Page 24 - 1954-04
P. 24
Pag- 4 DRUMUL SOCIALISMULUI 31
Plenara C. C. al Partidului Socialist Italian
¥ o £ e ş i c^jnej^aj^i ej^ţejrne In legătură cu formarea ROMA (Agerpres) — TASS subliniază de iszmenoa stagnarea dl.i eco
guvernului finlandez
HELSINKI (Agej-prev) — TA5S tivans- In cadrul Plenarei CC. ai Partidului nomie. In aceste condiţii, se spune in con
„Despre o greşală de calcul a diplomaţiei americane" mite : Socialist Italian. Pietre Nenni. secretar al tinuare in rez.oluţia. Partidul Soriabsl Ita
După cum s-a mar anunţat, la I aprUre.
lian declară din nou că este necesar un
In urma alegerdo* pentru Seim, guver partidului, a prezentat raportul asupra si
încercările S. U. A. de a obţine extinderea războiului din Indochina Tntîmpină rezistentă tuaţiei politice generale Nenni a declarat .reviriment" în politică, pentru a se veni
nul Finlandei in frunte eu Tuomioja şi-a
că Comitetul Central al partidului socia in întâmpinarea acelor lorţe care cer „o
Presa dm străinătate anunţa că se- lui politic în ţările Asiei de sud-est care lor cei mai „credincioşi” şi, in afara Fran dat demisia La 8 aprilie, preşedintele
re tarul de stal ai SU A, Dulles. a plecat sint pe iaiţclesul vlnâtorilor de pâmîn- ţei care luptă deja, să atrasă Anglia, republicii. Paasikivi, l-a însărcinat cu for list s-a întrunit intr-un moment cind in cotitură în măsură sâ lărgească baza so
ie neaşteptate, pe calea aerului, in Eu- turi străine Asia de sud-est este ,hoina Australia. Noua Zeelandă. Taiianda şi Fi- marea noului guvern pe dr Urho Kekko- ţaiă situaţia politică s-a agravat Neruii a cială a statutului republican şi sâ creeze
opa pentru a duce tratative cu guveme- rul de orez” al ţărilor caro se intmd din lipinele in aventura extinderii războiului nen. unul din liderii Uniunii agrare arătat ci guvernul Sceilba-Sanagat duce o nouă majoritate parlamentară pentru
î Angliei $i Frajvţei în .problema desfâ- . India pînâ In Japonia " : aici se găsesc din Indochina. In acest scop. Dulfes a La 1 aţxriilio, Kekkonen a început trata ..politica cea mai de dreapta” care se îndeplinirea programului de progres so
■urării viitoare a războiului din lndo- bogăţii fabuloase a toi Zelul de matern propus acestor state să facă o declaraţie tive cu Leskinert, preşedintele fracţiunii poate duce in actuala situaţie in Italia. cial şl dc slăbire a încordării pe plan in
hina prime strategice : cositor, cauovuc, petrol, comună în problema războiului din In parlamentare a partidului social-democrat, Ocuipindu-se de manevrele reacţionare tern şl internaţional
Amintind că această călătorie diploma minereu de fier; această regiune are o el ochina propunindu-i formarea unui guvern al- t
tei nu a /ost deloc prevăzută înainte, mare valoare strategică : prm ţările Asi Dar chiar şi aia. in acest grup res- ciluit dm reprezentanţi ai Uniunii agra având ca scap sâ ruipă alianţa partidului In rezoluţie, C C condamnă acţiunile gu
nulţi comaniator» explică plecarea In gra- ei dc sud-esi „trec 1 miale de comunica frins de ţări. politica lărgirii războiului re şl ai partidului social-democrat socialist cu partidul comunist. Nenni a vernului oare. „nu asentimentul servil ai
>ă a lui Dulles in Europa prin necesita- ţie maritime şi aeriene cele mai directe în Asia a întîmpinat obiec'tiuru vehemente La 13 oipriie, fracţiunea social-demo declarat că o astlel de perspectivi este miniştrilor social-democraţj, a prezentat
ea de a se lua de urgenţă măsuri in vc- şi ceile mai bine dezvoltate... Aici se afli Ziarul ..Frane-TiTour' 1 scria următoare crată a. declarat câ nu consideră cu pu de neconceput pentru că „revendicările In parlament proiectul dc loge pentru ra
terea „micşoră ru divergenţelor” intre cele mai importante baze militare ae le la 7 aprilie: „Nici în parlament (par tinţă să participe la un guvern condus de moimve de care noi, socialiştii, putem tificarea tratatului cu privire la crearea
>17 A. şj aliaţii lor Comentatorii amin- riene ‘ lamentul Franţei). — NR), nici in gu Kekkanen Liderii socLal-demooraţi'lor de
:esc reacţia furtunoasă ou cana a fost Conducătorul diplomaţiei americane se vern, nici în rîndurile opiniei publice nu dreapta şi presa social-democrată şi-au ex condiţiona sprijinul acordat majorităţii sau comunităţii defensive europene”.
