Page 21 - 1954-04
P. 21
I
PPOT rTARI OIN FOATF ŢAPII F UNIŢI-VA \
I N A C E S T N U M Ă R
- Sa (olosirn toate posibilităţi!* pen Păţania unor broşuri (pag. 2) — Printre cooperatorii meşteşugari
tru sportrea p:oduc|iei dc porumb - Să sc dea mai multă aten[ie acţi (pag 3)'
şi sîtciă de 2ah»r (pag 2)
unii de autoimpunerc (pag 3) — Note şl comentarii externe „Des
ORGAN AL COMITETULUI RMMLPM R HUNEDOARA SI AL STATULUI POPULAI! REGIONAL — Sporirea producţiei jgricoîe —
sarcină de scamă a agronomilor - Despre unele lipsuri grave dc Ii pre o gireşală de calcul a diploma-
1 1 Ipag. 2) mina „Victoria Câlan (pag 3) (iei americane’’ (pag 4)
Anul VI. No. 31 (367) Oumlnlcâ 1B aprilie !£54 4 pagini 20 ban]
C H E M A R E A D E 1 M A I 1 9 5 4 Să desfăşurăm tot mai larg întrecerea
în cinstea zilei de 1 Mai
a Comitetului Central al Partidului Muncitoresc Remîn
w
către toji oamenii muncii din Republica Populară Romînă
Mai multă fonta şi de buna calitate
Tovarăşi şl tovarăşe. Comitetul Central ui Partidului Muncltcresc Romin economice adoptat de p*illd şi guvern. Comuniştii tre De realizarea consecutivă a sarcinilor buit să aşteptăm după oile ceea ce a
cheamă pe muncitorii. Inginerii şl tehnicienii din indus buie si lie in primele rindun ale oamenilor muncii de de plan. esle preocupat fiecare membru dus la intirzaenea elaborării şarjelor De
Sr jpropic ziua de 1 Mai. llua solidarităţii Interna trie să participe cu avint soonl la întrecerea socialistă, la craşc şl sale in lupta pentru sporirea producţiei agri d»n brigada noastră de la turnalui tine- acesl lucru se face vinovată conducerea
| Ion a le a oamenilor muncit. ziua frăţiei muncitorilor din pentru mărirea producţiei şl produclivilăţii 'muncii. îm cole şl a bunurilor de larg consum, să dea pildă ce dis rotulirl Acest lucru îl confirmă însăşi căalor ferate uzinale, care aici pini in
luate ţările. An de an, aceaslă măreaţă sărbătoare prile bunătăţirea calităţii produselor. reducerea preţului de ciplină, vigilenţă şl devotament la ţa de cauza partidului rezultatele pc care le-am obţinut în tu prezent nu a organizat aşa cum trobuic
juieşte o trecere' in revistă a lor|elor mereu crcrcinde cost, să-şl desfăşoare targ. Inlţiiitrva lor creatoare pen Munca polihcă de maia a organizaţiilor de partid, na trecută Respectând întocmai normei: iran aport ul ulterior Acest lucru H con
ale clasei muncitoare şl ale oamenilor muncii din in (iu descoperirea ţi lolnsirca Imenselor rezerve interne sindicale şl dc U T.M . arind in centrul atenţiei probtr de descărcare a furnalului, noi am reuşii firma blocarea liniei cu vagoane goale,
Ireaga lume. a noilor succese dobindile de mişcarea pe care le pnsedl întreprinderile noastre, să extindă me mele vitale ale luptei penlru dezvoltarea econnmiei naţio ca fn luna precedentă si elaborăm cu a c3ror manevrare necesită mult timp
muncitorească revoluţionară mondială In lupta pentru (odele înaintate ale Inrntaşilor In producţie. cale şi îmbunătăţirea traiului celor ce muncesc, trebuie T.92 la sută mal multă fontă şi de ca Sistemul acesta de muncă ore reper-
pace. pentru democraţie Şl socialism. Socialismul înseamnă evidenţă Şl control riguros Oa să contribuie la întărirea legăturii partidului cu masele litate superioară. cursiuru serioase asupra obţinerii unor
Pentru poporul muncitor din ţara noaslră, eliberai de menii muncii trebuie să luple cu hotârire in vederea în de oameni al muncii, să intâicascâ temelia sfatului nos Rerui!tataie obţinute de noi sint rodul rezultate şi mai bune la planul produc
