Page 2 - 1954-04
P. 2
Pag. 2 DRUMUL SOCIALISMULUI Nr. 26
loată atenţia complexului sportiv ^ L Pentru realizarea Mai multă atenţie culturii legumelor şi
de economii zarzavaturilor în raionul Brad
Anul 1953, cel de al patrulea an de ac cu caracter aplicativ Astfel. In perioada vul sportiv „Plamuro Roşie" Alba lutn şi
tivitate in domeniul complexului G.M A. sezonului de lamă au învăţat să schieze profesori de educaţie fizică ca: Păcurarlu In minele dm cadrul regiuni» noastre Una din preocupările de scamă a buni
a fost plm de frumoase realizări care au trecindu-şi normele de schi, aproape 1000 Cumil. Timăveanu Nicotae, Licareţ Ma şi in special in cele din Valea Jiului, ca lor gospodari in această perioadă o eons- descurce singur, iar tovarăşul Laslo, res
vădit un real progres faţă de anii prece de aspiranţi, iar numărul celor care au na şi alţii, care s-au mulţumit sâ-şi a- dc pildă la Lupsm. Aninoasa şi Lonea, titue tuciânle pentru obţinerea unei re ponsabilul magazinului se mulţumeşte
denţi realizat celelalte norme au depăşit şi a- xeze programul de Instruire pc trecerea nu exlsiă o preocupare serioasă in această doar cu promisiunea producătorilor că îşi
In raionul Alba. toate aceste succese ceaslă cilră. normelor complexului G M A., neghjmd colte bogate de legume şl zorzavaturt. vor valorifica zarzavaturile prin apro
sini ilustrate In primul rind prin creşte De asemeni, trebuie subliniat faptul, că intr-un mod condamnabil sarcinile ce le probloniă observindu-se din faptul că a- care pe lingi că le va îndestula gospo zar fără a mai închera contracte. O piedică
tit la suprafaţă cit şi ln subteran stau rl-
rea apreciabilă a numărului de purtători in ultimul timp. prin crearea centrului de rovun în domeniul instruire masei largi dăria personală le va aduce un frumos ia încheierea contractelor o constituie şl
sîpRe numeroase utilaje şt materiale care oiştig vaJorificInd surplusurile de pro
ai Lnsigunei F G M A şi G.M.A. gradul 1 pregătire GMA in localitate, s-a îmbu de aspiranţi nelncadraţl în Secţii sportive. faptul că ruct pină in prezent nu s-a
revizuite şi reparate ar puica li între duse prm unităţile comerciale de stat
Astfel, in cursul anului 1953, numărul nătăţit şi acţiunea de pregătire o aspiran Vorbind despre calitatea pregătirii pur achitat de către Aprozar Hunedoara, le
buinţate şi cooperatiste Şi animaţi de aiemenea
purtătorilor insignei FGM A cit Şi G.M.A ţilor tătorilor de insignă, trebuie scoase la ivea gumele şi zarzavaturile contractate de ţă
Aceiaşi situaţie exista de multă vreme preocupări mulţi ţărani din regiunea noa rănoi munciton din Baaa de Crlş şi Va ţa
e fost depăşit cu 32 la sută faţă de amil Pentru modul exemplar in care a fosi lă tendinţele evidente de. formalism şi
şi la mim Petrila. In ultimul timp însă, stră au şi executat lucrările pregătitoare de Jos.
