarea lor lucrează 2 300 de
tică în decurs da cHeva ore pentru a al ziarului „New York Herald Tribune", principală a partidului, a clasei muncitoare germane şl a tuturor germanilor pro­
ln prezent, continuă ziarul, cîrtd pinfi Va subliniază câ reacţia „imediată şi tăioasă” gresişti lupta împotriva restabilirii militarismului german, împotriva înfăptuirii pictori şl artiiteoţi.
pre&ittmpms discutarea şi răsplndlrea
conrvooarea conferinţei de la Geneva au largă a Departamentului de etat Io nota guver­ pactelor militariste de ia Bonn şi Paria şl pentru încheierea Tratatului genera) Pe una din pieţele spaţioase aJe expo­
mal rămas doar 20 de 2*te. S.U.A. Cheamă nului sovietic „a dus la o noua ascuţire european cu privire la securitatea- colectivă In Europa' cu participarea Germaniei ziţiei slrrt situate pavEioanede „Agricul­
la a50-zise „acţiuni comune ele ţArikir IU Zhanii englez „Observer” constată că a relaţiilor aug lo-a mer: ca ne Gradul de Congresul al IV-lea al PSUG. e proclamat stabilirea unităţii de acţiune s tura", „Creşterea animatelor”, „Cereale",
„Ideea unui pact general de securitate eu­
bere", fac experienţe ou bombe cu hidro­ încordare ai acestor relaţii şt cauzele în­ dasei muncitoare germane şl întărirea alianţei <su ţărănimea muncitoare ca sarcină „Cartat! şt legume", „Mecanizarea şl e-
ropeană, prezentată de Uniunea Sovietică,
gen, exercită presiuni asupra Franţei pen­ cordări] au provocat o nelinişte vădită primordial! a Partidului Socialist Unit dtn Germania. leotrrficarea agriculturii”, „Bumbac" şl
a stftmit ecouri pline de simpatie în Eu­
tru ca ea să adopte planul „armatei euro­ printre cei mal buni prieteni ai AmeNdi Cuvlntlrlle rostite de delegaţi şl hotâririte Congresului al IV-lea al PS UG. alteJe Aici sini construite de asemenea
ropa occidentală".
pene - ', creează şl înteţesc încordarea ît> din guvernul prunului ministru Churchill mobilizează populaţia Republicii Democrate Germane la Intensificarea luptei pen­ gospodării modal de staţiuni de maşini
relaţiile internaţionale.. Corespondentul din Paris al ziarului şl, potrivit celor deolarate de cercuri tru Întărirea puterii muncltoreştî-ţărăneştl, pentru avîn&ul întregii economii na r ţi tractoare şi de sovhozuri.
„Npw York Times" scrie că un asemenea
Ziarul coreean „MIncIu Cioson” subli­ demne de Încredere din Washington, au ţlonale, pentru mărirea produopei mărfurilor de larg consum de calitate superi­ In pavilioanele Sibend, Kazahstanu-
răsunet plin de simpatie poate fî dăună­
niază că crearea unul sistam de securitate Întărit în Anglia forţele care se pronunţă oară In lupta noastră pentru ridicarea continuă a nivelului de trai al poporului, lui. Uralului şi Orientului îndepărtai se
tor planurilor mulltare americane în Eu­
colectivă In Europa, „va servi drept che­ de multă vreme pentru o adevărată inde­ pentru unificarea democratica a patriei noastre şi pentru securitatea in Europa rezervă un loc considerabil exponatelor
ropa occidentală şl, in specia), planului
zăşie pentru prelntlmplnarea formăm de pendenţă a Angliei laţ! de Statele Unite”. gloriosul Partid Comunist al Uniunii Sovietice ne dă un exemplu minunat oare oglindesc valorificarea pămlnturilor
„comunităţii defensive europene".
