Page 20 - 1954-04

Pag, 4 DRUMUL SOCIALISMULUI Nr 30
pe paşnică Opinia publică mondială Şedinfa comisiei O. N. U.
cere interzicerea armelor
In ultimul timp rezolvarea pe cale paş­ cit şi din cea oeciienlalâ Tot odată s-a textul Declaraţiei, şl să arate că aceasiă pentru dezarmare
nică a problemei unităţii Germaniei, a pronunţa: împotriva maluderii Ccrmaniei Declaraţie nu este altceva decît un „gas» de exterminare In masă
căpătat o importanţă deosebită Alt: po­ umle sau a unei părţi oarecare. în „co­ propagandistic" Toate aceste uneltiri nu LONDRA (Agerprest — TASS NEW YORK (Ageppres) — TASS trans­ tei saluţi» Adunării Generale şi Consi­
porul german cit şi toate celelalte popoa­ munitatea defensivă europeană”. şi-au atins scopul Populaţia din Germa La ll aprilie a avut loc în Hyde Park mite : liului de Securitate nu mal tirr.iu de 1
re iubitoare de pac; din Europa şi-au Dacă aceste propuneri aJe Guvernului nia occidentală, aMînd adevăratul sens al un miting convocat dc Comitetul englez La 9 aprlilie a avut loc o şedinţă * co­ septembrie 135».
dat seama de pericolul pe care-1 pre­ Sovietic s-au bucurat de aprobarea tu­ declaraţiei Guvernului Sovietic; işl spo­ pentru apărarea păcii, la care au parti­ misiei O N U pentru dezarmare Reprezentantul Angliei * propus infun-
zintă pentru securitatea lor clica revan­ turor popoarelor ele au fost întlmpinate reşte forţele în lupta împotriva reînvie­ cipat peste 3 500 londoneza La începutul şedinţei reprezentantul tarea unui subcomitet compus dm repre­
şarzilor de la Bonn pusă sub ordinele o- cu ostilitate din partea puterilor occiden­ rii militarismului german ji pentru uni­ La miting a luat cuvintul cunoscutul URSS., A 1 Vişinski, a făcut o scurtă zentanţii Canadei. Franţei, URSS-, An­
cupanţilor americani. 51 cer cu insisten­ tale şi fn specia) dm pane» delegaţiei ficarea Germaniei om de ştiinţă, dr Burhop, care a subli­ declaraţie despre laptul că îndeplinirea de gliei şi S U A., care să stabilească progra­
tă rezolvarea grabnică a acestei proble­ americane La conferinţa de la Berlin Pentru întreg poporul german, a deve­ niat necesitatea realizării unui acord in­ către gemindamst a funcţiei de preşedinte mul şi metodele sale de lucro Potrivit
me Nimeni nu se mai poate Îndoi că po­ reprezentanţii putorilor occidentale au res­ nit clar câ Unificarea Germaniei depinde tre marile puteri cu privire ţa interzice­ al comisiei pentru dezarmare este ilegală propunerii engleze, şedinţele subcomitetu­
litica ocupanţilor americani in Germania pins propunerile sovietice, propunind pen­ m primul nnd de el şi este posibilă nu­ rea armei atomice. Viîşm&ki * amintit câ reprezentantul lui vor fi secrete El urmează să comunice
occidentală are dreot scop refacerea ar­ tru rezolvarea problemei germane aşa mai prin realizarea unui acord intre cele Juristul D N. Priit, membru al Consi­ Chinet in ONU trebuie să Le o persoa­ rezultatele lucrărilor sale comisiei pentru
matei hitlerisfe $1 transformarea el In­ zisul „plan Eden" caze are drept scop două părţi ale Germaniei şi prin renun­ liului Mondial al Păcii, a criticat in cu­ nă numită de guvernul legal al Chinei, dezarmare pină la 15 iulie a c
tr-o forţă militară agresivă Acest lucru tocmai Imutarea rezolvării problemei ger­ ţarea la tratatul cu privire la „comunita­ vântarea ea politica SU A care are drept care esr.e, după cum se «ti», Guvernul Propunerea delegaţiei engleze a tost
iese şi mai mult in evidenţă din planu­ mane şi implicit rezolvarea păcu In Eu­ tea defensivă europeană” şi la „Trata scop să împiedice realizarea unui astfel Central Popular al Republicii Populare spirijimtă de reprezentanţii S.U A., Fran­
rile creării aşa numitei „comunităţi de­ ropa. tul general de la Bonn’ de acord Chuneze Reprezentantul URSS a pro­ ţei, Canadei. Ncii Zeelande. Braziliei şt
fensive europene”, in armata căreia, ro­ Tovarăşul V M Molotov a arătat câ Participanţii ta miting au adoptat o re­ testat împotriva faptului că reprezentan­
Congresul a) IV-lea al PSU G care şi-a Turciei
lul principal trebuie să revină armatei rezolvarea problemei germane în prezent încheiat lucrările nâptămîna trecută a a- zoluţie In care cer interzicerea tuturor tul grupului gomindamst, care nu repre­ A. I. Vjşinski a declarat că Uniunea So­
vest-german; comandate de foştii gene­ se reduce la o singură problemă esen­ doptat un document — program intitulat: «tipurilor de arme atomice. zintă China $i ocupă In mod ilegal locul vietică a pus şl pune In mod consecvent
rali hil’eri.şti. Scopul acestei politiei a ţială : a reface sau a nu reface militaris­ Mai Dirziu a avut loc intr-unui din car­ în această comisie, a fost investit cu
„Calea spre rezolvarea problemelor vi­ şl insistent an de an problema Inevitabi­
imperialiştilor americani, de creare de mul german In rezolvarea acestei pro­ tale ale naţiunii Cermane", in care tierele centrale din Londra un alt miting funcţia de preşedinte a) comlsteu ONU.
