Page 22 - 1954-04

Pag. 2 DRUMUL SOCIALISMULUI Nr. 31

Să folos im toate posibilităţile p entru sporirea pr oducfiee De ici şi de colo... F O I L E T O N
de porumb şi sfeclă de zahăr Un proverb popular spune ed „teoria Păţania unor broşuri
fără proră e ca roata fard ard”. notut sau cum se pregăteşte terenul Din
Ne mai pomenit ..Eu să mă intere-
—
Ce este $r cum se relaee structura solului din ce pămintul e mal bine lucrat şi producţia la ha e mal De bună seamd, tovarăşa Ariejun. pro­ *ez de cărţi ? Ce, Cu Jint centru de libră­ broşurile acestea ar putea să înveţe multe
mare Este destul do convingător exemplul din comuna Vinţul fesoară la liceul de fete din Alba fvlta,
!n desenul de mai sus putem vedea trei laluri de struc­ de Jos, unde ţăranul muncilor Lâncrănjeanu loan care a muncit n-a auzit de acest proverb, pentru cd rie sau secţie agricolă ? — răspunse ner­ Tocmai de aceta au fost trimise de mi­
turi a solului. Primul are o structuri făinoasă, adică pământul pămintul după reguli agrotehnice a obţinut anul trecut peste alffel. n-ar /i spus cu prilejul unei in vos tovarăşul Iov Portante, şeful secţiei nister Jl-atune! de ee să le ţinem ne di­
este atil de fărâmiţat incit a devenit ca cenuşa (figura 1) In­ 4000 kg porumb boabe La ha In timp ce un Mt ţăran mun­ drumd-n dale de cdtre inspectorul ra­ agricole, unui funcţionar, care îl anunţa­ fuzate pînă ta anul viitor 7 Doar avem
tr-un astlel de teren apa, aerul 51 căldura nu pot să pă­ citor Molnar Şandor, din aceiaşi comună şl pe acelaşi cate­ ional Coman, cum câ „liceul de fete din re cd au sosit in pora Haţeg, pe adresa nevoie de recolte şl anul acesta.
trundă Datorită acestui fa.pt micile veţuiloare d»n rol (mi gorie da teren abia a obţinut 1000 kg porumb la ha Llindcă a Alba luiia e o şcoală leoreilcd şt nu secţiei, nişle cotele cu broşuri care tre­ — Ce mă interesează pe mine că fă- ,
croorganumelc) oare au rolul de a aduna Si prelucra hr\ana lucrat păminlu.1 după obiceiuri băbeşti tată dea că neîncre­ practice". buie imediat ndicale şi difuzate rănii nu ştiu cum să optice regulile agro­
pLantelor, pier Daci planta e lipsită in feluj acesta de toate derea tn regulile agrotehnice l-a făcut pe ţăranul muncitor Conduclndu-se după „teoria" sa Jl după Şi cum cei dc la secţia agricolă, fn tehnice Să fi Cnvăţat pînă acuma Doar
condiţiile care stau la baia creşterii şl rodini ei Intr-un sol Molnar Şandor să piardă anul trecut 3000 kg porumb boabe faptul cd a fast „îndrumată" inai înainte frunte cu şeful, sînt oameni foarte des­ nu t-nt învăţa eu — răspunse şeful sec­
cu 9lruoturl făinoasă, plantele răser anevoios şi neunlform. la faeoaro ha de un „specialist", profesoara nu a ţinut curcăreţi cînd e vorba de a găsi vre-o ţiei.
Iar uncie nu răsar delec din cauză câ se formează o scoarţă seamd de îndrumările date de acesta. în soluţie prin care să fugă de răspundere. — Nu. ntcl n-am spus asta Ştiu că
la suprafaţă care împiedxrâ pătrunderea colţului afară. care a arătat că leona trebuie legată de ie gîndtră e-ar putea scăpa uşor şl de dumneavoastră nu faceţi aceri lucru, dar
praelicd în toate domeniile de activitate
Solul cu o structură bolovănoasă, adică unde pămintul e această „pacoste" Zis şi făcut Anunţară o să fnveţe ei din broşuri numai daft-tc
format din bulgări man (fig 3). nu e de asemeni bun pentru şt mai ales la ştiinţele naturale. secţia culturală să ridice broşurile dc la drumul sd afnngă la sate — ti răspunse
cuMuira plantelor Un astfel de sol primeşte puţină apă, o pierde N-ar strica ca tovarăşa Arieşan să ţină gard. Cei de la secţia culturală tnsd, nici din nou tehnicianul.
