Page 19 - 1954-04
P. 19
Nr. 30 DRUMUL SOCIALISMULUI Pag. 3
r
Pe teme actuale Oamenii muncii Tribuna inovatoru ui
.
ne scriu .
Toată afenfia rezolvării cererilor Realizări ale inovatorilor în legătură cu perforajul umed
La cooperativa din Mihalţ, — filiala şi captarea prafului de rocă
oamenilor muncii Gistei, — lucrurile nu merg aşa după cum
ar trebui, fapt care îngreunează 'munca
Grija faţă de om a determinat pe ino varăşul Moţ Petru, a fost acela care a este şi ea o preocupare a inovatorilor de
Izvorul tuturor succeselor în munca sfa comitetul executiv al sfatului popular sătenilor şi îl pune pe aceştia pe drumuri vatorii noştri de a studia diferite apara- adus o modificare burghiului prin strun- la Lenea. De asemenea, inovatorii de la
turilor populare este legătura lor cu ma respectiv nu a încheiat contract de în lungi, in căutarea mărfurilor necesaTe. taje, unele mai simple altele mai compli jirea unei porţiuni de circa 10 cm. la ca mina Aninoasa, in frunte cu tovarăşul
sele. Folosirea tuturor formelor de legă chiriere şi nici nu a plătit chiria pentru CRe 3-4 zile la rind, această cooperativă cate, dar toate ou scopul de a ajuta mi pătul de sus şi a făcut o gaură transver ZeLdes Gheorghe, vor da în scurt timp
tură ou masele, face posibil ca acestea să grajdul în oare a adăpostit reproducă stă zăvorită sub lacăt, în timp ce ges nerul în muncă şi de a-1 crea condiţii sală care face legătura longitudinală a pentru încercare, un dispozitiv ingenios
participe direct la activitatea sfaturilor torii. Procedîndu-se la cercetări şi consta- tionarul Sâlcău Ioan se plimbă cu căruţa, de muncă din ce in mai uşoare burghiului. Pe această porţiune, inovato cu ajutorul căruia praful de rocă va fi
populare. Legătura cu masele, este pen tîndu-se că Lucrurile sint adevărate, s-au pentru a-şi „rezolva” tot felul de ches Praful de rocă este un duşman al mi rul montând un manşon de cauciuc prin captat la ieşirea din gaură cu ajutorul
tru sfaturile populare ceea ce pămintul luart imediat măsuri de a se încheia con tiuni pur personale. Cind totuşi se mai în- nerului, care îi crează condţii neplăcute care este Introdusă apa şl împinsă în fun unei plinii montate pe burghiu şl pusă Sn
era pentru An teu — eroul dun mitologia tracte şi a se achita chiria legal. Aseme tîmplă cite o zi fericită In care coopera şl fi îngreunează munca, fapt care a de dul găurii unde amesteoîndu-se cu pra
greacă — pe care Hercule a reuşit să-l nea cazuri sint multe. tiva să fie deschisă, atunci ţăranii mun terminat pe inovatorii noştri să găsea ful de rocă, reuşeşte să-l facă Inofensiv. legătură printr-un tub flexibil cu un dis
pozitiv de aspirare ce trimite praful cap
sugrume numai atunci cind l-a lipsit de Dar nu toate sfaturile populare raio citori nu pot găsi aloi deoît puţine, mă scă posibilitatea de a face acest praf Ino Acest sLstcm care la început părea bun,
poaibditatea de a atinge pămintuil. I. V. nale acordă atenţia cuvenită acestei pro runţişuri şi în special băuturi alcoolice. fensiv. a avut unele părţi negative. Astfel, se tat într-un rezervor de tablă, unde cu
Stalim a asemuit pe comunişti cu acest bleme. Aşa sint raioanele Uia, Haţeg, ori Acest fapt are o explicaţie — care deşi Praful de rocă provenit din perfora ivea uzarea prea timpurie a manşonului aju/torul unor filtre acesta este separat
de aer. Diapozitivul nu prezintă greutate
Anteu, arăţind că el sint tari tocmai prin Alba, oare nu se pot mîndri cu rezulta gestionarul cu pricina o socoteşte greu de re prezintă mai bine de 90 la sută din de cauciuc, din care cauză apa se pier
faptul că-şl păstrează indestructibil le tele obţinute în acest domeniu. bănuit, — e totuşi lesne da a fi găsită. totalul prafului ce se naşte din operaţi dea înainte de a ajunge la locul dorit. în manipulare, întregul aparat fiind uşor
gătura cu masele. Ea constă în aceea că bâutunle alcoolice, de transportat de o singură persoană.
