Page 21 - 1954-04
P. 21

I

                                                       PPOT rTARI OIN FOATF ŢAPII F UNIŢI-VA \

                                                                                                                I N    A C E S T     N U M Ă R

                                                                                             -  Sa (olosirn toate posibilităţi!* pen­  Păţania unor broşuri (pag. 2)  —  Printre cooperatorii meşteşugari
                                                                                              tru  sportrea  p:oduc|iei  dc  porumb   -  Să sc dea mai multă aten[ie acţi­  (pag 3)'
                                                                                              şi sîtciă de 2ah»r   (pag 2)
                                                                                                                          unii de autoimpunerc (pag 3)  —  Note şl comentarii externe „Des­
                      ORGAN AL COMITETULUI RMMLPM R HUNEDOARA SI AL STATULUI POPULAI! REGIONAL  — Sporirea producţiei   jgricoîe —
                                                                                              sarcină de scamă a agronomilor  -  Despre unele lipsuri grave dc Ii  pre o gireşală de calcul a diploma-
                              1                                    1                                             Ipag. 2)  mina „Victoria Câlan (pag 3)  (iei americane’’  (pag 4)
            Anul VI. No. 31 (367)        Oumlnlcâ 1B aprilie !£54       4 pagini 20 ban]


                   C H E M A R E A                        D E        1    M A I          1 9 5 4                           Să desfăşurăm tot mai larg întrecerea
                                                                                                                                   în cinstea zilei de 1 Mai
                       a Comitetului Central al Partidului Muncitoresc Remîn
                                                                                                                                   w
                       către toji oamenii muncii din Republica Populară Romînă
                                                                                                                             Mai multă fonta şi de buna calitate
             Tovarăşi şl tovarăşe.               Comitetul  Central  ui  Partidului  Muncltcresc  Romin   economice  adoptat  de  p*illd  şi  guvern.  Comuniştii  tre­  De  realizarea  consecutivă  a  sarcinilor   buit  să  aşteptăm  după  oile  ceea  ce  a
                                                cheamă  pe  muncitorii.  Inginerii  şl  tehnicienii  din  indus   buie  si  lie  in  primele  rindun  ale  oamenilor  muncii  de   de  plan.  esle  preocupat  fiecare  membru   dus  la  intirzaenea  elaborării  şarjelor  De
            Sr  jpropic  ziua  de  1  Mai.  llua  solidarităţii  Interna   trie  să  participe  cu  avint  soonl  la  întrecerea  socialistă,   la  craşc  şl  sale  in  lupta  pentru  sporirea  producţiei  agri­  d»n  brigada  noastră  de  la  turnalui  tine-   acesl  lucru  se  face  vinovată  conducerea
           |  Ion  a le  a oamenilor muncit.  ziua frăţiei  muncitorilor din   pentru  mărirea  producţiei  şl  produclivilăţii  'muncii.  îm­  cole  şl  a  bunurilor  de  larg  consum,  să  dea  pildă  ce  dis­  rotulirl  Acest  lucru  îl  confirmă  însăşi   căalor  ferate  uzinale,  care  aici  pini  in
           luate  ţările.  An  de  an,  aceaslă  măreaţă  sărbătoare  prile­  bunătăţirea  calităţii  produselor.  reducerea  preţului  de   ciplină,  vigilenţă  şl  devotament  la  ţa  de  cauza  partidului   rezultatele  pc  care  le-am  obţinut  în  tu­  prezent  nu  a  organizat  aşa  cum  trobuic
           juieşte  o  trecere'  in  revistă  a  lor|elor  mereu  crcrcinde   cost,  să-şl  desfăşoare  targ.  Inlţiiitrva  lor  creatoare  pen   Munca  polihcă  de  maia  a  organizaţiilor  de  partid,   na  trecută  Respectând  întocmai  normei:   iran  aport  ul  ulterior  Acest  lucru  H  con­
           ale  clasei  muncitoare  şl  ale  oamenilor  muncii  din  in   (iu  descoperirea  ţi  lolnsirca  Imenselor  rezerve  interne   sindicale  şl  dc  U  T.M  .  arind  in  centrul  atenţiei  probtr   de  descărcare  a  furnalului,  noi  am  reuşii   firma  blocarea  liniei  cu  vagoane  goale,
           Ireaga  lume.  a  noilor  succese  dobindile  de  mişcarea   pe  care  le  pnsedl  întreprinderile  noastre,  să  extindă  me   mele  vitale  ale  luptei  penlru  dezvoltarea  econnmiei  naţio   ca  fn  luna  precedentă  si  elaborăm  cu   a  c3ror  manevrare  necesită  mult  timp
           muncitorească  revoluţionară  mondială  In  lupta  pentru   (odele înaintate ale Inrntaşilor In producţie.  cale  şi  îmbunătăţirea  traiului  celor  ce  muncesc,  trebuie   T.92  la  sută  mal  multă  fontă  şi  de  ca­  Sistemul   acesta   de   muncă   ore   reper-