blocuri militare agresive, ru mai trebuie bleme esenţiale, se află fondul divergem PSUG. dedări co unificarea Germa­ de masă. la care s-a cerut de asemenea pentru dezarmare. lităţii luării unor măsuri hotârite în ve­
primejdiei
stimite
derea
preinlimpinăzii
explicat Este evident că americanii vor ţelor Intre URSS şi cele trei puten oc­ niei va avea loc numai prin Intensifi­ interzicerea armelor de exterminare In Reprezentantul S U.A-, Lodge, a arătat de geana înarmărilor, care ameninţă pa­
să întreţină şl să dezvolte focarul unui cidentale. Daci la confonnţa de la R;r- carea luptei împotriva tratatelor de la masă ni* că dedlaraţia reprezntantului U R S S
nou război in Europa război Îndreptai lin cele trei puteri occidentale ar fi fast O despre Înlăturarea gormndanistului ar ti cea şt care aduce not dezastre şi mai
Bonn şi Paris prin înlăturarea ameste­ mari popoarelor iubitoare de pace şi în­
împotriva Uniunii Sovietice şi a celor­ de acord cu Uniunea Sovietică, că reîn­ cului şl dominaţiei S U A in Germania DELiHI (Agcipres). — TASS neîntemeiată Răspunzând la acez&ta, re­
lalte ţâri iubitoare de pace Deci. pro­ vierea militarismului german este inad­ La 0 aprilie a avut loc la clubul orăşe­ prezentantul URSS. a repetat ci „si­ tregii omeruri Trebuie luate măsuri psn-
occidentală şi prin anularea stătu tirl-ui de tru atingerea acestui scop Uniunea So­
blema rezolvării unificării Germaniei este misibil. celelalte probleme litigioase ar ocupaţie In document se arată câ numai nesc dm D;lhi ur» miting de masă. orga­ tuaţia care se creează in comisia ONU
rt.rins legată d; rezolvarea problemei asi­ fi fost rezolvate intr-o măsură destul de U.RSS. a fost aceea care a făcut pro­ nizat de Consiliul păcii p; întreaga Indie pentru dezarmare, cind locul preşedinte­ vietică. urmind politica sa externă paş­
gurării securităţii tuturor popoarelor din mare. puneri concrete pentru restabilirea unită­ :n sprijinul cerem dc a te interzice fa­ lui cete deţinut dc o persoană care mi nici, a propus în repetate rinduri şi a
Europa O nouă dovadă că politica URSS in ţi! şi independentei Germanici pc o ba­ bricarea şt folosirea bombelor cu hidro­ eate imputermei/tă de Guvernul Csntral insistat pentru asemenea măsuri Printre
Uniunea Sovietică. încă de la termina­ întreaga perioadă de după război a cău­ ză democratică şi paşnică Dar aceste gen şi atomice Mitingul a tost prezidat de Popular legal al R P Chineze, este lip­ altele a acţionat in acest fel la sesiunea
rea celui de al doilea război mondial, a tat să contribuie Ia reglementarea proble­ propuneri au fost respins; de puterile dr Kitchlew, preşedintele Consiliului pă­ sită de orice bază legală" a 8-a a Adunăm Generale şi la conferin­
insistat necontenit asupra rezolvării pe mei germane şl la unificarea Germaniei occxienLle car; nu urmăresc unitatea cii pe întreaga Indie Rezoluţia prezen­ Apoi com.sia a aprobat ordinea de zi * ţa de la Rerlm Comisia pentru dezar­
cale paşnică a problemei germane. Acest pe ba2ă democratică, este Declaraţia Germanie-, ci reînvierea mititarismulu. tată de d-na Rsmesvari Nehro şi adop­ şedinţei sal? prupusă de delegaţii Angli­ mare este chemată să ajute la rezolvarea
lucru este dovedii fim numeroasele inter­ Guvernului Sovietic cu privire la rela­ german in vederea dezlănţuirii unui nou tată de participanţii La miting sprijină ce­ ei S U A şi Franţei. Potrivit acestei or­ unor probleme care au devenit de mult
venţii ale Guvernului Sovietic pentru ţiile dintre Uniunea Sovietică ş» Repu­ război rerea cu privire la |ir.ter.icc;c-a tuturor dine de ai. comisia pentru dezarmare tre­ actuale
încheierea tratatului de pace ou Germa blica Democrată Ge-mană. publicată la urmelor dc e>:terminare in masă” buie să rezolve problema înfiinţăm unui Conferinţa de la Berlin a mmistnlor