primit în Europa occidentală îndemnul înfurie la gîndul că S U A. nu au reu există o majoritate care să accepte inter primat nemulţumirea în legaturi cu fap guvernului, trebuie sâ corespundă intere In ultime parte a rezolQţiei se spune eă
ui Du 1 Ies Ja lărgirea războiului împo şit să atragă prin prav ocări Republica naţionalizarea conflictului deoarece aceas tul câ formarea guvernului a fost încre selor tuturor oamenilor muncii, deci şr „Partidul Socialist Italian, credincios isto
triva popoarelor Indochioel Comentato Pcţpulară Chindzâ în războiul din Jndo- ta ar agrava pericolul de război, fără a dinţată Lui Kekkanen şi nu unui social- celor ale comuniştilor" . rie sale. cheamă dm nou poporul sâ se
rii presei engleze şi franceze au ajuns chima: aceasta ar f< constituit pentru micşora pentru francezi tributul plâht în democrat Kekkonan a luat contact cu Ziarul „Avânţi” a publicat textul rezo unească împotriva politcii de război, pen
La convingerea că Dulie» a vizitat Loc- S V A un bun pretex pentru „internaţio singe şi bani" grupuri® parl'amentjre ale celorlal/te luţiei adoptate la plenari In rezoluţie ;e tru o politicii de coexistenţă a statelor şi
fro si Parisul pentru a exercita presiuni nalizarea războiului”, sau pentru . acţiuni Acum a devenit cunoscut că guvernul parUde burgheze $1 le-a propus să parti
asupra Angliei şi Franţei şi .pentru a le unite", după cum se exprimă Dulles francez a hotârit să nu semneze decla cipe la. guvern Unele ziare arată câ, spune că „Actele arbitrare ale poliţiei şi popoarelor din întreaga lume pentru o
sili să participe la lărgirea războiului din (Ambii termeni înseamnă unul şi acelaşi raţia cnmună propusa de S U A in prn- deoarece Seimul a intrat în vacanţă de administraţiei au fost "ridiciate ta rangul politică de slăbire a încordării in situaţia
Indochina In legătură ou aceasta agen lucru: extinderea războiului din Indo- blema războiului din Indochuna In legă paşti, Kekkanen nu va putea primi răs de metodă de guvernare” In rezoluţie se internaţională, pentru o politică de pace .
ţia Reuter a declarat la 10 aprilie cu iro chin-a trimiţind ocolo forţe armate străine) tură cu aceasta, corespondentul dm Pa punsurile înainte de săptârru'na viitoare.
nie că „călătoria lui Dulles este ceva în Dar dacă aceste fapte nu există în rea ris al ziarului „New York Times” a co Potrivit ultimelor ştiri el a acceptat aă
genul unui joc de hazard". litate. ole pot fi născocite ! Si, după ou-m municat următoarele la 8 aprilie : „Ca amine tratativele privind formarea gu- Divergente între S.U.A., Anglia şi Franţa
După cum se ştie. în ultimele două săp- s-a ruaj anunţat. Dulles a declarat că binetul francez a holărft stJ amine răs vermiLui pină &ăptămina viitoare.
