Page 18 - 1954-04

Pag. 2 DRUMUL SOCIALISMULUI Nr. 30

Mas multă atenţie acţiunii de curăţire Din activitatea cercului literar F O I L E T O N

a livezilor de perne în raionul Brad al şcolii elementare Nr. 1 din Cugir „Oameni sîntem şi. . . avem obraz'‘
Simţind dm plin condiţiile de muncă lementară Nr I dm Cugir a mai organi­ Era prin luna septembrie a anului 1953 aşa nelucrată N-a avut însă pnJejul 'Je-
Ca si celorlalte ramuri ds producţie grijiţi pomii Sau inginerul şef Cazan Vir- create de partid şi guvern urmind exem­ zat in acest an două şezători literare la cînd tmărul Nandra Aurel, din satul Bă- oarece de rîndul acesta, in sfirştt, luase
ale agriculturii noastre, partidul şi gu­ git, care face o muncă de pompieri, ins­ plul minunaţilor copii sovietici, elevii şco­ care au participat toţi clovn şcolii: de eşti, o perni inir-una din dimineţi, că­ formă de costum Spunem „formă” pen­
vernul acordă o atenţie deosebită şi sec­ pectând cite 3-4 comune intr-o zi, mui- lii elementare Nr 1 din Cugir. pentru a-şj asemeni, cercul a mai pregătit trei piese tre oraşul Haţeg Işi cumpărase o stofă tru câ-i Lipseau multe, cum ar fj de pildă
torului pomicoL Pentru aprovizionarea ţumindu-se in activitatea lui doar să În­ însuşi şi aprofunda mai larg cunoştinţele de teatru dm care una a foat prezentată pentru haine şi acum n ducea la cusut nasturi, cătărăml. etc Fără 9 ţine seama
populaţiei muncitoare cu fructe 51 pentru cheie procese verbale de constatare, ln toc predate la clasă, au fost organizaţi în di­ la staţia de radioficare din localitate Venea iarna şi omul vroia s-o aşlepfo de aceste amănunte, fericit că totuşi e
osigurarea industriei alimentare cu mate­ să îndrume practic sfaturile populare pregătit gata cumva, tânărul dădu să-t încerce
ferite cercuri, unde cu ajutorul profeso­ In cinstea Sâptăminii Mondiale a Ti­
rie primă, de calitate superioară, au fost Aşa a procedat de exemplu in ziua de 7 Ajurvs in oraş. Intră ia «ccţia croitorie
rilor şi Învăţătorilor fac cunoştinţă cu neretului. cercul Irteror a organizat un Cu această ocazie însă descoperi că vesta
luate o serie de măsuri menite să ducă aprilie Deplasîndu-se în comuna Tomeşli a cooperativei meşteşugăreşti „16 Februa­
noi elemente care-i ajută să înţeleagă concurs de creaţie cu tema „Zani primă- despre caro fusese vorba în comandă nu
la dezvoltarea 51 refacerea livezilor de a Snohelal un proces verbal care conţine mai bine fenomenele dm natură şl socie­ verii”, la care au participat un număr de rie". fusese lucrată şi aceasta dlntr-o simplă
pomi 9 puncte, printre care vorbeşte ş« de ac­ tate 18 elevi încă de la uşă. ii intimpină responsa­ „scăpare" a responsabilului Raţă
In acest scop, s-au acordat o sene de ţiunea pomicolă In proces a arătat că In urma unei slrînse colaborări mire Cele mai bune lucrări prezentate la con­ bilul Raţă Teodor Nti-i nume, grăt Raţă liniştitor, anta o
înlesniri >1 avantaje producătorilor care curăţitul pomilor se desfăşoară defectuos şcoală şi club, elevilor de la această curs au fost premiate intr-un cadru fes­ — Spune tovarăşe terminăm cit a-i bate din palme. Miine
se ocupă cu pomicultura In vederea refa­ că sfatul popular va trebui să încaseze şcoală, grupaţi in cercul literar, pentru tiv, cu ocazia căruia membrii cercului au — Am adus a stofă pzntru un costum o ai gata La noi se ştie de către ori­
cerii livezilor neîngrijite, s-au luat mă­ in cal mai scurt timp banu pentru pu- a-şi putea desfăşura mai bine activitatea, organizat un program artistic do haine Şi . cine, ce-am spus, c spus !