repede şi nu eliberează decît in mică măsură hrana de care bine minte proverbul de mal sus şt... nu uolrd sd audă despre aceasta — Ctte efnt ? — întrebă şeful secţiei
să se mal pregătească din punct de vedere
plantele au nevoie Planta cultivată intr-un sol bolovănos nu — So le ridice cei de la secţia agri­ pe secretară
pcate să-şî formeze un sistem radlculsr (rădăcinile) dezvoltat, teoretic, ca să poată vedea fi aplica lu­ colă, că doar Ministerul AfficuUuni şl — Păi s-au adunat peste SOOO bucăţi
crurile mai practic
şl răsare anevoios Dacă planta nu are condiţii bune de răsă­ Silviculturii le-a trimis pe adresa lor şt Plus câ mal avem ştiţi... cele pe care le-
rire. hrănire şl dezvoltare fireşte că nu poate să dea nud roade * nu pe a noastră — nu răspuns ei. Noi am primit In luna decembrie anul trecut
mari lată de ce trebuie să fie refăcută structura solului. nu-l punem să ridice broşurile ce vin pe fn afară de acestea mal stnt planşe, fo-
O nouă descoperire tn ştiinţele medicinii
Cea mal bună structură a solului, este structura măză- adresa noastră AdO» unde mot put cd togazete. afişe şt acestea, trebuie difuzate
or aduce o mare bucurie oamenilor.
ralâ, adică terenul format din bulgăraşl mici. de mărimea broşurile cnre se află tn gară sînt cu ca­ — El vedeţi acestea costă bani nu
unui bob de mazăre (fig 2). Inlr-un sol cu structură măzâ- De fapt, tovarăşul Fişier Andrei, edu­ racter agrotehnic. E vorba de propaganda glumă, să 1c plătesc eu din buzunarul
ratâ apa pătrunde uşo«r Ier terenul fiind afinat opreşte eva­ cator la şcoala profesională minierd me­ agricolă, de Insăminţatu! în cuiburi dis­ meu, mal bfne tas sd stea aici — porunci
porarea el Straiul eiiHivabl) primeşte in bune 'eondllmnl aerul talurgică din Lupenl, a descoperit o „me­ puse In pătrat, de legumicultura, de creş­ şeful
Graficul de mai sus ne înfâţişeară următoarea comparaţie:
şl căldura ceea ce face ca seminţele să răsară repede şl unl- todă” de „tămăduire" a elenilor care au terea vitelor . Cu alte cuvinte material — N-avem unde U fine — răspunse se­
ţăranii muncitori care lucrează pâmvUuA aşa după oum au
„Jcdpdri” Dar numai bucurie nu aduce de specialitate, pe cam trebuie să-l ducă
apucat din bălani obţin o producţie de porumb ştluleţ) la ba cretara In magazie dacă te ducem e mal
această metodă, care practic constă In ţăranilor muncitor), pentru îndrumarea
iatre 100a kg şi cel muli 2500 kg la ha pe cllă vreme gospo­ rău, le mănîncă şoarecii. $tl|l re s-a
chemarea fn infermerie a elevului cu
dăria colectivă dlo Obreja raionul Alba a obţinut pe o supra­ „pricina", Începerea „consultaţiei" cu .. Ştiinţifică In lucrarea pdmîntulut şi creş­ întlmptat şl ni celelalte Apoi nu am nlct
faţă de 3.60 ha teren, 3700 kg porumb ştiuleţi la hă. Acest e- terea vitelor Iacă! hun la magazie şl s-ar putea să
palmele, ori. dacă este la fndemînă, cu un
xemplu ne dovedeşte cu prisosinţă cit de mari sînt posibili­ Fiindcă pe tovarăşul Negoţiu Rudolf. pre­ dispară
boţ, Şl,, prelungirea ei ptnd la plictiseală.
tăţile de sporire a producţiei de pbrumb la ha in regiunea şedintele sfatului popular raional, nu-t — Nu. nu le duce tn magazie! Na
Pentru ea tovarăşul Eisler Andrei sd cheia de la biroul meu şl punc-Fe acolo.
noastră prea interesează reci propaganda agricolă.