subliniază
Presa
democrată
câ
social-
timlnî secretarul dc stat al S U.A. a Ia ,.pe lingă cartierul general al comandan punsul său Ia propunerea S U A.,.”, democraţli au refuzat sâ participe la gu în problemele Extremului Orient
cul o sene de declaraţii indemnînd să se tului armatei Vietmmului, Vo Nguen Nefavorabilă chiar din prima zi a fost vernul lui Kekkonon din motive de po
organizeze „acţiuni unite" ale S.U A ţi Zuap. există ", chipurile „un general chi şl reaotia po care declaraţia lui Dulles Comentariile presei occidentale despre tratativele lui Dulles la Londra şi Paris
ala aliaţilor lor împotriva popoarelor din nez comunist” Dar este evident ci Du- cu privire la „acţiunile unite” a produs-o litică externi. împreună cu partidul de
coaliţie de extremă dreaptă, Lesklnen şl
Vietnam. Khmer şi Patet Lao In această 11 ea nu e avut noroc: minciuna lui a şi la Londra Declaraţia făcută de Dulles NEW YORK (Ageipres) — După cum trm scrie că, „ineereiftd sâ obţină accep
fost demascată pe loc $i de cine credeţi ■ alţi soclal-democrati de dreapta, care a
ordine de idei nu putem si nu relevăm că ta 29 martie ou pnvire 1) intenţia S.U A relele din relatflnle presei, comunicatul tarea' planului imericano-englcz. Dulles
monopoLişlil din S U A r.perâ să găsească Nu cumva de comunişti ? Nu, chiar de oa de a organiza în Tndoehina împreuna cu Rufenî un eşsc la recentele alegeri pen cu privire la tratativele dintre Dulles şi se loveşte de o dificultate vădită : împo
menii Iul! tru Seim mcearcâ că formeze un guvern
In lărgirea războiului un mijloc împotriva aliaţii lor un măcel internaţional, denu Eden pe care unele ziare îl prezintă drept trivirea unor grupuri influente din sinul
A doua zi după declaraţia „senzaţiona care să schimbe politica externă a Fin
noii crize economice care se apropie de mit „aotiiuni unlle" a fost calificată la o expresie „a unităţii de scopuri” intre guvernului francez faţă dc o intervenţie
lă"’ a lui Dulles. agenţia Reuter a trans landei
Statale Unite Londra ca o posabdit®la de a atrage An SU.A. ji Anglia, dovedeşte în realitate internaţională in Indochina”
mis din Saigon: „Reprezentantul coman Democraţii populari din Finlanda cer
Este suficient să arătăm eă discursurile glia in operaţiunile militare din Indochi- că divergenţele dintre aceste ţări în pro Mc Cormick, comentatoarea «calmaşi
damentului suprem Lrancez a declarat constituirea unui guvern democrat de
conducătorilor politicii externe a S U A., na. coaliţie alcătuit din reprezentanţii celor blemele Extremului Orient n-au fost ziar. arată că la Londra şi Paris Dullas
inolusjv ale lui Dulles, care prevestesc astăzi câ izvoarele franceze din Indochi- Intr-un articol redacţional publicat în oîtuşl de puţin înlăturate Coresponden a constatat „o opoziţie puternică faţă de
na nu au informat Statele Unite câ un trei fracţiuni mari din Seim — Uniunea
extinderea războiului din Indochina au numărul său din 3 aprilie, „Daily Herald" tul din Londra al ziarului „New York Ti politica sa de amemnţâTi înainte de în
general comunist chinez ajută la condu democrată a poporului finlandez. Uniu
dus la o speculă feb nulă la bursa din scria : „Va trebui să conferim la Geneva mes". Middleton. relatează despre „diver ceperea tratativelor de la Geneva"
cerea operaţiunilor Viotminului (astfel nea agrară şl partidul soci al-democrat
New York Simţind mlroaul de singe. cu comuniştii tn problema Indochinei şi genţele considerabile” intre interpretarea ★
fabricanţii americani de arme au început denumeşte presa burgheză trupele arma Coreei Ce rest are ca tn momentul cind engleză şi cea americană a comunicatului PARIS (Agerprasj — Comentînd trata
să cumpere in grabă plumb, zinc, cositor tei democrate din Vietnam — NR) îm te pnegâtoşti pentru conferinţă sâ tm- Demisia lui Bevau din comun al lu( Dulles şi Eden. El scrie că tivele care au avut loc La 14 aprilie in
si alt© mlr/uni strategice. Raferindu-sc potriva francezilor”. proşti ameninţări ? Dulles speră poate sâ delegaţia S U A abia părăsise Anglia tre secretarul de stat al SU A, Dulles.
