Page 23 - 1954-04

Nr. 3 DRUMUL SOCIALISMULUI Pag. 31
nr
Să se dea mai multă atenţie acţiunii de autoimpunere A apărui: Despre unele lipsuri grave
Lupta de clasă de Ia uzina „Victoria“ Călan
Problem* * construcţiilor din autolmpu- comis o serie de abateri de la legile fi­ tut ere ia mai multe posibilităţi de pro­
nerl, est» una din problemele principale nanciare ţl chiar sustrageri, aşa cum a curare a materialelor necesare lucrărilor Organ teoretic şl politic al Comitetului ln ulttmul timp, s-a observat că la uzi­ ră La SLmerta Cărui topt se datoreşte a-
oe contribuie la îndeplinirea programului fost cazul La Zlataa, raionul Alba, Lu- din autpimpunerl. Central al Partidului Muncitoresc Romln na „Victoria" Călan se înmulţesc lipsu­ coastâ batjooură 7 Direcţiunii uzinei, in­
de iplsurl elaborai de Plenara C C. *1 doş şl DoyLat raionul Sebeş Anallnind această stare de lucruri In Seria a V-a, anul XXXIV, Nr. 3 rile $1 de co 7 Nu există oare un colec­ ginerului şef. fiindcă au neglijat timp de
P U R, din august 1953. Construirea de şco­ O altă lipsă serioasă care se manifestă problema autolropunertlor, se cere să S U M A R : tiv de conducere pricepui lâ gospodăreas­ doi ani montarea cin tar ul ui de 70 tone,
li, cămine cuitorâle, Instituţii sanitare şi constă In faptul că unele staturi populare se treacă de îndată la o serie de măsuri EDITORIAL: I V. Stal ta — murele că această întreprindere ? Nu vin oamenii executat d© uzinele „Vulcan", adus La Că­
alt® construcţii de interes obştesc, face comunale, au stabilit şi chiar început lu­ practice. rrnmoJl ou propuneri de Îmbunătăţire a lan şi lisat pradă intamiperIilor pe limite
ca nivelul material şl cultural al mase­ crări prea mari. pentru care nu au pu­ In primul rlnd, să se treacă nelnUrztet continuator al opera lui .Lenta, pag 3. situaţiei 7 Privind luorurlle mal de aproa­ staţiei trial
A. DUMA: Contribuţie Iul I V Stalta
lor muncitoare de la sate să crească ne­ tut asigura apoi sumele necesare s-au nu Ia începerea lucrărilor din autoimpuneri la dezvoltarea învăţăturii marxist-leni­ pe se poate consista intr-adevăr, că to­ Datorita faptului că la uzina „Victoria"
contenit, ceea ce duce la înlăturare* ur­ se pot asigura condiţiile necesare pentru rămase din anul trecut, acolo unde sini varăşii du conducerea întreprinderii Călan «-a încetăţenit birocraţia şl faml-
melor trecutului întunecos, grăbind tnfăp- executarea lor. posibilităţi, punlndu-se accentul In pri­ niste în problema naţională, pag. 14. sint slabi gospodari Muncitorii, tehnicie­ ll ar temui, treburile merg ca racul Fa­
N. COREU : întărirea alianţei clasei
tuirea nod vieţi Deoarece deputaţii, comitetele de ce­ mul rând pe lucrările începute. Sfaturi­ nii şl funcţionarii uzinei, majoritatea din ţă de cadrele capabile, vrednice de a ală­
In regiunea noastră, In oursul anilor tăţeni şi comisul* permanentei nu au fost le să analizeze activitatea comitetelor de muncitoare cu ţărănimea muncitoare el, cunosc aceasta ; cunoaşte şl comitetul ptai tehnica nouă, inginerul şef Hirsules­
trecuţi, s-au obţinut rezultate frumoase suficient îndrumate de către comitetele cetăţeni şi acolo unde cate cazul să le — sarcina centrală a partidului, pag 30- de partid al uzinei toate aceste Lipsuri eu are o atitudine condamnabilă, duce o
In această acţiune. Numeroase sfaturi executive ale sfaturilor populare, s-a vă­ reorganizeze. TL BURTAN, O PA VEL: Despre ac­ Şl totuşi, situaţia, râmzne aceiaşi. politică de subapreciere şl chiar discre­
populare au dus o muncă rodnică in ve­ zut şl la acestea o Lţpaă de preocupare în Trebuie să se dezbată In spirit critic tivitatea catedrelor de ştiinţe sociale de Nu s-ar putea schimba In bine de pildă, ditează pe ingineri) tineri Nu lntlmplălor
derea lămnnirll şl mobilizăm ţăranilor această privinţă. şl autocritic, ta cadrul unor adunări popu­ La Institutul Agronomic „N. BălceKu"\ au plecai dta uzină inginerii CorwtiTYtl-
muncitori pentru a participa intens la Se constată că acolo unde comitetele lare, cauzele pentru care nu s-au exe­ din Bucureşti, pag 55. felul de a se munci ta domenuH apro­ nescu Teodor. Frunză Ghenadle şl alţii,
vizionărilor. unde prf al acestui eervic!