Cei ce muncesc în cadrul birourilor ile ce se efectuează într-un cicQu la lo Un grup de inovatori de la mina Pe-
Călăuzind u-se neîncetat după această speciale, cei care cercetează reclamaţiile sînt singurele pe care Sâlcău Ioan le cul de muncă, ceea ce a făcut ca inova trila în frunte cu tovarăşul Blaj Florian Captarea uscată a prafului de rocă pre
înţeleaptă învăţătură, partidul şi guver şi sezisările oamenilor muncii, trebuie să poate „ppera” in aşa chip incit să-i pice torii noştri să-^şi îndrepte privirea spre au studiat mult timp posibilităţile de în zintă un avantaj mal mare faţă de capta
rea umedă, deoatece nu necesită instala
nul nostru acordă cea mal mare grijă în fie pătrunşi de întreaga însemnătate a re şi Iul „partea leului”. această sursă. Problema captării prafului lăturare a acestui defect în perforajul
tăririi continue a legăturii organelor de zolvării juste şi la timp a acestora, în- Consiliul de conducere al cooperativei se pune sub două forme: captarea pra umed, ajungând să înlocuiască manşo ţie specială de aipă, locul de muncă nu
stat cu masele cele mai largi. Şl una din cadrindu-se in termenele prevăzute de din Mihalţ, trebuie să treacă deîndată la fului pe cale umedă, folosind in acest nul cilindric cu un manşon a cărui formă suferă din cauza umeziril rocilor din va
tra galeriei fapt care are urmări destul
formele cele mal de seamă a acestei le Hotărirea Consiliului de Miniştri, adică 15 un riguros control asupra fiicei din Cis- scop apa, sau captarea pe cale uscată. este sferic, strins între două capace cu
gături cu masele, o constituie buna orga zile pentru cele depuse la regiune şi 10 ted, ourmind odată pentru totdeauna po Rezultatele obţinute pină in prezent, în arcuri spirale, care prin destindere com- de serioase în buna întreţinere a galeri
nizare a primirii şl rezolvării cererilor, zile pentru cele depuse la raioane. sibilitatea de a se mai petrece asemenea clină spre prima formă. plectează cu uşurinţă uzura produsă de ilor de transport.
redamaţlllor şi sezisărilor oamenilor Este de datoria comitetelor executive de lucruri. Lucrind cu perforaj umed, trebuia gă burghiu în manşonul de cauciuc Experienţele făcute până în prezent
muncii. a lua măsuri pentru cercetarea fiecărui DOBlRTA mihai sit un sistem de a introduce apa prin Sistemul de a capta praful la ieşirea ne dovedesc că inovatorii noştri caută din
Pentru ca acest lucru să se desfăşoare semnal critic, fiecărei propuneri ori ce ★ burghiu In fundul găurii, fapt care nu din gaură, prin umezlroa cu ajutorul unor zi în zl să îmbunătăţească condiţiile de
în cît mai bune condiţiuni, in regiunea reri, primite de la oamenii muncii. Co O situaţie asemănătoare se întâmplă şl implică greutăţi în cazul cind se găseşte Injectoare care trimit apă pulverizară la muncă ale minerilor, iar alţi zeci de Ino
noastră, pe lingă comitetele executive ale mitetele executive, trebuie să analizeze în comuna Daia Romînă din raionul Se apă sub o presiune mai înaltă ca presiu locul de ieşire a prafului în atmo.'fara vatori, vor pomi cu avînt şi mal mare
tuturor sfaturilor populare, au luat fiinţă periodic problemele ridicate de oamenii beş. Şl aici cooperativa stă închisă cu zi- nea aerului comprimat. In cazul nostru loouiLui de muncă — inovaţie realizată de in căutarea diferitelor sisteme de cap
birouri speciale pentru rezolvarea re- muncii şi să studieze sintezele întocmite lela, făcind pe săteni să aştepte pe la uşi, însă, presiunea apei nu putea să depă tovarăşul Moţ Petru — dă de asemenea tare a prafului, conştienţi fiind că prin
olaanaţidor şl sezÂsărldor oamenilor mun de birourile speciale, luind măsuri de a pîndind sosirea gestionarului. Nepăsător şească în nici un caz presiunea aerului rezultate bune şi este aplicat cu succes
cii. Aceste birouri au sarcina de a primi sprijini şl controla rezolvarea tuturor re- însă de asemenea lucru, acesta îşi vede comprimat. la mina Lupeni. aceasta ajută minerul în munca sa.