la creşterea preţului cositorului, consta Aşa dar, secretarul de stal al âUA a întărească poaitia precară a francezilor ,.guvernul de schimb“ pentru a pleca spte Paris, cind din Lon şi ministrul afacerilor externe al Fran-
tată la 6 apriLe „Daily MeUll Reporter” fost demascat de a fi răspîndit o dezin prin negocieri, dar comuniştii ştiu deja laburist dra au şi sosit ştiri cu privire la „diver ţei. Eidault. Maunce Ferro scrie în zia
formare duşmănoasă. Acest lucru nu l-n
scria la ^ aprilie: „După cum rc arată, destul de clar fără nici un fel de ulti genţele considerabile intre cei doi alisfi rul „Pans Pi?sse-rintrsnsigeant” câ intre
deranjat insă eituşi de puţin Profitînd
tomenle că ranboiul din indochina va matum cs înseamnă interesul american LONDRA (Agerpres). — Aneurm Be- In privinţa interpretării comunicatului” doctrinei# celor trei puteri occidentale
de faptul câ guvernele multor ţin se
atinge probabil şi alte ţări, inclusiv S U.A., in Indochina Nouă nu ne place diploma van. liderul aripei de stinge a partidului „Delegaţia SUA,, continuă corespondentul, in ceea ce priveşte Asia nu a existat Şl
află intr-n. «ntuaţie do dependentă faţă
au constituit baza pentru consolidarea si ţia ameninţărilor”. In aceeaşi zi ziarul consideră acordul drept un „pas concret nu există unitate. Ferro arată că Dulles a
de S.U A. Dulles îşi continuă eforturile laburi»rt a demisionat din aşa numitul
tuaţiei pe piaţa cositorului". londonez „Times” a declarat direct că înainte” în acţiunea de creare a unei a- fost nevoit să renunţe la planul său ini
in vederea extinderii războiului dm In- „guvern de schimb” laburist (Partidul la
Ziarul . Journal of Cpmmercc" a decla „nu se poate vorbi despre realizarea unei iianţe militare in Asia de sud-est” Mid ţial de a obţine asentimentul Angliei 5t
doehina El intenţionează să facă aceas burist care se află acum in opoziţie a
rat la 7 aprilie că „neliniştea stîmită de intervenţii maitare intr-un vlrtor apro dleton arată că această interpretare a- Franţei pentru o „deolanaţie” ostilă Chi
ta at'.ăgind forţolo arervate ale aliaţilor
situaţia încordată din Extremul Orient' piat” Instituit un „guvern de schimb". în ci mencană oficială" a comunicatului „este nei şi pentru aşa-tise „acţiuni comune” in
S U A. în operaţiunile militare împotriva
consititue unul dm factorii care explică Vorbind despre reacţia cercurilor ofi dru! căruia conducătorii partidului ocupă grou de împăcat” cu părerea Angliei, ex Indochina Ln locul acestora Dulles a pro
Republicii Democrate Vietnam, a Khme
recenta creştere a preţurilor cu ridicata ciale engleze la propunnrea lui Dulles in primată in Camera Comunelor de Eden pus un proiect de pact militar penlmi
rului şi Patet-Lao-ului alo căror popoare posturile pe care urmează sâ le deţină \n
la metale precum $i la alte cîteva măr legătură cu „acţiunile unite” în Tntlochi- care a arătat câ acordul realizat nu re Asia dc sud-est şi partea apuseană a Ocea
au ales o orl-nduire politică şi socială care eventualitatea venirii partidului lor la
furi Arătînd că această creştere a preţu na, corespondentul dtn Londra al ziaru prezintă „un angajament precis de a in-1 nului Pacific, după modelul tratatului
nu este pe placul monopolurilor ameri putere)
rilor este nefirească in condiţiile cind lui „New York Times a sublimat la 8 treprmde anumite acţiuni in anumite nord-atlantic. Participarea Ia un aseme
cane
economia americană Ln ansamblul ei 1 tre aprilie câ „în ncfualele condiţii guuernut Intr-un comunicat dat publicităţii, Be-
Este evidervt ca rezultatele ..internaţio condiţii”.- ■■ nea pact — scrie Fer.ro — pune Franţei
ce printr-o stare de declin, ziarul acrie: englez sc îndoieşte de folosul vreunor van arată că holfirirea sa este motivată
nalizării” războiului din Corcea — unde Potrivit interpretării engleze, scrie Mid o problemă greu de rezolvat. Ferro «•••*-
„Unele cercuri consideră câ stabilitatea acţiuni pripite in Indocltina şt în Asta de atît de pohtlca de spnjinrre a roinarmării
aii fosl Întreprinse de asemenea „acţiuni sideră că un tsemenea pact poate duce
preţurilor la materiile prime, neexplicată sud-est** In continuare, corespondentul dleton, SUA şi Anglia .trebuie sâ lă
unite” ale S U A şi ale aliaţilor lor im Germaniei, dusă de Comitetul executiv al
phn niciun alt factor, dovedeşte, după subliniază c5 în Anglia ,.se obiectează îm murească reacţia celorlalte state intere in mod „automat la aşa-zisa „internaţio
potriva unui popor Care a hotârit ferm partidului, cît şi de faptul că Attlee şi
cum se vede, posibilitatea ca situaţia dm potriva Măturării oricăror şanse de suc sate - înainte dc a hotărî ce măsuri tre nalizare a conflictului dm Indochina a-
sS-şu apere independenţa naţională — nu
Indcchlna sg se translorme înlr-un răz ces (ale conferinţei de la Geneva — NR ), partizanii lui n-au protestat împotriva
sînt suficient de convingătoare pentru buie întreprinse pe viitor” Referindu-se dică la intervenţia armată făţişă a S U A.