grupări mditare ostile, drept chezăşie Corespondentul din Londra al ziarului Trăiască Partidul Comiaust al UnitmU Sovietice şi Comitetul său Central! virgine ş! înţulenlte Vdzitalorw vor vedea
tru menţinerea păcii In Europa şi in în­ Stringer, corespondentul din Washing­ „New York Times". Mtddleton, rvferin- Trăiască prietenia sincar! şi de nezdruncinat germano-sovieMcâ ! tehnica bogată ou oare industria socia-
treaga lume". ton al ziarului American „Christlan Science du-sc la declaraţiile făcute In parlamen­ Trăiască pacea Inrtr* popoare ! lisrtă înzestrează agricultura El vor pu­
Monitor". ..regretă" că propunerile sovie­
Oale mal mari ziare din ţării2 de demo­ tul englez, scrie; „Aceste declaraţii publice înainte, sub steagul invincibil al marxlsm-leninîsmulul I tea vedea cele mal diferite maşini agri­
craţie populară subliniază In comentariile tice se bucura de „o eficacitate foarte sini însoţite de temeri exprimate în dis­ Congresul at IV-lea al Partidului Socialist Unit din Germania” cole . O deosebită atenţie se acordă ex­
mare"
lor Interesull general pe care nou) docu­ cuţiile pârtii©uilare ale funcţionarilor de punerii maşinilor care asigură un înalt
După cum se vede, ziarele americane
ment sovlertăc J-a sttmtt In ţoale ţările lu­ stat ou oamenii politici conservatori, In In oontlnuare, Congresul) a ascultat co­ Printre cel aleşi tn CC al PSUG se nivel agrotehnic la tnsămtnţarea şl îngri­
sini îngrijorate nu numai de reacţia cer­
mii. Ele relevă îndeosebi faptul câ In po­ legătură ou ceea ce consideră el drept o municatul Comisiei de validare, ou pri­ numără WiOhtAm Pieck, Ollo Grotewohl. jirea cerealelor, a culturilor tehnice, a le­
curilor largi ale opiniei publice din Eu­ înrăutăţire a relaţiilor dintre Statele Unite
litica sa consecventă de pace, guvernul so­ vire la rezultatele votului din 6 aprilie in gumelor, zarzavaturilor şi culturilor fu­
ropa occidentală, d şl de reacţia «ticu­ şl Anglie. Ei atribuie acest lucru obiş­ W<aHer Ulbricht, Hermann Matern, Hetn-
vietic nu vrea să lase nefolosită nici o po­ alegerea organelor conducătoare ale parti­ rajere, sădirea tn cuiburi aşezat* în pă­
rilor oficiale afle statelor vest-europene nuinţei guvernului american de a face rich Rau, Frledrich Ebert, Paul Wandel,
sibilitate pentru destinderea încordării in­ dului trat şl sădirea cartofilor, seminalul po­
ternaţionale Astfel, susmenţionatul ziar „Chriatls.n declaraţii unilaterale ţn problemele de In totial au fost aleşi 91 membri al C C OUo BuchwKz Johannes Becher, wuii rumbului şi al floarei soarelui, maşini
Science Monitor” declară ci ministerele importanţă mondială şl de a conta apoi
Întreaga presă din ţările capitaliste con­ al PS.U.G. şi 54 membri supleanţi. A de&tlnate regiunilor unde se procedează la
afacerilor externe ale statelor vest-euro- pe sprijinul total al Londrei". Bredel, Fred Oalsaner, Karl Schlrdewan
tinuă să publice articole şi comentarii con­ ,iene chibzulevc asupra chestiunii dacă fost aleasă de asemenea Comisia Cen­ valorificarea pămîrotunlcxr virgine şl Vn-
sacrate planului sovietic de creare a sis­ noua propunere a Uniunii Sovietice nu După cum scrie ziarul canadian „Globe trală de Revizie. şt alţii ţdenite.