nu se mat „plictisească” cu asemenea „me­ Dor nu uita să le acoperi cu ceva. că
Să vedem acum prin ce metode a reuşit gospodăria colec­ nici mersul tnsdmînfdrilor. nici ţelul cum
tode”. ar fi nedeaar „tămăduirea" sa de
tivă din Obre]a să obţină 7700 kg porumb şliuloţi la ha In muncesc secţiile sfatului popular, lirguiala vezi la mine In Mrou Întră şl unul şt
munca de „medic"; dar nu cum „tămă­
prunul rînd a executat desmiriştltul odată cu secerişul şl a „cine să rdlce broşunţe de la gară", nu altul, şl nu trebuie, să le vadă Auzi?
duieşte” dînsul elevii ct recomandindu-l- Să (III că răspunzi personal!
grfkpat Imediat terenul Toamna a lest făcută o arătură adtn- a durat nici mai mult nlct mal puţin
se o „refelă educativă".
că de 23 cm care s-a grăpot numai In primăvară după topi­ de 7 2lte — Bună ideie răspunse secretara Tn bl-
rea zăpezii Inamte <je insăminţatu) porumbului cu două săp- * După 7 zile de aşteptare în gară. ca , roul dumneavoastră nu slnt nici şoareel.
lămîrvi a fost tăcută o arătură superficială in loc dc cultiva- prin minune, broşurile se treziră descăr­ şl nici nu poate Intra ortrine. Broşurile,
Se spune cd eroi» din basmele popu­
ţie sub care a-a îngropat şi circa 30 tone gunoi de grajd la cate în biroul tovarăşului Iov Partenie slnt tn plina siguranţă. Pot să stea pînă
Iu lare, călăreau pe cai năzdrăvani cdel nu­ şeful secţtet agricole Cînd le văzu. acesta la anul fără nici o grijă
mai aşa puteau călători peste mdri şî (an *— Et vezi. Tot eu so vă invăţ — răs­
Insămlnţatul a fost făcut cu maşina grâpindu-se imediat Tovarăşul Vmtilă Cheorghe. delegatul sări sus ca o minge de fotbal
terenul S-au executat 3 prăşii? fără muşuroi, s-a făcut co­ — Să le duceţi dc aici sus... la secţU eul- punse şeful, răsuftind ca un om uşurat
untunil cooperativelor din Sebeş, n-a că­
pilitul de cile ori a fost nevoie şi polenizarea artificială, lată turoldf Ce îndrăzneală I... Le-aţi vtrît tn de o povară prea
lătorit peste mdri şi ţâri. dor lotuşi a
Fig. I. Fig 3 FI9 3 Fig. 4. cum a reuşit gospodăria colectivă din Obreja să ajungă ta ţinut sd fie alături de eroii din basme biroul meu ! Dar ce. v-am dat eu Doe 7 Spre nenorocirea lui fnsă. vestea ra pe
producţia de 7700 kg porumb şt ude ţi la ha Aceste reguli Hat, iuaţl-te ’ adresa secţiei agricole au sosu broşuri
lată de exemplu în ztua de 28 morile,
agrotehnice pot şi trebuie să fie aplicate de către liecare ţăran Ordinul şefului nu maL putea ft dlscu In care se vorbeşte despre agrotehnică a
form Plantele cultivate Intr-un ademenea sol pot să-şi în­ acesta a poposit in comuna Pianul de Sus
muncitor din regiune In scopul măririi producţiei dc porumb tot. Secretara secţiei agricole, tovorăşa străbătut prin satele raionului O ţi spu­
figă adine rădăcinile, Să la apa Şi hrana dintr-un volum mai raionul Sebeş, tocmai cind se desfăşura nind el că degeaba trimite broşurile la
mare de teren Microorganismele au toate condiţiile de a se In regiunea noasfră există mari posibilităţi concursul Intre echipele artistice ale că­ Cnstcscu, începu transportul pachetelor sole fiindcă, ţăranii nu le citesc. în orice
înmulţi repede şl de a aduna şl prelucra nestinghente hrana minelor culturale Venise aci in muncă pe scări tn rus. ta etajul unde se oftă caz faptele dovedesc că ţăranii citesc mal