pe cetăţenii oare au făcut reclamaţii şi olamaţiilor şl sezisărilor, formînd în a- nestangheriit de treburile sale personale, Inovatorii de la Lupeni, printre caro to Captarea pralului de rocă pe cale uscată E. BOCANCIOSU
păsindu-i prea puţin de faptul că ţăranii
sezilsări în legătură cu orice probleme, au cest sens, colective de salariaţi şl tehni muncitori nu au de unde-şi procura măr
sarcina să urmărească îndeaproape re cieni Ou nivel politic şi profesional ri La Gurasada s-a desfăşurat faza comunală a concursului artistic
zolvarea justă şl la timp a acestora şi dicat. furile necesare, ori că cooperativa nu-şl
poate îndeplini planul de desfacere.
apoi, să înştiinţeze în scris pe ced care In această importantă acţiune, e nece La daita de 11 aprilie a.c. satul era mai a concursului. şit totuşi să-şi fonmeze un larg repertoriu
le-au făcut, despre măsurile luate. sar de asemenea să fie antrenaţi depu Faţă de această stare de lucruri, con
siliul de conducere trebuie să ia atitu împodobit ca în alte duminici. Pe uliţe, Cind sada căminului cultural fusese pli de cîntece. Pe lingă cintecele obligatorii
încă din primele zile de activitate, a- taţii, care la rîndul lor prin comisiunile dine serioasă şi să tragă la răspundere pe oamenii îmbrăcaţi în haine de sărbătoare nă, directorul căminului deschise con corul căminuLul cultural din Gurasada a
ceste birouri au dus o muncă rodnică, re permanente din care fac parte, să treacă cei din cauza cărora, cooperativa din stăteau strinşi în grupuri, iar o bună cursul, arătind celor adunaţi scopul şl im prezentat la concurs bucă/ţl ca; „Hal la
uşind ca numai în decurs de o lună şi la rezolvarea unora din problemele şi se- Daia Romînă îşi desfăşoară activitatea cu parte din ei în faţa căminului cultural. portanţa acestei sărbători. In curind pe însămânţat”, „Ia-mă-n braţe puiule”, „Im
jumătate să rezolve peste 400 reclamaţii zisă/rifle oamenilor muncii. Fanfara căminului cultural din Câmpu
uşii© zăvorite scenă se urcară fanfara şi corul căminu nul partizanilor păcii” şi altele. De ase
şl sezlsări făcute de oamenii muncii din Preşedinţii şi secretarii comitetelor DUMITRU BRANGA ri- Surduc, ce venea la concurs îndreptîn- lui cultural din Cîmpuri-Surduc. Prin meni, în perioada concursului, căminul
regiunea noastră. exeoutive, trebuie să ţină cu stricteţe * du-se spre cămin pe una din uli înalta execuţie a cîntecelor obligatorii, oultural din Gurasada a izbutit să-şi în
Cel mal mare procentaj in rezolvarea seama de orarul afişat pentru primirea La maternitatea din Lupeni se cons ţele satului Gurasada, prin glasul cit şl a celor populare, cum a fost „Foi jghebeze şi o formaţie de dansuri, care
reclamaţi iilor şl sezisărilor, l-a obţinut cetăţenilor Ei trebuie să-şi organizeze în tată o serie de lipsuri grave, lipsuri ce ei puternic, a făcut să apară pe la în prun şi fci sub prun”, echipa artistică a prezentat la concurs, cu mult dinamism,
raionul Brad. Studiind ou grijă propune aşa fel munca, Indt în orele stabilite pen trebuie de urgenţă lichidate. Aici, dâi- poarta fiecărei case oameni noi, s-o în- a dat dovadă că în prealabil s-a pregătit o suită de jocuri populare.