acţiunea de autoimpuneri precum şl la de cetăţeni şl comisiile permanente au cutat lucrările prevăzute Acolo unde se V CLI COR : Pentru o mau largă dez­ erte tovarăşul NIculescu Teodor? Cită iar acel căra in duda inginerului şef n-au
efectuarea lucrărilor, găsind o înţelegere fost îndrumate şi activizate, lucrările din constată că nu sint poalbiltăţi de a se voltare a creşterii animalelor, pag 70. vreme trebuie să mal aştepte muncitorii vrut să plece, acesta i-a transferai do
deplină in rlndul acestora. autoimpuneri au putui fi executate la executa lucrările stabilite Iniţial, depu­ M. COLCERiU : Principiul leninist al după aprovizionarea cu vinci uri necesare calo, colo, unde a orezul ol că ou-1 vor
De la începutul acţiunii de autolmpu- timp şl In bune condiţlunL Aşa este de taţii au sardna de a duce o susţinută posibilităţii coexistenţei paşnice a color putea împiedeca 3*-şl facă de cap
neri, în cea mal mare porto din comu­ pildă, In satul Reia raionul Haţeg, unde muncă lămuritoare In vederea schimbării două sisteme — baza permanentă a po­ la ridicarea cochfledor, sau la ridicarea Munca politică ta uzina „Victoria" s-e
nele regiunii, s-au ridicat construcţii noi “ comitetul de cetăţeni în frunte cu to­ desWnaţiel sumelor votate, pentru termi­ liticii externe a U.R.S.S, pag 99. de alte greutăţi 7 In prezent acestea se dus şl se duce slab. Şedinţele ta organi­
ridică ou mijloace primlţive ţl se pot
de informa obştesc, s-au reparat drumuri, varăşul TâmăgQonJ Viorel, duc iod o ac­ narea sau executarea unor lucrări de In­ CRITICA ŞI BIBLIOGRAFIE produce acrkieftte. Nu odată s-a intim- zaţiile de bază sint sub nivelul cores­
poduri, etc, lucrări La care ţăranii mun­ tivitate frumoasă, s-au putui termina le teres comun, aceasta supuntndu-se apoi N. CRETU. M TRUNZA, GH HAUPT: punzător ln unele organizaţii de bază se
citori au participat cu muMă tragere de timp lucrările la şcoală Asemenea exem­ aprobării adunărilor populare comunale Îmbunătăţirea „manualului de Istorie a plat să se distrugă chiar vagoane, care fltuie critica. Aşa s-au petrecut lucruri­
Inimă Numai In anul trecut, au fost ter­ ple au dat ş! comitetele de cetăţeni din Comitetul executiv al sfatului popular R P R— o sarcină de canat* a Istori­ veniseră cu diferrt* materiale brute, pen­ le la turnătorie. CÎQd, pentru că tovarăşul
minate un număr de 151 lucrări noi şl comunale : Meteş şl Berghln din raionul regional, trebuie să nu se mulţumească cilor, pag. 109. tru descărcare. E mar© lueru să se pro­ Don! Franctsc ir a îndrăznit" să-l critice pe
reparaţii şi s-ou Început alte 155, prin­ Alba, Lăpugiu raionul DLa. Cut şl Strun­ numai cu decizia ce a elaborat-o de cu- Abonamentele se tac la oficiile poş­ cure pentru servuciul mecanic şef două şafiul secţiei, Dudaş loan, 6-a pomenit Ime­
tre caro: şcoli, cămine, electrificări de gar raionul Sebeş, Lunca Cernii raionul rlnd cu oca2la analizei acestei probleme, tale. prin factorii poştali şl dlfuzorll vo­ vlnciuri, unul cu o capacitate de ridicare diat cu tăierea unei categorii d© salari­
sate şl comune, etc Haţeg şi altele. cl să exercite un control intern ‘de felul luntari din întreprinderi ş! Instituţii. de S tune, Iar altul de 10 tone ? Se va zare.