1952 organizată munca de pregătire pi trecerea chiar abaterile grave de la prevederile
comitetul de partid al minei anal ivind a- obţinerii de legume şi zarzavaturi in can O aJ/tă cauză a rămânerii tn urmă cu
Sint demne de evidenţiat In această normelor, mentă să fie evidenţiaţi pro- regulamentare care continuă că exisle in
latura a activităţii, colectivul sportiv de la fesord de educaţie fizică ca: Tâmaş Emil tr-o sene de colective sportive In geana ceasta împreună cu conducerea, a trecut tităţi mult mai mari dectt anul trecu» contractările este şi aceia că staturile popu
şcoala profesionala nr 26 IDGRMI. Gal) Ana, Mokfovan Vianu şt alţii după cifre, unele comisii de pregătire şl la o serie de măsuri tehmeo-organizato- Ţărani» muncitori dm raionul Brad. laxe nu-şi trimit delegaţi care sâ ajute
„Progresul”. ..Pl'ajjiura Roşie” şi „Lo Ţinind seama de rezultatele pozitive examinare de la colectivele sportive, au rice cu scopul de a se stringe şi recon arată şi ei un mare Interes pentru legu- pe achizitori ta încheierea contractelor
comotiva" din oraşul Alba lulîa, unde obţinute prin centru) dc pregătire GMA pierdui dm vedere elementul esenţial in diţiona toate materialele şl utilajele care micultură La Vata de Jos, cu ocazia unei pe teren Ln Ribiţa şi Crişcior dm cau
sarcinile de plan au fost realizate ş> de se impune necesitatea de a se lărgi orga activitatea C M A., calitate* pregătirii pur stau nefolooîte In mină şi la suprafaţă conferinţe agrotehnice, mulţi şi-au luat za neurmăririi din partea sfatului popu
păşite la toţi Indicii (respectiv la FCMA nizarea acestora pe anul 1954. in cele mai tătorilor La unete colective 9pnrtivc s-a ln mină, operaţia acea&ta a şi început angajamentul să amenajeze paturi calde lar a felului in care se execută planul
C M A gradul I şi C M A gradul TI) bune oenbre de comune dat dovadă de o gravă Upsâ de princi La orizontul 8 a Început lucrul o echipă să larovizez? cartofi» de săminţă. să con •oritorial de însanunţăi I, tot pari metrul
O îmbunătăţire faţă de ultimii ani s-a Succesele obţinute in cursul anului I9M pialitate şt exigenţă faţă de trecerea nor formată din minerii : Pătinaş Vazile fecţioneze 300 de cuburi nutritive. In legumicol a fost însămlnţat cu griu. fapt
obţinut in raionul nostru şi in ceea ce nu sint insă pe măsura condiţiilor create melor fiind declaraţi purtători de insignă Lungu Dumitru. Tancu Marin şi Bălăşolu satul Lunca, comuna Baia de Cns. le care a răsturnat intru totul planul de
pnveşte angrenarea în trecerea normelor de regimul nostru pentru dezvoltarea cul- aspiranţi care nu şi-au trecut cete mai îoar\ care sub conducerea maostrulai gumicultorii şi-au şl confecţionat deja o contractări de legume Şi zarzavaturi
« tineretului muncilor din sindicate iiltu fiaice şi sportului, nu sini la nivelul importante norme ca : înnotul. tirufl şl Venţel lacob, au şi scos pină în prezent mare cantntate de cuburi nutritive şi au Faţă de această situaţie U R C A D Brad
Acest fapt a ilustrat depăşirea planului cerinţelor mereu crescinde ale complexului schiul in loc să lupte pentru sttnpfrea din galeriile închise din acest orizont di amenajat patun calde trebuie să ta cele mai urgente măsuri
la purtătorii G.M.A. gradul I în diferite sportiv GM A. dm rădăcini a acestor tendinţe ferite materiale ca: linie .ferată, tuburi In munca lor legumicultorii care în pentru a asJ?ura aprovizionarea legumi
Întreprinderi şi la fabrica „Simlon Bâmu- Principala liipsă a activităţii in cadru' De asemanea. este dăunătoare atitudi de rambleu, lanţ de acţionare a vagonc- cheie contraole cu cooperativele sau cu cultorilor dm raion cu seminţe selecţio
ţiu". Alba lulia complexului GMA a constituit-o si Ir nea unor colective sportive oum sint a- telor, tuburi de aer comprimai sl altele aprozarul pentru desfacerea produ^îor nate. îngrăşăminte chimice, ele,, tar A-
In legătură cu intensificarea activităţii acest an râminerea in urmă din pune' coloa de la liceul de tete şi liceul <ie bă ln valoare de aproape 50 000 lei Numai lor. brebuie însă să fio mult ajutaţi de prozarul trebuie sâ însărcineze un tovarăş