           pace. pentru democraţie Şl socialism.  Socialismul  înseamnă  evidenţă  Şl  control  riguros  Oa   să  contribuie  la  întărirea  legăturii  partidului  cu  masele   litate superioară.  cursiuru   serioase   asupra   obţinerii   unor
            Pentru  poporul  muncitor  din  ţara  noaslră,  eliberai  de   menii  muncii  trebuie  să  luple  cu  hotârire  in  vederea  în­  de  oameni  al  muncii,  să  intâicascâ  temelia  sfatului  nos   Rerui!tataie  obţinute  de  noi  sint  rodul   rezultate  şi  mai  bune  la  planul  produc­
           suh  jugul  claselor  exploatatoare  şt  al  Imperialiştilor   rădăcinării  unui  sever  regim  de  ccemomit  in  toate  dome   Iru  democrat-ponuloc  —  alianţa  clasei  muncitoare  cu   muncii  rt’spucc  In  ea  se  întruchipează   ţiei d© fontă
           străini,  a  devenit  ■>  tradiţie  scumpă  <tc  a  intinipina  ziua   nllle  de  activitate.  ,«â  scoală  la  iveală  şt  să  combată  fără   ţărănimea  muncitoare,  să  întărească  unitatea  dintre   voinţa  întregii  brigăzi  ş\  in  special  a   Cu  toate  aceste  greutăţi  care  se  pot
           de  I  Mal  cu  noi  realizări  In  lupta  pentru  construirea   cruţare  orice  risipă  Şl  cheltuieli  de  prisos,  astfel  incil   partid,  guvern  şl  popor,  să  zădărnicească  loale  incertă   tovarăşilor   Anton   loan,   Mlreea   Mlrică.   invmge.  brigada  noastră,  alături  de  cei­
           socialismului,  pentru  sporirea  producţiei  Industriei  soda   maximum  dr  mijloace  sa  poală  li  concentrate  in  diree||a   cile  duşmanului  de  clasă  de  a  submina  această  unitate,   Miheţ  Avram  $1  a  altora,  precum  şl  bunei   lalţi  oameni  ai  muncii  de  la  C  S  ,,Gh
           tifle,  a  producţiei  agricole,  a  bunurilor  dc  larg  consum,   sporirii  producţiei  bunurilor  de  larg  consum  şi  a  pro   să  ducă  la  un  nou  avint  al  activităţii  creatoare  a  maselor   organizări a locului de muncă  Gheorghlu-Dej”  este  hotărită  să  întâm­
           penlru  făurirea  hunului  trai  material  şl  cultural  al  oame   ducţ.ler  agricole,  penlru  ridicarea  nivelului  dc  trai  m*   de  oameni al  muncii  in opera  de  ennstiuire a'socialismului   No»  insă  mai  avem  şi  codaşi  in  bri­  pine  ziua  de  1  Mal  cu  noi  reabzări  In
           nltor muncii din oraşe şi Sate.      terlal şl cultural al celor cc muncesc  Organizaţiile  sindicale  trebuie  §â  organizeze  întrecerea   gadă.  dm  cauza  cărora  intimplnăm  uneia   muncă  In  acest  sens.  In  contractul  de
            ijeglmul  demoerat-pnpular  a  determinat  uriaşe  schim   Comitelui  Central  al  Partidului  Muncitoresc  Romtn  -   socialistă  a  oamenilor  muncii  penlru  realizarea  sarcinilor   greutăţi  Un  asemenea  codaş  îl  avem  în   întrecere,  ne  am  fixat  să  depăşim  pre­
           bSrl  In  viaţa  muncitorilor,  ţăranilor  muncitori,  inteler.   cheamă  oaincntl  muncit  din  agricultură  să  luple  prin   planului  de  stat.  să  îmbunătăţească  munca  lor  de  masă.   persoana  Iul  Avram  Vioral,  care  lârâ  nun   vederile  planului  cu  I  la  sută  reducând
           tu  a  I  li  or  (emellor,  tineretului,  mlnorllăţllor  naţionale.   ţoale  mijloacele  penlru  sporirea  producţiei  agricole  ve­  să  întărească  grija  lor  pentru  nevoile  materiale  şl  cui   un  motiv  absentează  de  la  lucru  Dacă   totodată   procentajul   declasatelor,   pre­
           Poporul  nostru  muncitor  se  bucură  de  largi  drepturi   getale  şl  animale,  penlru  obţinerea  unui  belşug  de  pro   turale  Ale  muncitorilor  şl  funcţionarilor  Sindicalele  sint   «J   ne   creată   greutăţi   la   acestea   mal   cum  şi  absenţelor  nemotivale.  la  zero
           cetăţeneşti  şl  libertăţi  democratice.  Mari  succese  au  losl   duse  agro-alîmenlare,  in  scopul  îmbunătăţirii  aprovizîo   datoare  sa  dea  fol  sprijinul  muncitorilor  şl  funcţionarilor   contribuie  Şi  prim-topatorii  Culda  Avram   Suh  semnul  acestor  angajamente,  vrem
           ohjlnule  io  domeniul  dezvoltării  economice  a  tării,  al   nării  populaţiei  muncitoare  dc  la  «i a şe  şi  sate  şi  a  In   -In  vederea  cultivării  de  legume  şl  zarzavaturi  pe  loturi   şi  Mîtcă  Ilie  dm  celelalte  schimburi  Ei   să  păstrăm  şi  pe  mal  departe  drapelul
           ridicării  nivelului  de  trai  material  şl  cultural  al  oameni   duitrlei uşoare şi alimentare  individuale.  predau  lecurde  dc  muncă  in  desordins  şi   roşu  ce  rvl  s-a  acordat  tn  2Îua  de  7  apri­
           lor  muncit,  Tara  noaslră  şl-a  dezvoltat  puternic  industria   Anul  19*4  poale  şl  trebuie  să  fie  un  an  de  creştere   Comitetul  Central  al  Partidului  cheamă  masele  largi   prin  aceasta  ne  răpesc  nouă  timp  pre­  lie de către comitetul sindical de aeel.or.