Totuşi, trebuie arătat că acţiunea da Cele arătate mal sus, dovedesc că co­ cum stat duse La îndeplinire sarcinile spune că nu ae găsesc, dar serviciul me­
Urinei i se repartizează cadre ingine­
Preţul abonamentului — 12 numere
autoimpunere nu a fost prtvdă cu toată mitetele executive ale sfaturilor populare trasate prin aceasta Trebuie să oblige 18 lei canicului şef a cerut şi anul trecut acos­ reşti noi. faţă de care conducerea nu ma­
atenţia de către organele sfaturilor popu­ raionale nu au privit acţiunea de auto- toate secţiile din cadrul sfatului popular ta vlnciuri, le-a cerut şl acum doi ani; nifestă grijă pentru sprijinirea lor, Iar
lare precum şl de celelalte organe care lnţpuneri prin pruna Importanţei el, lip­ regional, da a da concursul material cu birocraţii din serviciul aprovizionări. In oameni cu concepţii înapoiate cum ar fi
ou sarcină în această privinţă. sind majoritatea comitetelor executive ale posibilităţi de care dispun, pentru a se Un sfat popular fruntaş frunte cu NIculescu. nu le-ou procurat de pdiidA maiştrii Erdel Mlhal, mecanicul
Ineeplnd ou Încasarea ştimelor votate în sfaturilor populare comunale şl comisHJe putea crela condiţiile necesare efectuării Conducerea ICSM Călan (întreprindere şef al uzinal şl Rom o j an Toan şeful sec­
adunările populare, se constată că nu s-a permanente, de sprljlnull ce trebuiau să-l lucrărilor din autoimpunere. fn campania însAmlnfAritor vecină cu uzina „Victoria'') a putut Insă
dus o muncă susţinuţi de Încasare a a- dea în această problemă. Sa cere de asemenea, descoperirea pe do primAvară eâ aducă de curind nu două, cl 10 vta- ţiei elecflromantaj se tem că cineva le va
lua locul. Numai aşa se expErâ faptul, că
cestora Staturile populare comunale şl De asemeni, nici comxtetul executiv ai plan loca) a not resurse şl posibilităţi da clurl Prin urmare, vtacturi se găsesc. Ntcl timp de 10 zile ttaârul Inginer repartizat
raionale nu s-au străduit în suficientă sfatului popular regional nu s-a Intere­ procurare a materialelor necesare lucrări­ Preocupat de grija de a termina cu re­ cate 40 bucăţi pul veri ratoare. necesare le ln această secţie, tovarăşul Neagu, nici nu
măsură sl antreneze deputaţii pentru a sat In suficientă măsuri de acţiunea au- lor Totodată este necesară o Intervenţie zultate bune lucrării* agricole de primă­ tartalaţllle furnalelor, şl care se pot con­ a fost întrebat măcar o vorbă, daşl mai­
|ine consfătuiri cu alegătorii şl a-1 lămuri toImpunerilor, lăsîndu-o numai in seama mau energică pe lingă instituţiile ca au vară. sfatul popular al comunei Rlu Băr­ strui ta ateheml mecanic al uzinal nu
In vederea acbitâm sumelor votate. De secţiunii organizatoric* — lucru foarte sarcina livrării materialului planificat, iar bat a mobilizat şl organizat sătenii dta s-au construit. Dar dta ce 7 Nu există ma­ ştrii respectivi avoau datoria să se ocu­
asemenea, nu ani activizat comitetele de greşd. Nu a tras la răspundere comitetele neestea, la rîndul lor, fiă privească cu mal timp Datorită acestor măsuri. îndată ce terial — apun birocraţii. S-au Interesat pe de dlnsul Aceşti doi maiştri. In ,co­
laborare" cu inginerul şef Klrautescu, ou
cetăţeni in această privinţă. Aceste lip­ executive ale sfaturilor populare raio­ mult simţ de răspundere obligaţllla ce zilele 3-au arătat pnetaice pentru Insă- Insă ei. si aducă de la Hunedoara 1 Acolo făcut ce au făcut şl l-au mutat pe noul
suri, au făcut ca sumele votate în adună­ nale, atunci cind acestea nu au luat mă­ le revin in această privinţă. mînţat, s-a putut ieşi la dmp cu Întreaga unde a fost gara veche, este fior rotund, inginer ln altă secţie.