temului securităţii colective in Europa reflectă oare „dorinţa de a se pune capăt and Me£T, „nu-ul" categoric şi imediat întregul teritoriu al expoziţiei va li plin
Recunoscînd in mod tacit puterea de al Washingtonului oa răspuns la orice de verdeaţă şl flori Livada el numără
războiului rece". Semnarea unui acord comercial şi de pliţi cu Turcia
convingere a argumentelor sovietice In fa­ propunere a ruşilor privitoare la regle­ peste 10.000 de pomi
In această ordine de idei esie semnifi­ mentarea paşnică nu este o politică bună
voarea creării unul aistem ds securitate co­ In urma tratativelor duse de delegaţia de in şt cinepă. piei uşoare şl unanţi Expoziţia va putea fi vizitată zilnic de
cativă declaraţia agenţiei balglene Belga Unele ziare burgheze din alte ţSri îşi ma­
lectivă, numeroase ziare burgheze decla­ oomerciailă a RPR. la Ankara, s-a sem­ pentru industria pielăriei, ete eîteva zeci de mH de excursionişti dvn di­
care anunţă că „cercurile oficiale din
ră că Departamentul de stat al S.U.A. şi-a nifestă nemulţumirea pentru faptul câ pu­ nat la data de S aprilie a. c un acord Republica Populară Romînâ va Livra: ferite regiuni ale ţării şi de alţi vizita­
Belgia manifestă un deosebit interes faţă
exprima, „prea pripi/t" atitudinea negati­ terile occidentale nu posedă un plan pen­ comercuaJ şi de plăţi între Republica tractoare şl maşini agricole, utilai Indus­ tori. Pentru deservirea lor sini pregătiţi
vă faţă de propunerile sovietice şi câ. în de nota sovietică referitoare la posibi­ tru asigurarea securităţii colective, care Populari Romînâ şl Turcia. tria], maşini-unelte, ehimloafle. produse 2 500 de ghizi care cunosc limbJe naţio­
mod evident, acest pas a] S.U.A. nu este litatea lărgirii organizaţiei Uniunii Atlan­ Pe baza acestui acord, Turcia va livra petrolifere, cherestea, htrtle şi produse nalităţilor din URSS-, precum şi limbi
ticului de nord”. să poată fi o-pus proiectului sovietic al
In folosul propagandiştilor occidentali. pescărie, măsline, fructe citrice, alte fruc­ din lemn, ciment, geamuri şl produse din străine.
Ziarul englez „Blrmlngham Post” scrie Potrivit relatărilor agenţiei Reuter, „Tratatului generat european cu privire te coloniale, orez. seminţe, bumbac, fuior otaciă, etc.
ei „propunerea de a se Încheia un pact „guvernul belgian are un interes deosebit la SetUritâtea colectivă în Europa". Despre
de securitate In care să intre şi America pentru propuoerile Uniunii Sovietice re­ aceasta scrie, Intre altoie, ziarul „York * Semnarea unui protocol cu privire Ia livrările Plenara C. C.
nu trebuie pur şl simplu nesocotită", feritoare la securitatea coleotivâ 31 posi­ shîre Post”, care Îşi exprimă îndoiala a! Partidului Popular Revoluţionar
Propunerile Uniunii Sovietice, deolară bilitatea intrăm Rusiei In organizaţia tra­ „dacă putere* occidentale vor putea sft reciproce de mărfuri între U.R.S.S. şi R, P. Ungară
Mongol
ziarul canadian „Citizen”, „mentă să Le tatului Atlanticului de nord" prezinte vreo propunere constructivă pen­ MOSCOVA (Agerpres). - TASS rile reciproce de mărfuri tntre URSS.
