Page 25 - 1954-04
P. 25

PROLETAR! DIN TOATE ŢĂRILE UNIŢI-VAt
                              mui SiEilsiisli                                                   —  Din ach'vilalea U R C A D Alba I N  A C E S T  N U M Ă R :  —  Marele conducător şi învăţător '


                                                                                                                               regulă  agrotehnică  de  care  depinde
                                                                                                                               soarta reeci/tei.
                                                                                                                                                (pag 2)
                                                                                                                     (pag. 2)
                                                                                                 —  Putem $: trebuie să mărim produc­  —  Viaţa  de  Partid  —  Activul  fără  de   —   V. I Lenin   (pag 3)
                                                                                                                                                           Chemările  Comitetului  Central  a-l
                        "ORCAN AL rnMITFTUI III gFfiiOHAL-P M R.HUHlDOARfi SI AL SFATULUI POPULAR SE610NAL  ţia medie la hectar în acest an.  pad-id  la  sale  —  mijloc  de  întărire   Partidului   Comunist   al   Uniunii
                                                                                                                      (pag- 2)  a legăturilor pirlidului cu mas&tc.  Sovietice pentru 1 Mai 1954
                                                                                                 —  Insâmînlatul la epoca optimă —                (pag 3)                     (pag 4).
               Anul VI. No. 33 (369)       Duminică 25 aprilie 1954            4 pagini 20 bani
                        Pentru continua dezvoltare                     In cinstea zilei de 1 Mai                                Y. 1. L E N I N :  OPERE - voi. 25

                     a economiei naţionale a R. P. R.                                                                                              P r e f a ţ ă
                                                                                  Zile de înaltă produciwitate                Volumul  al  douAzeoi  şl  onoilea  cu­  trofa  care  se  apropia  este  revoluţia  pro­
              Tn  aceste  zile  cind  puţin  ne  mai  des­  creşte  faţă  do  1953  cu  45.5  la  sută,  iar                 prinde  oparele  scrise  de  V.  I  Lemn  in   letară
             parte  de  măreaţa  sărbătoare  a  alei  de  i   sumele  perV.ru  asigurările  sociale  de  stat   Apropierea  zilei  de  „I  Mai",  face  ca  mi­  Butea  Teodor.  Buzdugan  Mihai,  Juia  Ioan.   perioada  iurvie-septembrie  1917,  perioada   Din  volum  face  parte  celebra  lucrare
             Mal.  cind  oamenii  mu/iou  de  pe  întreg  cu­  cu 26,2 3a sută.  nerii  şi  tehnicienii  minai  Aninoasa  să  se   PeLric  Dumiliu,  Bălul  Pelru,  Stiopej  Va-   pregătirii   Marii   Revoluţii   Socialiste   dtn   „Statul  şl  revoluţia".  In  caro  Leiun  a  dez­