boi pe scară largă care sa duca la un domnul Dulles deşi el singur arată că în imponind in prealabil condiţii". atitudinii lui Eden in problema Indochi- la tratativele lui Dulles la Paris. Middle- in războiul din Indochina
nou ciclu de inflaţie Se snţine efi. este această aventură americană pierderile Porrlvit unor informaţii, pînâ şl in Fi- nei. „Sini profund indignat, a declarat
posibil ca actuala consolidare a preturi
s-an ridicat la „aproximativ 500 000 de lipine *- ţară pe care imperiAl'sti'i ame Bevsn de poziţia lamentabilă e grupului
lor sS prevestească un nou război" ricani s-au obişnuit £-0 considere ca un
soldaţi* ai Naţiunilor Unite, dintre care nostru parlamen/lar care n-a respins Ime
ln aceste condiţii, cercurile agresive peste 100 000 americani". domeniu al lor — se manifestă serioase Vizita lui Dulles la Paris
americane sînl înfuriate de fspiul câ în Nu putem sj nu fim de acord cu pă ezitări in ceea ce pnveş'.e problema parti diat hotărârea guvernului de a urma ini-
întreaga lume Şi în primul rind m Fran rerea Agenţiei vietnameze de informaţii cipării la războiul dm Indochina Minis ţiatwa americană. După părerea mea a- PARIS (Agorpres) — In cursul zilei dc această declaraţie a lui Lamei a fost de
ţa răsună tot mai des glasuri perseveren că prm discursul său . Dulles a dovedit trul afacerilor externe al FilipincJor. Gar- cest lucru periclitează dacă nu sabotează H aprilie s-au desfăşurat în capitab terminată de atitudinea opiniei publice
te in favoarea reglementării paşnice in incapacitatea sa de a deduce adevărul cia. a declarat la 10 aprilie că realiza chiar în întregime posibilitatea reglemen FYanţei convorbirile dintre J F. Dulles şt franceze care este toi mai ostilă continuă
fndochina Pentru a Împiedica o aseme din învăţămintele trecutului pentru a rea planului lui Dulles „poate sâ ducă la tării paşnice a conflictului din Indochina Goorges Biclault cu privire la situaţia din rii războiului din Trvdochina Acelaşi lu
nea soluţie. SU A au desfăşurat pregă prevedea viitorul ‘ Dar. chiar Dulles înţe un al treilea război mondial" si s-a pro in cadrul conferinţei do la Geneva" Indochma şi la aprooiata conferinţă de la cru rezultă şi dmtr-un comentar apărut ln
tiri diplomatice pentru a lua asupra lor lege câ nu este lucru uşor sa repeţi pur nunţat psntru „localizarea" conflictului Geneva „Le Monde” iub semnătura lui J J Ser-
conducerea războiului din Indochina. lâ- şl simplu „varianta coreeanăadică si din Indochina. Roferindu-se la aceste probleme agen van Shreiber care subliniază necesitatea
9ind Franţei doar dreptul de a trimite camuflezi sub steagul O N U. o nouă agre Lipsa de dorinţă a aliaţilor SUA. şi in Egiptul nu se alătură ţia France Presse subliniază că „cercu ca Franţa să-şi menţină deschisă calea
noi continente de soldaţi (rencen pe siune americană in Indochina. Starea de primul rind a celor eu-opem de a «e us rile pariziene continuă să tic de părere negocierilor directe cu guvernul’ lui
fronturile indochinere spirit a maselor populare dm multe ţâri ture in momentul de faţă imperialiştilor alianţei turco-pakistane2e că nu trebuie să se intrepruidă nici o -ac Ho St Min
In discursurile sale din 29 martie şi 5 •care au fost aliate ale SU A in agresiu americani in realisarea aşa-ziselor „ac ţiune iremediabilă” Discuţiile dintre ministrul de externe
CAIRO (Agerpres) — TASS transmite: Agenţia Reuter adaugă la aceasta ci francez, Bidault, şi secretarul departamen
Aprilie Dulie» a declarat eă intresga re nea din Coreea nu este de a$a natură ţiuni unite” m Indochina a făcut să 1ur- „este de aşteptat ca Bidault să nu-şi ia tului de atat. Dulles. s-au soldat cu un