analizate sub toate aspectele şl cu aten­ Numeroase oare burgheze recunosc că, tru a contracara propunerea Iul Molotov In ultimul timp Ja Moscova au avut Ioc şi Republica Populară Ungară pe anul 18S4. ULAN BATOR (Agerpres). — TASS
ţie”. Un alt ziar canadian,, „Journal” scrie: ţinîndu-se seama de starea de spirit a privitoare la securitatea europeană” . tratative comerciale Intre Ministerul Co­ In anul 1934 va avea loc o nouă creş­ transmite : Zilele trecute a avut loc Ple­
merţului Ex'enior al URSS .şi o dele­ tere a livrărilor reciproce de mărfuri atît nara CC a) Partidului Popular Revolu­
.Credem că dacă mi ine s-ar organiza în opiniei publice mondiale, întocmirea unui Nota guvernului sovietic continuă să gaţie comercială ungară. Tratativele s-au faţă de livrările dtn anul 1933. dt şl faţă
rlndunl* popoarelor libere un referendum răzpuns negativ la propunerile sovietice stîmeaseă un deosebit interes in întreaga ţionar Mongol, in cadrul căreia s-a dis­
încheiat cu succes Ja 7 aprilie prin sem­ de livrările prevăzute de convenţia co­ cutat raportul prezentat de 1 Ţedenbad
în legătură cu întrebarea: Irebule oare prezintă greutăţi considerabile pentru cer­ lume narea unui protocol cu privire la livră­ mercială pe termen lung cu privire la măsurile pentru dezvoltarea
continuă a creşteru vitelor ş) ridicarea
Ajutorul sovietic acordat populaţiei sinistrate din Irak Proteste în camera deputaţilor din Italia productivităţii lor. discutat probleme de ordin
Plenara
a
BAGDAD (Agerpres) — TASS revărsarea rîului Tigru I N. lakuşin l-a se transmită guvernului sovietic şi între­ împotriva „comunităţii defensive europene <f organizatoric La cererea lui I. Ţedenbal
La 6 aprilie, I N. lakuşin, însărcinatul comunicat totodată primului ministru al gului popor sovietic adlnca mulţumire a în legătură cu numeroasele sarcini pe
—
m«nistru
cu afaceri ad-lnterim al U.R.SS în Irak. Irakului că societăţile „Crucea Roşie" şi guvernului şi poporului din Irak pentru al ROMA (Agerpres) Scelba, Primul prezentat probare ale deputaţilor tuturor partidelor care te are ca prim ministru al Repu­
a
Marlo
Italiei,
a vizitat pe prunul ministru al Irakului „Semiluna Roşie” din URSS au hotări» ajutorul frălese şi pentru compasiunea democratice. blicii Populare McmgoJe, Plenara l-a eli­
exprimat! El a spus că guvernul şi po­ marţi Camerei proiectul de lege cu pri­
Fadhel Djamali, şl î-a transmis expresia să predea societăţii „Semiluna Roşie" din vire Ia ratificarea tratatului In legătură După cum enunţă postul de radio „Oggt berat dm Ameţi a da secretar general al
porul din Irak apreciază foarte mult no- CC al Partidului Popular Revoluţionar
compasiunii guvernului sovietic in legă­ Irak suma do 120 0C0 ruble, în vederea bLkri gest al poporului sovietic care a eu „comunitatea defensivă europeană”. in Hrila". In ajun Marlo Scolba a avut
tură cu nenorocirile care au lovR poporul ajutorării populaţiei sinistrate din Irak venit In ajutorul poporului Irakian în Anunţarea de către Scelba a proiectului o lungă întrevedere cu Glaire Boothe Mongol şi a confirmat ca prun-secretar
Irakian In urma inundaţiei provocate ds Primul ministru F Djamali a rugat să a coate momente grele. a fost inKmpuvatâ cu strigăte de deza­ Luee. ambasadoarea S U A Ia Roma al CC pe D. Damba
o ■
Aşa gindeşte acest preşedinte al extermi­ trece puntea atunci când vom ajunge 1a P E S C U R T
P I G M E U L D I N S E U L nării naţionale ea".