G M A. in coleotivele sportive sindicale de vedere a oalilaţii pregătim purtătorilor ieţi din Alba lulia care msrg cu uşurinţă din acest exemplu se poale deduce cîte către acestea prm procurarea celor ne -a să se ocupe numai cu contractărlls şl
trebuie remaroat Toiul mobilizator pe care de Insignă In acelaşi timp. nu s-a reu pe linia înlocuiri) probelor de bază din materiale preţioase există In mini, care cesare cs: seminţe selecţionate. îngrăşă achiziţiile, căci in situaţia actuală to
l-au avut întrecerile mteroolectlve ş» con şit ci masele de tineri să fie atrase prin complexul GMA oa schiul si înnotul scoase şi întrebuinţate, scutesc exploata minte ?tc varăşul Laslo. ocupîndu-se şl cu con
cursurile speciale G M A, reeditate in a- complexul G.M A spre practicarea con Fără îndoială că răspunderea pentru ni rea de însemnate cheltuieli Pina la 20 martie, aprozarul Brad şl tractările şl cu maguzlnul Aprozar din
cesl an pe scară locală de către C.CFS tinuă a diferitelor ramuri sportive Ast velul 6câzut al calităţii în munca de pre Sectorul XII întreţineri, condus de to cooperativele din raion au contractat cu localitate r>u îşi poate duce munca in bune
din j-alonul AJba. De asemeni, o contri fel, numai o mică parte din purtătorii de gătire a purtătorilor GMA revine In pri varăşul Savu Nicolae, şi-a luat angaja ţârarui muncitori cultivarea cu legume rond 1 (tuni
buţie Importantă a fost adusa şl prin or insignă sint atraşi in secţiile sportive ale mul rind consiliilor de conducere din ca mentul să continue intens această acţi a ? ha de teren, suprafaţă ce reprezint! Comitetul executiv şi secţia agricolă a
ganizarea concursurilor populare la o se colectivelor, cei mai mulţi conslderind ac drul colectivelor sportive, comisiilor de une. ca pini la 1 mai. la mina Petrila doar 40 la sută dm planul cooperaţiei fatonuluj trebuie să analizeze această
rie de sporturi prevăzute ca probe In tivitatea lor sportivă încheiată odată cu specialitate pe ramuri de sport care nu să nu mal existe nici un utilaj sau mate şi 2 la suta din planul Aprozarului A- stare de lucruri, să lichideze Lipsurile e-
complexul de stat C M A (atletism. tir, trecerea normelor G M A au dus o perseverentă muncă de îndru rial rlsopH şi neintrebumţat Prin aceasta ceastă rămincre în urmă se dstoreşte unor xistente. sâ spnjuie munca de contractări
tamol, scbl, etc) Această situaţie Inadmisibilă, după pa- mare şi control asupra tehnicienilor A- ie va aduce însemnate economii exploa deficienţe şi lipsuri ce exisftă atît la coo tnmiţînd delegaţi din partea sfaturilor
Sini tot mal numeroase colectivele care sru ani de la introducerea complexului, ceste organe nu au tras la răspundere cu tării peraţie aprozar, cit s» la sfaturile popu populare care împreună cu organele coo
peraţiei şi Aprozarul, să meargă ps teren
numără zeci de purtători de insignă şl a- se daloreşte faptului că in majoritatea colec seriozitate pe acei instructori sportivi şl Misumle luate de colectivul de condu lare pentru încheierea de contracte, tar acolo
ceasta datorită sprijinului acordai de or tivelor sportive, in special in cele smdi profesori de educaţie fimeâ care negli cere al mmei Petrila, la propunerea co Cooperaţia a rămas mult in urmă cu unde statunlc populare manifestă nepă
cooperativelor
a
ganizaţiile DTM şi a contribuţiei ins cale pregătirea aspiranţilor este lăsată jează sarcinile in legătură cu complexul mitetului de partid, trebuie luate U toate planul de aprovizionare materiale pentru sare sau indiferentă sâ ta măsuri ds In-
seminţe
şi
cu
săteşti,
tructorilor sportivi şl a învăţătorilor In pc seama unor cadre cu o Calificare teh GMA De asemeni, comisia de control mineJe dm Valea Jiului precum şi la ce răsadniţe ca şi cu Ingrişămintele chimice lreptarc
acest «ems merită a fi date ca exemple nică necurespunzătoare, de obicei mem GM A de pe lingă CCFS raional Alba lelalte din cadrul regiuni: noastre tn fe In special cu îngrăşăminte chimice nu Comitetul raional P M R trebuie sk spri
demne de urmai o seric de colective spor bru comisiilor de pregătire şi examinare nu a acordat suficientă atenţie probleme lul acesta se va aduce un Însemnat aport s-a făcut moi o aprovizionare pe motivul jine această Importantă acţiune, tndru-