           socialistă  In  anii  regimului  dcmotral  -  popular.  Progte   simţitoare  a  producţiei  medn  b  hectar  la  principalele   ale  tineretului  să  muncească  cu  toi  avinlul  şl  entuzias­  ţios  din  cele  480  de  minule.  deoarece  tre­  JURCA SIMION
           se  le  mari  realizate  in  domeniul  dezvoltării  Industriei,  şl   culturi  agricole  Şi  îndeosebi  la  griu.  porumb,  earloli.   mul  lor  penlru  insaşlrea  Ştiinţei  tehnicii  şl  culturii,  să   buie si le facem munca lor
           îndeosebi  «I  industriei  construcţiei  dc  maşini,  ne  permit   slcilâ  dr  zahăr,  floarea  soarelui  legume,  ţăranii  mun­  întărească  continuu  organizaţiile  LI  T.  Al.-ului.  «â  spo­  Nu  putem  trece  cu  vederea  faptul  că   prim-topifor la furnalul
           nu  numai  să  producem  in  scrie  maşini  complicate,  pe   citori  rînl  chemaţi  să  luple  ciş  avint  sporit  penlru  exccu   rească  prin  munca  lor  succesele  poporului  muncilor  în   in luna martie în repetate rinduri. a tre-  tineretului
           care  altădată  te  Importam,  dar  să  şl  avem  disponibilităţi   larea  la  Hmp  şl  in  bune  cnnrliţluni  a  muncilor  agricole   construirea socialismului.
           pentru export.                      dc  primăvară,  să  aplice  pe  scară  largă  metodele  agro   Femeile  sini  chemate  să  participe  cu  loală  hărnicia  lor   Din activitatea brigăzii noastre
            Datorită  sprijinului  dai  de  Sfatul  celor  ce  muncesc   tehnice  înaintate,  lolosind  eu  pricepere  bogata  fxpe   la  lupla  penlru  bunăstarea  poporului,  să  ajule  cu  price
           ţărănimea  muncitoare  a  obţinut  succese  însemnate,  par   nouţă  a  agriculturii  Lnlumi  Sovietice  şi  experienţa  Irun   pere  la  huna  gospodărire  a  oraşelor  şt  şalelor,  la  crearea   Brigada  noastră  de  lăcătuşi  încă  dm.  210  la  sută,  iar  in  luna  martie  sarcinile
           (icipind  toi  mal  acltv  la  opera  de  construire  a  socialis­  laşilor  dm  agricultura  ncaslră  Cunoaşterea,  aplicarea   de  surse  locale  penlru  îmbunătăţirea  aprovizionării  celor   Juna  decembrie  a  anului  1953  lucrează  in   de  plan  au  fost  realioate  in  proporţie  de
           mului  Rezultata  deosebite  in  lupta  penlru  o  viaţă  mai   şl  răsoîndirea  largă  a  metodelor  agrotehnice  esle  in  in   ce muncesc.  contul  anuluj  1955  Acest  lucru  este  o  ur­  215  I*  sută,  depăşind  astfel  angajamentul
           bună  au  dohindlt  ţăranii  muncitori  uniţi  in  gospodării   (eresul  luluror  ţăranilor  muncitori.  In  interesul  dezvol   Staturile  populare  au  Sarcina  sâ-şl  îmbunătăţească   mare  a  muncii  sistematice  pe  care  o  des-   ©revăzut  in  contractul  de  întrecere  cu  3
           colective şl întovărăşiri agricole.  tării  economiei  noastre  naţionale,  pentru  îmbunătăţirea   necontenit  activitatea  lor  de  conducători  ai  economiei   iăşurăm  în  vederea  realizării  sarcinilor  de   la  sută  Pe  lingă  realizarea  sarcinilor  do
            însemnate  îmbunătăţiri  s-au  realizat  in  domeniul  so   continuă  a  nivelului  de  (rai  al  celor  ce  muncesc  de  la   locale,  să  dea  dovadă  de  lni|ialivă  şi  spirit  gospodăresc   produepe.  zilnice  săptăminale  şi  lunare   plan.  nou  am  economirit  peste  380  kg
           cial-cultural  Au  luai  avint  invăţăminlul.  ştiinţa,  arta  Ş,   oraşe şi sate.  ■  n  ce  priveşte  folosirea  resurselor  locale,  lă  se  ocupe  cu   De  la  bun  început  trebuie  să  precizez  că   tablă  dc  diferite  grosimi,  iar  ceJe  12  ser­
           literatura.                           ţărani  muncilor!,  aplicaţi  pe  suprafeţe  întinse  me­  loaiâ  răspunderea  de  crearea  dr  zone  legumfcole  Şl  de   la  acest  nivel  ne-a  ridicat  exemplul  mi­  pentine.  20  inele.  SO  pene  de  răcire  Şi