suh jugul claselor exploatatoare şt al Imperialiştilor rădăcinării unui sever regim de ccemomit in toate dome Iru democrat-ponuloc — alianţa clasei muncitoare cu muncii rt’spucc In ea se întruchipează ţiei d© fontă
străini, a devenit ■> tradiţie scumpă <tc a intinipina ziua nllle de activitate. ,«â scoală la iveală şt să combată fără ţărănimea muncitoare, să întărească unitatea dintre voinţa întregii brigăzi ş\ in special a Cu toate aceste greutăţi care se pot
de I Mal cu noi realizări In lupta pentru construirea cruţare orice risipă Şl cheltuieli de prisos, astfel incil partid, guvern şl popor, să zădărnicească loale incertă tovarăşilor Anton loan, Mlreea Mlrică. invmge. brigada noastră, alături de cei
socialismului, pentru sporirea producţiei Industriei soda maximum dr mijloace sa poală li concentrate in diree||a cile duşmanului de clasă de a submina această unitate, Miheţ Avram $1 a altora, precum şl bunei lalţi oameni ai muncii de la C S ,,Gh
tifle, a producţiei agricole, a bunurilor dc larg consum, sporirii producţiei bunurilor de larg consum şi a pro să ducă la un nou avint al activităţii creatoare a maselor organizări a locului de muncă Gheorghlu-Dej” este hotărită să întâm
penlru făurirea hunului trai material şl cultural al oame ducţ.ler agricole, penlru ridicarea nivelului dc trai m* de oameni al muncii in opera de ennstiuire a'socialismului No» insă mai avem şi codaşi in bri pine ziua de 1 Mal cu noi reabzări In
nltor muncii din oraşe şi Sate. terlal şl cultural al celor cc muncesc Organizaţiile sindicale trebuie §â organizeze întrecerea gadă. dm cauza cărora intimplnăm uneia muncă In acest sens. In contractul de
ijeglmul demoerat-pnpular a determinat uriaşe schim Comitelui Central al Partidului Muncitoresc Romtn - socialistă a oamenilor muncii penlru realizarea sarcinilor greutăţi Un asemenea codaş îl avem în întrecere, ne am fixat să depăşim pre
bSrl In viaţa muncitorilor, ţăranilor muncitori, inteler. cheamă oaincntl muncit din agricultură să luple prin planului de stat. să îmbunătăţească munca lor de masă. persoana Iul Avram Vioral, care lârâ nun vederile planului cu I la sută reducând
tu a I li or (emellor, tineretului, mlnorllăţllor naţionale. ţoale mijloacele penlru sporirea producţiei agricole ve să întărească grija lor pentru nevoile materiale şl cui un motiv absentează de la lucru Dacă totodată procentajul declasatelor, pre
Poporul nostru muncitor se bucură de largi drepturi getale şl animale, penlru obţinerea unui belşug de pro turale Ale muncitorilor şl funcţionarilor Sindicalele sint «J ne creată greutăţi la acestea mal cum şi absenţelor nemotivale. la zero
cetăţeneşti şl libertăţi democratice. Mari succese au losl duse agro-alîmenlare, in scopul îmbunătăţirii aprovizîo datoare sa dea fol sprijinul muncitorilor şl funcţionarilor contribuie Şi prim-topatorii Culda Avram Suh semnul acestor angajamente, vrem
ohjlnule io domeniul dezvoltării economice a tării, al nării populaţiei muncitoare dc la «i a şe şi sate şi a In -In vederea cultivării de legume şl zarzavaturi pe loturi şi Mîtcă Ilie dm celelalte schimburi Ei să păstrăm şi pe mal departe drapelul
ridicării nivelului de trai material şl cultural al oameni duitrlei uşoare şi alimentare individuale. predau lecurde dc muncă in desordins şi roşu ce rvl s-a acordat tn 2Îua de 7 apri
lor muncit, Tara noaslră şl-a dezvoltat puternic industria Anul 19*4 poale şl trebuie să fie un an de creştere Comitetul Central al Partidului cheamă masele largi prin aceasta ne răpesc nouă timp pre lie de către comitetul sindical de aeel.or.