de care plantele au aovoie pentru » creşte şl rodi pentru mărirea producţiei sfeclei de zahăr de îndrumare şi control secţia culturală După ce Ic termină de
tronsportaf, răsuflă uşurată creztnd că mult decît et. Au oeteptat ei cit ou aş­
Prin ce metode putem reface un sol cu structură făinoa Ţăranii muncitori din regiunea noastră obţin în medie fntrind In bufetul pus In Indemtna par­ teptat să li se trimită broşuri ta sate Şl
de acum a scăpot de ele Dar spre mi
să. sau bolovănoasă într-un sol cu o structură măzăralâ ? Fle­ circa 13 000 kg sfeclă de zahăr ta ha Aceasta e o produc­ ticipanţilor la concurs şl-a „îndeplinit" dacă au uăeuf cd aşteptarea lor e za­
rarea el. peste eîtcva momente, eei dela
care ţăran muncitor a putut vedea că pămintul arat In flecare ţie mică faţă de posibilităţile ce le oferă solul şi clima <Mn misiunea „călărind” pe un butoi cu bere, darnică au început să vină el la secţia o-
secţia culturală au coborit din nou cu pa-
an la aceiaşi adlncime sub acţiunea soarelui, polar şl înghe­ regiune. de oîcl dădea dispoziţii In dreapta şt tn ■ chetele de broşuri in biroul ei Organiză orlcolă pentru a cerc broşuri Într una
ţului se preface In ţărînâ, iar sub stratul cultivabll se for­ stingă; tndrumînd pe gestionar care uşă din zile ţăranii muncitori Pavelonl Leon
Iar franiporfu! (Or SuS şt cei de sus ta
mează o bătătură, un teren tâlpoe îndesat, prut care umezcaăa. să închidă şi pc care fereastră tă serve­ Si Hoceaf loan au venit (oemot din Cto-
rlndul lor le duseră din nou jos ta sec­
aerul, căldura şl rădăcina plantelor nu poate să pătrundă Se ască ; avlnd întă grijă ca pe uşa din dos potlva, de la zeci de km ta secţia agricolă
ţia agricolă, aşa că trecură zile întregi şl
recomandă ca stratul bătătorit să fie spirt In flecare an prin să poală intra numai cunoscuţii sdl şl după broşuri Le place oamenilor sd în­
broşurile tn toc să plece ta sate pentru a
executarea arăturilor adlocJ de toamnă la adinclmea de 25 apoi unul dintre butoaie să poată .-zbu­ veţe. ce să le faci
fi Otite de ţăranii muncitori, făceau na­
cm şt a ogoarelor de primăvară la adinclmca de 18— 30 cm. ra" pînă In curtea unul cetăţean unde Oare tovarăşul ătecoţlu Rudolf preşedin­
veta de la secţia aoricotă ia secţia cultu­
precum şi pnn culllvaţla terenului inalnfe de Inaâminţare vasl! după terminarea concursului mal
rali şl retur. tele sfatului raional nu ştie despre toate
Prin executarea acestor lucrări, pămintul prefîcul ■ In cenuşă era „necesar''... acestea 7 Ba da. ştie el prea bine Dar
După o perioadă de llrguială cel de la
de La suprafaţă este îngropat la o adlncime de peste 20 cm Din cele de mat sus. je poate oedea cd secţia culturală prezentară acte justifica­ nu că a controlat el şl a aflat cum stau
unde poete să-şi refacă structura, Iar cel de la adinelmeo da tovardşvt Vinttlă dlcpune de mult .eroism" tive că nu et trebuie să difuzeze broşu­ lucrurile, cf l-au spus alţii A luat et
20 cm cu o structură refăcută este scos la suprafaţă. numai câ „rolbul” adu tn loc sd se sule rile ct seefta agrtaolă Tovarăşul Iov nu Insă vre-o măsură pentru îndreptarea si­
Lucerna şi trifoiul au un mare rol tn refacerea structurii (n slava cerului să sui (a cap. scofîndu-şl mal putu zice nimic, era negru pe alb. tuaţiei 7 Nu, nu a luat. $1 de ce oare 7