            Realizările  regimului  drmoctal-popular  au  losl  cu  pu   toda  insăminţârir  porumbului,  cartofului  şi  ailor  plante   Urme  io  junii  oraştlor  şl  centrelor  munciforeşli.  in  sco   nunat  al'  comuniştilor  Furca  Olheorghe  şi   alte  lucrări  ce  ne-au  fost  Încredinţate,
           tinţâ  datorită  conştiinţei  Şl  Spiritului  dc  răspundere  dc   prâşitoare.  in  cuiburi  aşezalr  în  păltal,  metoda  prndvi   pul  asigurării  unei  mal  bune  aptnvlzionări  a  acestora  eu   Lupu  Francisc.  lăcătuşi  de  frunte,  care   au  fost  executate  cu  un  coeficient  calitativ
           care  a  dat  şl  dă  dnvâdă  colea  noaslră  clasă  muncitoare,   cerii  răsadurilor  ds  legume  in  ghivece  nutritive  Şl  alte   legume,,  zarzavaturi  Şl  cu  produse  animale  Ele  irebtilc   printr-0   muncă   stăruitoare   reuşesc   in   ridicat.
           forţa  conducătoare  o  statului.  Şl  a  poporului;  ele  au  Ins!   metode  agrotehnice  înaintate  *  Lărgiţi  întrecerea  pentru   să  sc  lege  mai  sirius  de  masele  muncitoare,  să  pună  ea   permanenţă   să-şi   realizeze   sanoimle   de   Toţi  membrii  din  brigadă  sint  băjeţi  de
           cu  putinţă  pentru  că  ţărănimea  muncitoare  urmează  cu   exceptarea  la  hmp  şl  la  un  înalt  nivel  agrotehnic  o  Iu   păt tendinţelor de muncă birocratică.  pLan  în  proporţie  de  180-230  la  sută   nădejde  sl  punctuali  la  Iuofu  Lu  aceste
           Ciedinţl  pe  allalul  şi  conducătorul  său  de  nădejde,  tlosa   crărlloi agrknle de primăvară I  Penlru  poporul  nostru  opera  de  înfăptuire  a  unei  vieţi   Pe  lingă  acest  exemplu  practic,  am   lucrări,  şi-au  adus  o  contribuţie  de  seamă
           muncitoare,  călăuzită  de  Partidul  Muncitoresc  Romin.   Comitetul  Central  al  Partidului  cheamă  ţăcănit  m u n   noi  de  dezvoltare  eeooomicâ  Şi  culturală  a  ţâri!  esle   primît  dm  partea  lor  şi  ajutor  teoretoc.   tovarăşii:  Furca  Andrei.  Oriholman  toan
                                                                                                                       cane  m-a  ajutat  să  organizez  locul  de   Si  alţii-  Pentru  munca  noastră  rodnnâ,
           penlru  că  intelectualitatea  noastră  legată  de  popor  con   cilori  sa  luple  pent'u  mărirea  numjrulu!  şl  lmbu(\3lâ-   legată  Indisolubil  de  cauza  apărSrtf  păcii  Politica
           tribule  cu  însufleţire  la  cauza  intărlfll  şl  înfloririi   ţlrea  soiurilor  de  animale  şl  păsăil.  să  contracteze  cu   externă  j  «latului  nostru  democrat  popular  este  o  poli­  muncă,  că  repartizez  sarcinile  in  cadrul   care  deşi  »re  un  rol  secundar  in  acltvita-
           patriei                             nirilăţlle  comerciale  de  stat  şl  cooperatiste  produse  agro-   tică  de  apărare  a  păcii,  o  politică  de  prietenie  şl  allio|s   brigăzii,  după  aptitudinea  fiecărui  mem­  lea  combinatului  şî  nouă  ni  s-a  acordat
                                                                                                                       bru  in  parte,  să  n®  experimentăm  Ş'  mai
            Succesele  obţinute  pe  calea  construirii  socialismului   alimcntare.  să  aprovizioneze  piaţa  cu  niai  multă  carne,   cu  U  R  S  S  şl  cu  ţările  de  democraţie  populară,  o  poli   de  către  grupa  sind'ea(ă  titlul  de  bri­
           se  datoresc  însuşirii  Şl  înfăptuirii  de  către  oamenii  mu»   mai mull lapte, mai multe legume şi zarzavaturi.  lieă  de  pace  şl  legături  comerciale  cu  ţoale  popoarele   mult  în  citirea  desenului  tehnic,  etc   gadă   fruntaşă   în   întrecerea   socialistă,
                                                                                                                         De  un  real  folos  ne  sini  metodele  sta-
           cil  d<  la  oraşe  şl  sate  a  politicii  Partidului  Muncitoresc   ţăranii  muncitori  cu  gospodării  Individuale  sini  rhe   Or  t  Mal.  poporul  romin  iş|  >a   manitasta  din  nou   Hanovişti-lor  sovietici  Vomşin.  L  Cora-   ■ar  câştigul  pe  luna  martie,  variază  Intre