rile şi sugestiile făcute de către oamenii tru primire, să fie liberi şi să se găsească nue necurăţenie atât in interior oît şi în | soţească întii cu privirile, apoi cu paşi temeinic pentru faza comunală ; şi ca Concursul artistic, faza comunală, des
muncii prin scrisorile lor, sfatul popular la birou pentru a putea sta de vorbă în exterior : bucătărie murdară, baia şi ape grăbiţi spre locul unde se îndrepta. atare, strădaniile i-au fost răsplătite: făşurat la Gurasada a scos în evidenţă
din acest raion, a reuşit să înfăptuiască voie şi amănunţit cu cei cari îi caută. ducte ce nu funcţionează, garduri rupte Pe la orele 3 după masă, în sala cămi ea va participa la faza de concurs raio că in rîndul oamenilor muncii de la sate,
lucruri frumoase. Aşa de pildă, ţinind Trebuie să se pună capăt unor practici şi mormane de gunoi. nului cultural d-in Gurasada era strins nală. există multe talente artistice care prin
seama de cererea unul grup de ţărani încetăţenite pe la unele raioane, ca in Comitetul de partid orăşenesc, trebuie mult tineret, oameni vârstnici şi copii; Deşi înfiinţată de curînd echipa de cor contribuţia lor ajută la înflorirea artei
timpul scris pe afiş drept oră de primire, toţi aşteptau deschiderea fazei comunale a căminului cultural din Gurasada a reu
munaitori din satul Cărăstău, comuna să la aspre măsuri împotriva acelor or noastre populare.
Baia de Oriş, oare propuneau electrifica cei însărcinaţi cu această chestiune să se gane sanitare de la conducerea spitalului
rea satului lor, oferind pentru aceasta găsească angrenaţi în diferite şedinţe, ori Lupeni care, manifestind o grosolană ne Cronica fr!mu8ui
alte oOupaţiLni, ţinînd cetăţenii ceasuri
tot sprijinul lor material şi fizic, comi păsare, nici cel puţin nu s-au deplasat
tetul executiv, a cerut Ministerului, apro întregi pe la uşi pentru a-1 aştepta. pină la faţa locului pentru a vedea sta
barea lucrării, prevăzind totodată în pla Folosind just această formă de legătură rea de fapt a lucrurilor, deşi au fost se- „UN P I C H E T Î N M U N Ţ I "
nul de cheltuieli fonduri şi material ne cu masele — studierea reclam aţi umiidor şi zisaţi în nenumărate rînduri. Intre 16 şt 19 aprilie a.c. va rula pe leşov şi Marcenco. In acest timp cei doi rrou l-a ucis, îl prind şi vor să-l spin-
cesar. sezisărilor oamenilor munoid în diferite VIŞLOVSCHI ŞTEFAN ecranul cinematografului „Filimon Sîrbu” grăniceri izbutesc să iasă din peşteră, îl zure. Dar, Ben Stanley soseşte la timp.
Scrisorile oamenilor muncii pe lingă probleme — dînd toată atenţia unei juste din Deva filmul artistic in culori „Un pi prind pe bătrin şi il demască ca spion Spunindu-le că l-a văzut pe Orile la so
diferitele» propuneri şi sugestii pe oare le rezolvări ale acestora, vom reuşi fără chet in munţi". străin al cărui nume adevărat este Carter vietici, el ii face să creadă că grănicerii
Neglijcnfă în aprovizionarea
conţin, scot în acelaşi timp la iveală şi doar şi poate să facem din ele un puternic Acţiunea filmului se desfăşoară undeva Reveniţi la pichet, Culeşov şi' Marcenco sovietici l-au ucis pe Ismail-bec.
cooperativelor
unele lipsuri ale diferitor tovarăşi ce ac mijloc de întărire a legăturilor dintre or in Extremul Orient, într-un pichet de sint surprinşi că nu-l găsesc pe Orlic. Revoltaţi, el pornesc un atac înverşu
Buna desfăşurare & campaniei agricole, grăniceri, aflat la un punct de frontieră Acesta, în drum spre pichet, intîlneşte nat împotriva pichetului sovietic. In toiul
tivează în sfaturile populare Astfel, prin ganele de stat şi masele largi ale popu
depinde Sn mare măsură de felul cum în munţi. un tigru şl, cuprins de panică, se aruncă luptei atit Marrou cit şl Bcn Stanleu reu
reclamaţla locuitoarei Borza Ana din co laţiei — chezăşie a victoriei construirii so
sînt puse la dispoziţia ţăranilor munci Atenţi la orice lucru şi vigilenţi, gră in apă ajungînd pe malul celălalt, în şesc să se strecoare pe pămintul U.R.S.S.