             prinsul  patriei  noastre  avintaţl  in  iureşul   Numărul  salariaţilor  prevăzuţi  sâ-Şl  pe­  avinte  cu  tot  mai  multă  hotărî  re  in  lupta   site  şi  alpi,  au  reuşit  să  trimită  la  lumina   Octombrie  voltat  teoria  marxistă  despre  stal  şi  a
             Intrecern  socialiste  lupta  pentru  a  ridica   treacă  concediul  la  casele  de  odihni  şî   pentru  mai  mult  cărbune   zilei  cu  273  tone  cărbune  mal  mult  decît   Volumul   încape   cu   cuvlntirUe   rostite   apărat-o  împotriva  denaturării  şl  vulga­
             producţia  In  toate  sectoarele  pe  treptele   sanatoriile  ba!neo-climaterice  este  de  oca   Exemplu  grăitor  in  aceste  zile  de  marc   au  avut  plam/icat  Printre  brigăzile  frun­  de  V  ţ  Lanln  la  prunul  Congres  general   rizării el de către oportunişti
             cela  mai  inaKe.  deschizînd  in  acest  fel   375   000   iar   cel   al   copiilor   de   oca.   avîrrt,  li  dau  minerii  sectorului  IV.  care.   taşe  se  numără  şl  bngada  condusă  de   al  Sovietelor  de  deputaţi  al  muncitorilor   Volumul   cuprinde   şapte   articole   care
             largi  orizonturi  dezvoltării  in  anii  viitori  a   125  000  Volumul  LnvesUţiUor  destinate   zilnic  înregistrează  însemnate  depăşiri  de   fruntaşul   în   întrecerea   socialistă   Bala   şl  soldaţilor  dm  Rusia  In  aceate  cuvântări,   ou  au  lest  cuprinse  înainte  in  Opcrela
             economiei  patria  noastre.  Marea  Aduna­  protecţiei  muncii  oreşte  cu  129  la  sută   normă  In  cursul  lumi  aprLhe.  organizând   Both  care  în  cedc  trei  schimburi  conduse   precum  şi  în  articolele  „Oameni  care  s-au   Iul  V  I  Lemn  Tn  articolele  „O  a&ianţă
             re  Naţională  a  Republicii  Populare  R/>-   faţă de realizările anului 1963  5  zile  de  producţie  mărită,  neobosiţii  mi­  de  Barz  Gheorghe  şi  Grueţ  Ioan  a  dat   încurcat  şi  s-au  intimidat",  „O  poziţie  con­  In   vederea   opririi   revoluţiei”,   politica
             mine  a  votat  Legea  pentru  aprobarea  Bu­  Destinaţia  sumelor  prevăzute  In  buget   nori  au  dat  patinei  sule  de  tone  dc  căr­  164  tone  cărbune  peste  sarcinile  de  plan   tradictorie".   „Optsprezece   iunie",   „Revo­  externă   a   revoluţiei   ruse".   „Partide   de
             getului de Stat pe anul 1954  constituie  dovada  vie  a  politicii  de  pice   bune peste pJan  Aite  numeroase  brigăzi  ca  cele  oondusc   luţia.  ofensiva  şl  partidul  nostru",  „Unde   guvemâmint  şt  răspunzătoare",  Lemn  a-
              Bugetul  d®  Stat  pe  cel  de  ai  patrulei   dusă  de  guvernul  ş«  partidul  nostru,  po­  Metodele  înaintate  de  lucru  ale  staha-   de  Curan  Augusriin.  Saucă  Nicolae,  Rusu   au  dus  socjakişt  ii-revoluţionar!  şf  menşe-   ratâ  că  Guvernul  provizcnu  este  o  alianţă
             an  al  cinomoltilul.  vine  sâ  Ilustreze  bo­  litică  care  are  drept  ţel  înflorirea  pa­  novlştilor  sovietici  Voroşin,  Antonim  Jan-   Sunion,   Nistor   Petru.   MoJdovan   Vasde,   vicil  revoluţia  ?“,  „O  schimbano  în  rela-   a  capitaliştilor  cu  menşevicil  şl  sodalişUi-