           Rnmin.  al  cărei  conţinut  printlpa!  este  grija  pentru  binele   maţi  să  folosească  in  întregime  potihililâ|ile  gospodă­  hotârire  a  de  a  contribui  la  apărarea  şl  consolidarea  păcii   belnicova  si  Col-lear,  care  au  făcut  po-   ’IO şi H00 !ei
           poporului,  slujirea  neobosită  a  intereselor  celor  ce   riilor  lor  dc  a  spori  producţia  agricolă  şi  dc  a  rlu'ic.i   şi  prieteniei  intre  popoare,  la  zădărnicirea  planurilor   sxbil  ca  brigada  noastră  să  fie  închegată,   Aceste  rezultate,  ne  însufleţesc  şi  noi
           muncesc.                            randamentul la hectar.               agresive  ale  imperialiştilor.  'îndreptate  împotriva  Indr   ca  fiecare  dintre  noi  să  poată  veni  cu   mult  în  întimpinxnaa  îilei  de  1  Mai.  pe
            In  miezul  preocupărilor  partidului  slau  in  momentul   Ţăranii  muncitori  membri  ai  gospodăriilor  agricole   prndenţel  şl  suveranităţii  popoarelor.  De  1  Mai  poporul   partea  lui  de  contribuţie  fn  realizarea   care  vrem  s-o  cinstim  cu  noi  rezultate
           de.  faţă  ridicarea  producţiei  agricole  şl  a  producţiei   colective  şi  ai  întovărăşirilor  agricole  sini  chemaţi  să   nostru  va  demonstra  aprobarea  sa  unanimă  laţă  de  decla­  planului  lunar,  precum  şi  la  Imbunăld   in  muncă  In  acest  sens.  nc-am  anga­
                                                                                                                                                   jat  să  depăşim  realizarea  de  plan  obţi­
           Industriei  alimentare  Şl  uşoare,  penlru  obţinerea  unei   luple  pentru  obţinerea  de  recolte  bogate  pentru  mări­  raţia  guvernului  RPR.  care  sprijină  propunerile  Uni   tirea calităţii lucrărilor executate.
           abundenţe  de  produse  şl  a  ridicării  nivelului  dc  trai  a|   rea  avulului  obştesc  al  gospodăriri  colective,  pentru   unii  Sovietice  cu  privire  la  asigurarea  lecurilăţil  colec   Dacă  experienţa  .«tahanoviştilor  sovie­  nută  în  luna  martie  cu  I.S  la  sută.  să
           poporului muncilor.                 crearea  şi  dezvoltarea  lermelor  de  creştere  a  animale­  live  in  Europa  şl  in  înlrragj  Iunie,  cale  sigură  penlru   tici  şi  învăţătura  comuniştilor  dm  seepe   reîifieăm  dm  tinori  la  locul  de  muncă  şi
            Partidul  şl  guvernul  iau  în  mnd  sistematic  măsuri   lor.  El  au  datoria  să  Iacă  din  liecare  gospodărie  cntec   slăbirea  încordării  Internaţionale,  pentru  înlăturarea  peri­  au   contribuit   la   ridicarea   capacităţii   să  confecţionăm  In  timpul  liber  din  mate­
           piactke in vederea atingerii acestui scop.  Hvă  şl  întovărăşite  o  dovadă  vie  a  superiorităţii  agrl   colului  reînvierii  militarismului  german,  pentru  normali   de  lucru  a  brigăzai,  întrecerea  socialis­  riale  economisite  6  panouri  do  onoare
                                                                                                                                                        fruntaşii
                                                                                                                                                              combinatului
                                                                                                                                                                       Rlderurgic
                                                                                                                                                   pentru
            Avem  |ol  cr.  «sic  necesar  pentru  aplicarea  in  viaţa  a   culturii  socialiste,  o  pildă  şl  un  îndemn  penlru  ţăranii   tă  pe  care  O  angajăm  cu  alte  brigăzi  şi   „Gh. Gheorghiu-Dej”.