solului Trifoiul (ş| formează un sistem radlcular foarte dez­ stdpînul din sfera misiunii adresă de la minister O avea şl el de Fiindcă tovarăşul Negoţiu atunci cind ct-
voltat. Iar lucerna îşi înfige rădăcinile pinâ la 19 cm adln- Graficul de mal sus ne arată că faţă de 13 000 kg sfeclă altfel la dosar numai că n-o citise Vd- - ncva tl vorbeşte despre unele nereguli
clme de unde extrage o serie de substanţe hrănitoare Ră­ de zahăr ta ha cit se obţine 1n medie pe regiune,' ţăranul ★ zlndu-se sfrlmtorat, comandă încetarea llr- dlntr-o secţie oarecare, eau din raion, II
dăcinile lucerna! şl trifoiului, după cum se vede In figura 4 muncitor Stolan Tralan din 63tul Gelmar raionul Orâştie, a Vorba-t că: urechea te minte şl ochii gulelii cu difuzarea broşurilor şl retrage­ priveşte chlorfş, caută să-l Intimideze, iar
impari pămintul In grâunaoare de mărimea unui bob de ma­ reuşit să obţină 35 000 kg sfeclă de zahăr la ha te înşeală rea lor de pe coridor de la etajul unde dacă nu izbuteşte, tucepe să fa că pe pilc
zăre refâclndu-l în felul acesta structura. Lucerna şl trifoiul tlsltul. Cască, se întinde, suspină. Lşl ne­
Prin ce metode a reuşit el să obţină această producţie 2 Ar f 1 greu de crezut, dacă tovarăşa se află secţia culturalo (n birourile sec­
nu au numai rolul de a reface structura unut sol, ele îl şl tezeşte părul, sau priveşte trist pe geam
Terenul pe care la desmiriştît vara odată cu secerişul la gu- Serbu Victoria, profesoară ta şcoala ele­ ţiei agricole
îngraşă. Pe rădăcinile lor se formează o muJ|lme de umflături onlmaţla de pe străzile Haţegului, Iar
nolt bine In toamnă 51 apoi ta arat ta adinolmea de 27 cm. mentară din comuna Bretea Romtnd ra­ — Sd fie inventariate şl puse tn ma­
(un fel de noduri) In care se adună de-a lungul perioadei de apoi se aşează liniştit as nu cumva să şl
Primăvara l-a gripat Imediat după topirea zăpezii, tar cu 2 ionul Haţeg, nu ne-ar dovedi acest lucru. gazie lingă cele din anul trecut — po­
vegetaţie mari cantităţi de substanţe azotoase lată de ce în­ deranjeze comoditatea In fotoliul său de
săptămlnl Înainte de Ins&mlnţare l-a gunoit din nou şl l-a Nu ştim care din aceste simţuri o în­ runci secretare 1
totdeauna porumbul, griul, cartofii şl alta culturi insâmînţate preşedinte.
arat mpertlolal El a acordat o mare atenţie îngrijirii cultu­ şeală, determinindu-o sd se poarte nepc- Aveţi dreptate tovarăşe şef, minu­
Intr-un teren unde a (or* trifoi sau lucarnă rodesc bine. — Pe bună dreptate spun unii ocmenl
rilor ştiind că această lucrare are un mire rol In ceea ce dagopic şl -d afirme că elevii clasei a nată tdeie Ce să ne tot fierbem capul cu rare-l cunosc blne că I se potriveşte de
Fiecare ţăran muncilor poale şi frebue priveşte mărirea producţiei la ha La 16 zile după Insămln- Vl-a şt a VlI-a sînt răi şi nedlsciptinaţi, ele ? Cc la anul viitor nu stnt bune ? minune proverbul aceta romlnesc care
pe cînd tn realitate clasa V-o a cărei
să mărească producţia de porumb la ha ţare, sfecla a răsărit Aluna a scormonit terenul ou colţul sâ- Nu-l (îrzlu nici atunci, doar şl ta anul spune: „casa arde şl txaba se piaptănă”.
pll pentru a sparge scoarţa şl a distruge buruienile Cind sfe­ diriginte este — excelează în Indisciplină. se fac însdmînfări.