In document se arată că : „blocului mi-
ivia, de dorinţa nestrămutată a poporului 2G martie ac Această declaraţie a fost 4j subcomitet, după cum se prevede in re­ afacerilor externe ai Uniunii Sovietice.
litariştilor, înjghebat în Gzrmania occi­
sovietic pentru refacerea unităţii poporu­ primită cu multă bucurie de poporul ger­ dentală sub conducerea partidelor gu­ SANHAI (Agerpresj — După cum tran­ zoluţia din 28 noembrie 1353 a Adunării S U A, Angliei şi Franţei a continuat
VJşir/ski. a menţionat în mod npacial in
lui german. In ultimul timp, eforturile man şi de lumea întreagă Presa gîrmană vernamentale de U Bonn, trebuie să 1 smite agenţia Kiodo Tuşin, la ll aprilie Generale
Jiolaro Kawalcami, preşedintele partidului Reprezentantul Angliei. Dixon a decla­ a doua parte a comunicatului său necesi­
Umurni Sovietice In această direcţie au şi a ţărilor de democraţie populară, a ară­ îe opună blccul muncitorilor blocul tu socialist de dreapta d.n Japania s-a a- rat că, prezentând propunerea cu privire tatea de a contribui la rezolvarea cu suc­
sporit şi mai mult Ele au fost încununate tat că această declamaţi; est; o contribu­ turor social - democraţilor, comuniştilor, dresat intr-o cuvintare radiodifuzată tu­ ces a problemei dezarmării, după cum .pre­
membrilor Sindicalelor, muncitorilor fără la convocarea şedinţei comisiei pentru
prin propunerile fdeute de delegaţia so­ ţie serioasă la rezolvarea problemei ger­ turor tarilor cu chemarea de a se inter­ dezarmare, delegaţie engleză s-a călăuzit vede punctul r> al rezoluţiei ONU dm 28
partid şi muncitorilor demociaţ.i-ereştlni”
vietică la conferinţa de la Berlin a mi­ man; de care depinde asigurarea secu­ In partea doua a documentului s; arată zic; arma atomică şi de a se pune ca­ după rczc-luţ.ia din 23 nocmbri; IC5'J o noiembrie l0ă.3 Astăzi, delegatul englez a
niştrilor afacerilor externe ai Uniunii So­ rităţii în Europa A<fel, ziarul ,,Neues că R D Germană land apărătoarea in­ păt cursei inarmărdoi' Adunării General; şi după comunicatul prepus înfiinţarea unui subcomitet cu o
* conferinţei de la Berlin a miniştrilor afa­ anumită componenţă, care să aibă drep­
vietice. Franţei. Marii Britanii şi SU A DeuţschJand” scrie că „acest act consti- tereselor oamenHor muncii din întreaga GENEVA (Agerpi;;) — Marele consiliu cerilor externe ai celor patru p’jl;ri. în tul de a stabili singur procedura $i me­
FiLnd sincer Interesată in rerolvarea tue o verigă a tnlregn politici anterioare Germanie, formulează pentru oamenii al republicii elveţiene şi cantonul Ge­ todele sale de lucru In această pnvinţă
muncii din Germania occidentală o sene problema dezarmării Reprezentantul An­
problemei germane, in constituirea unei a Uniunii Sovietice faţă dd Germania, neva au adoptat o rezoluţie csrind in­ glie» a citat o part; a punctului 6 dm re­ imi rezerv dreptul Să-mi exprim părerea
de revendicări care să schimbe viaţa Ger­
Germanii democrate, care să ducă la a- politică care a fost îndreptată întotdeau­ terzicerea bombei atomice, a bombei cu zoluţia celei de a 8-a sesiuni a Adunării după studierea acestor propuneri care
maniei occidentale atit din puncl de vedere
srgurarea păcii şi securităţii in întreaga na apre unificarea naţională a Germaniei politic şi economic, cît, şi din punct d; hidrogen şi altor arme de exterminare Generale, unde se 6pun; ca Adunarea Ge­ vor fl examinate cu atenţia cuvenită
Europă, la conferinţa de la Berlin, de­ pe bază democrată, in conformitate c*u vedere cultural Documentele conferinţei ■ n masă nerală propune comisiei pentru dezarmare După aceasta, reprezentantul Angliei a