suri dc către guvern, ca prin pepinierele ieţil primiţi Asta a fost toată munca lui clubul ,.Gh Apostol” din localitate le-a — Vrei să le coşi Ştiu asta tovarăşe, e — Cum să nu se ştie, doar am văzut
statului, să se pună la dispoziţia pomi po teren Nu s-a gindit să scoală un cu- pus la dispoziţie bogata sa bibliotecă, o Dintre lucrările in proză premiate, a o chestiune pe care o aud destul de d&s cu proprii mol ochi. Aici ce se spune,
eultcrilor, cantităţile necesare de pueţi vint pentru a arăta ţăranilor muncitori sală specială, spaţioasă, mobilată, încălzită minţim pe cete ale elevilor Crăciun Cor­ Dar nu asta am vrut să ştiu ci. rum te spus râmlne, numai că de fâout greu,
pentru noi plantaţii, cit şi pentru com­ ce lucrări si facă în livezile de pomi şi luminată nelia, flcâ de muncitor fruntaş şi LJza- cheamă şi de unde eşti ?
pletarea golurilor şt reîntinerirea live­ In aceiaşi zi, inginerul Cazon a înche­ rescu Cosmina. fiică dc inginer, a căror Tînfirul stătu puţm In cumpănă, nepu- foarte, foarte greu se face.
Aci. in timpul liber, sub indrumarea şi
zilor bfitrine De asemenea, pentru com­ iat asemenea procese şi în comuna Vaţa conducerea profesorului de limba ronvine, lucrări au calităţi incontestabile s-au situat tînd găsi vre-o legătură fireasca între — Ei, sc întlmplă cJteodatâ, dar în ge­
fruntea
In
micilor
poeţi,
neral ne ţinem de vorbă, doar „oameni
baterea bolilor Ia pomi şi a păduchelui de Jos Şi Baia de Criş Astfel de metode cercul literar al elevilor îşi desfăşoară cu Klrsch HMda şi Radu Dorina rostul acestei întrebări şi chestiunea pen­ sîntem şl avem obraz”...
de Son-Jose. s-au luat măsuri ca stropi­ de munci sînt practicate şi dc tovarăşul multă intensitate activitatea. In anul a- Pentru stimularea creaţiei literare a tru care venise el Totuşi, satisfâcu cu­
tul pomilor să se facă in mod absolut Ciocan Anastasiu şeful secţiei agricole, cesta, In cadrul cercului literar, s-au ţi­ elevilor, cele mai bune lucrări ale mem­ riozitatea lui Raţă, dindu-i detaliile ce­ Şi-a mai venit Nandra şl după vestă.
gratuit. Avantaje însemnate au fost a- care In lec să-şi organizeze munca in mod nut de către elevi,. 16 referate cu subi­ brilor ceru ului sînt publicate in revista rute A tot venit Dcacum ae obişnuise cu dru­
cordote pomicultonlor prin recenta ho- şigtematlc şi să controleze felul cum teh­ ecte dm literatura noaslră clasică şl con­ cercului, înfiinţată tncâ in anul trecut Se începu măsurătoarea : mul şl cu amânările*
tfirîre a guvernului cu privire la contrac­ nicienii din subordine îşi desfăşoară ac­ temporani, precum şi din literatura so­ sub denumirea „Micii scriitori" — Aşa !.., pantalon de cizmă, haine la Raţă cel cu „obraz” nu glumă, Raţă
tarea fructelor şi strugurilor de nrusă tivitatea in rîndul ţăranilor .muncitori, se două rindun de nasturi.. o vestă... care il purtase luni de zile pentru cusu­
crupă mal mult de darea unor ordine pre­ vietică Astfel, la unul din referate s-a Cercul literar organizat la şcoala ele­ truuun !. tul contumuiul continua sâ-l poarte din
Deşi iu fost obţinute unole rezultate in vorba despre revoluţionarul Nleolae Bif-
şedinţilor sfaturilor populare comunale mentară Nr 1 dm Cugir prin activitatea Raţă Teodor îşi închise registrul cu in- nou, alte luni, pentru ousutvij vestei. $1
vederea refacerii livezilor de pomi. to­ cescu, la altul despre Maxim Gorchi — sa, dezvoltă in rîndul elevilor, dragostea
tuşi. în unele raioane mai dăinuie încă Acest „control” pe teren e făcut doar scriitor aJ pionierilor sovietici — etc De faţă de literatura noastră progresistă, fată somnâri şl se adresă celui pe care il mâ- nu pentrucă eJ ar 11 avut ceva personal