tive săteşti cum sint ede din comunele GMA şi inclructorli voluntari Un de lor tehnice, ocypindu-se mai mult cu ches la realizarea de economii şl la reducerea că nu s-ar cunoaşte necesarul şi felul mînd şi eontrolînd felul cum se duce
Bărăbanţ şl Vinţul de Jos zinteres faţă de sarcinile ce le reveneau tiunile organizatorice şi administrative | preţului de cost al cărbunelui şi a celor ingrăşumintului cerut de anumite ioluri munca s< punînd in faţa instructorilor,
La obţinerea acestor frumoase rezul In cadrul pregătiri» în vederea trecerii Conştienţi de Importanţa compflexulni lalte minereuri
tate a contribuit in mare măsură tmpOT- normelor GMA au dovedit instructorii G M A. va trebui 9ă depunem toate efor Aprozarul are şi el lipsuri N-a reuşii agitatorilor cit şi a organizaţiilor dc
legums
problema
contractărilor
de
bază
tanta competiţie .sportivi de mase „Spar- sportivi ca: Suclu loan, de la colectivul turile pentru a al rage in trecerea tuturor in această perioada si-şi înd&pJincască şi oarzavaturi ca principala problemă ln
tachjada Satelor", oare a stimulat in mod sportiv „Spartak”, Popa Troian de la co normelor, mase cu mal largi de oameni declt 2 la sulă din plan neavînd achizi bătălia pentru o cit mai buna aprovizio
deosebit trecerea normelor GMA in co lectivul îportlv „Locomotiva”, Barbu Du aj munci), ajulindu-1 astfel că devină ce Ne scriu corespondenţii tor. delegatul Aprozarului Hunedoara nare a oamandor muncii cu produse a-
lectivele săteşti mitru de îa colectivul sportiv dm tăţeni devotaţi patriei şi buni construc mullumindu-se sâ predea responsabilului gro-aliment are de bună calitate şi In can
magazinului din Brac) banii şi formularele
Şi in cursul acestui an, complexul Zdatna Briciu VasUe de la colectivul spor tori al socialismului sportivi pentru contractări. ISslndu-1 apoi să se tităţi îndestulătoare
GMA a adus o serioasă contribuţie la tiv „Voinţa". Repede Victor şl Bric» loan FfCHMAN SIOMA
ln fiecare zi sosesc la redacţie scrisori
creşlerea numărului celor care practică de la colectivul sportiv „Constructorul" secretar al Comisiei de control G M A de la corespondenţii noştri In care ei ne
diferite ramuri de sport şi in special cele Sin timbru, Haţegan Ştefan de la colecti ramnul AJba Oamenii muncii din raionul Petroşani aşteaptă
arată aspecte din viaţa sportivă dc la lo
cul lor de muncă sau de învăţătură. Din să fie aprovizionaţi cu seminţe de legume şi
Teatrul de stat „Valea Jiului“ în turneu cu piesa scrisorile lor reuese cum se pregătesc in
vederea sezonului de vară Astfel, cores zarzavaturi
„Fete frumoase 41 pondenţii Hlşlu N şi Lugojan V de la
UceuJ de băieţi din Deva, arată cum de
De mal btae de două săpiăminl, minerii lată doar citeva exemple de îezul cum
curge activitatea sportivă s clasei e
Nu de mult. Teatru) de Stal „Vale;. şl insăşl pe bătrlnul meşter Avdeev. Bâ- a Iul Scrghe) Trellacov încep să dea roade $1 ţăranii muncitori dm raionul Petro a fest. „aprovizionat" raionul Petroşani
VllI-a B., care şi-a propus să fie frun
Jiului" a Începui turneul Primo piesă trînul meşter nu vrea să caute mal de Bl va trebui aâ lupte cu neîncrederea u- şani. datorită tunpulul trunioi. au început cu seminţe : 100 plicun cu seminţe da
pe care o va prezenta In turneul din parte cauza Părerea Im e că brigada sa nora, cu pasivitatea altora, dar va şti să taşă In întrecerea eu celelalte clase. Ei şi-şi curote şl să-şl sape grădinile unde ceapă. 100 cu seminţe dc roşit, 50 cu se
cursul lunii aprilie, esle piesa . Fele a rămas in urmă din cauză că e formală entuziasmeze şi pe unii şi pe alţii Fetele încă duri timpul lemll au început s3 se voiesc să cultive legume şi zarzavaturi minţe de pastimac, 500 cu seminţe de
Inslgnoi
cucerirea
pentru
pregătească
frumoase" rle scriitorul sovietic A Simu- numai din fete care, chipurile, nu au su din brigadă încep să vadă ceea ce meş „O bucată de pămint orlcll de mică. bine morcov, etc Şl c!nd te gândeşti că In ra
oov ficient! putere de muncă Această concep terul Avdeev nu Ie făcuse să vadă Cin-, F G M A Blevi ea Divid Peli u, Mihăili îngrijită şi cultivată la timp. devine un ion exista citeva mll de familii care au
Petru, Jonconl loon şl mulţi alţii. care.