giune a Asiei de sud-est are o „importan incit guvernanţii acestor ţâri să accepte bere cercurile agresive din S.U A In ca După cum anunţă ziarul egiptean „Al- comunicat comun, care repetă în liniile
tă vitali" pentru Statele Unite şi a lăsat .să trimită soldaţi de ai lor in Indochina drul discuţiilor care au avui loc in se Gumhuria", Carnal Nasser, vice-preşedinte nici un angajament pînâ cind propunerea sale esenţiale pe acela publicat marţi la
câ se înţeleagă limpede câ SU A doresc Ţările Asiei iau otiludine holârîtă împo natul S U A. în jurul problcmsi lărgirii si' Consiliului de Miniştri al Egiptului a (este vorba de planul american de „ac Londra ln comunicat se arată câ guver
sS împiedice sehimbare.a ordmei sociale triva cm39ieculul S U a. şi al altor colo războiului dm Indochina. te puteau auzi făcuf o declaraţie în care a condamnat ţiuni comune” — N R.) nu va fi fost exa nul francez s-a declarat de acord să exa
existente în oricare tară a Asiei de sud- mafioţi in războiul din Indochina De aceea multe declaraţii pline de indignare la a- alianţa turco-pakistanezâ După ce a sub minată (n amănunt de cabinetul liancez mineze posibilitatea creăm unei alianţe a-
es*. indiferent pc ce cale s-ar produce Dulles, nu a riscat să prezinte Organiza dresa acelora care au primit „ajutor şi despre care se crede că nu este unanim gresive a ţăritor interesate ln problemele
?ceas*.a schimbare, în cazi»! cînd noua or ţiei Naţiunilor Unite problema amestecu sprijin” din partea Stelelor Unite Şi care liniat că aceasta alianţă nu corespunde în alitudmca sa". sud-estului asiatic şi a regiunilor occiden
Iii telegrama agenţiei Reuter se preci
dine nu va Ii pe placul S U A lui ln războiul din Indochina — după cum a drolarat Knowland, lide intereselor popoarelor arabe, Nasser a zează ci „cercurile politice franceze con tale ale Pacificului, alianţă preeonizaiâ de
&
Este greu de spus ce predomină in a- El np a precizat in mod intenţionat pe rul republicanilor în senat — „ln prer.cn:. spus : „Participarea oricare: ţări arabe la sideră ei nu trebuie eă se întreprindă mei Dulles. Dm comunicat reiese de aseme
ceasta declaraţie a )u' Dulles : lâudâroasa cine vor sa folosească S.U.A pentru rea vor să râminâ la o parte” pactul dintre Pakistan şi Tuicia este de o „acţiune comună” ...înainte de confe nea că tn cursul întrevederilor avute la
siguranţă de line sau miopia de clasă lizarea planurilor lor agresive : trebuia Nu trebuie -desigur supraapreciată im natură să submineze unitatea popoarelor rinţa de la Geneva" In această ordine de Paris, Dulles a renunţat la mtenţia sa de
Dulles ar vrea si permanentizeze siste aflat care este reacţia intemal'onatâ la portanţa declaraţiilor făcute la Londra şi arabe şi va însemna tnhâmarea lor la ca idei Ln telegramă sc aminteşte dc decla * constitui accaslâ alianţă înainte de con
mul colonial existent bazat pe exploatarea noul pian de lărgire a războiului din Ex Paris în legătură cu Upsa de dorinţă de raţia făcută de premierul francez Liniol ferinţa de la Geneva şi dc a impune pu
Şi reprimarea nelnlrinată a milioane şi mi tremul Orient a Rprijmi planul lui Dulles de lărgire a rul de ră2boi al imperialismului anglo-a- în fala Adunării Naţionale Franceze, că blicarea unei declaraţii cu caracter ulti
lioane de oameni După cum se vede. el Reacţia Internaţională la propunerea războiului in momentul de ţaţă Rpzor- merican”. „Franţa doreşte să se ducă la Geneva „cu mativ şi provocator la adr#6a R P Chi
ar vrea să interzică popoarelor din ţă lui Dulles nu a fost deloc favorabilă pen vele cu privire la faptul câ guvernul fran După cum scrie ziarut „Ai-Ahram”. miioni-le libere” pentru a negocia in pri neze