Mal există mulţi ţărani muncitori la noi In regiune care cla a avut 4 frunze l-a făcut prima pnaţâlă şi a rărlt-o In Credem că nici tovarăşa Serbu nu ştie Noi de-o-camdfltă ne oprim alei cu po­
au o părere greşită despre reeulde agrotehnice spunind câ Iota] a executat 4 prăşii e Ţăranul muncitor Stolan Trai an s-a care dintre aceste simţuri o fnşcaJd că — Ba e ftrzlu şi ecurn Ele trebuiau de vestea broşurilor de la secţia agricolă
oricum al mund pămintul şl orice i-aI face, producţia ta ho angajat ca in acest an prin aplicarea cu o şl mal mare stric­ de-ar ş||. le-ar lua la rost pentru lipsa tor mult difuzate, te adresă unul dintre teh­ raională Haţeg Rămbze ca Organele In
nu va putea sâ crească de la o Umilă oarecare teţe a regulilor agrotehnice sfl obţină 40 000 kg sfeclă la ha de „seriozitate”. nicieni, şefului dc secţie Se simte neapă­ drept să meargă mat departe.. cu cerce­
Acest ludtu nu este adevărat Avem tn regiunea noastră Piecare cultivator de rfeolâ de zahăr din regiunea noastră (După corespondenţele tovară­ rat nevoia lor ta sate. ţăranii muncitori tările şl să-l facă încheierea Altcumva
destule exemple care ne dovedesc cu putere că In cc pri­ poate sâ aplice cu uşurinţă aceste metode tn scopul de a mări şilor Tâlaru Aurel, Opri$ Chi­ nu cunocc regulile agrotehnice, nu ştiu broşurile nu au sorţi să ajungă nlct la
veşte mărirea producţiei la ha nu există nici o limită, că producţia Io ha ria ă şl Copososcu Victor) cum se face Insămlnţatul tn cuiburi dis­ anul la sate. f » T MARIAN
puse tn pătrat, cum trebuie folosit gu­
planifice in aşa fel munca ca sâ se poa­ lii felul acesta a Inţalta tovarăşul Gro­ pâtnat şl să extindă mecanizarea a oit
Sporirea producţiei agricole — sarcină de seamă tă distra nestinghezlt za să-şi ducă angajamentul la tndepdîndre ma! rmSttor lucrări tn acesta unităţi so­
Agronomul Toaciuc Mihaj de ta punctul şi să îndrume ţâranu muncitori pentru a cialiste. De asemenea, au datoria sâ ţină
a agronomilor Agricol din Dobra nu-şl cunoaşte nici raza aplica regulile agrotehnice legătură permanentă cu Inginerii agro­
de activitate, reci numărul întovărăşirilor Pentru ca lucrările agricole dJn primă­ nomi şefa de la raişvane şl punctele agri­
In lupta pentru obţinerea de recolte bo­ şesou Nădejdea, îndrumă concret gospo­ ce-1 Pace pe teren. II ajută concret în de cate rârpunde. vara aceasta să fie executate la un Înalt cole, şl să la măsuri de trdâtunaro a tu­
gata la hectar un rol hotftxitor II au ca- dăriile colective, le acordă un permanent muncă arâtându-le unele greşeli ee le au Cei doi agronom) datorită atitudinii lor nivel agrotehnic, comitetul executiv al turor Upsuroiar constatata de aaeştia In
dreJe tehnico din agricultură, cărora le sprijin tehnic. in munca lor. comede nu au ajutat cu nimic ţăranii sfatului popular regional şl comitetele munca brigăzilor de tractoare
revin sarcini de mane răspundere Ob­ Punlnd In practică îndrumările el. co­ Tehnicianul legumicol Todea Aurel, fi­ muncutori in obţinerea de recolte sporite executive ale sfaturilor populare raionale, Agronomii repartizaţi la gospodăriile
ţinerea de recolte bogate depinde de fe­ lectiviştii din Obreja au - obţinut anul ind îndrumat şi ajutat Irvdeaproapa de In acest an Astlel se explică faptul că vor trebui să ia grabnice măsuri ca toţi colective şl aei de le punctele agricole Ia
tn raza lor de activitate metoda Insă-
lul cum tehnicienii 51 Inginerii agronomi trecut o producţie In medie de 4200 kg şeful secţia!, a reuşit sâ realizeze In în­ mlnţăril porumbului şl a cartofilor In tehnicienii şj inginerii agronomi să desfă­ raza căror sint gospodării colective şl în­
vor îndruma şl ajuta gospodăriile colec­ porumb boabe la ha. Pentru a se con­ tregime planul paturilor calde, ca să pro­ cuiburi dispuse In pătrat ou sînt cunos­ şoare o susţinută munci de lămurire In tovărăşiri agricole, vor răspunde dc buna
tive. întovărăşirile agricole şl ţăranii vinge şl maj mult de rezultatele unor me­ ducă răsaduri suficiente pentru întreaga cute şl aplicata Iu practică de cMre ţă­ rindul oamenilor muncii de pe ogoare organizare a muncilor agricole şl de rea­
muncitori cu gospodării Individuale, să toda de muncă, care pînâ in prezent nu suprafaţă planificată pe raion ranii munoitorl De asemenea, n-au (ost şl aă-i aiureze să antice ragulfle ştiinţe 1 lizarea sarcinilor de plan aprobata de
agrotehnnee Ui lucrarea pămLntulul.
execute lucrările agricole din primăvara au fost folosite decît Intr-o măsură foar­ Sini însă, tehnicieni şl Ingineri agro­ executate arăturile de primăvară, nu s-a adunarea generală.