socialistă In anii regimului dcmotral - popular. Progte simţitoare a producţiei medn b hectar la principalele ale tineretului să muncească cu toi avinlul şl entuzias ţios din cele 480 de minule. deoarece tre JURCA SIMION
se le mari realizate in domeniul dezvoltării Industriei, şl culturi agricole Şi îndeosebi la griu. porumb, earloli. mul lor penlru insaşlrea Ştiinţei tehnicii şl culturii, să buie si le facem munca lor
îndeosebi «I industriei construcţiei dc maşini, ne permit slcilâ dr zahăr, floarea soarelui legume, ţăranii mun întărească continuu organizaţiile LI T. Al.-ului. «â spo Nu putem trece cu vederea faptul că prim-topifor la furnalul
nu numai să producem in scrie maşini complicate, pe citori rînl chemaţi să luple ciş avint sporit penlru exccu rească prin munca lor succesele poporului muncilor în in luna martie în repetate rinduri. a tre- tineretului
care altădată te Importam, dar să şl avem disponibilităţi larea la Hmp şl in bune cnnrliţluni a muncilor agricole construirea socialismului.
pentru export. dc primăvară, să aplice pe scară largă metodele agro Femeile sini chemate să participe cu loală hărnicia lor Din activitatea brigăzii noastre
Datorită sprijinului dai de Sfatul celor ce muncesc tehnice înaintate, lolosind eu pricepere bogata fxpe la lupla penlru bunăstarea poporului, să ajule cu price
ţărănimea muncitoare a obţinut succese însemnate, par nouţă a agriculturii Lnlumi Sovietice şi experienţa Irun pere la huna gospodărire a oraşelor şt şalelor, la crearea Brigada noastră de lăcătuşi încă dm. 210 la sută, iar in luna martie sarcinile
(icipind toi mal acltv la opera de construire a socialis laşilor dm agricultura ncaslră Cunoaşterea, aplicarea de surse locale penlru îmbunătăţirea aprovizionării celor Juna decembrie a anului 1953 lucrează in de plan au fost realioate in proporţie de
mului Rezultata deosebite in lupta penlru o viaţă mai şl răsoîndirea largă a metodelor agrotehnice esle in in ce muncesc. contul anuluj 1955 Acest lucru este o ur 215 I* sută, depăşind astfel angajamentul
bună au dohindlt ţăranii muncitori uniţi in gospodării (eresul luluror ţăranilor muncitori. In interesul dezvol Staturile populare au Sarcina sâ-şl îmbunătăţească mare a muncii sistematice pe care o des- ©revăzut in contractul de întrecere cu 3
colective şl întovărăşiri agricole. tării economiei noastre naţionale, pentru îmbunătăţirea necontenit activitatea lor de conducători ai economiei iăşurăm în vederea realizării sarcinilor de la sută Pe lingă realizarea sarcinilor do
însemnate îmbunătăţiri s-au realizat in domeniul so continuă a nivelului de (rai al celor ce muncesc de la locale, să dea dovadă de lni|ialivă şi spirit gospodăresc produepe. zilnice săptăminale şi lunare plan. nou am economirit peste 380 kg
cial-cultural Au luai avint invăţăminlul. ştiinţa, arta Ş, oraşe şi sate. ■ n ce priveşte folosirea resurselor locale, lă se ocupe cu De la bun început trebuie să precizez că tablă dc diferite grosimi, iar ceJe 12 ser
literatura. ţărani muncilor!, aplicaţi pe suprafeţe întinse me loaiâ răspunderea de crearea dr zone legumfcole Şl de la acest nivel ne-a ridicat exemplul mi pentine. 20 inele. SO pene de răcire Şi
Realizările regimului drmoctal-popular au losl cu pu toda insăminţârir porumbului, cartofului şi ailor plante Urme io junii oraştlor şl centrelor munciforeşli. in sco nunat al' comuniştilor Furca Olheorghe şi alte lucrări ce ne-au fost Încredinţate,
tinţâ datorită conştiinţei Şl Spiritului dc răspundere dc prâşitoare. in cuiburi aşezalr în păltal, metoda prndvi pul asigurării unei mal bune aptnvlzionări a acestora eu Lupu Francisc. lăcătuşi de frunte, care au fost executate cu un coeficient calitativ
care a dat şl dă dnvâdă colea noaslră clasă muncitoare, cerii răsadurilor ds legume in ghivece nutritive Şl alte legume,, zarzavaturi Şl cu produse animale Ele irebtilc printr-0 muncă stăruitoare reuşesc in ridicat.