lipsuri grave De pildă, In raionul Brad, m eîieva comune din jurul raionului cum asemeni ln cadrul cercului literar s-au ţi­ de oimenu şi scriitorii sovietici, faţă de S urase cu acest tinir (doar nu numai cu el face
cu toate că specificul aşezării geografice sint: Bucureşci. Crişcfof. Rihlţa şi Bala nut 12 recenzii asupra diferitelor cărţi, — Va să zică să ştii şi dumneata, luni aşa) ci pentrucă aşa e Raţfi_ birocrat
a acestui raion permite o dezvoltare vâslă de Cnş, iar in comunele ce eînt la dis­ tot ceea ce erte bun şi înaintat în socie­ să vii după ete. dar să nu care cumva fără pereche, pierde vreme, om comod şi
tanţe mai mari, atlt tovarăşul Ciocan cit cum ar ff 1: „Mitrea Cocor” de Mlhall Sa- tate El dezvoltă spiritul şi puterea de a- să întrirzji. Vezi, noi lucrăm planificat. lipsit do orientare justă, lipsit de o pla­
a sectorului pomicol, iar preocuparea de doveanu, „Mama” de Maxim Gorchi şl
şl ceilalţi tehnicieni nu merg cu lunile natiză a elevilor, puterea de disezrnare — Vin tovarăşe că şi eu vreau să fie nificare minuţios întocmită, fără ca pen­
seamă a locuitorilor este pomicultura, to­ altele
preferind să-şi piardă timpul in buou în­ şi de înţelegere justă a lucrurilor şi feno­ gata. numai să nu vin degeaba, locuiesc tru acest lucru să fie tras la răspundere
tuşi acest sector este neglijat în mod ne-
tocmind diferite situaţii. Cercul literar al elevilor de la şcoala e- menelor. tocmai la 12 km şl.. de către Roman Dumitru, preşedintele
permis. atlt de către secţia agricolă a
sfatului popular regional, cit şi de către Astfel se explică faptul că in raionul < — Ce degeaba tovarăşe sări ca ars cooperativei, care face da toate, numai
sfatul popular al raionului Eroi Brad sint curăţiţi un număr foarle nuc Raţă, la noi ce s-a spus. e spus, doar control pe la secţii nu face deloc
de .pomi vorba ceea „oameni sîntem şi avem o- De altfel, de ce ar face. de ce s-ar „de­
Organele agricole regionale şi raionale Pe urmele materialelor publicate
au desfăşurat o slabă activitate in ce pri­ Co,miletul executiv al sfatului pocular braz”. Am zis luni, păi luni rămine. ranja” cu aşa ceva şi ln sg>ecial de ce
veşte aplicarea regulilor agrotehnice în raicrMl Brad va trebui să analizeze pe­ Şi într-adevâr. luni a râma» luni de-a- l-ar „slingheri” pe Raţă, doar intre ei
seotorul pomicol. riodic munca secţiei agricole, să arate Măsuri prin „referate" rîndul, in care tinfirul Nandra a venit să- doi există „încredere" deplină, câ doar
lehn.cieoulor agronomi, că ei s-au pregă­ şi ridice bârnele, dar le-a găsit mareu pe vorba ceea ., „oameni simt şl au obraz”.
Încă din primele lurJ ale acestui an.
tit ln şcoli şi institute nu pentru a sta In Nr 23 al ziarului „Drumul Socia­ nestru Iar la urmă, erau expuse raft aşa cum le-a lăsat prima oară Numai că acest „obraz" a lor ar trebui
secţia agricolă regională Şi raională au
in bfrou. sau atunci cînd se deplasează pe lismului", a apărut un material prin tare şi apăsat, motivele pentru care lu­ Obosit de atîla cale bătută de-aluigul aspru „săpunit” de către organele com­
avut o orientare greşită în ce priveşte a-
teren si facă pe Inspectorii, ci pentru a celor 12 km ce despart/ Băeştiul de Ha­ petente
plicarea unor metode de muncă Au pri­ care era criticată activitatea defectuoasă crurile in Pui nu „mergeau" bine. cum
organiza şi îndruma muncile agricole Să ţeg. s-a hotărit intr-o zi sâ-şi ridice stola FARCAŞU PETRU
vit Ln med mecanic măsunJe lucite de desfăşurata de către personalul de la dis­ ar fi „liipsă de disciplină” la pzrsonal.