             gatele  roade  culese  de  oamenii  muncii  con­  triei  şi  creşterea  neîncetată  a  buncistârî   darova,  Coblear  şt  altele,  aplicate  pe  arară   Roşicru  Mie  şi  alţii,  dau  zilnic  peste  plan   ţJUe  dintre  alase",  Lenin  demască  pobtilca   revoluţlonarl  In  vederea  hchidirai  revo­
             duşi  de  partid  pe  drumul  construirii  vie­  a  oamemlor  muncii.  Acest  luoru  nu  este  cu   tot  mal  largă,  buna  organizare  a  locului   50 tone cărbune  contzairevoluponară  a  Guvernului  pnovizo-   luţiei.  că  vina  pentru  politica  contrarevo­
             ţii  noi.  a  intânrdl  eonUnuo  a  potenţialu­  putinţă  tn  ţârde  capitaliste  unde  buge­  de  muncă  şi  întrebuinţarea  cu  maximum   Elanul  şi  avântul  pa  tn  otic  cu  care  mun­  nu  şi  conciliatorismul  menşevicilor  şj  so­  luţionară  externi  şi  internă  şi  pentru  ca­
             lui  economic  a  ţării  noastre  şi  ridtc&ni   tul  este  o  armă  in  mâinile  claselor  ex­  de  randament  a  utilajelor,  fac  ca  muierii   cesc  mroenl  sectorului  IV  al  mmel  Ani­  cialiştilor   -   revoluţionari,   fundamentează   tastrofa  oare  ameninţa  ţara  cade  asupra
             nivelului  de  trai  material  şi  cultura)  al   ploatatoare.  care  se  folosesc  de  al  pentru   sectorului  IV  a  minei  Anutoasa  si  înlim-   noasa  a  făcut  ca  tn  oinstei  zalei  de  I  Mat   programul  bolşevic  de  luptă  pentru  re­  partudelr/r  corckliatoare  care  guvernează
             tuturor  color  ce  muncesc  In  cifrele  bu­  a  trec®  povara  uriaşă  a  cheltuielilor  de   pino  ziua  de  I  Mai  cu  frumoase  depă­  sâ.aibe   deja   extrase   peste   prevedente   zolvarea   problemelor   fundamentale   ale   In  arlâcoiul  „Cum  se  justifică  Rodreanka".
             getului  este  oglindită  din  plin  preocuparea   război  pe  umerii  maselor  m  un  olt  oare  In   şiri a planului fixat  planului 2436 tone cărbune  revoluţiei  Ş*  arată  că  numai  Puterea  So­  Lemn  I]  demască  pe  Rodzeanko,  fostul
             partidului  ei  guvernului  pentru  asigura­  anul  bugetar  1952-1953,  ţările  oare  lac   Numai Intr-o singură ri, minerii acestui   LUCICA LICIU   vietelor  poate  să  scoată  ţara  din  război   preşedinte  al  Dumei  a  IV-a  do  «lat,  arâ-
             rea  unui  complex  de  condiţii  In  vederea   parlc  din  Pactul  Atlanticului  de  noird  au   sector, ajutaţi îndeaproape de tehnicienii  corespondenta voluntară  şi  rum5.  sa  obţină  pacea  şi  să  dea  pământ   ttnd  că  l-a  acoperit  pe  provocatorul  Ma-
             traducerii  in  viaţă  a  programului  de  mă­  avut   de   suportat   cheltuieli   militare   cs               ţăra/iăor                   Imovski  In  articolele.  „O  «nouă  afacere
             suri  elaborat  de  plenara  C  C.  al  P  M  3   s-au  urcat  la  suma  do  75  miliarde  dolari                fntr-o  sene  de  arUccile  :  „Situaţia  poh-   Dreyfus   „Mulţumiri   prinţului   G   E.