           măsurilor  luate  de  partid  Şi  guvern.  Economia  ţării  noa­  muncitori  cu  gospodărie  individuală,  de  a  se  uni  in  gos   zarea  şl  dezvoltarea  relaţiilor  economice  şl  culturale  in   echipe,  a  făcut  ca  rezultatele  noastre  si
           stre.  economie  de  |>«ce.  merge  cu  paşi  siguri  pe  cafea   podarii colective şi întovărăşiri.  tre state  fie  întotdeauna  progresive      GHERMAN lOSfF
           âvintjlui  conbnuu  Rezultatele  obţinute  de  poporul  nos   îndeplinindu-51  îndatoririle  lată  de  stal.  ţărănimea   C.u  ocazia  zilei  dc  I  Mai,  poporul  nostru  işl  afirmă   In  luna  februarie,  brigada  noastră  şl-a   responsabil de bngadă secţia
           Iru  muncilor  în  domeniul  Industrializării  ţării,  cnlabn   muncitoare  contribuie  la  întărirea  economiei  naţionale   din  nou  dragostea  şi  recunoştinţa  (iţă  de  marea  Uniune   realizat sarcinile ds plan In proporţie dn  Con st rucţii - Me baiice
           taft»  economiei?  a  ţării  noastre  cu  ţările  lagărului  demo   şt îmbunătăţirea aprovizionării populaţiei muncitoare.  Sovietică  a  cărei  oohlică  exlernâ  de  pace  şl  prietenie
           erallc.  Şi  in  special  ajutorul  multilateral  al  maţii  Uniuni   Tractoriştii  tehnicienii  şl  inginerii  din  S  M.  T  şi   intre  popoare  corespunde  intereselor  vitale  atc  tuluror   Prind via^a angajamentele luate
           Sovietice  creează  ccndi|nlc  materiale  necesare  penlru   G A S .   si  o?  chemaţi  să  sprijine  electiv  pe  coleelivişli.   popoarelor  şl  este  obstacolul  hotârilcr  io  calea  ‘derlân-   t
           înfăptuirea  acestor  mânui.  Depind**  de  munca  organi­  întovărăşiţi  >1  pt  ţăranii  muncitori  eu  gnspodărli  indi   în cinstea zile? de 1 Mai
           zată.  plină  de  avînt  a  maselor  largi  de  la  oraşe  şl  sale.   vlduair  in  însuşirea  Şl  aplicarea  agrotehnicii  înaintate,  să   ţuicii unul nou război
           ca  sarcina  îmbunătăţirii  condiţiilor  de  Iral  ale  oamenilor   lupte  penlru  folosirea  deplină  a  capacităţii  tractoarelor   Salutul  nostru,  marelui  popor  sovietic  —  eliberatorul   Cind  şi-au  sporit  angajamentele  in  cin­  perienţă  in  ale  mineritului  LI  niciodată
           muncii  să  lif  tradusă  cu  succes  în  viaţa,  ca  greutăţile  pt   şi  maşinilor  agricole  şi  pentru  respectarea  cu  stricteţe  a   şl  prietenul  poporului  nosiru  !  Trăiască  prietenia,  alianţa   stea  zalei  de  l  Mal.  mmern  de  Ia  Petriij   nu  s-*  ferii  de  tmeiri.  cum  lac  unii,  şl
           care  le  avem  să  tic  infrittle  Chezăşia  tnlrmgcrli  greu­  normativelor  dr  îngrijire  şl  reparaţii,  să  execute  lucrări   Şi  ■  colaborarea  Iriţească  dintre  poporul  romin  şl  marele   s-au  gîndit  bine,  şi.  pornind  In  intreceTO   nu  s-a  înşelat  Acum  eQ  conduce  o  bri­
           tăţilor  e«le  unilalea  de  nerdruncinal  inlre  partid,  guvern   dc  bună  calitate,  x-j  economisească  piese  de  schimb,  car   popor  sovielic  I  Slavă  marelui  Partid  Comunist  al  Uni   au încăput să le dea viaţă.  gadă  de  toneret  care  lucrează  la  abatajul
           şi popor.                            huranţj şi lubretianţi              unii Sovietice, paitldvl Iul lenin Şi Slalln f  tată  dc  pildă  brigada  minerului  Zilay   cameră  nr.  5  a  din  sectorul  III  şi  obţino
            Cu  ocazia  zilei  de  I  Mai.  marea  sărbătoare  a  oame­  In  scopul  ridicării  producţiei  agricole,  munctlorii,   loan  care  sc  întrece  cu  cea  a  Iui  Ma­  rezultate minunate
           nilor  muncii  de  pretutindeni,  Qpimtetul  Central  al  Patli   tehnicienii  şl  inginerii  din  Industrie  sint  chemaţi  iă  pro   Io  lupta  pentiu  pare  Şl  socialism  poporul  nostru   rian  Vasile.  Angajamentul  râu  a  fost  xă   Cmd  în  cinstea  zilei  de  1  Mai  *-a  an­
           dulul  Muncitoresc  Romin  Cheamă  pc  toţi  cei  ce  uiun   ducă  in  cantităţi  sporite  maşini  agricole  şi  piese  de   păşeşte  col  la  col  cu  popoarele  ţărilor  de  democraţie   extragi  13T  tone  de  cărbune  in  cinstea   gajat  să  de»  260  tono  cărbune,  tov  Ce­
           ce  sc  de  la  utaşe  şl  sate  să  ia  paite  cu  avint  la  lupta  pen   schimb  precum  Şl  unelte  agricole  simple  accesibile  ma   populară  Salut  Ifăţese  marelui  popor  chinez,  care  sub   măreţei sărbători  nuşa  a  fost  Lnoredinţat  că  o  va  putea
           Iru  dezvoltarea  rconomiei  naţionale  penlru  îmbunătăţi   srlor  largi  ale  ţărănimii,  să  trimită  din  rindurile  lor   conducerea  Partidului  Comunist  merge  pe  drumul  înlâ   întrecerea   avîntatâ,   metodele   sovietic:   face,  deoarece  ştia  că  tmeril  lui  sint  pJtfU