li sc arate că prin atitudinea lor nojuslă
partid şi guvern pentru popularizarea re­
faţă dc sarcini, lipsesc ţărănimea mun­ pensarul Pui, raionul Haţeg etc-, etc
gulilor agrotehnice In vederea sporirii
citoare de o îndrumare calificată Prmtrc cei care au citit acest material a Despre ceea ce s a făcut practic pentru
producţiei agricole Do exemplu, in raio­ Mal sint dcar eîieva Zile in care se mai fost şi tovarăşul Ncgoţlu Ruăolf preşe­ ca lucrurile să nu mai meargă aşa. nu a Statul medicului
nul Brad. în loc să organizeze cu ţăranii
pot face unele lucrări de Ingripre a po­ dintele sfatului popular al raionului Ha­ amintit insă md-o vorbuliţă şi asta pen­
muncitori consfătuiri în care să populari­ Cum putem prevesti febra tifoidă
milor fructiferi. Lucrări care constau mi ţeg
zeze regulile agrotehnice ce trebuie apli­ tru Simplul motiv că nu se tăcuse nimic
curăţirea drsjonolor (lăstari daţi din ră­ Neci|it, acesta a pus mina pe telefon
cate în sectorul pomicol, au organizai con­ in această direcţie Toate rămăseseră ca Ca leale fenomenele naturii, bolile au insă panlru preîntâmpinarea febrei tifo­
dăcini şi coroană) care consumă multă
sfătuiri cu caracter legumicol ln care au hrană in dauna pomilor, curăţitul scoar­ şi a chemat „de urgent” la el pe tova­ la început Inslirşit scos ca din cutie, gri­ $1 ele o cauză şl răspindirea lor este le­ ide este vaccinarea.
vorbit ţăranilor muncitori despre produ­ răşul Avram Teodor şeful secţiei sănă­ gală de anumite condiţium din lumea in- Vaccinul esle un preparat care conţine
ţei mc.arle, a muşchilor şl uscăturilor juliu întocmit şi abil cocoloşit, prin Iraze
cerea răsadurilor in ghivece nutritive tate con.iurâtoare La febra tifoidă, despre a microbi a căror putere de îmbolnăvire
precum şi văruitul tulplnelor Orice zi de formale, sterpe, lipsite de enunţări ope­
Acest lucru î-au făcut chiar şi in comu­ întîrziere a lucrărilor de curăţire a pomi­ — Ai citat tovarăşe ?l cărei prevenire şl combatere vrem să vor­ este slăbită pru» Încălzire sau pun dife­
nele unde locuitorii nu se ocupă cu cul­ lor, aduce pagube atîl cultivatorului cît — Citit rative „referatul" a sosit pe masa tova­ bim aici. izvorul de infecţie do la care rite substanţe chimice După vaccinare,
tura legumelor şi zarzavaturilor Se ştie răşului Negoţiu, preşedintele Acesta l-a pleacă şi se râ^nlndeşte boala, este omul crgenismul nostru capătă puterea de a
sl economiei noastre naţionale — Şi ce zici 7 !
ci raionul Brad e un raion mai mult po­ întors, l-a răsucit, l-o învirti*, apoi a în­ bolnav se apăra împotriva bolii, capătă rezis­
Cemiletu) executiv a) sfatului popular — Vom lua măsuri. j
micol. cu tonte acestea nu s-a făcut nimic, tocmit |a rîndul său o adresă, prin care Microbii febrei tifoide — boală care da­ tenţă adică devine imun Imuna Late î nu
pentru a se arăta ţăranilor muncitori cc raional Brad şi comitetele executive ale — Haide, „urgent" şi apoi sâ-ml faci torită măsurilor preventive luate, in re­ se debindeşte dintr-o dată. De aceia vac­
sfaturilor comunale, vor trebui să >a grab­ spunea ziarului că . referitor la dispensa­ cinările se lac primăvara, cu un o înecare
reguli să aplice un „referat”.,. giunea noastră, a scăzut mult, — pătrund
nice măsuri pentru întesiflearea acţiunii rul Ful s-au luat „misuri” şi pentru a nc timp inauvte de lunile clnd apar2 de obi­
SLnt ineâ ingineri şi tehnicieni agro­ de curăţire a pomilor Agenţii agricoli au Şi doctorul Avram a pornit-o furtunos în corpul omului prin gură odată cu ali­
nomi. care muncesc unilateral sau se es­ datoria de a îndruma practic şi ln perma­ după „măsuri" Prunul lucru ce i-a răsă­ convinge pe deplin, moi spunea că tri­ mentele infectate cei boala, pentrucă febra tifoidă apare
mai ales in lunile de vară
chivează dc a merge să muncească in nenţă ţărănimea muncitoare de a-şl in- rit in minte a fost tot telefonul II va mite in anexă copia „preţiosului refe­ Boala mal poate fi insă răspîr.dită şl
mijlocul ţăranilor muncitori De exemplu grlji livezile de pomi La fel organizaţiile rat”. de către purtătorul de microbi, adică ds Şi tn regiunea noastră muncitorii sa­
tehnicianul agronom Lucaci şisfan deşi a de partid, prin agitatorii săi vor trebui chema pe Chimigeanu Vasil* medicul Cu asta toţi cei mai de sus, au socotit o persoană care a fost bolnavă şl care nitari vor incepe ln curind vaccinările
dispensarului Pui — îşi făcu el socoteala după Însănătoşire mai are in corp mi­ imoolnva febrei tifoide. Datoria noastră
stat mxi multe 2tle ln satul Tiuleşll, cu să ducă o susţinută muncă politică dc chestiunea încheiată şi supărătoare? po­
— şi II va , muştrului" de o sâ-l ţină crobi Un singur purtător de microbi poate a tuturor, esfo să ne prezentăm regulat
problema defrişării unei păşuni, ol nu s-a masă antrenind ţăranii muncitori să a- veste de la Pui, terminată.