legaţia Guvernului Sovietic a făcut o se­ necesitatea întăririi picii *1 securităţii po­ de la Berlin recita, notă a Guvernului să examinez-; problema necesităţii de a se de;larat că el va prezenta propunerii; sale,
Sovietic adresată guvernelor Franţei. Ma­ Guvernul Scefba pus în mino­ numi un subcomitet, compus din repre­ făcute verbal. în scris pină la 12 aprili;
rie de pTOpunen cum sînt: poarelor". pentru ca ele să poată -fi examinate de co­
rii Britanii şi S 11 A , declaraţia Guver­ ri! a le în Camera deputaţilor zentanţii puterilor celor mai interesate
— Proiectul de tratat de pace cu Ger­ Prin această declaraţie, opinia publică misia pentru dezarmare la următoarea
nului Sovietic cu privire la relaţ-il? dm- ROMA (Agerpresj — In cadrul dez.ba- care să încerce ?ă găsească pe cale parti­
mania germană vede cită deosebire există între tre Uniunea Sovietică şi Republica Demo larilor djn Camera deputaţilor cu privire culară o soluţie acceptabilă şi :â orezante şedinţă
- Pregătirea tratatului de pace cu Ger­ politica Uniunii Sovietice şl politica ce­ erată Germană, preoum şi documentul cit mai rapede un raport comisiei pentru Următoarea şedinţă a comisiei O N U.
la alocaţiile pentru diferite ministere, gu­
mania şi convocarea unei conferinţe de lor Orei puteri occidentale faţă de Ger­ program al PSUG,. dovedeşte câ unitatea vernul Scekba a lc.it pus in minoritate dezarmare, pentru ca comisia să poată pre­ pentru dezarmare va avea loc la 14 apri­
pace pentru tratatul de pace cu Gor- mania. Germaniei cere o rezolvare urgentă In Moţiunea prezentată de grupul parla­ zenta la rindul ei un raport asupra aces­ lie
mania. Această convingere a fest . întărită şl rezolvarea acestei probleme nu este Inte­ mentar comunist, caro prevedea reduce­
— Constituirea unui guvern provizoriu mai mult prin aceea câ, chiar în ziua in resat numai poporul german ci toţi oa­ rea cu jumătate a cheltuielilor preşedin­ Succese ale armatei populare vietnameze
ţiei Consiliului de Miniştri, a fost adop­ în luptele de la Dien Bien Fu
al întregii Germanii şi ţinerea de alege­ care Guvernul Sovietic a dat publicităţii menii Iubitori dc pace din Europa, care
tată eu 262 voturi
ri libere pe întreaga Germanie. De ase­ această declaraţie cu privire la relaţiile îşi dau seama câ adevărata garanţi; a ' CbahţJa guvernamentală n-a Întrunii PEKIN (Agerpres) — Agenţia vietna­ au Incendiat un avion de asalt Ir» dupâ-
menea. a propus problema uşurării obli­ dintre URSS Şi R D Germană, fnalţi» securităţii Europene nu stă »n crearea doct; 258 de voturi. meză de informaţii anunţă câ La ? apri­ amiaza aceleiaşi zile un avion de tran­
lie un pluton din trupele marionetă s-a sport „C—119", care face parte din tran­
gaţiilor financlaro-economicc ale Germa­ comisari ai S U A , Angliei şi Franţei din unor blocuri şi grupări militare cl dJm
predat armatei populara vietnameze pe şa de avioane trimisa recent de ameri­
nici, legate de urmările războiului, ceea Germania occidentală au aprobat „com­ potrivă In înlăturata lor ş» în împiedi­ Procesul lui Mosaddîlc frontul de la Dien Bicn Fu cani a încercat să lanseze paraşutişsti In
cc Uniunea Sovietică a şi înfăptuit in pletările” la constituţia dc la Bonn, adop­ carea reînvierii militarismului german TEHERAN (Agerpresj — TASS. + apropiere de Dien Bien Fu. Sub focul tu-
ceea ee priveşte Cermama răsăriteană tate de Bundestag. prin care sc „legi Conferinţele Şi congresele care au fort Mcsaddîtr a refuzat să se prezinte la ŞANNAI — (Agarpresl — Agenţia viet­ ruirjor antiaeriene, pilotul acestui avion
Pronur.ţîndu-se pentru asigurarea li­ tereoză" de fapt refacerea wermach- organizate de partizanii păcii dm Europa şedinţa din scara zilei de 10 aprilie a nameză de informaţii transmite că în a lansat în grabă 50 de paraşutişii intr-un