forţa conducătoare o statului. Şl a poporului; ele au Ins! metode agrotehnice înaintate * Lărgiţi întrecerea pentru să sc lege mai sirius de masele muncitoare, să pună ea permanenţă să-şi realizeze sanoimle de Toţi membrii din brigadă sint băjeţi de
cu putinţă pentru că ţărănimea muncitoare urmează cu exceptarea la hmp şl la un înalt nivel agrotehnic o Iu păt tendinţelor de muncă birocratică. pLan în proporţie de 180-230 la sută nădejde sl punctuali la Iuofu Lu aceste
Ciedinţl pe allalul şi conducătorul său de nădejde, tlosa crărlloi agrknle de primăvară I Penlru poporul nostru opera de înfăptuire a unei vieţi Pe lingă acest exemplu practic, am lucrări, şi-au adus o contribuţie de seamă
muncitoare, călăuzită de Partidul Muncitoresc Romin. Comitetul Central al Partidului cheamă ţăcănit m u n noi de dezvoltare eeooomicâ Şi culturală a ţâri! esle primît dm partea lor şi ajutor teoretoc. tovarăşii: Furca Andrei. Oriholman toan
cane m-a ajutat să organizez locul de Si alţii- Pentru munca noastră rodnnâ,
penlru că intelectualitatea noastră legată de popor con cilori sa luple pent'u mărirea numjrulu! şl lmbu(\3lâ- legată Indisolubil de cauza apărSrtf păcii Politica
tribule cu însufleţire la cauza intărlfll şl înfloririi ţlrea soiurilor de animale şl păsăil. să contracteze cu externă j «latului nostru democrat popular este o poli muncă, că repartizez sarcinile in cadrul care deşi »re un rol secundar in acltvita-
patriei nirilăţlle comerciale de stat şl cooperatiste produse agro- tică de apărare a păcii, o politică de prietenie şl allio|s brigăzii, după aptitudinea fiecărui mem lea combinatului şî nouă ni s-a acordat
bru in parte, să n® experimentăm Ş' mai
Succesele obţinute pe calea construirii socialismului alimcntare. să aprovizioneze piaţa cu niai multă carne, cu U R S S şl cu ţările de democraţie populară, o poli de către grupa sind'ea(ă titlul de bri
se datoresc însuşirii Şl înfăptuirii de către oamenii mu» mai mull lapte, mai multe legume şi zarzavaturi. lieă de pace şl legături comerciale cu ţoale popoarele mult în citirea desenului tehnic, etc gadă fruntaşă în întrecerea socialistă,
De un real folos ne sini metodele sta-
cil d< la oraşe şl sate a politicii Partidului Muncitoresc ţăranii muncitori cu gospodării Individuale sini rhe Or t Mal. poporul romin iş| >a manitasta din nou Hanovişti-lor sovietici Vomşin. L Cora- ■ar câştigul pe luna martie, variază Intre