gindit să organizeze în acest timp o con­ plica regulile ştiinţei m îngrijirea live­ minte A renunţat însă imediat Mai bine fi cauza unei întregi epidemii, dacă nu ta vaccinări şi să lămurim şi pe alţii de
Iată Insă că cititorii nu sint de acord păstrează resu'lde de hlgienă însemnătatea vaccinării in prevenirea a-
sfătuire cu ţăranii muncitori unde să le zilor do pomi. sfi întocmească o adresă prin care sâ cestei boii ln felul acesta, dăm sprijin
arate practic cum trebuie curăţiţi şi în­ D DEMEA ceară celui cu pricina amănunte detai­ cu asemenea tel de „socoteli", cu un ase­ Drumul parcurs de microbi de Cînd a acţiunii pe care partidul şi guvernul nos­
menea „gen" de măsuri. Pentru acest lu­ ieşit dlntr-un orgsnlsm bolnav şl pină ce
late, nu de alta. dar vortxa ceia să poală a Intrat în alt organism, se face prin di­ tru o duce astăzi pentru apărarea sănă­
cru ţinem să arătăm celor obişnuiţi să ferite căi de transmitere a infecţiei Aces­ tăţii noastre
intocim un referat ca lumea, aşa ca să-i
Sa se dea mai multa atenţie lucrărilor în vii fie operativi prin „referate”, că acesta e
placă preşedintelui Zis şi făcut. tea sint: apa laptele, legumele, zarzava­ Trebuie bine cunoscut că vaccinările
ln raionul Sebeş, există inlirvse suprafeţe la G A S Miercurea. G A C Sebeş, în co­ A doua zj adresa semnată de doctorul un mod birocratic de a rezolva problemele turile şl muştele întrerupte işi pierd efectul Mulţi tova­
viticole, atât in sectorul socialist cit şl in munele Gîrbova, Dobirca şi altele şi nu este propriu oamenilor noL PrimeJe măsuri de prevenire se în­ răşi se prezintă la prima injecţie cu vac­
Avram a plecat cu toată viteza spre Pui
secloiid individual Odată cu celelalte Secţiunea agricolă a sfatului popular Redacţia nu so poate mulţumi cu răs­ dreaptă spre omul bolnav Acesta trebuie cin şi cre2ind că acvosta este suficient,
munci agricole, a început şi munca in vii raional va trebui să la grabnice măsuri şt.. răspunsul s-a intors după vre-o săp­ punsuri formale şi aşteaptă ca, atît pre­ sfi se adreseze singur medicului, iar In nu se mai prezintă la a doua şi a treia.
Aceasta insă. merge cu multă încetineală pentru a remedia rămînerea in urmă a tămână. şedintele sfatului popular raional tovarăşul caz că el nu face acest lucru împuter­ Acest lucru este eomplei greşit, căci vac­
ţi in multe locuri nu se (mc seama dc lucrărilor în vii Inginerii şl tehnicienii Mulţumit de tot cc scria în el doctorul niciţii sanitari obşteşti sau chiar vecinh cinul nu-şi face efectul decît dacă est?