rile populare si nu £le încasate decît In­ surile necesare pentru a lichida cu tără­ Acţiunea aulolmpunerll, eale o sarcină capacitate de muncă, şi aceasta pentru din care s-ar putea confecţiona pulveri­
tr-un procent nuc In unele raioane cum gănarea încasării restanţelor din eumele politică de seamă ce decurge din hotârl- că atît aămkiţa dt şl uneltele, erau pre­ zate are Să se pună capăt repartizării cadrelor
sini DLa şi Alba. sumele încasat- slnt votate Nu au obligat secţiile regionale rtle partidului şl guvernului cu privire la gătite dta timp. Lenea, nepăsarea, atitudinea de dispreţ după acel principiu nepirtlnlc al priete­
foarte mici, dovadă a lipsei de preocupare să sprijine lucrările începute cu posibili­ ndlcarea nivelului de trai material şl rramlaşi în muncile agricole de primă­ boieresc faţă de sarcini, lată ce-t carac­ niei şl gradului de rudartfe! Comitetul
a tomItetelor executive ale sfaturilor tăţile pe care le au, pentru a grăbi ter­ cultural al oamenilor muncii Deci, acea­ vară s-au situat colectiviştii Bercu toan. terizează pe cel de la serviciul de epro- de partid şl conducerea uzinei In frunte
populare raionale şi comunal*. minarea lor. stă sarcină nu revine numai sfaturilor Btrlea Gheorghe şl alţii, iar dtatre să­ Vtzmnări Dar parcă sint numai el de ou directorul ei. au sarcina să Uchideza
S-a dovedit că acolo unde s-a dus In ce priveşte procurarea materialelor populare, ct şl organizaţiilor de partid şl teni s-eu remarcat ţăranul muncilor DJ- vină t Inginerul şef Hi raul o? cu M tac ea le cft mol urgent lipsurile oe ee manifestă
muncă in această privinţă, rezultatele au necesare, comitetul executiv nu a Inter­ de masă. De acela se cere ca tn această ntta Vaslle, deputaţii Ora Leanu, Bo- seamănă leit; directorul întreprinderii to­ ln cadrul uzinei „Victoria" Călan Intr-o
întreprindere
Sini
socialistă
nu
permise
fost satisfăcătoare. Aşa avem exemplu venit mat energic pe lingă direcţia regio­ acţiune, organizaţiile de partid şi de masă roi Rus alin şi alţii. varăşul Oltlan loaif s-a birocratizat şl
comunele: Bunii* şl Telluc raionul Hu­ nală silvică pentru ca aceasta să livreze din comunele regiunii noastre, precum şi CANAVOIU VICTOR el, a pierdut controlul muncii ce I s-a tarrUilarismuâ, lipsa de spirit gospodăresc,
nedoara şi Dineul Mare din raionul Orăş- la timp materialul lemnos planificat De comitetele raionale de parUd, să inten­ corespondent voluntar încredinţat. Cian se poate altfel explica gtlAiirea onticii.
tto unde sumele votate au fost încasate asemenea, nu a Intervenit nici pe lingă sifice munca pol tacă tn rîndul ţăranilor faptul că uzina „Victoria” Călan nu are Lipsurilor semnalate mai eus şl pe căra
In întregime. Nu acelaş lucru putem spu­ celelalte instituţii care avoau sarcina de muncitori, sfl-1 facă pe aceşbda să înţe­ cu ce-dl etalări produsele ce le fabrică ? comitetul de partid al uzinei le cunoaşte
ne Insă de alte comune ca: Calda de Jos a hvra materialele necesare. leagă pe deplin rolul acestei Importante Din realizArile )A rănilor E stricat cin tarul întreprinderii — va în­ destui de bme. trebuie să 11 se pună capăt
raJonui Alba, Orişcior raionul Brad. Fure- Pe de altă parte, dacă comitetul exe­ acţiuni, să-i convingă că tot ceea ce fac, muncilor! din comuna Cut carce să apună Inginerul şef Hlrsulesou. fără InMrriere ! Să fie traşJ la răspundere
toţi acei care manifestă lipsuri ta pro­
şoara raionul lila şi altele, unde s-au În­ cutiv al statului popular regional şl cele este numai şt numai spre 'olosul tor, E stricat de sigur, pentru că actualul blema aprovizionării cu materii prime şi
casat sume extrem de miaL ale sfaturilor populare raionale ar fl avut avind ca scop crearea unul trai din ce In Daci cmeva care ar 11 plecai de vre-o ctater e ajuns neeorespumâlor. Uzina a-a materiale. Să se facă un control riguros
Unii secretari ai sfaturilor populare care o preocupare mai intensă In descoperirea ce mal bun. pentru cel ce muncesc din do) ani dta satul Cut. e-ar întoarce a-
gestionează sumele din autoimpuneri, au şl folosirea resurselor locale, s-ar fl pu­ patria noastră. cum ln el. cu greu l-ar recunoaşte şl a- dezvoltat De curind, a trebuit ca uzina şl permanent asupra serviciul ud de apro­
ceasta pentru că multe s-au schimbat In să livreze plăci de fonlâ unor fa­ vizionări, uzmârtadu-sa cum Înţeleg cel
acest timp brici Fonta a fost încărcată ln vagoa­ de acolo să'asigura muncitorilOT şl teh­
ne. Iar cîntârirea lor s-a făcui la Slmerla.