tribunalului militar, care judecă in ins­ dupâ-anuaza zjlei de 8 aprilie, unităţile
bertăţii alegerilor pe Întreaga Cermanle tutui hitlenst. sâptâmîna trecută, au adoptai o s;nc de punct controlat de armata populară viet­
tanţă de apel. declarând procurorului că dc artilerie antiaeriană ale armatei popu­ nameză şi * încercat să fugă, dar avio­
51 a neadmiterii oricărei presiuni »n a- Declaraţia Guvernului Sovietic cu pri­ rezoluţii împotriva reînvierii militaris­
o.l nu va veni în instanţă pini cind zia- lare vietnameze au doborit Io apropiere nul * luat foc şi s-a prăbuşit in regiu­
ceî'.o alesuri din partea trupelor de ocu­ vire la relaţiile dintre U R.S.S. şi R D mului german prin care s-a dovedit do­ role nu vor puhli:a integral declaraţiile de Dien Bien Fu şase avioane inamice : nea controlată de unităţile populare
paţie f-trămă. guvernul sovietic a propus Germană, a fost o lovitură neaşteptată rinţa lor pentru unificarea Germaniei făoute de el fn şedinţa anterioară a tri­ trei avioane de asalt, două bombardiere In seara zile de 9 aprilie, artileria an­
ca Încă inamte de alegeri, în term;n de dată clicii conducătoare de la Bonn şi cît si pentru statornicirea unei păci trai­ bun ad ului. Li-p „B—26" şi un avion Lip „B—24”
Tnceipind de la 10 apribc, Mosadd'k a La 9 aprilie, urutâţile de artilerie an­ tiaeriană a armatei populare vietnameze
6 tuni să sc efectueze retragerea trupelor stâpinilor lor de peste ocean Ziarele vest- nice în Europa tiaerian» ale armatei populare vietnameze * doborit alte trei avioane inamice
de ocupaţie atit dm Germania răsăriteană germane au căutat să ascundă populaţiei V POPESCU declarat greva foamei.
Opinia publică din multe ţin cperâ câ
lin influentul ziar japonez „Mainiţi Sim prezentai!fi din 50 de fări au vizitat de conferinţa de la Geneva după cum acrie
peste 300 ort Republica Populard Chinezi
No te şi c o m e / i f a n i e x f e r n e hun” a conchis că „Influenţa Chinei in zentanţi din Japonia, de 19 ori — din In­ ziarul chinez ..Gunjenjibao” — va con*
La Pekin au fost de 20 de ori repre­
Asia nu poate fi Ignorată"
Iribui la o nouă slăbire a încordării si­
In India, cele mai largi cercuri ale opi­
niei public; şi mulţi politicieni se pro­ dia. de 13 ori — din Birmania. de 15 tuaţiei Internaţionale. Hotârlrea cu pri­
nunţă pentru prietenia cu China Cunos­ ori — dm Indonezia, de 29 de ori — din vire la convocarea conderinţel de la Ge­
Creşterea prestigiului internaţional al Republicii Populare Chineze cutul reprezentant al vieţii publice, M Anglia. Franţa. Italia ş» din alte ţâri capi­ neva, scrie ziarul vietnamez „Nean Dări"
C CaloHrar. a declarat că schimbările pe­ taliste din Europa, de 31 on — reprezen­ arată câ fără participarea Republicii Popu­
Acum patru am şi jumătate, In Ex­ Republica Populară Chineză iţi va ocupa daline. „Este In interesul nostru real a trecute în ultimii am au adus China în tanţi din ţările Americu, de 13 ori — din lare Chtneze nu este cu puUnţâ să Le
tremul Orient s-a petrecu: un eveniment locul legitim printre marile puteri. Presa spus el, să încercăm să oe punem alţi rindul puterilor răspunzătoare pentru Africa şl ţările Orientului Mijlociu. Şi, rezolvate problemele internaţionale im­
de o uriaşă însemnătate istorică' consti­ mondială interpretează tocmai In aceast ochelari". soarta Asiei. de fiecare dată. reprezentanţii acestor portante şt în special problemele refe­
tuirea Republicii Populare Chineze Chiar fel această hotărire Subliniind că In pre­ Io ţările capitaliste creşte şi se extin­ Ziarul ,t)ir>du” a scris în legătură cu ţâri au 9ubi\ni*t uriaşa însemnătate a ritoare la sutuaţia din Extremul Orient*’.