Pe fruntea lui Li Sin Man stă scris : Comandantul american s-ar fi putut ex­ * In ultimul timp la Moscova au avut
„Made în USA” — „Fabricat in SUA”. prima ceva mai clar. Fără să denatureze toc tratative comerciale Intre Ministerul
Toţi oamenii cu bun simţ doresc suc­ B. IZAKOV giunea situată la nord de paralela 38. care
cesul conferinţei de la Geneva care ur­ a fost provizoriu despărţită de teritoriul EJ este o creatură a Washington-ulul. în adevărul, el ar fi putut spune că la Wa­ comerţului exterior al U R SS şi o dele­
Armistiţiul de la Panmunjon l-a scos adevăratul Înţeles al cuvtntului La pa­ shington se va hotări tot ce va face sau gaţie comercială ungară Tratativele s-a
mează să discute probleme arzătoare ele Republicii Populare Democrate Coreene latul Iui din Seul. el a ajuns câţărindu-se nu va face Li Sin Man. De mult acest po­
ziarelor noastre: problema reglementării din mmţi pe Li Sin Man. De atunci, el prin linia de demarcaţie Această regiune încheiat cu succas la 7 aprilie prin sem­
r.u mai conteneşte cu urîetele-0 beli­ pe scara oferită de auioritlţUe ameri­ litician învechit In rele face numai şl narea unui protocol cu privire la livrării*
paşnice In Coreea şl acea a* restabilirii este o parte inalienabilă a Republicii
coase Lucrurile, însă nu s-au limitat nu­ cane. Tot ce are a primit din mîinile a- numai ce-i poruncesc stâpinll americani. reciproce de mărfuri Intre U RSS ş1 Re­
păcii in Indoehlna Toţt oamenii cu bun Populare Democrate Coreene La Seul se
mai la urlete, merîcanilor La momentul oportun, un a- Tocmai de aceea ieşirile belicoase ale publica Populari Ungari pe anul 1954.
sjmţ doresc ca Geneva să devin! tm ja­ discută că invadarea tjlhâreaseâ a acestei vlon militar american l-a adus pe aero­ ’lul-Ll Sin Man in ajunul conferinţei de
lon p9 Calea atenuării continue a încor­ Ssul-ul eate o bucătărie unde se pre­ regiuni să aibă loc in momentu) deschi­ • La S aprilie, delegatul american In e-
par! provocări împotriva păcii E destul derii conferinţei de la Geneva — poate dromul Klrry» din apropiere de Seul la Geneva trebuie să pună In gardă pe chipa mixtă nr 2 de observatori a pără­
dării internaţionale.
sA amintim răpirea în masă a prizonieri­ în feJul acesta se vă reuşi aă se creeze Titlul de preşedinte al Coreei de sud nu tot! cel cărora le sînt scumpe Interesela sit şedinţa echipei Incorclnd în felul acesta
Exist!. Insă, un om care declară sus
lor de război din lagăre, pe care a să- o piedică in calea lucrărilor conferinţei l-a căpătat de la poporul coreean, ri de păcii Aici nu e vorba de L! Stn Man. ci să se sustragă răspunderii ce revine păr­
şi tare c! nu-l convine pacea în Extremul
vlrşit-o agentura lisinmanlstâ Dacă ase­ Ia generalii americani. de stăpînii lui In spatele Iul Li Sin Man ţii americane pentru Încălcarea acordului
Orient, cl arde de dorinţa de a vedea e- In' Coreea de aud a avut loc solemnita­ Li S»n Man se străduieşte să-şi arate se văd chipurile consilierilor şl protecto­
şuînd conferinţa de 9a Geneva. Acesta menea provocări dau faliment, aceasta tea trecerii armatei InUla sud-coreene de armistiţiu
este Lt Sin Man. se datoreşle excQusiv consecventei politici sub comanda autorităţilor militare lîsfn- recunoştinţa faţă de binefăcătorii lui. El rilor săi de peate Ocean. Membrii celor două părţi din echipa
a vindut pe un preţ de nimic monopolu­