P*esa .Fete frumoase" a scriitorului A ţie izvorăşte din mentalitatea invechită dul lor devine îndrăzneţ şl cutezător. izvor preţios pe lingă casă" — gîndesc oa crâdlni.
in iarnă şi-au trecut normele de schi. »-
Simucov, se inspiră din viaţa şi lupta a meşterului. rare nu vede cauza adevă Ele încep să se avinte plkne de elan In cum îşi trec normele de atletism conduşi menii muncii din acest raion De aceea Si luăm d? pildă, numai Potrzla $1 Lo-
oamenilor sovietici care au pornit ofen rată şi anume, aceea că el nu s-a apro bătălia pentru o viaţă tot mai luminoasă. ei s-au apucat din vreme de lucru Acum nea care numără peste 1200 grădini şi
siva de construire a societăţii cnmu- piat niciodată de fetele din brigadă ca Tinereţea lor se înfrăţeşte cu Idealurile de lozinca „nici un elev d>n clasa noastră majoritatea acestora au grădinile cură unde s-au repartizat: 20 pilcuri cu se
ruste Ea ilustrează uriaşa lorţă morală sâ le ajute în muncă şi nu s-a ocupat patriei socialiste şl dm aceasta legătură fără insignă” ţate, săpate şi aşteaptă minţe de ceapă. 20 cu sembaţe de roşii.
3 omului sovietic, spiritul inoitor care îndeaproape de ridicarea nivelului lor pro de nezdrunoknat se încheagă forţa nestă Tot de la Liceul de băieţi ne scrie to Desigur că fiecare işl va pune întreba 10 cu ardei mte şl aşa mal departe, ceea
ss dezvoltă tot mai mult înlocuind tcî fesional vilită a statului sovietic varăşul Crişan Horea care arată cum se rea : ce aşteaptă ? Oare incă nu e timpul ce înseamnă cam un pbc cu seimnţc la
ceea ce este vechi in conştiinţa oame Această stare de lucruri este cunoscută Plini de optimism şl de lirism, piesa pregătesc echipNe de gimnastică, atletism prielnic pentru a însămin^a ? Credem că 60 sau 120 grâduvi Oare tovarăşii sus a-
nilor de Moroz secretarul organizaţiei de partid lui A Simucov ne oferă tabloul vieţii şi fotbal In vederea campionatelor lnter- la. avind in vedere razele calde ale soa mmtiţi nu au făcut această socofeală ?
Acţiunea piesei se petrece într-uPa care *a măsuri imediate Avdeev este tre luminoase a omului de tip nou. a omu şcolare Nîo activitatea G M A. nu stag relui de primăvară şl pămintul reavăn Această situaţie nu ar fi existat in ra
din marile uzine de locomotive de pe cut ca maistru de schimb, iar in locul său lui sovietic a cărua năzuinţe se înfăptuiesc nează Cot 106 elevi care de curînd şî-au care parcă te roagă să-l arunci seminţele
întinsul Tării Socialismului Lo secţia este adus tinărul Serghci Trellacov. mun prm munca şi trăinicia morală a cons cucerit ins-igna GMA gradul T„ majo pentru a le da viaţă ionul Petroşani dacă comitetul executiv
9-a a acestei uzine lucrează o brigadă de citor la aceeaşi uzină Îndrăzneţ în visu tructorilor comunismului Pe niairle şan ritatea cu calificativul „excelent”, acum au Dar totuşi ei aşteaptă cal mal principii al sfatului popular raional şl ln special
fete sub conducerea meşterului Avdeev rile sale. cu privirile dirz aţintite spre tiere ale comunismului se făuresc oameni pomrt lupta pentru cucerirea insignei lucru — sam>nţole — pe care conducerea secţiunea agricolă, nu ar continua să ră-
Lucrurile nu merg insă aşa cum ar tre zoru comunismului Serghel începe o luptă noi. noinfrloaţl, mlndn ci trăiesc in ma GMA gradul II uniunii raionale a cooperativelor, tn frunte mină pasivi tată de această Importantă
bui Celelalte accţli trebuie să aştepte timp n.robcsitâ pentru a face din această bri rea ţari a sooial'lsmului victorios, unde Tovarăşul Zudor Adexandru arată cum problem!