             din august 1953             Aceasta  in  timp  ce  in  aceste  t5n  crsşte   Răspunzînd Chemăm de î Mai         tică",  ,,Cu  privire  la  lozinci",  „Despre  ilu­  Lvov'\  Lemn  demască  moiodale  provoca­
              Ca  urmare  a  Justei  politici  a  partidu­  vortigmes  numărul  şomerilor,  In  timp  ce                                                 toare  folosite  de  guvernul  Kerenski  tn
             lui.   ajutorului   multrUtara).   acordat   ţăm   învăţăminte)  lipsit  de  subvenţii  se  găseşte   Răspunzînd  Chemării  de  l  Mai.  a  parti­  punzînd  astfel   cu cinste chemării  parti­  ziile  cxmstiVuVionaliste",  ,  învăţămmteJa  re­  lupta  împotriva  bolşevicilor  Tn  articolul
                                                                                                                             voluţiei",  Lemn  trasează  o  nouă  tactică
             noastre  de  Uniunea  Sovietică,  poporul  mun­  într-o  stare  jalnică,  in  timp  ce  milioane   dului  nostru  drag.  muncitorii  mineri  din   dului do I Mai  „Toată   puterea   tn   mjirule   Sovietelor
             citor  porneşte  La  executarea  bugetului  nou   de  oameni  locuiesc  in  case  insalubre  sau   sectorul  111  al  minei  Pelnla.  au  organizat   In sectorul   de tinerel, la   suitor,  Partidului  bolşevic  In  legătură  cu  situa­  Lenei   fundamentează   lozinca   Partidului
                                                                                                                             ţia  paUtică  din  ţară.  cara  s-a  schimbat
             votat,  av.lnd  la  bază  însemnate  rezvilate   pier  măcinaţi  de  boli  noputindu-şt  aco­  în   zjuo   de   16   aprilie   un   schunb   stratul   VIII.   luorează bngada   frun­  brusc după evenimentele din 3-5 iulie.  tolşevic  cu  privire  la  trecerea  întregii  pu­
             dobindwte  In  decursul  anilor  precedenţi   peri  tratamentul  medical  O  .altft  prldi   de   oncîre   —   zi   de   producţie,   mă­  taşului   In întrecerea   socialistă   Mi-  teri de stat In miirnie Sovietelor.
             rezultate  oare  ccnstitule  o  grăitoare  do­  elocventă  de  politică  antipopulară  a  cer­  riţi  Cu  acest  prilej.  în  seotor.  s-au  evi­  hai  Ştafan.  cara  aplicini  ra  succes  me­  In  luor-arca  „Catastrofa  care  ne  ame­  Toate  operele  cuprinse  in  acest  volum,
             vadă   a   superiorităţii   economiei   noastre   curilor   conducătoare   dm  statele   capita­  denţiat  in  muncă  mineru  fruntaşi  In  în­  toda  graficului  curiic,  a  reuşit  ca  de  pe   ninţă  şi  cum  să  luptăm  Impotnva  ei".   datând  dm  perioada  de  după  evenimentele
             »  regimului  nostru  democrat-popular  Nu­  liste  o  constituie  proiectul  de  buget  al   trecerea  socialistă  Szabo  Carol  Radar  lo-   acum  să  lucreze  In  contul  ulMmeior  lunt   Lemn   exjpune   platforma   economică   a   dm  iub®  1917.  au  fost  soriso  da  Lomn  in
             mai  in  anul  1963  au  intrat  in  (Vncţiun?   S  U  A  pe  anul  1954-1955,  care  prevede  a-   eif,  Marian  Ioan  9.  Marian  Vasrle.  Tm-   ale  anului  1056  Mihai  Şlefan.  împreitiă   Partiăului  bolşevic  şi  trage  concîuaa  că   ilegalitate,  cind  a   trebuit  să  se  ascundă
             un  însemnat  număr  de  noi  uzine  yi  fabri­  Icoarra  a  44  860  mtJioan;  dolari  pentru   tea   Ioan  şi  alţii,  iar  dintre   tehnicieni   cu  minerii  lui.  s-au  angajat  să  indepli-   unicul mijloc ds a salva ţara de catas­  de prigoana Guvernului provizoriu
             ci  s-a  produs  mai  multă  energie  eîeetr-eâ   cheltuielile   militare   în   timp   ce   alo­  Sinka   Variile.   Furdui   Romulus.   Szarvaş   naiscă  planul  d?  prciuctie  pe  1956  in