In toate discursurile sale el îşi arată a- de pace şi fermităţii guvernului Repu­ maniste Comentariile din presa ameri­ Zarva provocatoare de la Seul este o mixtă nr 2 de observatori s-au întrunit
mărâciunra în legătură cu perspectivele blicii Populare Democrate Coroane. / cani şl sud-coreeanâ au subliniat că a- rilor americane Coreea de sud : întreprin­ mărturie vie a intenţiilor cercurilor agre­ la $ aprilie pentru a întocmi un raport
Holărirea adoptată la Berlin de a se ccastă măsură este menită să dezlege derile ei industriale, bogăţiile subsolului, sive americane da a învenina anticipat
reglementării paşnice în Coreea. Faptul pnvitor la ancheta întreprinsă In legătură
convoca o conferinţă la Geneva In cadru] mlmRe dlcll ltstnmaniste in vederea roadele munci) harnice a populaţiei et. atmosfera la Geneva şi de a complica ac­
cl în peninsula coreeană lunurile au tă­ cu incidentul din 3 aprilie, clnd miUtart
căreia cele cinai mari puteri şl alte state „campaniei tn nord". Generalii sud-core- Clnd a primit ordin de peste Ocean, fără tivitatea viitoarei conferinţe Adversarii
cut, iar bombele nu mal explodează nu-l a sta mult pe ginduri. dictatorul de la reglementării paşnice în Coreea şi ai res­ înarmaţi ai părţii americane au atacat
este pe plac. El arde de nerăbdare să re- interesate se vor Intllnl pentru pnma eni au pnmit ordinul ca unităţile lor să Seul a aruncat Ooreea In viitoarea răz­ tabilirii păcii în Indoehlna refuză cu in- poliţia civili coreeano-chineză intr-un
înceapi operaţiunile militare oară ca plrţl cu drepturi egale pentru a fie gata de lupt! boiului căpăţtnare sâ renunţe la politica falită punct situat la eşti de Panmunjon. Acest
Luind cuvlntul la Pusan, LI Sin Man rezolva problemele Extremului Orient, i-s Emisarii lui Lt Sin Man coltndfi Asia
Iată de ce acum nimeni nu şe mai poate
a ameninţat cu o nouă campanie militară scos din sărite pe Li Sin Man şi clica sa de sud-est, tneereirvd să Înjghebeze o aşa- înşela în privinţa ultimelor discursuri şi „de pe pori ţii de forţă” Opinia publică raport urma să Le înaintat comisiei mi­
ştie
aceasta
să
internaţională
trebuie
împotriva Republicii Populare Democrate Această ştire a produs asupra luJ Li Sin rumitâ „uniune anticomunistă”. Progra­ acte de provocare ale lui Li Sin Man litare de armistiţiu.
Coreene. Man efectul pe careil are o drpâ roşi* mul organizaţiei proiectate prevede noi In discursul rostit la 10 februarie, Iul * Parlamentul Luxemburgului a ratifi­
„Nădăjduim că aliaţii noştri ne vor asupra taurului. ocle de provocare împotriva picii in Ex­ Discursurile Iul slnt Inspirate de ameri­ LI Sin Man i-a scăpat următoarea frază : cat in noaptea de 7 spre 6 aprilie trata­
sprijini şi vor porni împreună cu noi Încă la 10 februarie. Li Sin Man a de­ trem u) Orient cani Faptele Iul stnt dinainte holărîte de „Timpul trece repede, trebuie să ne gră­ tul comunităţii defensive europene. Patru
— a vociferat el. — Dacă el nu nl se clarat într-un mtennew acordat unui co­ Pigmeul din Seul oferă insistent tu­ către departamentul de atat şi Pentagon recent, in bim. căci altfel vom pieri". deputaţi au votat împotriva tratatului Iar
semnificativ
:
amănunt
Un
vor alătura, vom pomQ Înainte sin­ respondent al agenţiei americane Associa­ turor amatorilor soldaţi sud-corecni drept Semnificativă mărturisire! alţii doi s-au abţinut de la vot.