muna Homorod — satul Văleni — din ra cialismului in patria noastră. tori cele de trebuinţă muncilor, prin coo nicerii observă, pe o bună porţiune de-a ţara Iul Ismail-bec. Oamenii aceştia îl Tocmai cind vroia să coboare în sat,
ionul Orâştue, s-a făcut seaisarea cum că ENAŞESCU OCTAVIAN perativele săteşti lungul frontierei, ciudate mişcări. prind şi-l aduc căpetenial lor. Orlic de Marrou este surprins de Vera, soţia lui
In raionul Sebeş, cooperativele nu sînt Căpitanul Prohorov bănuieşte că banda vine calul preferat al lui Ismail-bec. Lunin, pe care o aruncă in prăpastie, dar
suficient aprovizionata şl in special lip lui Ismail-bec s-ar fi furişat prin partea In cortul lui Ismail-bec, se aflau doi Culeşov o salvează. După o scurtă luptă
Mai multa atenţie faţă de agitaţia vizuală sesc cele mai necesare lucruri. De piddă, locului şi că ea este cauza atitor Intîm- înalţi oaspeţi străini: Marrou şi Bev cu Marrou Culeşov il doboară, îl leagă
dacă vei colinda toate cooperativele din plări ciudate din ultima vreme. Stanley. Amîndoi aveau misiunea de a se şi-l urcă pe Orlic. Dar Stanley care stă
Agitaţia vizuală este un mijloc impor Această lipsă se datoreşte comitetului raion, nu vei găsi la nici una fiare de El împărtăşeşte (jindul său şi locotenen strecura pe teritoriul Uniunii Sovietice cu tea pitit după o stîncă, văzîndu-şi tova
tant în mobilizarea ţăranilor muncitori raional de partid, care nu a îndrumat nici plug sau foarfeci de vie. Din această tului major Lunin, care de curind fusese scopul de a spiona şi de a provoca acte răşul prins, trage asupra lui Culeşov.
pentru îndeplinirea la timp a muncilor comisia raională de agitaţie vizuală şi nici cauză ţăranii muncitori sint nevoiţi să mutat in acest punct al frontierei. de sabotaj şi diversiune. Pentru a trece, îndemnat de stăpînul său, Orlic cu Ma
agricole de primăvară şi pentru aplica organizaţiile de bază, să se ocupe îndea meargă la Sibiu, sau în alte părţi, pen Hotărît să întărească paza, Lunin tri însă, aveau nevoie ca banda lui Ismail-bec rrou legat în şea, porneşte in galop spre
rea regulilor agrotehnice, atîf la însămân proape de această problemă. tru a-şi procura asemenea obiecte. Baza mite grăniceri in diferite puncte ale gra să-i atace pe grănicerii sovietici şi, in pichet. Viteazul grănicer nu se inspăl-
ţa rea, oît şi la întreţinerea culturilor. comercială regională a U R.C.A.D.-Deva a niţei. Doi dintre ei, sergentul Culeşov şi învălmăşeala iscată, el să se poată furişa mintă de rana căpătată d porneşte în
Se cere ca comitetul raional de partid,
In multe comune şi sate din raionul repartizat pe întreg raionul, doar 200 fiare Marcenco sint cuprinşi de un cutremur neobservaţi de nimeni, urmărirea lui Stanley pe care pină la
să ia de urgenţă măsuri prin secţia de
Orăştie, cum sint Şibot, Geoagiu, Pricaz, de plug şi 80 perechi foanfeci de vie. Oare de pămint şi rămin prizonieri într-o peş Dar Ismail-bec se teme de acest alac urmă il prinde.
Dineul Mare şi altele, această formă a propagandă şi agitaţie, pentru îmbunătă numai de atît are nevoie raionul Sebeş teră, peste intrarea căreia se prăvălise o şi refuză propunerile făcute de Marrou. Astfel, banda fiind distrusă şi spionii
agitaţiei politice de masă este neglijată ţirea agitaţiei vizuale în campania agri urwul din raioanele agricole din regiunea piatră mare. Doar, Orlic, calul dresat al Furios, Marrou, fără a se gindi la urmări, prinşi, pichetul de grăniceri şi-a îndepli
In aceste comune şi sate, nu vezi afişe colă de primăvară. Trebuie date îndru noastră ?. lui Culeşov, rămăsese afară. Sergentul îl ucide aruncindu-i trupul într-o pră nit cu cinste misiunea, dovedind că fron
Uniunea regională a cooperativelor tre il îndeamnă pe Orlic să se întoarcă la pi pastie. Orlic, pe care călărise Ismail-bec
şi lozinci care să mobilizeze ţăranu mun mări concrete comisiei raionale şi orga tierele Patriei Sovietice sînt păzite cu dra
buie să pună capăt neglijenţei ce se ma chet, gîndind că, astfel comandantul va fuge, ajungînd în scurt timp la pichetul
citori la executarea la timp a lucrărilor nizaţiilor de bază despre felul cum se goste şi credinţă de eroicii oameni sovie
nifestă în aprovizionarea cooperativelor afla că au nevoie de ajutor. grănicerilor sovietici.