Azi, prin gnja regimului nostru demo-
In î n t î m p i n a r e a z i l e i Am plantat cartofii tn cuiburi crat-popular, gospodăriile ţăranilor au Ce a întrecut la cta/tar, peste necesarul nicienilor condiţiile necesare pentru în­
deplinirea angajamentelor ce şl le l-au
aşezate tn pătrat luat o înfăţişare nouă FtattfnUe de altă­ ce ‘ trebuia livrat, a fost aruncat Joc Şl in Întrecerea socialistă.
de 1 Mai dată stat reparate şi înzestrate cu gă­ astăzir fonta, (circa 70-80 tone) stă In ga­ I. tufaru
Ca şl ceilalţi membri al Întovărăşirii leţi no!. Dta surse locale, mobQl2a|l şl
In sectoarele Exploatare' şi Transport capitală 2 trenuri marşrute a 45 de va­ noastre am ogorlt tacă din toamnă te­ îndrumaţi mereu de către afaUil popular,
ale I F-E.T -ului Orâştie, avintul tn mun­ goane şi 3 trenuri marşrule In trepte, cu renul In care voi lnsămînţa porumb şl sătenii au terminat de curind ridicarea Lupta pentru realizarea angajamentelor
că creşte mereu, flecare, muncitor, tehni­ lemn de (oe acela pe care am plantat cartofii. Imediat In roşu a unui trumoa cămin cultural,
ce am putut intra cu vitele pe teren, aşa mtadraa Întregului raion 5oseaua princi­ Nu de mult, oolectiivul de muncă al sec­ Andresescu Gheorghe, care şl-a realizat
cian. Inginer sau funcţionar manlfesttnd Angajamentele muncitorilor forestieri
oum este recomandat de agromlnlm, am pală a satului şl-a schimbat aspectul torului laminoare de la C S. „Gh Gheor- ta această perioadă sarcinile de plan ln
prin aceasta dorinţa de a întimplna mă­ au şl căpătat viaţă. In ziua de 5 aprilie
faout grăparea Iul. Nu mult după aceea, S-au adus şl împrăştiat de-alungul el ghlu-Do]" dtn Hunedoara, a lansat o che­ proporţie de 101,8 la sută. Cel mai des­
reaţa zl de 1 Mal cu cit mat frumoase un tren marşrut in trepte, numărind 45 mare la tn trecere pe secţii, In cinstea toinici lamlnatorl, stat tovarăşii And re-
pe ce» fl ari tn care am pus cartofii, am 1500 mc piatră, s-au făcut şanţuri ln
realizări. Studiind posibilităţile de lucru, vagoane a 15 ton* fiecare, i-a Îndreptat răsptndtt gunoi de grajd bine putrezit lungime de 1300 metri, s-au plantat de-a- zlitel de 1 Mol şescu loan, Bâzdâu Petru, Slmeria Sa-
căile de sponre a producţiei, de reducere spre capitală. Trenului din 5 aprilie i-a In aceeaş zl, am făcut o arătură eu- 1 ungul el 105 bucăţi tel. Printre angajamentele ce şi le-au luat moJJâ, macaragiul Şanta Franc isc şi alţii
a preţului de cost, de îmbunătăţire a ca­ urmat un altul tn ziua de 13 a acestei tuni, perlicLală, ca să afinez solul şl s9 bag Tn 6aţa sfatului popular, a fost plan­ atunci au fast şi : reducerea consumului Harnicii lamina lori. pe Ungă depăşirea
lităţii produselor, colectivele sectoarelor care a plecat din gara Cugir, transportînd băllgaruJ sub pămînL DujpS aceea, am tată o alee de tal înconjurată cu ronduri la energie electrică, consumului de picu­ obţinută au mal realizat şi alte succese
mal tras o grapă şi am plantai cartofii. însemnate Consumul de păcură a fost
Exploatare şl Transport *-au chemat la spre capitală 675 tone lemn de foc. de fiori ră, precum şt reducerea sistematică a,
Plantatul l-am făcut cu sapa, tn cui­ Toate aceste realizări, «âvirşlte ta minu­ preţului de cost faţă de cel planificat, etc. redus cu 11,4 la gută, tar procentajul re­
întrecere socialistă In cinstea ntol de 1 Conduşi de partid, indeplinindu-şi cu buturilor cu l la sută.