guri”. ted Press că a hotârit sâ reînceapă răz­ came de tun gratuită Recent, el a pro­ toiul zarvei liefîco.i.se de la Seul, genera­ Da, timpul nu lucrează în favoarea aţlţă- • La 7 aprilie s-a deschis la Moscova
Calomniind armistiţiul Încheiat împotri­ boiul împotriva Coreei de nord Dacă a- pus. in mod oficia), comandamentului for­ lul Huli, comandantul forţelor armate a- torilor la război, c( împotriva lor Indivizii
va vrerii sale, el a adăugat: merlcanii vor sta deoparte, el. Ll Sîn ţelor armate americane din Extremul merieane din Extremul Orient, a hotă­ de teapa lui Li Sin Man. care şi-au legat cea de a 3-a conferinţă ştiinţific! unio­ de
studenţilor
nală
a
facultăţile
la
de
„Armistiţiul de la Panmur.jon a fost Man, este gata să lupte şl fără el Lui Orient sa trimită o divizie sud-coreeană rât sfi la apărarea guvernatorului din Seul cariera de politica aventurilor militare
o capitulare ruşinoasl şi pentru e- vedeţi dumneavoastră, nu-i pasă de ni­ In Indechîr.a Blon Ion Te, unul dintre al Statelor Unite Intr-o declaraţie fă­ simt că timpul lor a trecut El se gră­ medicina La conferinţă participi aproxi­
mativ 300 de membri et asociaţiilor ştiin­
cearta va trebui să plătim cu sînge..." mic. In cursul lunilor februarie şl mar­ acoliţii lui Li Sin Man, şi-a exprimat cută presei, generalul Huli a elogiat me­ besc, Îşi ies din minţi Ei ar vrea ca. îm­ ţifice studenţeşti create pe Ungi institu­
LI Sin Man este setos de sînge. In vre­ tie Li Sîn Man yî acoliţii Iul n-au în­ speranţa că această propunere va fi ac­ ritele lui Li Sin Man. subliniind că a- potriva voinţei tuturor, să arunce între­
murile de demult se credea in vampiri, cetat să strige pe toate tonurile : „Vrem ceptată de guvernul Franţei eesta „va colabora întotdeauna'cu SUA" cu) pămint in viitoarea slngeroasâ a răz­ tele din Moscova, Leningrad. Kiev, Ka-
Râspunzînd la o întrebare aparent naivă
zan, Taşkent şi dm alte oraşe ale Uniunii
vîrcoiacl. (n fiinţa rjpranalurale care se să re războim ! Ne vom război!”. boiului. dar nu le prea ajung forţele ! Iar
După cum se vede, Li Sîn Man, dl do­ a unul dintre corespondenţi — ce vor Sovietice.
hrăneau cu slnge omenesc S-ar zică că Ca şi mai înainte, ţipetele incendiare de timpul, neîndurător, fşl urmează curaul
vadă de o neobosită grijă pentru ea sîn- face forţele armate americane dacă Co­ La conferinţa vor fi ascultate 175 de
pigmeul veninos de ii Stal încearcă in la Seul alternează cu actele de provocare gole coreean să curgă mai departe. Şl reea de sud va reîncepe operaţiunile mi­ şi fiecare ceas ce trece tl apropie de un comunicări ale studenţilor despre lucră­
zilele noastre sl retnvie străvechea le­ Autorităţile sud-coreene au tăcut cu­ fiindcă el a încetat să curgă in peninsula litare *? — Huli a răspuns cu o cugetare sfîrşjt ruşinos. rile ştiinţifice executate de al In ultimul
gendă. noscut cl Intenţionează să acapareze re­ coreeană, atunci sâ curgă în Indoehlna ! in stilul oracolului de la Detfl: „Vom (Din revista „Timpuri Noi'’) an sub conducerea unor medici cunoacuţl
Redacţia ziarului Str. 6 Martie Nr. S, Telefon 188-187 — Administraţia Str. 8 Martie Nr 22 Telef. 470 Taxa plătită in oumerar cortf aprobării Direcţiunii Generale PTT Nr. 136 320 din 6 Nov. — Tiparul lntrepr. Poligrafică de Stat DEVA