rile coloniale si dependente să lupte pen tru el Această reacţie a arătat că în mo cez , a.hotârit sd omîne răspunsul sâu la Salatl Salem, ministrul orientării naţionale vinţa terminăm războiului indochincz” Dulles a părăsit miercuri seara ca,pitaia
tru llhertatea şi independenta lor naţio mentul de faţă nici nu poate fi vorba de propunerea S U A.”. şi că guvernul englez al Egiptului, a declarat la rîndul sâu zia Din cele relatate în telegramă reiese câ Franţei inapoindu-se la ^Washington.
nali Dar . aceasta nu depinde de Dulles a prerenia Organizaţiei Naţiunilor Unite se îndoieşte dacă trebuie întreprinse „ac
Popoarele asuprite au luptat şi vor 1‘JP'a problema amestecului în războiul din In- ţiuni pripite” „tn aeM/alele condiţii”, te riştilor că Egiptul nu va intra in alianţa
pentru o asemenea orinduire social-po- dcchina Din ecourile presei gtrăine, la obligă să te gîndeşli La posibilitatea unei turco-pakistanezâ, deoarece participarea pe: s c u r t
litică care să corespundă intereselor lor deolaraţia lui Dulles a reieşit că multe manevre tactice dm pirtea acestor gu iui la această alianţă „nu corespunde in
vitale Nici un fel de ameninţări ale im dintre statele care sub presiunea SU.A verne Tn ciuda tuturor acestora un fapt tereselor Egiptului” • Guvernul R P Chineze l-a numit pe Ză fortăreaţa franceza Dien Bien Fu şl-au
perialiştilor nu xint in star®, să oprească şi-au trimis la timpul lor soldaţii la rimlne insă stabilit: protestele populare de Cian Ven-tian în funcţia de locţiitor al intensificat atacurile asupra sectorului
această lupţi dreaptă de eliberare naţio moarte în Coreea nu sin.1 de acord cu pretutindeni impotnva planurilor ameri ministrului afacerilor externe al R P nord-vest al dispozitivului francez de
nală politioa externă a S.U A în problema Tn- cane de extindere a războiului din Asia Sărbătorirea eliberării Chineze Cian Ven-tian va rămine mai de apărare Unităţile Armatei Populare au
Ca adevărat reprezentant al monopolu dochlnei. au dus la un eşec al pobhci; agre pante ambasador extraordinar şi plenipo stacat aorodromul francez, prici-nuindu-i
rilor americane. Dulles aduce asemenea Atunci S.U.A. au hotirft să .se spri sive a S.U A Austriei de către tenţiar al Republicii Populare Chineze în distrugeri Importante.
argumente invpotnva schimbâru regimu jine pe un grup mal re£tpui9 aJ aliaţilor („Prauda”) Armata Sovietică URS.S • SU A îşi intensifică intervenţia In
războiul din Tndoehina Comandamentul
• Doamna Vijaia Lak^ni Pandit, pre
V1ENA (Agcnprcs) TASS transmite : aviaţiei americane din Extremul orient a
Conflict In sinul guvernului francez ln problema „comunităţii defensive europene 41 S-au împlinit nouă am dc la eliberarea şedinţa Adunării Generale a O N U. luind anunţat la 14 apntfe că o escadrilă de
cuvintul La Bombay în faţa membrelor
de către Armata Sovietică a Vienei şi a avioane do tip „C 119 — Flying Boxcar"
PARIS (Aeerpres) - Agenţiile de presă a dezbaterilor fntr-o deriaral'e data pu putat'lor socialişti, Pterre Lapie, unul din Intregn Austrii de suh jugul hitlerist, In unor organizaţii femeninc, a adresat fe va fi folosită pentru transportul de ar
occidentale relatează că in urma semnă blicităţii. cei doi miniştri radicali subli liderii partidului', a arătat că „convenţia ciuda holâriru cercurilor guvernante au- meilor din Întreaga lume un apel cerin- mament american din Pilipine In Tndo-
rii „convenţiei cu privire la relaţiile din niază câ „nu poate fi vorba de necesita britanică a intensificat şi mai mult opozi striace de a nu sc sărbători ziua eliberă du-Je sâ se oipunâ cu tnalâ hotârirea folc- chină.