             ântârindu-se  in  acelaş  timp  In  mod  sim­  cările   pentru   agricultură   In   raport   cu   Vxrior.  Marian  fcsii.  Ilie  Ioan.  Gîlcă  Ioan.   Cinstea zilei de I MaJ  Opere ale Iui V. I. Lenin apărute în Editura
             ţitor  baza  tehnică  materială  a  agricul­  cele  de  anul  trecut,  sint  mai  mici  cu  16,5   Ccdrear.u Gheorghe şi Silmgher Ale*.  Tot  in  sectorul  de  tineret,  lucrează  şi
             turii  în  scopul  sporim  producţiei  vegetale   la  sută.  cele  pentru  asigurări  sociale  şl   Sprijinind   munca   brogâziter   miniere,   minerii  dm  brigada  condusă  de  Kibedy   pentru literatura politica
             şi   animale   pentru   a   satisface   cerinţele   măsuri  sandare  sini  reduse  eu  22,6  la   elevii  şcolii  S  F  U.  minere.  Şi-au  adus  şi   Adalbert.  care  de  asemenea  muncesc  In
             crcscinde  ale  oamenilor  muncii   sută,  iar  cele  pentru  construcţii  de  lo­  ei   contribuţia   m   zaua   schimbului   do   contat  anului  1956  In  aceste  zile,  Kibedy   operei®  lui  V  r  Lerun  ca  şi  operele   zlsa  problemă  a  pieţelor".  „Conţinutul  cco-
              Succesele  dobînddc  de  masele  munci­  cuinţe ou 30 la sută  onoare  Numoroşi  elevi  au  participat  in   Adelbert  împreună  cu  ortacii  din  brigadl,   ctdeririţj   dasioi   ei   mamsm-leninismului   ncmic  al  narodnicismului  şi  cntica  lui  int
             toare  din  fabrici  şi  de  pe  ogoare  in  spo   Prevederile  bugetului  de  stat  al  R  P  R   această  zi  ta  muncă  voluntară  in  secta­  zi-au depăşit norma eu 131 la sută  slnt  ciule  5!  studiate  cu  deosebii  interes   cartea  d-lui  SLruv®’’  loglindirea  marxis­
             pirea   producţiei   industriale   şi   vegetate   pe  anul  1954  mobilizează  pe  oamenii  mun­  rul III dlnj 249 tone cărouna  însemnate  rezultata  in  cinstea  zilei  de   d?  oameni  1  muncii  din  cele  mu  diferite   mului  in  lrteratura  burgheză).  ..Către  să­
             au  fâout  ca  anul  trecut  pnn  comerţul  so­  cii  La  luptă  şi  mai  încordată  pentru  înde­  împreună  cu  ţinem  elevi,  mineru  sec­  I  Mai  au  obţinut  şi  minern  dm  brigada   domenii  ale  construcţiei  seriaJiste  din  ţara   răcimea  satelor",  „Articole  din  1923"  3-
             cialist  să  se  vlndâ  populaţiei  de  3.3  ori   plinirea  măreţelor  sarcuii  ce  izvorăsc  dm   torului  III  au  dat  în  ziua  schimbului  de   fruntaşului  In  producţie  Suna  Toma  In-   nesstri  Pină  acum  în  Editura  pentru  lite­  pârute  In  cita  30  000  exemplare  Lleoare  şi
             mai  multe  mărfuri  decît  tn  1049  şi  în  a-   plenara  lărgită  a  CC  al  PMR  d!n  au­  oncare  981  tone  cărbune  faţă  de  62R  tone   l"ebnintiGd  cu  pricepere  metoda  'graficu­  ratură  potirici  operele  lui  V  I  Lemn  au   „Despre  rolul  şi  sa  re  uni  ta  sindicatelor  in
             celas  timp  alocările  pentru  nevoite  social   gust  1953  pnn  punerea  In  valoare  a  ma­  cit aveau planificat  lui  ciclic,  ei  şi-au  depăşit  norma  cu  116   âpBrut   Intr-un   tiraj   to*a)   de   peste   condiţiile  noii  politici  economice"  tipărită
             culturale  ale  oamenilor  muncii  in  I9S3   rilor  resurse  aJe  economie*  noastre,  prin   ANGAJAMENTE Şl REALIZĂRI   la sută  4 200 000 exemplare  in 20 000 exemplare
             fiind  de  2  ort  mai  mari  faţă  de  1949  Mij­  îmbunătăţirea  aotivităţil  In  toate  sectoa­  Şi In alte sectoare ale minei PetnLa, mi­  MORARU MARIA   In  ultimul  timp  Editura  pentru  litera­  De  asemeni,  au  fost  publicate  nex  edi­