aceasta la un înalt nivel agrotehnic te mică la noi. colectiviştii din Obreja nomi care nu dau alenţla cuvenită răs­ Care agitator poate lămuri mal bine ţă­ Inginerii şl tehnâcrienll agronomi, de la
ta îndemnul Inginerului Hăbăşescu Nă­ tăcut grârparca arăturilor adinei şi a cul­ ranii muncutori de felul cum trebuie fă­ regiune, raioane şl punctele agricole, au
Desfăşurlnd o muncă susţinută In rin- pândirii metodelor înaintate şl nu antre­
dejdea. au destinat o suprafaţă de teren turilor de toamnă cută frecare lucrare, dedt agronomii care datoria să partlcvpe activ la toate acţiu­
dul oamenilor muncii din agricultură şl pe care au cultivat-o cu porumb sub tit­ nează oamenii muncii din agricultură pen­ Tn raionul Haţeg, slnt agronomi care îşi dau seama de misiunea pe care o aoi nile de propagandă agricolă, devenind
îndrumindu-l să aplice regulile agroteh­ tru a le aplica In lucrarea pâmlnluiul
lul de experienţă Astfel, pe suprafaţa de cred că prin lăudăroşenie, angajamente şt în sporirea producţiei agricole ? Agronomii propagandiştii de frunte pentru populari­
nice şl experienţa fruntaşilor din agri­ 3 ha unde au executat trei pnaşile fără Un asemenea exemplu este inginerul şef minciuni faţă de şedi. fac totul. Un ase­ trebuie sâ sprijine unităţile socialista dJn zarea şl introducerea regulilor agrotehni­
cultură. tehnicienii şl inginerii agronomi muşuroi producţia a fost ou IS00 kg po­ Lefter Arcade de la secţia agricolă a ra-' menea exemplu este tehnicianul G«roaa agricultură, să le antreneze să aphee re- ce şl a metodelor de muncă avansate. In­
vor li adevăraţi organizatori al producţiei ionului Sebeş, care în loc sâ îndrume teh­
rumb ştiuleţi la hectar fixai mare decît loan de ta punctul agricol din comuna guitle agrotehnice De asemenea el au ginerii şl tehnician!! responsabili cu sec­
agricole Sînt nenumărate carurile cînd In locul unde au executat numai două pra­ nicienii şi Inginerii din secţie cum si—şl Pul. Wu de mult. intr-o consfătuire ţi­ datoria sâ organizeze ţinerea de conferinţe tarul legumicol, ppmlool şt viucol. âu da­
gospodării colective. întovărăşiri agricole ştie şl au făcut muşuroi tul. Pe alte trei desfăşoare activitatea la punctele agri- nută cu tehnicienii şi Inginerii agronomi, la stnţifle de radkifirare. la căminele cultu­ toria 9â lntroducfi şl in aceste sectoare
şl ţărani muncitori cu gospodării Indivi­ hectare tot cu Wtlul de experienţă, pe coale, îî foloseşte ta strângerea unor data tovarăşul Grota l-a chemat Va întrecere rale, precum $1 să antreneze fruntaşii din metodele ştiinţei agrotehnice înaintata
duale. prin sprijinul şt ajutorul agrono­ lingă prăşltul fără muşuroi au mai făcut statistice de pe teren, sau îi ţine in birou pe toţi agronomii responsabili al punc­ agricultură sâ vorbească ţăranilor mun­ Partidul şl guvernul, crează agrono­
milor, au obţinut recolte bogate de ce­ pentixi ai întocmi diferite situaţii $1 ra­ telor agricole dan comune.. Pentru a-şi
şi polenizarea supHmantarî Rezultatele au citori despre realtzărtln obţinute de el milor posibilităţi largi de a-şl pune cu­
reale In anii trecuţi poarte, lupsuid în felii acesta ţănami putea duce angajamentul la indopUntxe
(ost obţinerea urnei producl'l de 1700 kg prin aplicarea metodelor înaintate de noştinţele lor In sduiba agriculturii şi ri­
Unii Ingineri agronomi ca Homorodea- porumb ştiuleţi ta hectar In urma ex­ munoitorl de ajutor şi îndrumare tehnică O trecut la acţiune A instruit comitetul muncă Să organizeze consfăturn pe te- dicării nivelului de trai al poporului mun­