buri aşezate ta pătrat naţii ani al puterii populaze. dovedesc că Luminătorii sectorului, au obţinut re­
Mal, avind drept obiective depăşirea pla­ cinste angajamentele luate In întîmpinarea cetăţenii acestei comune, au devenit oa­ marcabile succese in realizarea angaja­ Asemenea rezultate ln muncă au în­
Sint convins că tas Smintind după aceas­
nului de producţie pe sortimente şt la toţi zlled de î Mei. muncitorii forestieri de meni noi. care conştienţi de marile drep­ mentelor lor. In prima decadă, planul registrat şl prtm-topitorii cuptoarelor
tă metodă, şi făcind lucrările de întreţi­
tadicia ou 10 La sulă şl reducerea preţului la rT.E.T. Orâştie contribuie la sporirea turi şl libertăţi ce le stat asigurate, mun­ producţiei globale pe întregul sector a Siemens-Martin. Fruntaşe ta această pe­
nerea culturilor la timp, voi obţine o re­
de cost cu 5 La sută Pe lingă aceasta, producţiei Şi îmbunătăţirea condiţiilor de cesc cu un elan nestăvilit pentru conti­ fost depăşit eu 2.1 la sută. La obţtaerei rioadă. sint bngăzlle conduse de SLratu-
coltă bogat fi. nua îmbunătăţire şl înfrumuseţare a vie­ acestui rezultat, au contribuit ln cea mal lat Dumitru şi Lâbuneţ Vaier El şl-au
muncitorii şl tehnicienii din depozitele fi­ trai a maselor muncitoare.
CI Bl AN ION ţii lor. mare măsură, schimbul condus de mai­ realizat normele grafice pe perioada deJa
nale OrăşWe şl Cuglr şl-au luat angaja­ PROSENIUC ŞTEFAN ţăran muncilor VASILE TRANDAF strul Trifu loan. care a avut o depăşire 0 la Î2 aprilie, primul Io proporţie de 113,2
mentul de a expedia oamenilor muncii din corespondent voluntar comuna Băcâlnţ raionul Oră ştie corespondent voluntar de plan cu 9,9 la aulă, şl cel condus de şl al doilea ta proporţie de 120,9 la sută.
■ «!
SUrlngîndu-şi sculele fierarul şl ajuto­ Cel vizaţi începură să zlmbească cu ta­ toi aţii de folositor ca orişicare alt obiect.
rul său se îndreptări apoi spre atelier taie s Făctndu-şi semne intre ed. plecară Circularele dw atelierul de tlmplărie
Printre cooperatorii meşteşugari să înceapă o nouă lucrare ce nu suferea cepură să discute aprins despre unele muşcă din seîndurile nerîndeJate. Părţi de
dlnd Impresia că n-au auzd nimic şl în­
întârziere .
bulele steu in colţuri cu otelul tacă umed.
hi or uri „importante" asupra cărora nu că­ Pe marginea unui banc o grămăjoară de
------------- ♦ IN ATELIERUL MECANIC
deau niciodată de acord, ca de exemplu: cuie se micşorează vixJnd cu ochii Din
Sebeşul esle un orăşel nu prea mare, încă odată „opera" se îndreptă de spate fierarilor, mâsurară mărimea copitei cu Soarele primSvâratic pătrunse prin fe­ de ce maşinile sint aşa de năzuroase şi cîteva lovituri de ciocan muncitorii FaW-
cu o industrie în formare înainte vre­ şl aşteptă întrebător un cuulm de îm­ potcoavele ce le aduseră şl după ce gă­ restrele larg deschise inundind cu razele sa defectează cind ar putea funcţiona ner loan şi Petra loan fixează placajul
me erau ici colo cite un atelier, care exe­ bărbătare din partea „şefului". siră pe cea potrivită înlreră in fierărie ptnă la a dta ci bătrîneţe, sau de ce ener­
sale întregul atelier. Strungarul Lupşa Nl- pe rame Cu un creion lat de tlmplărie
cuta lucrări ocazionale In anii putem Spre nedumerirea şi dezolarea Iul Bra- Din nou începu să se audă ciocămturi şl gia produsă de motor ctad nu esle în sar­
colae tşl şterse cu mina* ochii ce înce­ după ureche — aşa cum şade bine unul
populare, toate aceste ateliere răileţlle, Ui Vlsalon — ajutorul, — „şeful" nu spu­ sfiriitul maşinii de găurit, nouă nouţă, cină nu poate fl recuperată şi întrebuin­
pură să-l lăcrimeze de lumină, Intorcta- timpi ar — ui ©mistui Munteanu Niculae