Rnmin. al cărei conţinut printlpa! este grija pentru binele maţi să folosească in întregime potihililâ|ile gospodă hotârire a de a contribui la apărarea şl consolidarea păcii belnicova si Col-lear, care au făcut po- ’IO şi H00 !ei
poporului, slujirea neobosită a intereselor celor ce riilor lor dc a spori producţia agricolă şi dc a rlu'ic.i şi prieteniei intre popoare, la zădărnicirea planurilor sxbil ca brigada noastră să fie închegată, Aceste rezultate, ne însufleţesc şi noi
muncesc. randamentul la hectar. agresive ale imperialiştilor. 'îndreptate împotriva Indr ca fiecare dintre noi să poată veni cu mult în întimpinxnaa îilei de 1 Mai. pe
In miezul preocupărilor partidului slau in momentul Ţăranii muncitori membri ai gospodăriilor agricole prndenţel şl suveranităţii popoarelor. De 1 Mai poporul partea lui de contribuţie fn realizarea care vrem s-o cinstim cu noi rezultate
de. faţă ridicarea producţiei agricole şl a producţiei colective şi ai întovărăşirilor agricole sini chemaţi să nostru va demonstra aprobarea sa unanimă laţă de decla planului lunar, precum şi la Imbunăld in muncă In acest sens. nc-am anga
jat să depăşim realizarea de plan obţi
Industriei alimentare Şl uşoare, penlru obţinerea unei luple pentru obţinerea de recolte bogate pentru mări raţia guvernului RPR. care sprijină propunerile Uni tirea calităţii lucrărilor executate.
abundenţe de produse şl a ridicării nivelului dc trai a| rea avulului obştesc al gospodăriri colective, pentru unii Sovietice cu privire la asigurarea lecurilăţil colec Dacă experienţa .«tahanoviştilor sovie nută în luna martie cu I.S la sută. să
poporului muncilor. crearea şi dezvoltarea lermelor de creştere a animale live in Europa şl in înlrragj Iunie, cale sigură penlru tici şi învăţătura comuniştilor dm seepe reîifieăm dm tinori la locul de muncă şi
Partidul şl guvernul iau în mnd sistematic măsuri lor. El au datoria să Iacă din liecare gospodărie cntec slăbirea încordării Internaţionale, pentru înlăturarea peri au contribuit la ridicarea capacităţii să confecţionăm In timpul liber din mate
piactke in vederea atingerii acestui scop. Hvă şl întovărăşite o dovadă vie a superiorităţii agrl colului reînvierii militarismului german, pentru normali de lucru a brigăzai, întrecerea socialis riale economisite 6 panouri do onoare
fruntaşii
combinatului
Rlderurgic
pentru
Avem |ol cr. «sic necesar pentru aplicarea in viaţa a culturii socialiste, o pildă şl un îndemn penlru ţăranii tă pe care O angajăm cu alte brigăzi şi „Gh. Gheorghiu-Dej”.