nu Ştefan, şi-a clştlgat încrederea şi alm- perienţei din anul trecut, colecliviştU din Mai avem, in regiune şl unu agronomi executiv şi pe agentul agricol al comunei rşn cu ţăranii muncitori unde aâ II se citor E( au datoria să privească cu spi­
patia ţăranilor muncitori din naloo, dato­ Obreja in acest an vor extinde şl aplica cum este tovarăşul mgîner Mitrea Dorin Pui de felul cum să comunice datele la arate practic cind şi cum trebuiegle apli­ rit de răspundere sardruJe ce le revin, «â
rită faptului că se află în permanenţă pe aceste metode de munrâ la întreaga cul­ de la punctul agricol d/tm Simeria şl to­ ra<on. astfel a început hăt&Ua muncilor cată o metodă nouă de imaicfi, să stabi­ desfăşoare o activitate ©tfanţlfurâ Im rie­
teren. îndrumindu-l concret cum s5 facă tură de porumb varăşul Tcacluc Mihai tehnician ta punc­ agricole de primăvară. în cltcva zile co­ lească împreună cu ţăranii muncii ori re­ dul oamenilor muncii de pe ogoare
arăturile, cum să pregătească seminţele, O preocupare de seamă faţă de spri­ tul agricol din comuna Dobra, care nici muna Pui a ajuns fruntaşă pe raion la gulile agrotehnice corespunzătoare solului Organizaţiile de bază de la sate, trebuie
cum sâ folosească gunoiul de grajd, care jinul tehnic ce trebuie acordat gospodă- el înşişi nu cunosc regulile agrotehnice şi muncile agricole doi epoca l-a Exrplioa- In flecare eomună şl sat sâ dea un sprijin preţios agronom Aer
sini cele mai potrivite metode agroteh­ riHor colective, întovărăşirilor agricole şl cum trebuie organizată munca In această ţia esta limpede. Hmd instruiţi de către Sarcini mari în oe priveşte sporirea pentru a răspândi ştlinfa agrotehnici in
nice, cum şi cind trebuie acestea aplicate ţăranilor muncitori cu gospodării indivi­ camparue. In loc ca N ei să îndrume in tehnicianul Groza. referentul agricol a ra­ producţiei agrlţaie stau şi in faţa ingi­ rlndul ţăranilor muncitori
Ţăranul muncitor SLanciu Nicolae din duale. o are inginerul Manughevici Eme- mod pnactic agenţii agricoli şt comitetele portat raionului cale 120 ha desmuişUte nerilor şl tehnicienilor agronomi dm S.M T , Tehnicieni 51 ingineri t depuneţi tczte
comuna Romos, aplicind învăţăturile pri­ noil şetuJ secţiei agricole 3 raionului executiv© ale sfaturilor populare cum eâ după seceriş anul trecut ci arături adinei ei vor trebui sâ execute un control per­ eforturile pentru promovarea expacienţei
mite de la agronomul Hommodeanu §le Orâştie El îndrumă practic tehnicienii şi muncească în această campanie, slnt el de toamnă A mai raportat că s-a exe­ manent asupra felului cum lucrează bri­ înaintate $i a cuceririlor ştiinţei în agri­
lan. a reuşit ca în anul trecut să recol­ inginem din secţie de felul cum trebue îndrumaţi dc cătro. aceştia Aşa Cum de cutat cultivaţia po suorafaţa de 250 ha- găzile de tractoare pe teren, cum acestea cultura Luptaţi cu toată dîrzînfi pentru
teze peste .1000 kg porumb boabe la hec­ sâ muncească la pnrct9le agricole, le in­ exemplu eelc îndrumat inginerul Milrca pe cită vreme ţăranii muncitori nici nu aplică regulile agrotehnice In executarea ca însâminţâriJe din primăvara aceasta
tar Asemenea exemple sînt oenumâreta dică perioadele de timp cînd trebuie a- Do-in care neavînd un plan de muncă a eunesc ce înseamnă cultivaţia şi cum tre­ lucrărilor ce Io tac, ai antreneze colec­ să se desfăşoare la un înalt nivel aero-
in raionul Orâştie plicate unele lucrări tehnice pentru a nu (ost inclus In planul de muncă cJ agen­ buie făcută, precum şi imporianţa acestei tiviştii şi inLovărăşiţii să Lnsâminţe^c po­ tehnic şi în epocAe optime de însimin-
De asemenea, inginerul agronom Hâbă- II dăunătoare plantelor Pnn controlul tului agricol Acesta a evut de grijă să-l lucrări. rumbul şi cartofii in cuiburi dispuse in ţareî D DEMEA