a-au constituit într-o cooperativă meşte­ se nimic, ci se apropie de plug şj făcînd ce părea un juvaier printre celelelalte du-se cu spatele spre fereastră. ţată. şi altale duce un braţ înalt de sertăraşe de nu I
şugărească sub numele de cooperativa impresia că mLngie cu palma-l bătătorită unelte, Peste puţin timp, cel doi fierari Strungul vibra molcom rotind un ax, Vorbind despre una fi alta. cel doi, se mal vede decll basca şl vtrful cre­
„Unirea" brândarui ce strălucea în soare, examina trebălulau de zor la potcovitul cailor, iar cuţitul muşca din el tmprtmtad un În­ se cufundară încetul cu încetul In lucru ionului
Ca la orice lucru nou. La Început a-au feHil cum esle fixat strînglnd între de- care neliniştiţi începură sâ-şl lovească ceput de fvlet Sub scheletul unei maşini, ajusltnd segmenţii Ş> pâsulndu-l tn cana­
Ivtt greutăţi ta. procurarea materialelor, getele-l puternice piuliţele sl pentru o mal nervos coapsele eu cozile mecanicii auto, Botez Constantin şl Ie­ lele piatoanelor, ultlnd de toate cele ce-i Pe uriaşul ce foşneşte sub paşi. tîmplartil
în executarea comenzilor primite şl re­ mare siguranţă le ciocăni uşor cu cio­ — Gata, spuse cu glas clnlâtor Bratu pure Dumitru, montau o axă cardantcă înconjura se mişca încoace şl încolo, flecare cu cite
partizarea lor la timpul prevăzut, şl chiar canul, dar ele nu mişcau. Am terminat De acum. spor la arat ne­ fredontad un cinfec fără cuvinte Afară Undeva, răsună fluieratul strident el un' lucru urgent de făcut. Tovarăşii Dur-
atitudinea unora dintre cooperatori care Cu Inima slrlnsă, Bratu Vlsalon aştep­ ne Stringîndu-le mina la amfndoi, ţă­ se auzeau glasuri ce chemau pe un oare­ atrenel. veştiind că e timpul de masă. l«a loan şl Androane Nicolae întind cle­
nu înţeleseră încă avantajul munck In ta să vadă dacă Intr-adevăr a executat ranul Botez Nicoarâ sări In căruţă şl mal care Lazăr Niculae, dar acesta fără eă Rînd pe rind. muncitorii pârăpeau lu­ iul pe locul unde se fixează o bucală de
comun, manifestau uneori nepăsare faţă un lucru bun şi nu şl-a făcut maserts de aranclndu-şl odată ochii spre plug. pocni ţuiâ seama de cei care □ strigau, intră crul îndrepttodu-se spre atelier Maşinile cealaltă.
do problemele ce interesau Întreaga co­ ris, fiindcă In privinţa aceasta „şeful" e din bici şl caii pomină uşor spre poartă ca o furtună ta atelier şi se opri Ungă sclipeau tn soare, aşteptind timpul cind O stivă de placaj aşteaptă să-l vină rin-
operativă. Cu timpul Insă. lucrurile s-au neînduplecat — Legăm ro|ile ce le-a adus Ieri ce­ strungar întrebindu-1 cu vocea intreiăiulâ, vor fi gata pentru a străbate dta nou şo­ dul la circular pentru a fl împărţită aga
limpezit şi mei un membru cooperator nu — Da. e bine montat zise după un timp tăţeanul din Petreşll, sau avem altceva —Aţi terminat axul 7 Aşteptăm după selele ţârii, ducând preţulIndenJ produse­ cum arată liniile trasata pe fiecare din
se mal îndoieşte astăzi că tocmai coope­ Râşlnaru ion După cite văd al de glnd mal urgent de făcut ? întrebă Bratu pe el Diseară trebuie să i se facă rodajul le fabricilor, uzinelor şi ogoarelor noastre Părţi
rativa este calea cea mai sigură pentru să mă intrecl. Hal, ce spui 7 Răşinaru care tăcea dus pe gîndurl. motorului şl nu mai stat de ca dteva ore Munca se desfăşoară obişnuit fără nlcd
îmbunătăţirea nivelului lor de trai Co­ Bratu simţi câ un val de căldură II până atunci IN SECŢIA DE TlMPLĂRIE un efort inutil şi nu e de mirare că la
operativa meşteşugărească, cuprinde sec­ îmbujorează faţa tlnâră şi nu spusa ni­ — Da să le lermtnflm astăzi. Omul are — Uşurel, uşurel, bă Latul* Mai durea­ Secţia de tlmplărie mi est* formală nu­ sfirşltu) lucrului graficul se mal saltă cu