agricole de primăvară şi la aplicarea me organizează şi se desfăşoară agitaţia vi din regiune cu cele necesare desfăşură Intre timp, un bătrin musulman trece Oamenii din banda lui Ismail-bec gă tici, iar duşmanul, oricare ar fi el, este
todelor agrotehnice înaintate zuală în campania agricolă. rii campaniei agricole. prin faţa peşterei în care se aflau Cu- sesc trupul şefului lor, şi convinşi că Ma- întotdeauna nimicit.
~---------— — =—a—n
Conferinfa raională a U. R. C. A. D, Hafeg zarzavaturi. S-a dus o slabă muncă de ajrnis la unităţile săteşti n-au putut fi de cel din anul trecut. Cooperativele să
lămurire in rîndul ţăranilor muncitori în
puse în vînzare.
fie permanent aprovizionate cu unelte a-
acest sens, filialele şi gestionarii fruntaşi Au fost scoase la iveală lipsuri grave gricole. In scopul unei bune deserviri a
Conferinţa raională a cooperativelor de produse de iarg consum strict necesare necesare. Mal mult, filiala din Baru Mare la achiziţii şl contractări nu au fost popu şi în ce priveşte planificarea şi dirija cooperatorilor, să fie înfiinţate 6 maga
aprovizionare şi desfacere Haţeg, ţinuta şi cu unelte agricole. Lipsuri grave au stă mai bine de două luni închisă, dar larizaţi şi stimulaţi, nu s-a făcut rumvc rea mărfurilor. Tovarăşii Bolcan Visalon. zine de desfacere noi şi două magazine
în ziua de 11 aprilie, va constitui o co existat şi jn ce priveşte repartizarea măr nici uniunea raională şi nici conducerea
pentru a se populariza şi generaliza ex Crăcîunescu Ştefan şi alţi delegaţi la con universale la sate.
titură puternică în ce priveşte întărirea furilor de la centru la unităţile coopera cooperativei din Pui nu s-au gîndit să perienţa pozitivă a acestora. La nerea- ferinţă, au arătat că nu rareori se trimit Uniunii raionale îi revine sarcina să
organizatorico-economică a cooperativelor tiste săteşti Astfel, cooperativa „Ţara ia măsuri pentru a o deschide lizarea planului de contractări a contri la unele cooperative mărfuri necoman ia măsuri pentru a îmbunătăţi: munca in
din raionul Haţeg. Ea a scos în evidenţă Haţegului” a fost favorizată în mod ne- Datorită lipsei de vigilenţă şi combati buit şi faptul că unele unităţi cooperatiste date, mărfuri care niu sînt căutate prin vederea încheierii de contracte cu ţăra
faptul că procentul de cooperativizare în permls de către gestionarii de la depozi vitate, «precum şi a indulgenţei şi împă manifestând nepăsare în muncă, nu au părţile locului. Aşa se face că la unele nii muncitori pentru îngrăşarea de ani
raionul Haţeg este in plină creştere. Nu tul raional, repartizîndu-i-se mărfurile ciuitor ismiuilui manifestat de vechea con
ridicat anul trecut produsele contractate cooperative stau cu anii stocate o serie male şl livrarea de lapte, păsări, fructe,
mărul cooperatorilor din raion depăşeşte cele mai bune şi în cantităţi mai mari ducere a uniunii raionale, in cooperati de mărfuri, în timp ce în alte părţi ale etc. Ea trebuie de asemeni să se ocupe
in prezent cifra de 17 000 şi creşte neînce decit celorlalte cooperative din .raion. De vele din raionul Haţeg au putut să se de la ţăranii muncitori încâlcind astfel raionului, acele mărfuri sînt căutate şi intens de ridicarea nivelului politic’ şl
tat. Cresc totodată fondurile sociale şi mij multe ori, la cooperativa „Ţara Haţegu strecoare o serie de elemente duşmănoase contractul încheiat Datorită lipsei de con nu se găsesc. In ce priveşte manipularea profesional al cadrelor şi lucrătorilor din
loacele de bază ale cooperaţiei. Astfel lui”. datorită repartiţiei nejuste. mărfu şi necinstite care caută in mod vădit trol pe teren, unii activişti ai cooperaţiei, mărfurilor, există de asemeni mari defi cooperaţie. începind de sus şi pină jos.