           rea  nivelului  de  ini  material  şi  cullui.il,  sâ  pună  iu          rifii  şl  inlloririi  Chinei  populare!  Salutul  nostru  Irăţes»   Voneşm  şi  Jandarovj.  au  făcut  ca  in   de  elan  $1  mai  ştia  câ-i  învăţase  bine
           slujba  teilizătil  acestei  saicini  luate  torţele,  leală  capa   cadre  calificate  şi  cu  experienţă  In  S.  M  T.-uri,  centre   prima  jumătate  a  lunii  curente  brigada   meşteşugul  mineritului  şi  felul  cum  tre­
                                                mecanice  Şl  gospodării  dc  stal,  pentru  folosirea  la  maxi   oamenilor  munţii  din  ţările  de  democraţie  populară,  din   lui  Zday  să  extragă  peste  plan  cu  37  1a
           citate* şl iitl|iativa lor creatoare                                                                                                    buie  să  aplice  metodele  sovietice  Aceasta
                                                mum  a  tehnicii  înaintate  cu  care  este  înzestrată  agri   Repuhllz-d  Oemociatâ  Germană  dm  Republica  Populară   sută  mai  mull  cărbune,  trecînd  să  lu­
            Comilelut  Central  al  Partidului  Muncitoresc  Romin                                                                                 s-a  văzut  din  rezultatele  primei  jumătăţi
           cheamă  pc  oamenii  muncii  din  industria  grea  să  «Ier.   cultura noastră.  Democrată Coreeană I        creze  de  pe  acum  in  contul  primei  luni  a   ale  lunii,  cmd  graficul  urcând  mereu  a
                                                                                                                        anului viitor
           vo||e  ueconlein!  rapacitatea  de  producţie  a  inlrepnnde   Muncitorii şi funcţionarii sint chemaţi să contribuie   Poporul  nosiru  işl  expiimă  cu  putere  solidaritatea   atins  o  depăşire  medie  de  74  la  sută  a
           iilor,  să  sporească  productivitatea  muncii  jl  gradul  de   la îmbunătăţirea aprovizionării lor şl a familiilor lor prin   Inlernaţionalistă  cu  oamenii  muncii  din  ţările  capitalista   Tot  in  anul  1953  au  păşit  şl  brigăzile   sarcinilor  de  producţie,  luînd-o  înaintea
                                                                                                                        fruntaşilor  in  întrecerea  socialistă.  Csrb'
           folosire  a  utilajelor,  sa  acorde  O  atenţie  deosebită  necon   cultivarea de legume şt zarzavaturi pe loturi individuale   şl  coloniale  care.  In  Irunte  cu  partidele  comuniste,  luptă   Szeuteş  Emeric  şi  Buzgar  loan.  care  ex­  vremii.  El  şi  cu  tinerii  lui  ortaci,  dau  a-
           Inii  tel  măriri  a  producţiei  de  maşini  şl  unelte  agricole,      im  potriva  exploatării  capitaliste  şl  Jugului  Imperialist,   trag  cărbune  dm  abatajele  cameră  ale   nim  cărbune  In  contul  lumi  septembrie
           precum  şi  pieselor  de  schimb  necesare  <nr  ;  în  intrrprin-   Comilelut Central al Partidului cheamă lucrătorii din              a acestui an
                                                comerţul de slal 'şi cooperatist să lupte pentru lărgirea   pentru  liberlăţl  democfalice.  prn(iu  Independenţa  n$   sectorului IU
           derile  cin  indusiria  grea  trebuie  create  Şi  dezvoltate                                                 Minorul  Cenuşă  Cornel  este  un  miner   MORARU MARI A
           secţii de produse dc big consum.     şi îmbunătăţirea schimbului mire oraş şi sat. penlru o   |ionala,  penlru  apărarea  păcii,  slăbirea  conthiuâ  a  în­  in vlrstâ. călit in muncă $1 cu multă ex­  corespondentă voluntară
            Muncitorii şl Inginerii cart lucrează în construcţii sini   cU mal bună deservire a oamenilor muncii, penlru rr.<l»i   cordării  Inie»naţionale  asigurarea  Securităţii  luluror  ţă
           chemaţi să lupte pentru darea la limp in funcţiune a   cerea cheltuielilor de circulaţie a mărfurilor, pentru spo   rilor, a colaborării şi prieteniei mire popoare.  Au primit drapelul de fruntaşi în întrecere
           lucrărilor, pent'u o cil mai bună cr.lilatc, pentru irdu   rirea contractărilor şl achiziţiilor de pmduSc ag'icole.  Trăiască 1 Mai. ziua solidarităţii Internaţionale a oa-
           cerea preţului de cost                                                                                                                  iit  terenul  pentru  Insămlnţatul  porumbu­
                                                 Oamenii muncii din aparatul de slal trebuie sa luple   o ir.nl lor muncii, ziua frăţiei muncilorilnr din toate  In   comuna   Miercurea,   raionul   Sebeş
             Oamenii muncii din industria textilă S* de mcăl                                                            ţnlrccorea  patriotică  sc  desfăşoară  intens   lui.