ţii da timpllrle. fierărie, reparaţii auto, mic Parcă ii pierise glasul, nu pentru că nevoie de căruţă. Mal ales acum, primă­ ză vre-o jumătate de oră şl pofl veni mai dtatr-un singur atelier, ol din mai o tîme in sus. arătând că norma fusese
tapiţerie, etc Să facem o vizită ellorva era prima dată cind îl lăuda Răşlnaru. vara. Şt-apol cea mai mare mulţumire a să-l duc! Ia maşină. Ce mal stai 7 Fugi, îndeplinită In această d In proporţie de
din ele sau că ar fi nou in atelier — lucrează noastră trebuie să fie glndul că ne-am n-auzi că te cheamă afară să puneţi moto­ multe, care nu s-<au putut unifica dta cau­ 135 la sută
IN ATELIERUL DE FIERĂRIE doar de aproape trei ani împreună — ci făcut datoria faţă de cei ce vin la noi za lipsei de clădire corespunzătoare Acest *
cu lucru Să nu-l facem să aştepte. rul 7 Băiatul o zbughi înapoi
In faţa atelierului staţiona o căruţă cu pentru faptul că nu va mai trece mult Mecanicii auto Botez Constantin şi Ie­ lueru nu-l împiedecă, totuşi pe membrii
- lntr-adevlr, spuse Bratu. Dacă nu Cooperaţiwa „Unirea" nu este de mult
doi cal, un omuleţ minjit de cărbune ce timp şi va fi şl el primit printre munci­ pure Dumitru ieşiră de sub maşină şt cooperatori să-şi execute la timp lucră­ înfiinţată, abJa au trecut cîteva luni de
meşterea ceva la trrăzdarul unul plug, se torii calificaţi Dar Râşinaru nu-l lasă ne-am grăbi, n-am putea avea depăşiri priviră lung la &a rile ce le au planificate.
străduia să-l repare. Din-âuntru, se au­ muH să se gindeetcă Apropnndu-se de zilnice de noimă de peste 65 la sută — Ce caraghiosă-l fără motor şi caro­ cind a pornit la activitate. De atunod şl
zeau ciocămturi sacadate de ciooan şl ţi­ cai. continuă : — Nu despre asta e vorba, i-o întoarse serie. Parcă-l o rădaşcă fără cap. Stă Cit© luomrl frumoase nu se fac aici: pînâ acum, s-a dezvoltat necontenit pri­
pătul nicovalei. Ln răstimpuri un sfîrălt — Hal să-i potcovim fiindcă .aşteaptă Răşinaru. o despre calitatea lucrărilor, aici ca o mireasă care aşteaptă să I 9e Jucării, mobilier pentru bucătărie, maşini mind noi muncitori ta sinul el şl a© va
răzbâtea în unde sonore pînft In strada omul să plece acasă, la treburi despre modul cum poţi să mulţumeşti pa puni cununa Terminăm astăzi, de păsuR de ton, etc, ce sint executate după co­ mai dezvolta, aşa cum au arătat comenzile
apropiată. Era maşina de găurit Un glas ae auzi din dosul căruţei : toţi şi asta cere pe lingă dibăcie şl con- segmenţîl pistoaneJor sau 11 lăsăm pen­ menzile primite. Dacă ne aruncăm puţin tot mal mari ce le-a primit ta ultimul
• In usa atelierului răsin statura vol­ — Mimaţi terminat plugul 7 Buun. Cum şUinciozaLate. Al văzut ce vesel a plecai tru mline 7 privirea la muncitorul Lud Cheorghe (Irrtp şl La care cooperative este chemată
nică e fierarului Răşlrvaru Toan cu un s-ar zice am prins doi Iepuri deodată Caii cetăţeanul de adineaori cind a văzut că De lingă strungul său, Lupşa auzindu-i să răspundă
cjocan In mină şi cîtev* potcoave Pnvi potcoviţi şl plugul reparat, tocmai bine i-am terminat de reparat plugul şi i-am începu sa cînte în gura mare : vedem teă dintr-o bucată informă de lemn Viitorul se Întrezăreşte luminos, cu
cîteva clipe la harnicul ajutor ce tocmai fiindcă de mîtae am de gind să încep potcovit şt caii 7 Simţămintul datoriei ee-l prinde in strung, rcoate un miner multe posibilităţi de înfăptuire a gin du­
terminase de aranjai plugul şj zîmbl mul­ aratul îndeplinite e mai de seamă de dt orice „Hai, vino mîlne" de pilă de toată frumuseţea După nume. rilor măreţe ale cooperatorilor.
ţumit. Tinerelul, după ce-şi mai 9dmirâ „Meşterii” cum lj se spune de obicei laudă „JVu mal insista"... ar pare un lucru fără însemnătate, dar COVALIU ARTUR