             loacele   băneşti   repartizate   economiei   in   rele   socialiste.   înlăturind   deiioienţele   in   nerii au obtinut frumoase reahzărt. râ*-  corespondentă vot unt a rS  tură  politică  a  publicat  O  serie  de  lu­  ţii  ale  unor  opere  care  au  mzi  fost  tipă­
             bugetul!  pe  1954  vor  duce  la  dezvoltarea   aceât sens. manifestele pină tn prezent.                       crări  ale  lui  V  I  Lenin.  care  apar  pen­  rit®  tn  arm  trecuţi,  printre  care  ediţii  Ul-a
             ei  pe  şi  mai  departe,  la  o  Simţitoare  creş­  Dat  6Und  faptul  că  principala  sursă  a                tru  prima  oară  In  limba  rominâ.  Prtntre   a  lucrării  „Două  tacMcl  ale  sarial-demo-
             tere  a  producţiei  In  acest  an  va  spori   veniturilor  bugetare  o  constituie  aourmi-   Angajamentele demn fapte  acestea  se  numără  „Opere"  —  volumul   rraţiei   in   revoluţia   demcrratică"   —   in
             producţia   la   ţesături   de   bumbac   cu   lirde   socialiste,   organizaţiilor   eco.-iomce   tone  combustibil  convenţional  pe  loc  emo­  25.  editat  intr-un  pnm  tiraj  de  35  CO0   20  000  exemplare  şi  „Tezele  din  A/pril/ie"
             19  000  000  m  p  faţă  de  1933  Va  ţesături  dc   intnoprîndertlor  dc  lot  felul  le  revine  sar­  Stringmdu-şi  tot   mu  puternic  rându­  exemplare lucrările „Cu privire la aşa-  — ediţia ll-a — tn 30 000 exemplare, ş.
             mătase  ţi  mixte  cu  I  687  00*  m  p..  la  în­  cina  de  a  depune  toate  eforturile  pentru   rile  tn  jurul  nartid’elui.  maasle  de  oameni   tiv-a 230 236
                                                                     oi  muncii  călăuzite  de  o  înaltă  conştiinţă
             că)  ţân-wnlc  ou  36Î  000  perechi  In  acela»   îndeplinirea  planului  dc  producţie,  de  a   patriotici,   intenoificind   întrecerea   socia­  Nici  brigada  utemisrtâ  n-a  rămas  mu
             timp  inticprindenle  din  tndustna  alimen­  respecta  $1  efectua  întocmai  livrările  eâ-   prejos  in  lujKa  dusă  pentru  cit  mai  multe   Finalele campionatului republican de juniori
             tară  vor  produce  tn  anul  tn  curs  cu  50.5   tre  comerţul  socialist,  în  acest  fel  asigu-   listă.  dau  viaţă  angajamentelor  luate  in   eecnomu  UtemLşflil  Pârâu  Viorel  ş»  Ml-
             le  sută  mal  mult  rahăr.  C‘j  33  la  sută  mai   rindu-se  virarea  la  buget  in  termenele   cinstea măreţei sărbători de „t Mai"  heţ  Simion.  conducând  locomotiva  230  306.   la tenis de masa
             multe preparate do carne şl a]lele  stabilite a cotelor-părţl de beneficiu  Avînd  la  bsza  muri  cu  lor  montatele   au  realizat  o  economie  de  12,7  tone  com-   Ieri  In  aate  clubului  cer/-/al  CCFS   din   Maghiară)—Nepureanu   (Cratovai l—l
              Aceste  succese  nbî.inulc  in  dezvoltarea            motode   sovietice,   orgemzjndu-şi   şi   mai   bustnbj convenţional
                                          Un  accent  deosebit  trebuie  pus  pe  creş­  buie  munca  pe  baza  acestora,  munci  tom   Deva  cei  32  juniorii  şi  cela  22  juraoarv  re­  Nasarbeghtan   (Bucureşti)—Segal   (0ocă
             economiei  naţionale,  au  atras  după  une
                                         terea  producţiei  şl  productivităţii  muncii,   Şi  tehnicienii  Deonjlui  CFR  Simena,  au   prezentând  reguumle  pat/ie*  noastre,  s-au   2—0  :  Steinhouer  (Hunedoara)—Andron
             o  apreciabilă  creştere  a  cursului  monedei
                                         îmbunătăţirea   calităţii   producţiei   şi   re­  reuşit  să  realizez?  sută  la  sulă  planul  la   întibiil   în   finalele   tamponatului   repu­  tploefti)  2—0  ;  Ciobanu  (Craiova)—tseou.