îndelungat pină să le sosească piesele e- gadă codaşă o brigadă de frunte. Si el odată cu sosirea primăverii, elevii $1 ele cu tovarăşii Tirea loan preşedinte şi Pi Oamenii muncii din raionul Petroşani
xecutate de brigada 9-a. Care să fie cauza? are toate condiţiile necesare pentru reali gindid înaripat al tinereţii ae poate avîn- vele liceului mixt maghiar din Deva au tim Anton vicepreşedinte comercial, nu
De ce brigada „Fetelor frumoase” a ajuns zarea acestui scop, deoarece oamenii din ta spre culmile cele mai inalte ale unei perent la curăţirea şl amenajarea terenu sc gindeşte să le aducă tn cantităţi strf'- sint dornici dc a munci pentru crearea
o brigadă codaşă’ lată întrebări care Iră- brigada sa sini plămădiţi dintr-un aluat vieţi libere şi ferlcMc. rilor sportive pe care au şi început să ctemte, pentru e aproviziona cooperati unui belşug de legume Dar el trebuie a-
mlntă întreaga uzină, pc membrele brigăzi) bun Perseverenţa şl exemplul personal C BEI U facă antrenamente rilnlce vele din raion jubaţi. nu aşa cum înţeleg cel amintitL
organizată in cadrul căminului cultural cortrtituind un viu exemplu de urma» secretar al comitetului raional de partid
din Daja. asupra romanului ..Brazdă pes pentru tineretul din comuna Sebeş — a arătat, pnnDne altele, că pro
Pentru îmbunătăţirea muncii culturale te haturi" şi recenziile asupra romanelor Pe lingi rezultatele frumoase obţlnole blema propagandei prin conferinţe în
„MUrea Cocor'. şt „Nopţile din iunie", or- în activitatea artistică, ln raionul Hu raionul Sebeş nu s-a desfăşurat peste lot
garuzate la căminul cultural dua Girbova, nedoara există insă şi lipsuri ln această la înălţimea sarcinilor
în regiune au dovedit fără tăgadă acest lucru privinţă, lipsuri care se datoresc m pri De asemeni, dm lipsa de îndrumare şl
ln activitatea bibliotecilor, a muncit mul rind comitetului execuHv al •da control asupra conţinutului programelor
cu cartea, comitetele executive raionale tului popular raional şi în al doilea rind artistice, din lipsa de orientare a activiş
CXlp Iniţtatrwa comitetului regional dc ctdelaMe probleme, să pună un accent Vasiu Teodor In raport — l-au avut In Sebeş şl lila au avut insă delăsări care comisiei raionale de concurs. Activitatea tilor culturali în întocmirea repertoriilor,
paivn Şl o ronutefcului executiv al sfa deosebit pe îmbunătăţirea munori cul raionul Ilia echipele culturale ale cămi au permis ca ln numeroase biblioteci ac- artistic! tn cal de al treilea concurs ar conţinutul multor programe artistice lasă
tului popular regional, a avut loc in zi turale. lulnd măsuri pe loc pentru indrop- nelor care au şllut să încadreze confe ’ivitatea sâ se reducă la ciţlva cutHori, tistic n-a reuşit să fie simţită tn toate de dorit Aşa se explică faptul că la Mier
lele de 24—25 martie a c o şedinţă pri larca lipsurilor constatate. rinţele ou programe artistice. In aceste fără să cuprindă mase cit mal largi de satele raionului Hunedoara, in toate uni curea şl Roşia de Secaş, pe scenele cJ-
vind problemelo muncii culturale dc Comitetul executiv al sfatului popular condiţii s-au ţinut tn raionul Iha confe oameni al muncii tăţile culburale din acest r»on Sint sate mrinolor outriinole. s-ou prezentat progra
masă al raionului lila, urmărind aplicarea in rinţele: „Dezvoltarea zonelor legumicole' Analizind în raportul său felul cum ca cele din Poieniţa Volivi, Cemişoam me cu un conţinut sărac, orientate greşit
Dir» rapoartele şl corapoartcle prezen viaţă a holărîrllor luate, munca cultu „Cultivarea cartofilor'’. „De ce m-am in- ucrruteful executiv al sfatului popular ra Flcrese, Hăjdâu, Peşiişul Mic, Josan, din punct de vedere podltoc
tate în cadrul şedinţei, a rezultat in mod rală din raion s-a Îmbunătăţit in mol scris in gospodăria colectivă", şi aătelc ional Hunedoara a apJioat in viaţă ho- Sîncrai, SintămărLa de Pietră, Grîd şi Una din cauzele care determină o par
limpede că datorită sprijinului şi condi simţitor la care participarea ţăranilor muncitori tăi'lre3 Consiliului de Miniştrii privind altoie unde nu se poale vorbi despre ac ticipare slabă a masei] or ta activitatea
ţiilor create de partid şl guvern, aolivî- Totuşi — se arată in raport — nu toţi a lost mare organizarea celui de al treilea concurs tivitatea artistici. culturalS desfăşurată în cadrul căminelor