măsurilor luate de partid Şi guvern. Economia ţării noa muncitori cu gospodărie individuală, de a se uni in gos zarea şl dezvoltarea relaţiilor economice şl culturale in echipe, a făcut ca rezultatele noastre si
stre. economie de |>«ce. merge cu paşi siguri pe cafea podarii colective şi întovărăşiri. tre state fie întotdeauna progresive GHERMAN lOSfF
âvintjlui conbnuu Rezultatele obţinute de poporul nos îndeplinindu-51 îndatoririle lată de stal. ţărănimea C.u ocazia zilei dc I Mai, poporul nostru işl afirmă In luna februarie, brigada noastră şl-a responsabil de bngadă secţia
Iru muncilor în domeniul Industrializării ţării, cnlabn muncitoare contribuie la întărirea economiei naţionale din nou dragostea şi recunoştinţa (iţă de marea Uniune realizat sarcinile ds plan In proporţie dn Con st rucţii - Me baiice
taft» economiei? a ţării noastre cu ţările lagărului demo şt îmbunătăţirea aprovizionării populaţiei muncitoare. Sovietică a cărei oohlică exlernâ de pace şl prietenie
erallc. Şi in special ajutorul multilateral al maţii Uniuni Tractoriştii tehnicienii şl inginerii din S M. T şi intre popoare corespunde intereselor vitale atc tuluror Prind via^a angajamentele luate
Sovietice creează ccndi|nlc materiale necesare penlru G A S . si o? chemaţi să sprijine electiv pe coleelivişli. popoarelor şl este obstacolul hotârilcr io calea ‘derlân- t
înfăptuirea acestor mânui. Depind** de munca organi întovărăşiţi >1 pt ţăranii muncitori eu gnspodărli indi în cinstea zile? de 1 Mai
zată. plină de avînt a maselor largi de la oraşe şl sale. vlduair in însuşirea Şl aplicarea agrotehnicii înaintate, să ţuicii unul nou război
ca sarcina îmbunătăţirii condiţiilor de Iral ale oamenilor lupte penlru folosirea deplină a capacităţii tractoarelor Salutul nostru, marelui popor sovietic — eliberatorul Cind şi-au sporit angajamentele in cin perienţă in ale mineritului LI niciodată
muncii să lif tradusă cu succes în viaţa, ca greutăţile pt şi maşinilor agricole şi pentru respectarea cu stricteţe a şl prietenul poporului nosiru ! Trăiască prietenia, alianţa stea zalei de l Mal. mmern de Ia Petriij nu s-* ferii de tmeiri. cum lac unii, şl
care le avem să tic infrittle Chezăşia tnlrmgcrli greu normativelor dr îngrijire şl reparaţii, să execute lucrări Şi ■ colaborarea Iriţească dintre poporul romin şl marele s-au gîndit bine, şi. pornind In intreceTO nu s-a înşelat Acum eQ conduce o bri
tăţilor e«le unilalea de nerdruncinal inlre partid, guvern dc bună calitate, x-j economisească piese de schimb, car popor sovielic I Slavă marelui Partid Comunist al Uni au încăput să le dea viaţă. gadă de toneret care lucrează la abatajul
şi popor. huranţj şi lubretianţi unii Sovietice, paitldvl Iul lenin Şi Slalln f tată dc pildă brigada minerului Zilay cameră nr. 5 a din sectorul III şi obţino
Cu ocazia zilei de I Mai. marea sărbătoare a oame In scopul ridicării producţiei agricole, munctlorii, loan care sc întrece cu cea a Iui Ma rezultate minunate
nilor muncii de pretutindeni, Qpimtetul Central al Patli tehnicienii şl inginerii din Industrie sint chemaţi iă pro Io lupta pentiu pare Şl socialism poporul nostru rian Vasile. Angajamentul râu a fost xă Cmd în cinstea zilei de 1 Mai *-a an
dulul Muncitoresc Romin Cheamă pc toţi cei ce uiun ducă in cantităţi sporite maşini agricole şi piese de păşeşte col la col cu popoarele ţărilor de democraţie extragi 13T tone de cărbune in cinstea gajat să de» 260 tono cărbune, tov Ce
ce sc de la utaşe şl sate să ia paite cu avint la lupta pen schimb precum Şl unelte agricole simple accesibile ma populară Salut Ifăţese marelui popor chinez, care sub măreţei sărbători nuşa a fost Lnoredinţat că o va putea