metodele înaintate la lucrările ce trebu­ agronomi, trebuie să îndrume gospodăriile Avram s-a apucat să întocmească pe în­ Negoţiu cil şl doctorul Avram, cît şt toţi sini datori să facă cunoscut medicului fle­ fficut în dozfi întreagă, adică trei Lnjecţti-
iesc efectuate in această perioadă agricole colective şl pe ţăranii muncrtorl delete şl cu griji „referatul” Şl ce mai ceilalţi vinovaţi, pentru starea lucrurilor care caz Ţinjnd cu stricteţe seama de toate a-
de a grăbi lucrările la vii. Odată dezgro­ După Internarea bolnavului, organele cestea, vom reuşi fără îndoială sâ obţi­
Cu toate că in majoritatea lor viile d>n referat a ieşit. O adevărată podoabă Pă­ de la dispensarul Pui, să treacă la mă­
pate să se facă urgent şi tăiatul şi să se sanitare trebuie să la o serie do măsuri nem succese importante in lupta împo­
irvfrreg raionul au fost dezgropate, totuşi, cat că nu-1 putem anexa şi noi Sena suri hotfirlte şi eficace, care intr-adavăr
lege. tar în urmă sfi se înceapă săpatul. la domiciliul acestora, cum ar fi desin- triva febrd tifoide, ln lupta pentru apă­
in foarte multe locuri ele nu sint tăiate, De ademenea, trebuiesc completate ne- ln el exact ceea ce se , arătase şi in să contribuie la îmbunătăţirea lucrurilor fecţia cornern a rufăriei. a băii, etc. rarea sănătăţii noastre a tuturor.
legale şi săpate Astfel dc exemple avem intîritat toate golurile în vil, cu altoi. materialul publicat In Nr 23 al ziarului V afloarei Una dm cele mal importante măsuri Dr N. WEBER
Nicolae, soţii Muntean Am os şl Mun­ Orlentîndu-^şi întreaga muncă asupra xă organizeze serJ culturale cu diferite
Sa orientăm întreaga activitate culturala tean Cornelia şi mulţi alţii încă forma)junilor vederea concursului, pregătirii teme — in special agricole — să organi­
asupra
artistice,
zeze consfătuiri cu cititorii asupra diferi­
acestora
In
colecti­
ln Intreţga activitate culturală din co­
muna Bâcla, un aport însemnat au adus vul căminului cultural a neglijat activi­ telor cărţi, sau sâ-şl formeze cercuri «la
în sprijinul campaniei agricole de primăvară cadrele didactice, care muncesc cu multă tatea pnn cercurile agrotehnice şi a altor citit şi în afara bibliotecii.
dragoste, cu mult elan. pentru ridicarea
cercuri, menite sâ dea ţăranilor munci­
Gazeta de perete, pe lingă unele ar­
nivelului cultural al maselor tori cunoştinţe ştiinţifice asupra lucră­ ticole cu conţinut de actualitate, mal arc
In perioada aotualfi, oamanh muncii de tovărăşiţi şî neîntovărăşiţi, şt materiale realizările pe care le-a obţinut cu aju­ Si gazeta de perete „Secera” vine in rii pămimulul şl a cultivării diferitelor şl articole cu caracter genera), vechi, încă
pe ogoare desfăşoară cu mult entuziasm ştiinţifice asupra aplicării celor mai înain­ torul alegătorilor ci Sint deasemenJ pre­ ajutorul ţăranilor muncitori din sat ln plante. din prima Jumătate a lunii trecute, care
bMâlla pentru a asigure o recoltă spo­ tate metode de muncă ln agricultură De văzute in plan materiale despre valorifi­ articolul „Aplicarea regulilor agrotehnice O liipsâ serioasă Sn această privinţă re­ nu mai pot veni în ajutorul ţăranilor
rită Ja ha., pentru a asigura poporului 06emeni, la microfonul staţiei au vorbit cările pnn cooperativă, şezători cu co­ garanţia unea recolte bogate la ha M au­ vine şi comitetului executiv al sfatului muncitori
nostru muncitor un mare belşug de pro­ ţărani muncitori fruntaşi in muncule piii de Ia grfidmaVă şl a'tele torul dezbate principalele reguli agroteh­ popular raional Hunedoara, care, după De asemeni, agitaţia vizuală ln co­
duse ag ro - alame n tare, care să contribuie agricole, despre metodele lor dc lucru şi In munca de sprijinire a campaniei a- nice pe care ţăranii muncitori trebuie sfi spusele tovarăşului secretar al comitetu­ mună nu a constituit atît pentru orga­