tatea culturali şi artistica a cunoscut in membrii comitetului executiv ai sfatului Privind problema activităţii prin cer artistic, tovarăşul losin, vicepreşedinte a) Membrii comitetului executiv al co culturale — a arătat tovarăşul Gljga. se
ultima vreme succese importante Mase popular raional Ilio s-au străduit să ducă curi, rapoartele nu au fost atît rle darnice comitetului executiv al sfatului popular misiei raionale dc concurs s-au ferit de cretar al comitetului raional de partid
tot mu largi de oameni oi muncii de la •a îndeplinire hotârlrile luate in şedinţa in dale şi fapte Raportul comitetului o raional Hunedoara, a arătat că cel de 9 sc deplasa şi in aceste sate pentru a Aba — este Lnsăşl faptul că o parte des
sate participă cu însufleţire, in cadrul comitetului executiv Tovarăşi ca Giniinc. xecutiv al statului popular raional lila al treilea concurs al formaţiunilor porni şi aici la viaţă arilstică oamenii tul de Însemnată din preşedinţii şl secre
căminelor culturale, la manifestările cul- Adam Petru şi alţii, nu numai că au ne a „scăpat" dm vedere acest lucru 6ă-| artistice de amatori a căpătat in raionul JomJcJ de aceasta tarii sfaturilor populare comunale şl ra
luraJ-arţlstice, organizate dn acastca. de glijat sarcinile ce le reveneau privind îm menţioneze măcar la lipsuri Hunedoara un caracter larg dc masă. El Lulnd cuvlntu) la discuţii, pe marginea ionale nu numai că nu sint preocupaţi de
venind o preocupare organic legată de bunătăţirea activităţii culturale, dar chiar Faptul că numărul cercurilor esle mic a reuşit să antreneze la o vie activitate rapoartelor şl a corapoartelor prezentate, huna reuşită a diferileilor manifestări
viaţa şl interesele lor au subapreciat rolul acestea munci In an meă faţă de numărul căminelor cultu zrtlstică numeroase formaţiuni de cor. participanţii ta şeduvţă după ce au ară artislnco-culturale, dar el tnjişl nu iau
Exponindu-şi rapoartele, tovarăşii Va- trenarea maselor pentru îndeplinirea sar rale dm raiemd Sebeş faptul că şi cele dans. teatru tat succesele obţinute in regiunea noastră parte la acestea, dlnd un exemplu rău de
siu Teodor, vicepreşedinte al comitelului cinilor dc plan. existente nu-şl trăiesc toate viaţa — ara Comitetul executiv raional, apreciind în domeniul muncii culturale, au criti urmat maselor de oameni al muncit
executiv al statului popular al raionului Treoiodu-se la formele activităţii cul tă raportorul — oglindeşte lipso de preo just importanţa concursului orturile, s-a cat cu tăTic lipsurile existente şl au ară Discuţiile purtate ln jurul rapoarte
Flia, şi Măleguţi, secretar al comitetului turale, rapoartele au oglindit faptul că cupare in această direcţie in primul rind străduit că sprijine această acţiune, să tat cauzele care fac posibile persistenţa lor şi corapoarteflor au acos la iveală că ac
executiv al statului popular al raionului una din cele m»i frecvente forme folo a comitetului executiv al slarlului popu activizeze comisia permanentă raională acestor lipsuri. tiviştii ce lucrează pe tirimul muncii cui
Sebeş, au scos în evidenţă (aptul că pro site de unităţile culturale este propagan lar raional şi In al doilea rind » colecti pentru învăţământ şi culturâ, să analizeze turale nu cunosc tn suficientă măsură
CUV1MTUL PARTICIPANŢILOR
blemele muncii culturale de masă — în da pnn conferinţe Spre deosebire de anii vului regional de pe lingă secţia agricoJă în şcdinţeQe comitetului stadiul desfăşură problemele tehnice, nu sint înarmaţi cu
ultimul timp in special — au ocupai un precedenţi această latură a activităţii care in nrea mică măsură şj-a Irunus a- rii concursului şi să «a măsuri de lichi Una din cauzele de bază ale neajunsu cunoştinţe profesionale care &ă te dea po
loc de seamă In preocupările comitete culturale a reuşH în ultimul timp să paratul său ps teren spre a îndruma şi dare a lipsurilor manifestate in această rilor din activitatea culturală de masă — sibilitatea să aprofundeze mal mult dife
lor executive ale sfaturilor populare ra crească din punct de vedere coJitativ ş> controla activitatea tehnicienilor şi a res direcţie. au arătat aproape toţi secretarii corni ritele forme ale activităţii cullurale.