cooperaţia a devenit în raionul Haţeg o rile au stat stocate m/ult timp, în timp ce să provoace greutăţi în aprovizionarea contrair liniei partidului, au început să cienţe. De multe ori sint aruncate la Gestionarii de Ia unităţile de desfacere
largă şi puternică organizaţie de masă la unităţile săteşti se simţea din plin ne oamenilor muncii, să împiedice dezvolta facă promisiuni neadmise in loc să arate întimplare în camioane murdare, unele trebuie educaţi pentru a avea o atitudine
care organizează masele largi de ţărani voie de ele. Acest favoritism a fost mult rea cooperaţiei şi întărirea ei organiza- ţăranilor muncitori concret de ce avan mărfuri care se pătează, cum ar fi de
taje se bucură dacă vor încheia contrac civilizată fată de consumatori, sâ fie în
muncitori in luptă pentru transformarea timp tolerat de către vechiul consiliu de torico-economică, să scadă prestigiul ei exemplu pînza albă. O serie ds obiecte drumaţi pentru a tine magazinele in
socialistă a agriculturii, a devenit o ade conducere al uniunii raionale. Fireşte că in rîndul maselor de ţărani muncitori. Un te cu cooperaţia şi dacă îşi vor valorifica ajung stricate la unităţile de desfacere din perfectă stare de curăţenie, să respecte
vărată pirghie care cimentează din zi in el nu a dus la nimic bun. decit a stirnit astfel de element este gestionarul Werll produsele prin cooperativă. cauza neglijenţei celor care le încarcă şi cu cea mai mare stricteţe regulile sani
zi tot mai mult legăturile dintre oraş şi o nemulţumire îndreptăţită a cooperato Dezideriu de la un magazin din Haţeg Delegaţii la conferinţă au tras la răs le descarcă, făcîndu-se astfel pagube mari tare de păstrare şi servire a produselor
sat. rilor din raion. Datorită lipsei de control Acesta favorizează elemente exploatatoa pundere consiliul de conducere al uniu ceea ce duce la ridicarea preţului de alimentare. In vederea prevenirii frau
Volumul mărfurilor industriale vândute din partea Uniunii, Cooperativa „Ţara Ha re şi practică o scrie de mirşăvii care au nii raionale pentru faptul că nu s-a inte cost. O altă lipsă s-a manifestat din par delor şi delapidărilor, uniunea raională
ţăranilor muncitori din raionul Haţeg în ţegului” a repartizat la rîndul ei mărfu lovit în buna aprovizionare a oamenilor resat de aprovizionarea cooperativelor să tea vechii conduceri a uniunii raionale are datoria sâ organizeze in mod regulat
anul 1953 prin cooperative, a fost mai rile după sprinceană magazinelor din muncii provocând astfel o serie de ne teşti cu unelte agricole, fiare de plug. Şi în ce priveşte aprovizionarea ţăranilor şi nu la distanţe mari de timp, controale
mare cu 5.000.000 deeît cel din anul 1952, oraş, lăsînd neaprovizionate filialele Je mulţumiri in rîndul cooperatorilor. Ati şuruburi, seminţe etc., în această campa muncitori cu mărfuri de sezon. Delega inopînante la gestiunea filialelor săteşti.