la ridicarea nivelului dc trai al tuturor rezultatele muncii lor. gricole de primăvară nici biblioteca să­ le aplice in muncile agricole 7 de primă­ lui executiv al alatului popular comunal, nizaţia de partid, cit şl pentru comitetul
celor ce muncesc. tn zilele trecute a vorbit la microfon tească nu a stat pasivă. In cadrul cercu­ vară De asemeni, in articolul „Frunta in toată etapa l-a. nîci un mginer ori executiv al sfatului popular Comunal, o
La succesul acestei însemnate bătălii, ţăranul întovărăşit Torok Gavrilă. care rilor de citit ce sint organizate la biblio­ şii comunei Băcia în îndeplinirea sarcini­ tehnician nu s^a abătut prin satul Bâcia vie preocupare Pe gardurile satului şi pe
ce se duce cu multă încordare, o contri a arătat cum S-a pregătit şl cum a mun­ teca, ln luna martie au fost citite nume­ lor privind predarea cotelor", sînt popu­ Privind activitatea artistică — destiul pereţii caselor se mal observă şi acum
tribuţie importantă revine activităţii cit pentru a fi ln fruntea muncilor agri­ roase broşuri printre care „Cultura verzii”, larizaţi ţăranii muncitori Toma loan. Cn- de bogată de altfel — ei nu este orien­
culturale de masă, desfăşurată de unită­ cole. De asemeni, tn cadrul emisiunilor „Cultura floarei soarelui", şi altele De ?an Petru şl Pâcuraru Petru, care nu nu­ tată. prin repertorul ei, în suficientă mă­ lozânci ce nu mai corespund, pnn conţi­
ţile culturale de la sate locale s-au prezentat diferite interviuri asemeni, au fost organizate recenzii asu­ mai ci au predat integral şi la tunp co­ sură. in sprijinul campaniei agricole, in nutul lor, noilor sarcini trasate ds partid
In comuna Bâda. raionul Hunedoara, cu ţăranii muncitori fruntaşi în muncile pra diferitelor romane ca „Oţel şi Zgu­ tele către stat, dar s-au situat şi prin­ sprijinul oamenilor muncii de pe ogoare şl guvern (acolo unde se observă, pentru
activitatea culturala de masă a reuşit ln agricole La următoarea Întrebare pusă în ră” de VJadimjr Popov şi altele tre ţăranii fruntaşi ?n muncile agricole Mai mult, organizaţia de partid din co­ că ln generai gardurile şi pereţii au de­
venit nişte pid/uri Indescifrabile).
ullomul timp sâ aducă un aport subs­ cadrul unui interviu: „Ai putea să ne Ţăranii muncitori au îndrăgit bibliote­ Pe Ungă unele rezultate destul de fru­ mună nu a îndrumat îndeajuns colecti­
tanţial în mobilizarea maselor de ţărani spui tovarăşă Hfilălai cum te-ai pregătit ca sătească din Băna. Numai In luna moase obţinute în munca culturală, pnn vul artistic să lupte pentru un conţinut Privind activitaîea cinematografului, ca
muncitori, români şl maghiari, la îndepli­ ca membră Întovărăşită şi deputată de aprilie. Întovărăşită Stoica Mana a ridicat diferitele forme de activitate. în comuna bogat în idei a programelor artistice.'Sini nu este folosită <Ln plin Filmele cu ca­
nirea cu succes a primei etape a însămin- raion, pentru cea de a doua etapă a cam- de la bibliotecă trei cărţi, dintre care Bficia in această privinţă mai există încă puncte in repertoruâ de cintece ca de racter agricol, documentar, nu sint su­
ţirtlor de primăvară. Daniei agrico's de primăvară aceasta „Răsadniţa” a şi citii-o De asemeni, ţă­ .şi unele lipsuri. ti pildă, „Vraja”, care în loc să combată ficient popularizate în rîndul ţăranilor
Datorită elanului cu care ţăranul mun­ a arătat felul cum s-a îngrijit Ca toate ranul întovărăşit Lungescu Gheorghe In In cadrul căminului cultural activitatea anumite credinţe superstiţioase, dimpo­ muncitori, nu se fac prezentările filmelor,
citori din această comună au muncit, da­ uneltele 6â-l Le reparate, cum a selec­ luna trecută a citit de la bibliotecă trei de educare a maselor de ţărani muncitori trivă, Le întăreşte necesare ţăranilor muncitori pentru a des­
torita spnjbiulul politic şi cultural acor­ ţionat seminţele, cum le-a tratat, etc La cărţi, Iar acum citeşte „Mecanizarea agri­ kc desfăşoară în mod neorganl2al, la prinde mai bine conţinutul acestora.