dm prima Zi. noul stat. a proclamat drept zent nu mai este posibil să se rezolve de mişcarea pentru recunoaşterea Repu­ hotârirca de a se convoca conferinţa de CJunei ca putere cane a devenit un fac­ Recentele declaraţii făcute de o sene de
scop al politici» sal* externe întărirea prie­ principalele probleme internaţionale, $1 blici» Populare Chineze, pentru a I se la Geneva cu participarea Republicii tor Important in lupta pentru menţinerea politicieni din Statele Unite, Inclusiv de
teniei şi colaborăm cu popoarele dm lu­ îndeosebi problemHe Asiei, fără China acorda acesteia Incul legal in Organizaţia Populare Chinez;: „Să cperăm că aceas­ şi consolidarea păci» secretarul dc stat al S U A., Doilea arată
mea întreagă De atunci, noua mare pu­ pcpularâ. ziarul australian „Argus” sene: Naţiunilor Unite ca uneia din cele cinci tă conferinţă va constitui începutul înţe Şeful delegaţiei americane la Congresul câ mai există forţe care scontează pe tor­
tere* cfuneiă, împreună cu toate torţele „Guvernul Statelor Unite a recunoscut ir» mari puteri Acest lucru îl cer atit mili­ legerii rolului Chinet in politic* inter­ partizanilor păcii din ţările AS'Cl şi znno pilarea conferinţei de la Geneva, pe mi­
iubitoare de pace. apără interesele în­ sfîrşit ci el nu poate nega existenţa oanele de oameni ^simpli, cît ş» reprezen- na lionnlâ” Păcificului a declarat in cuvţntarea sa : nimalizarea rolului Republicii Populare
tăririi păcii şi ale securităţii intern eţlo noului guvern chinez” taniţll mal clar văzători ai cercurilor gu­ Recunoaşterea Republicii Populare Chi­ „Pentru restabilirea adevăratelor funcţii Chineze in viata internaţională Dar a-
nalc Milioane de oameni cu judecată sănă­ vernante ale ţărilor capitaliste Cererile neze ca forţă remarcabUă pe arena in­ ale Organizaţiei Naţiunilor Unite este ne­ ceşU politicieni scapă din vedere rece­
lor se întemeiază pe apreciere justă * ternaţională şi-a găsit expresia în faptul cesară o înţelegere între toate manie pu­ lui In care trăiesc Poporul marii Chine
Acest fapt ii infuvie pe egreson care toasă îşi dau seama de duplicitatea po­
situaţiei, pe fapte care rint mai puternice că un număr de 25 state cu o populaţie teri Acest tucru impun? in cumul rind luptă cu hnlărîre pentru drepturile sale
In planurile lor ti rezervau întotdeauna liticii american; Pe de o parte, Statele
decât minciuna şi calomnia pe care le de un miliard de oameni au stabilii sau ca Republica Populară Chineză să-şl «cu­ şi in această luptă el este sprijinit de
Chinei rolul de semicolonie Monopollştii Unite, ca si cum s-ar juca de-a v-aţi as-
răspindeşle propaganda americană sînt in curs de a stabili relaţii diploma­ pe locul legitim in ONU ca adevărat milioane şi milioane de oameni dir. lu­
americani ar don să sc simtă in China cunselc.a. se făceau ci nu observă existen­ exponent al voinţei Întregului popor chi­ mea întreagă
ca la ei acasă. Să amintim numai cuvin­ ţa in Extremul Orient a unei ţâri cu o Ministrul de stat pentru afacerile ex­ tice cu Chin* însuşi acest fspt dovedeşte nez" Refermdu-se la schimbările petrecute
tele lui Don al d Nelscn. fost conducător al populaţie de peste n jumătate de miliard terne al Marii Rritann, Selvm Lloyd. eşecul politicii guvernului S U A îndrep­
administraţiei pentru problemele produc­ >ar pî de altă parte, au dus la Panmun- care nu poate o.itupi de puţin fi bănuit tată sore izolarea Chinei populare Poporul chinez, a primit In capitala sa in China după constituirea republicii
populare, la unităţii; dc interese ale Gu­