Iru dezvoltarea rconomiei naţionale penlru îmbunătăţi srlor largi ale ţărănimii, să trimită din rindurile lor conducerea Partidului Comunist merge pe drumul înlâ întrecerea avîntatâ, metodele sovietic: face, deoarece ştia că tmeril lui sint pJtfU
rea nivelului de ini material şi cullui.il, sâ pună iu rifii şl inlloririi Chinei populare! Salutul nostru Irăţes» Voneşm şi Jandarovj. au făcut ca in de elan $1 mai ştia câ-i învăţase bine
slujba teilizătil acestei saicini luate torţele, leală capa cadre calificate şi cu experienţă In S. M T.-uri, centre prima jumătate a lunii curente brigada meşteşugul mineritului şi felul cum tre
mecanice Şl gospodării dc stal, pentru folosirea la maxi oamenilor munţii din ţările de democraţie populară, din lui Zday să extragă peste plan cu 37 1a
citate* şl iitl|iativa lor creatoare buie să aplice metodele sovietice Aceasta
mum a tehnicii înaintate cu care este înzestrată agri Repuhllz-d Oemociatâ Germană dm Republica Populară sută mai mull cărbune, trecînd să lu
Comilelut Central al Partidului Muncitoresc Romin s-a văzut din rezultatele primei jumătăţi
cheamă pc oamenii muncii din industria grea să «Ier. cultura noastră. Democrată Coreeană I creze de pe acum in contul primei luni a ale lunii, cmd graficul urcând mereu a
anului viitor
vo||e ueconlein! rapacitatea de producţie a inlrepnnde Muncitorii şi funcţionarii sint chemaţi să contribuie Poporul nosiru işl expiimă cu putere solidaritatea atins o depăşire medie de 74 la sută a
iilor, să sporească productivitatea muncii jl gradul de la îmbunătăţirea aprovizionării lor şl a familiilor lor prin Inlernaţionalistă cu oamenii muncii din ţările capitalista Tot in anul 1953 au păşit şl brigăzile sarcinilor de producţie, luînd-o înaintea
fruntaşilor in întrecerea socialistă. Csrb'
folosire a utilajelor, sa acorde O atenţie deosebită necon cultivarea de legume şt zarzavaturi pe loturi individuale şl coloniale care. In Irunte cu partidele comuniste, luptă Szeuteş Emeric şi Buzgar loan. care ex vremii. El şi cu tinerii lui ortaci, dau a-
Inii tel măriri a producţiei de maşini şl unelte agricole, im potriva exploatării capitaliste şl Jugului Imperialist, trag cărbune dm abatajele cameră ale nim cărbune In contul lumi septembrie
precum şi pieselor de schimb necesare <nr ; în intrrprin- Comilelut Central al Partidului cheamă lucrătorii din a acestui an
comerţul de slal 'şi cooperatist să lupte pentru lărgirea pentru liberlăţl democfalice. prn(iu Independenţa n$ sectorului IU
derile cin indusiria grea trebuie create Şi dezvoltate Minorul Cenuşă Cornel este un miner MORARU MARI A
secţii de produse dc big consum. şi îmbunătăţirea schimbului mire oraş şi sat. penlru o |ionala, penlru apărarea păcii, slăbirea conthiuâ a în in vlrstâ. călit in muncă $1 cu multă ex corespondentă voluntară
Muncitorii şl Inginerii cart lucrează în construcţii sini cU mal bună deservire a oamenilor muncii, penlru rr.<l»i cordării Inie»naţionale asigurarea Securităţii luluror ţă
chemaţi să lupte pentru darea la limp in funcţiune a cerea cheltuielilor de circulaţie a mărfurilor, pentru spo rilor, a colaborării şi prieteniei mire popoare. Au primit drapelul de fruntaşi în întrecere
lucrărilor, pent'u o cil mai bună cr.lilatc, pentru irdu rirea contractărilor şl achiziţiilor de pmduSc ag'icole. Trăiască 1 Mai. ziua solidarităţii Internaţionale a oa-
cerea preţului de cost iit terenul pentru Insămlnţatul porumbu
Oamenii muncii din aparatul de slal trebuie sa luple o ir.nl lor muncii, ziua frăţiei muncilorilnr din toate In comuna Miercurea, raionul Sebeş
Oamenii muncii din industria textilă S* de mcăl ţnlrccorea patriotică sc desfăşoară intens lui.