dat acestora de organizaţia de partid din microfonul staţiei a vorbit şi agentul culturii” întimplare, fără a avea la bază un plan De asemeni, faţă de numărul mare al Pentru a întări munca culturală şi de a-
sat. de către comitetul executiv al sfa­ veterinar Nădâşlean Iosif despre îngriji­ Activitatea artistică a cunoscut şi ea de muncă concret, care să cuprindă di­ cărţilor din biblioteca sătească (2312) nu­ gitaţie in comuna Băcia. organizaţia de
tului popular comunal şl de către unită­ rea vitelor, despre îngrijirea porcilor a unele rezultate destul de preţioase Ast­ ferite acţiuni întreprinse în acest scop mărul cititorilor este încă nuc Această partid dui sat şi comitetul executiv a)
ţile culturale dm comună, prima etapă a păsărilor, otc„ crrticind in acelaş timp pe fel, s-a format aci o echipa de dansun. Colectivul do conducere ai căminului lipsă porneşte însă de la comitetul sfatului popular comunal vor trebui si
insămînţărdor dc primăvară a fost termi­ cetăţenii Păcurar Petru, Fercnţi lostf. una de cor şi una dc teatru, in a căror cultural nu a îmbrăţişat deopotrivă toate executiv al sfatului popular comu­ aconde mai mult sprijin unităţilor cul­
nată cu 9 zde înainte de termen. Comuna Lucaci loan şl alţii, care au refuzat să-şi componenţă zu Intrat atât români cil şi formele activităţii culturale, du le-a dat nal care nu s-a preocupat tn suLclentă turale din comună — şl formelor lor de
Băca se situia2fi astfel, printre comunele vaccineze coreu şl păsările maghiari Lăudabil este faptul câ un nu­ importanţa cuvenită becăreia. motiv, măsură de activitatea bibliotecii Exem­ activitate — sâ efectueze o îndrumare mai
fruntiaşe din raion la terminarea acesteJ Tn planul de muncă a) staţiei De luna măr destul de însemnat de vîrslrvlcl din pentru care in unele laturi ale activităţii plul personal atlt al tovarăşului secre­ iemeinlcâ şl un control mal riguros
etape. aprilie, sînt prevăzute multe lucruri fru­ sat, participă alături de fiii lor, cu multă culturale există goluri Aşa de pildă pro tar Horvat loan, cit şl a întregului per­ Orientată în direcţia sprijinirii cam­
In comuna Băeia, activitatea culturală moase. educative şi pline de conţinut dragoste, la pregătirea programelor ar­ pagandei agr!cole prui conferinţe nu 1 s-a sonal din cadrul sfatului popular, care paniei agricole de primăvară, activitatea
do masă. tn sprijinul campaniei de pri­ Astfol, ce ziua de 19. esle prevăzut ma­ tistice. Gineşti aci. în cchlpsle artis­ acordat Importanţă Colectivul de confe­ nu a citit nici măcar o carte de la biblio­ cultural-artistic5 desfăşurată in unităţile
măvară. se desfăşoară pnn multe forme terialul „Cu microfonul printre inlovără- tice pe Boriolt lozofa, in virstă de 40 renţiari figurează doar pe hîrtic. In tot teca sătească, nu poate* fi urmat de către culturale de la sate, va aduce un însem­
de activitate La staţia de radioficare — 'iţi”. tn ziua de 20 „Munca mea cu ale­ ani, alături dc fini ei Francisc. in virstă decursul acestui an, nu au fost ţuiute în ceilalţi cititori ai bibliotecii
spre exemplu — in fiecare seară sc trans­ gători» din circumscripţia unde am fost de 17 ani găseşti aci pe soţn Toma Irma cadrul căminului cultura) dc cit un nu­ Nefiind în suficientă măsură îndru­ nat aport in desfăşurarea cu succes a cam­
mit pe ^’ngfi buletinul de ştiri care cu­ aleasă" in cîre deputata comunală Irimic in virstfi de 38 ani şi Toma loan de 4G măr mic de conferinţe cu caracter agro­ mată şi ajutată, blbbotecara Kiş* Marga­ paniei agricole dc primăvară, în asigura­
prinde diferite realizări ale ţăranilor în­ Mărioara, va arăta felul oum a muncit şi ani. pe soţii Zelenko Ecaterina şl Zelenko zootehnic. reta nu a reuşit ca în perioada actsfut an rea plinii poporului muncitor