ţiei de război a SUA in timpul celui de jon şi vor duce la Geneva tratative cu de simpatie faţă d; China populară, a de­ In cei patru ani şi jumătate de exis­ de şapte ori delegaţi la conferinţe s> con­ vernului Central Popular ţi ale poporului
grese internaţionale Aci au avut loc şe-
Republica
al doilea război mondial, care a declarat reprezentanţii Chinei Populare clarat rec;.nt unui corespondent al revis­ tenţă. parte activă Populară Chineză a dsnţsle Comitetului Exerutiv al Federa­ chinez, la coeziunea poporului nemalln-
la
luat
rezolvare*
multor
cu cinism: „Industriaşii americani tre­ Conferinţa de la Berlin a arătat odată tei americane „Neivsweek” câ „ar li o probleme internaţionale Glasul delega­ ţiei Sindicale Mondiale. Congresul sindi­ lilnitâ in istoria ţârii şi la creşterea pu­
buie (1) să considere China drept o peri­ mai mult câ o putere at»t de mare cum greşeala să nu &e ţină seama de faptul că catelor ţărilor Asiei, la c^ro au participat tem Chinei, ziarul . Jenminjtbio” scrie :
ferie industrială a SU A do importanţă este China populară, nu poate fi neob­ Guvernul Central Popular este adevăra­ tului Chinei pnpnl-irc a răsunat in sala 117 dalegaţi. Conferinţa (emeilor din ţă­ „A dispărut pentru totdeauna în negura
dc şedinţă a Organizaţiei Naţiunilor Uni­
egală dacă nu chiar mai mare deeit a servată sau ignorată Prestigiul Republi­ tul guvern al Chinei Recunoaştem câ nu te Delegaţii Chinui au luat cuvintul 1* rile Asiei, şedinţa Comitetului Executiv al (reculului vechea Chină descompusă, care
avut-o Vestul american la începutul se­ cii Populare Chineze pe arena internaţio­ se pcate să nu se ţină seamă de faptul c;le mai diferite conferinţe internaţional; Uniunii Internaţionale a Studenţilor, se prosterna In faţa imperialismului, care
colului al XX-lea" nală a crescut într-o uriaşă măsurâ, iar că Organizaţia Naţiunilor Unite nu poale Este îndeajuns să spunem că iu decurs dc Conferinţa pregătitoare şi Congresul par­ nu era capabilă să se împotrivească unei
Cind aceste planuri au suferii un tolal do acest lucru sînt nevoiţi să ţină seama fi o organizaţie internaţională, dacă veţi patru ani, reprezentanţi poporului chinez tizanilor picii din ţările Asiei *1 zona Pa- egrestum. Noi nu avem pretenţii terito­
eşec. imperialiştii cmericzni. persistînd personalităţile politice de seamă din Sta- exclude pentru totdeauna din această or­ nu participat la lucrările a H6 de con­ oiLoulul riale faţă de nici un stat, noi nu inten­
in politica Ier falimentară, au 'început să lele Unite Astfel. încă in ajunul confe­ ganizaţie un guvern care conduce sute d; ferinţe şi consfătuiri cu caracter Interna­ In ultimul an, evenimentele din Extre­ ţionăm să atacăm alt; ponoare, dar nici r»u
ducă în dispreţul raţiunii, politica . izo­ rinţei de la Berlin, ziarul „Star", care milioane de asiatici". tional. incluşi») de 19 om la congrese le mul Orient ş» in special îrvlringer'a a- von» pevnute sa fin atacaţi Poporul chi­
lăm" Republiou Populare Chineze, refu- apare la Washinglcn. scria câ „membrii Cercurile reacţionare americane pun partizanilor pârii şi ta sesiunile Consiliu­ gresiunii americane du» Coreea au făcut nez nu numai că a nimicit armata pră­
z.lnd s-o recunoască ca sini suveran care cu autoritate" dm guvernul E'ienhowsr tot felul de piedici in calea acelo-a care lui Mondial di Păcii, dc şapte ori la con­ 'ă creadă şl mal mult prestigiul Repu­ dalnică de multe milicane a Iul Cian Cai-
are dreplul legal de a li reprezentat in ..lac aluzii’. în d-s-ursuril; lor oficiale, doresc stabilirea unor relaţii normale şi gresele Federaţiei Sindicale Mondiale şi blicii Populare Chineze şî, sprijinită de imperialismul american,