           ţin».«ta si«l chemaţi să producă ţesiluti. conlecţlt şi   penlru o buni funcţionare a apatatulur de slal penlru   Jâille I  Ţăranii  cu  gospodăria  individuale,  mun­  Fruntaşi   în   întrecerea   patriotică   sint
           încălţăminte in sortimente cil mai variate dr. calitate   slncta respectare a legalităţii populare, pentru- sfirplrca   Trăiască scumpa noastră pal e I e* Republica Populară   cesc  cu  însufleţire,  pentru  ca  ziua  de  t   ţănanil   muncitori   Stăoiese   Ilie.   Olfesnu
                                                birocratismului şi a nepăsării lată de nevoile oamenilor                                            Alexandru  şi  Pleşanu  Gheorghe  E;  au  pri­
           superioară şi în cantităţi care să salistacă cerinţele me                Knniină !                           Mai  să-i  găsească  cu  toate  luerărde  dan
           reu crescinde ale populaţiei de la oraşe şl sate.  muncii                                                    campania   de   primăvară  terminate   Pîna   mii  in  ziua  de  13  aprilie  drapelul  de
             Muncitorii, tehnicienii şi inginerii din Industria alt   Comitelui Cenlfal al Partidului Muncitoresc Romin   Trăiască poporul muncilor romin, slăpio pe soarta *a I   acum.  în  întreaga  comună  s-au  executa*   fruntaşi  pe  comună  in  întrecerea  patrio­
                                                                                                                        insămînţărilc
                                                                                                                                dm
                                                                                                                                            s-a
                                                                                                                                               insă-
                                                                                                                                                    tică  la  Inaăminţările  din  apoca  î-a
                                                                                                                                    epoca
                                                                                                                                        l-a,
           mentari Ircbuie să spereasca nceonlcnd producţia lj   cheamă .nleleclualii; învăţători şi proleso.l, mediei ŞÎ   Trăiască clasă noastră muncitoare I   minţat  75  la  sută  dm  suprafaţa  planifi­  DOINA  OLARU
           bilcatalor de came. peşte, ulei eomesltbil. zahăr. ele.,   ameni de ştiinţă, scriitori şi arlişli să pună cunnşlm-   Trăiască ţărănimea noastră muncitoare t   cată pentru sfecla de zahăr şi s-a pregă-  corespondenţă voluntară
           asigunnd lărgirea şl îmbunătăţirea sortimentelor  |ele şi capacitatea lor creatoare in slujba operei dc con-
             Oamenii muncii dus Industria locală şi dm cooperaţia   .dimie a socialismului, în slujba ridicării continue a   Trăiască intelectualitatea legală de popor 1   Succese pe ţări mul contractărilor
           mcşlcşugăreascâ sml chemaţi si conlribule activ la mă   nivelului de trai malenal şi cultural al poporului nostru   Trăiască alianţa intre clasa muncitoare şl ţărănimea
                                                                                                                                                     Pină  ln  prezent,  s-au  ccnlraclal  cu  co­
           rlrea producţiei bunurilor de larg consum necesare   La baza rcaliză'ilor noastre economice stă munca   muncitoare I  ln  urma  popularizăm  prevederilor  Ho   operativa  din  comună  8  bovine  şi  un
           populaţiei.                          desfăşurata de partid, lorţa conducătoare a regimului   Trăiască prieteni* trâţcascâ inlre poporul romin şr   tăririi  Consiliului  de  Mimşlvi  privitoare   porc,  iar  prin  O  RAC.A  24  bovine  mari.
             Singura cale Justă penlru ridicarea nivelului de trai al   de democraţie populară Organizaţiile dr partid Irebuie   Ia  îmbunătăţirea  sistemului  de  contrac   8  mimaţi  şi  un  porc  Printre  cei  care  au
                                                                                    minorităţile naţionale din R P R, I  ţări  şi  achiziţii  de  animale,  in  comun
           oamenilor muncii esle lupta de zt cu zi penlru mărire:   si desfăşoare o inie n* A muncă de imurile a oameniloi                          încheiat  primii  contracte  pentru  creşte­
           producţiei şl ridicarea produclivilăţii muncii, reducere,   muncii dc ta orxşc >• sale asupra politicii economice a   Trăiască  Parlidu!  Muncitoresc  Romin  lorţa  cmidurâ   MArlmeşii  dm  raionul  Orăşlie.  s  au  in   rea  si  ingrâjarea  animalelor,  sini  şi  ţă­
                                                                                    (oare  in  Repuhlica  Populară  KoniinV  inspiratorul  şi  c   chejat  numeroase  contracte  pentru  ere»   ranii  muncitori  Lăzărescu  Nicotae  Necşa
           preţului de* cosi al produselor şi îmbunătăţire* calităţi   partidului şi stalului. să i mobilizeze la o mumă plină   terea şi ingrăjarea animalelor  Aurel, Opriţa Avram şi alţii
            lor                                 de insulleţire ue;»fn. inlăpluirc* programului d» măsuri  gamzalorul victoriilor poporului muncitor t
   16   17   18   19   20   21   22   23   24   25   26