De exemplu, in anul 1953 au fost distri la sate oare îi aparţin Tovarăşul Jele- tudine necin.Ttită faţă de cooperatori s-a nie, precum şi pentru fa/ptul că gospodă ţii la conferinţă Rusu Gavrilii, Tâşaiă
buite cu 75 la sută mai multe paste făi denţeanu Nicolae, preşedintele acestei manifestat şi din partea gestionarei Hri* riile colective şi întovărăşirile agricole din Pompidiu şi alţii, au arătat că cojoacrie Gestionarii cooperativelor săteşti tre
raion au fost intr-o măsură prea mică buie ajutaţi să devină, nu numai lucră
noase deoît în anul 1952, cu 156 la sută cooperative, a tratat de altfel filialele să bal Maria din Pui De asemeni, gestiona şl căciulile nu s-au găsit pe tot timpul
mai multe ţesături de bumbac, cu 102 teşti ca pe nişte copii vitregi, nointere- rul Konya Ioan de la cooperativa „Ţara sprijinite de către cooperaţie. iernii la cooperative fiind aduse acum tori fruntaşi, dar şi agitatori pricepuţi
la sută mai mult orez, cu 201 la sută mai sîncki-se de buna lor funcţionare, de apro Haţegului”, a înşelat cu neruşinare con S-a arătat de asemeni de către delegaţii după Ce s-a făcut primăvară, în loc ca şi activi care să explice ţăranilor mun
multe produse M AT., etc Acest exemplu vizionarea lor cu mărfurile de care au sumatorii, majorind preturile la batiste la conferinţă câ vechea conducere a uniu unităţile cooperatiste să fie aprovizionate citori ce avantaje au in urma valorifi
ne arată că datorită politicii juste a parti nevoie, cu unelte agricole, nu s-a intere cu 2 lei la bucată. Asemenea cazuri s-au nii raionale a căutat să înăbuşe critica acum ou mărfurile care sint căutate în cării produselor prin cooperaţie, să-i atra
dului. datorită dezvoltării industriei noas sat de greutăţile ce le întîmpină cu tran petreout şi la restaurantul „Ţara Haţe de jos, a exercitat un control slab pe te acest sezon. Uniunea raională nu s-a în gă in jurul cooperaţiei să-i îndrume pe
tre socialiste şi a sprijinului pe care-1 sportul, nu a luat măsuri pentru a le dota gului" unde ospătarii înşeală zilnic con ren şi nu a sprijinit concret unităţile să grijit de asemeni pentru a aproviziona calea transformării socialiste a agricul
primim din Uniunea Sovietică, nivelul de cu mobilierul şi materialele necesare. sumatorii. Natural că asemenea elemente teşti Au fost cazuri cînd unii membri din ţăranii muncitori care au contractat ani-^ turii
trai al ţărănimii noastre muncitoare creş Lipsită de control şi îndrumare din care praotică astfel de escrocherii, n-au conducerea raională dîndu-şi aere de şe male.'cu mărfuri la fond unic, aşa cum Numai ţinînd cont de propunerile fă
te neîncetat partea uniunii, cooperativa „Plugarul” din ce căuta în cooperaţie. Datoria noului fi, au făout plimbări inutile cu camionul prevede hotărirea. cute de către delegaţii la conferinţă, nu
Conferinţa a «scos în evidenţă că pe Pui, a căzut de asemeni in aceeaşi gre consiliu de conducere este să cureţe co prin raion în timp ce cooperativele nu Conferinţa a luat o serie de hotârîri mai luptînd cu perseverenţă pentru res
lingă toate aceste realizări, în munca şeală. In timp ce magazinele acestei co operaţia de toate elementele necinstite şi puteau fi aprovizionate cu mărfuri din care obligă noul consiliu de conducere pectarea hotărîrilor conferinţei şl pen
cooperativelor din raionul Haţeg există şi operative aflate in Pui sînt tixite de măr afaceriste. cauza lipsei de mijloace de transport. In pe care l-a ales, să ia măsuri urgente tru înlăturarea lipsurilor semnalate, no
multe li-psuri Nu rareori au fost cazuri furi, filialele din Livadea şi Barul Mare Conferinţa a mai scos la iveală fap unele cazun, datorită lipsei de operati pentru a lichida cu desăvirşire lipsurile ul consiliu de conducere al U.R.C.AD.
cînd cooperativele săteşti nu au fost a- sint lăsate neaprovizionate iar ţăranii tul că vechea conducere a uniunii ra vitate şi organizare a muncii, s-au făcut ce s-au manifestat în munca cooperative Haţeg va putea face faţă sarcinilor pe
proviziona'.e la timp ou mărfuri, dîndu-se muncitori din aceste sate sînt silifi a ionale a neglijat în mod nepermis pro risi'j>e mari de mărfuri. Au fost ţinute în lor din raion. S-a hotărît, de exemplu, ca care Plenara lărgită a CC al PMR din
astfel posibilitatea de a fi create goluri pierde zile întregi deplasîndu-se la Pui blema achiziţiilor de produse agricole şi magaziile de la raion mult timp, unele volumul produselor agricole achiziţionate august 1953 le pune in faţa cooperaţiei.
în aprovizionarea ţăranilor muncitori cu sau la Haţeg pentru a-şi procura cele a contractărilor de animale, legume şi produse alterabîle. iar cind acestea au in acest an să crească cu 56 la sută faţă T. MARIAN