toate organizaţiile internaţionale, inclu­ ;i ..discut* p; faţa intre ei" despre avan­ a unor legături culturale şi economic; cu ta sesiunile Comitetului Fyecufto al Tn toate ţârile lumii se fac tot mai ci şi, in lupta împotriva agresiunii ame­
siv în Organizaţia Naţiunilor Unite Ab­ tajele stabilirii relaţiilor diplomatice cu Republica Populară Chineză F.S M. auzite glasurile in sprijinul Chinei popu­ ricane. acordînd ajutor Coreei, a zdrobit
surditatea acestei politici a lăcut ca auto­ Chma şi ale admitem ci în ONU Dar aceste încercări nu aduc intoldea De peste 200 ile. ori delegaţii Chinei ou lare, pentru stabilirea relaţiilor de prie­ trupei; agrKive ?le imperialismului ame­
rii ci să ajungă in impes Dezvoltarea e- O anumită parte a cercurilor guver­ una rezultatele dorite de S U A Astfel, de plecai in ţorilc Europei. Asie» şi Amcricii tenie cu acessla Ziarul indonezian „Ma­ rican Forţele poporului chinez cresc ne­
vemmenialor dm ultimii am a arătat câ nante americane cărora le convine men­ pildă, cercurile de afaceri dm Japonia şi pretutindeni ci s-au bucurat de o pri­ rian SuJun” a publicat un articol semnat contenit ş( se tionsfoi-mă intr-un fîctar
este cu neputinţă ca problemele interna­ ţinerea încordăr i ţn Situaţia înlernaţiona pentru car; comerţul exterior cu China mire caldă, pretutindeni opinia publică i-a de Mchammed Tabram. membru al de­ •mportant in menţinerea păcii în Extre­
ţionale să fie rezolvate fără participarea lă, continuă să insist; cu încă păţi nare a- a fost întotdeauna ,1e o însemnătate pri­ înlutal Ca pe TCp.-vz.e'utaripi unei mari legaţiei economice guvernamentale a ln- mul Orient”
Republicii Fcpulare Chineze supra sporim ajutorului acordat „dicta­ mordiala, cer lot mai insistent stabilirea puîei'i Ei au fort in India, Pakistan. Bir- dcneziei oare a vizitat China. Ir» care In prezent, de Civna populară nu pat
La conferinţa de la Berlin a miniştri­ torului insular” Cian Cai-51 Dar aceasta unor legături comerciale cu China popu­ mama. Angli*. Ccyîon 51 în alte 14 stat; scrie: „După războiul dm Coreea. R*p-j să nu ţină scama chiar mulţ» dintre arei
lor alacenlor externe. Statele Unite au osie o politică atit do (alimentară incit lară An de an creşte numanil delegaţiilor blica Populară Chineză a devenit şi mai care înainte luau parte la jefuirea şî în­
fost nevoite si accepte propunere; so­ Pop;ral japonez, ca şi (cale popoarele cure vizitează China pentru * cunoaşte puternica Politica de „ernbarga” dusă robirea el Existenta Republica Populare
pînâ 51 faimosul Arthur Dean 3 deelcral
vietică cu privire la invitarea Republicii Asiei, işi < dau perlect de bine seama cit transformările petrecute în ţară In ulti­ de Statele Unite, nu poale slăbi China Chmez.e este una d«n condiţiile obiective
că acei care îşi pun speranţe m clica go
Populare Chinez; la conferinţa de la Ge­ d; mult 3 crescut rolul Republicii Popu­ mul timp remarcabilele succese ale po­ nouă Fără participarea Republicii Popu dintre cel; mai importante pentru tran­
neva Orice ar spune acum diplomaţii mindamslâ, privesc situaţi; renlâ prin lare Chineze ii2 avenn înlernaţicr.alu Co- porului chlocA. pentru a lega icluţii cul­ lare Chineze nu se pol rezolva problem; sformarea Asiei intr-un bastion al păcii
americani, această hotărire înseamnă câ nişte cchelari cu lentile de culoare tran- mzntind rezultatele conferinţei de la Ber- tural; şi economice cu China Noul Re- cu caracter internaţional” („Pravda”)
Redacţia ziarului Slr. •» Martie Nr 9. Telefon 188 189 — Administraţia Str 6 Martie Nt 22 Telel 478 Taxa plătită ti» nmnerar conf aprobării DirecţiuoU Generale PTT Nr. 136 320 dm 0 Nov - Tiparul Inirepr Poligrafică de Stat DEVA