ionale respective şl ei îndrumarea şi să cunoască rezultate cu mult mai fruc ponsabililor de cercuri Ca o conseoinţâ pozitivă a acesiun spri tetelor raionale de partid — se datoreşte in Deşi în raportul prezentat de tovarăşul
controlul in această privinţă au contri tuoase. Cei dci raportori tn expunerea lor s-au jin s-a rouţ't ca formaţiunile de teatru primul rind comitetelor raionale de pir- losln — vicepreşedinte al comitetului e-
buit la îmbunătăţirea activităţii cultu Ln comuna Miercurea, — arată tovară oprit şl asupra muncii cu cartea, scoţind ale căminelor culturale din Buitur, Ba ud care nrj au exercitat un control sis xecutiv al sfatului popular al raionului
rale şul Mâleguţâ in raport — datorită sîr- la iveală că şl In acest sector al muncu • iz. Simena Veche. C|nc»ş şi Timpa, să tematic şi ta un nivel ridicat asupra Hunedoara — nu a reeşit atitudinea de
Tn şedmţd comitetului executiv al sfa guinţei inginerului Ţugui Bons. confe culturale căminele culturale au obţinut pregătească la un Înalt nivel de inter conţinutului muncii culturale de masa subapreciere a muncii culturale de către
tului popular raional flia — a arătat in rinţele ţinute la căminul cultural au fost unele succese pretare piesele: „Cresc oameni noi", „Oa Nu au îndrumat şi sprijinit in suficientă unii membri ai comitetului executiv ai
raport tovarăşul Vasiu Teodor — din 9 adaptate cu exemple looa'e, antrenînd in Multe cămine culturale cum sint cote menii poruncesc pămimtutui". „Ce t s-3 măsură acţiunile culturale $1 nu au trac sfatului popular raional Hunedoara, to
februarie 19J4, ţinută cu ocazia analizei colectivul de conferenţiari ai căminului din Da ia, Gi-rbova raionul Sebeş, Zam. înllmplat Ghcorgiunei", „Zestrea llcnu* la răspundere organele locale ale puterii tuşi dm discuţii aceasta a reieşit clar cu
muncu secţiei culturale, s-au luat holări- cultural întreg corpul didactic, precum şi Dobra. Bâiţa raionul Iha. au trecut la for ţei” şi „Secera Tincuţei". de stat care au manifestat lipsuri, un eon '.cate că raportorul a încerca» să ascun
rea ca membri comitetului executiv a> ţărani muncitori, fruntaşi in munciîc a- me de activitate mai superioare prin care Datorită aceluiaşi fapt in comuna Ra- chiar abaten do la holăririle partidului $i dă chtnr acest lucru .
sfatului popular raional cit Şl instructori Snoolc au reuşit sâ-şi mărească numărul de ci poli colectivul de ccnducere at căminului •uvirnului privind desfăşurarea activită Luînd cuvînlul. tovarăşul Pipoş — se
raionr.li, In munca de teren ofectuală Un ro) Importam ln mobilizarea cetă titori, să mărească dragostea acestora faţă cultural a izbutit «â ovgsmzeze o echipă ţii culturalo cretar al comitetului raional de partid
in sectoarele lor de activitate, pc lingă ţenilor la conferinţă — spune tovarăşul de bibLotară Consfătuirea cu cititorii, artistică formată din oameni vîrstnici, Lulnd cuvântul, tovarăşul Mateescu — Hunedoara — a arâtal ci ins-.işi preşe-