ţin».«ta si«l chemaţi să producă ţesiluti. conlecţlt şi penlru o buni funcţionare a apatatulur de slal penlru Jâille I Ţăranii cu gospodăria individuale, mun Fruntaşi în întrecerea patriotică sint
încălţăminte in sortimente cil mai variate dr. calitate slncta respectare a legalităţii populare, pentru- sfirplrca Trăiască scumpa noastră pal e I e* Republica Populară cesc cu însufleţire, pentru ca ziua de t ţănanil muncitori Stăoiese Ilie. Olfesnu
birocratismului şi a nepăsării lată de nevoile oamenilor Alexandru şi Pleşanu Gheorghe E; au pri
superioară şi în cantităţi care să salistacă cerinţele me Knniină ! Mai să-i găsească cu toate luerărde dan
reu crescinde ale populaţiei de la oraşe şl sate. muncii campania de primăvară terminate Pîna mii in ziua de 13 aprilie drapelul de
Muncitorii, tehnicienii şi inginerii din Industria alt Comitelui Cenlfal al Partidului Muncitoresc Romin Trăiască poporul muncilor romin, slăpio pe soarta *a I acum. în întreaga comună s-au executa* fruntaşi pe comună in întrecerea patrio
insămînţărilc
dm
s-a
insă-
tică la Inaăminţările din apoca î-a
epoca
l-a,
mentari Ircbuie să spereasca nceonlcnd producţia lj cheamă .nleleclualii; învăţători şi proleso.l, mediei ŞÎ Trăiască clasă noastră muncitoare I minţat 75 la sută dm suprafaţa planifi DOINA OLARU
bilcatalor de came. peşte, ulei eomesltbil. zahăr. ele., ameni de ştiinţă, scriitori şi arlişli să pună cunnşlm- Trăiască ţărănimea noastră muncitoare t cată pentru sfecla de zahăr şi s-a pregă- corespondenţă voluntară
asigunnd lărgirea şl îmbunătăţirea sortimentelor |ele şi capacitatea lor creatoare in slujba operei dc con-
Oamenii muncii dus Industria locală şi dm cooperaţia .dimie a socialismului, în slujba ridicării continue a Trăiască intelectualitatea legală de popor 1 Succese pe ţări mul contractărilor
mcşlcşugăreascâ sml chemaţi si conlribule activ la mă nivelului de trai malenal şi cultural al poporului nostru Trăiască alianţa intre clasa muncitoare şl ţărănimea
Pină ln prezent, s-au ccnlraclal cu co
rlrea producţiei bunurilor de larg consum necesare La baza rcaliză'ilor noastre economice stă munca muncitoare I ln urma popularizăm prevederilor Ho operativa din comună 8 bovine şi un
populaţiei. desfăşurata de partid, lorţa conducătoare a regimului Trăiască prieteni* trâţcascâ inlre poporul romin şr tăririi Consiliului de Mimşlvi privitoare porc, iar prin O RAC.A 24 bovine mari.
Singura cale Justă penlru ridicarea nivelului de trai al de democraţie populară Organizaţiile dr partid Irebuie Ia îmbunătăţirea sistemului de contrac 8 mimaţi şi un porc Printre cei care au
minorităţile naţionale din R P R, I ţări şi achiziţii de animale, in comun
oamenilor muncii esle lupta de zt cu zi penlru mărire: si desfăşoare o inie n* A muncă de imurile a oameniloi încheiat primii contracte pentru creşte
producţiei şl ridicarea produclivilăţii muncii, reducere, muncii dc ta orxşc >• sale asupra politicii economice a Trăiască Parlidu! Muncitoresc Romin lorţa cmidurâ MArlmeşii dm raionul Orăşlie. s au in rea si ingrâjarea animalelor, sini şi ţă
(oare in Repuhlica Populară KoniinV inspiratorul şi c chejat numeroase contracte pentru ere» ranii muncitori Lăzărescu Nicotae Necşa
preţului de* cosi al produselor şi îmbunătăţire* calităţi partidului şi stalului. să i mobilizeze la o mumă plină terea şi ingrăjarea animalelor Aurel, Opriţa Avram şi alţii
lor de insulleţire ue;»fn. inlăpluirc* programului d» măsuri gamzalorul victoriilor poporului muncitor t