tre Marea Britanic şi comunitatea defen tea fixării unor dezbateri, întrucît nici- ţia opiniei publice faţă de tratatul „arma rii, oplma publică democrată marchează &'rii armei atomice • După' date oficiale de la Bonn La
sivă euroceonă”. în smuil guvernului fran una din condiţiile preliminare cerute de tei europene” pe larg această dată memorabilă ln a- • La 12 aprilie autorităţile franceze îfirşitul lunii martie a. c„ in Germania
cez s-a accentuat conflictul in problema deputaţ’ nu a fast îndeplinită”. Declaraţiile lui Lapie confirmă de alt reste zile au avut loc in întreaga Austrie din posesiunea Pond'Chcry au intrepr.ni occidentală (fără Berlinul occidentali au
„comunităţii defensive europene” Po de alta parte aşa numitele garanţii” fel impresia generală a ma j ori lăţii cercu numeroase mitinguri şi adunări in cins un atac pe teritoriul indian împotriva sa fost înregistraţi' 1 427 000 de şomeri, »aţâ
Agenţiile de presă relatează câ în timp britanice au înăsprit' şi mai mu.lt contra rilor politice franceza După cum rela tea zilei eliberării la care au participat lului Pallai Chavadi, unde se găsesc nu de 1.393 000 eîţi au fost înregistraţi la
ce manevra miniştrilor M R P.. care au dicţiile existente tn 9Înul partidelor po tează agenţia Reuter „convenţia” înche numeroase persoane Au fost depuse coroa meroşi refugiaţi indieni din Pondichcry sfi-rşitu! lunii martie anul trecut
încercat să grăbească fi*area dezbaterilor litice burgheze în problema „armatei eu iată intre Anglia şi statele participante ne de (lori la mormin^eli ostaşilor sovie Opt persoane au fost rănite in cursul cioc După cum au fost nevoite sâ recunoă -
In problema roUJicării tratatului . arma ropene” Acest lucru s-a manifestat cu tici. nirii care a avut loc între poliţia fran scă ptnâ şi cercurile guvernamentale de
la ..comunitatea defensivă europeană” e
tei europene”, a eşuat in med lamentabil, o deosebită tărie tn partidul sociabil In seara zilei de 13 aprilie, in cinstea ceză şi cea indiană la Bonn. în afara şomerilor înregistraţi,
avut un efect cu totul ccntrar celui scon
o serie de mln^irl radicali, în frunte cu (SFIO) al cărui secretar, Guy Molîat. relei de a 9-a aniversări a eliberării ca • Dup! cum anunţă ‘agenţia France in Genmama occidentală există cel puţin
Edgar Eavirc şi Marlmaud-Doplat. S-au cşle unul din promolorii planurilor dc tat, punînd in minoriţate frac'Lunile po pitalei Austriei, la Viena au avut loc o Press#, in cursul zilei de 14 aprilie şi a (ncă o.proximatîv un milion de şomeri ne-
pronunţat la rîudul lor. ca şi mmiştrii rel-narmare a Germanie' occidentale Fx- litice favorabile reînarmiru Germaniei manifestaţie a tineretului şi un mare mi nopţii de 14 spre 15 aprilie, unităţile Ar inresistraţi ; in Berlinul occidental <int
gaulli.şti. împotriva fixării „premature” orimînd Insă sentimentele majontăth de- occidentale ting al oamenilor muncu matei Populare Vietnameze care asedio- 330 000 de şomeri
Redacţia ziarului Str. S Martie Nr 9. Telefon 188-18* Administraţia Str 6 Martie Nr 22 Telef 478 Taxa plătită in numerar conf aprobării Direcţiunii Generale PTT Nr 136 320 d'n 6 Nov. — Tiparul tntrepr. Poligrafică de Stat DEVA