             noastre,  luul  devenind  o  monedă  forte,  cu                                      In  Intimpânarea  silei  de  „I  Mal"  mun­
                                         ducerea   preţului   de   cost.   singura   cale   reparaţiile  cu  ridicarea  de  pe  ossi  a  loco­  blican la tenis de mesă.  (Piteşti)   2—0;   Demeter   (Cluj)—   Dane
             o   circulaţie   sănătoasă   Bugetul   pe   1953   justă  a  creşterii  nivelului  de  trai  al  ce­  cesc  cu  mult  elan  şi  mur.  el  torn  Atelie­  Tn   ouvintul   de   deschidere   tovarăşul   (Reg  Autonomă  Machioră)  2—I  ;  Petrif
             s-a  încheiat  cu  o  depăşire  a  veniturilor   lor  ce  muncesc  In  acest  scop  ss  Impune   motivelor.  lucrările  huid  de  ceva  mai  bună   rului  C  F  R  Simeria.  angajamentele  luate   Ervăşescu  Octavian  vrceepreşedWils  al  sf-a-   I   eanu   (Hunedoara)—Inkaralrki   (TtmifO
             faţă  dc  cheltuieli  de  3130.4  nrwttoane  lei   ca  toate  sectoarele  economice  să  intensi­  calitate   In   mod   deosebit.   în   această   in  cinstea  însemnatei  zile  din  viaţa  mun­  tuOut  popular  regional,  a  arătat  importanţa   ro)  2—1;  Pavlov  (Oradeai—Pavaru  (Co
             m  rapori  cu  realizările  pe  1953  ele  crea-   fice  la  maximum  lupta  pentru  mobiliza­  munci   s-au   evidenţiat   comumştu   Ostap   citorilor.  fund  tn  bună  mlsixrâ  duse  la   tenisului  ds  masă  ca  lartar  educativ  şl  a   staniol  2—0
             cind cu 13.1 la suta        rea  rezervelor  mieme  De  asemenea  lua­  Teodosie.  Sîrbu  Gheorghe  şi  Garai  Vi-   ■ndeplUure  cerut  sportivilor  să  urrnsie  Irumoasa  pil­  P E T E :
              Veniturile  înscrise  in  bugetul  dm  acest           Uam                          Crupa  condusă  de  fruntaşul  In  întrece­
                                         rea  de  cele  mai  eficace  măsuri  pentru  a   însemnate  realizări  au  fost  obţinute  fa   dă   0  maestnei  emerite  a  sportului  din   Seilert   (Reg   S/alinj—Niculesru   (Cit
             an  sî-nt  de  40  838  0  mUioane  leî  Jar  cheJ-                                 rea  socialistă  Pertraru  Vasile,  a  terminat
                                         creia  Condiţii  optime  de  muncit  muncito­  acest  depou  şi  de  personalul  rulant  An­  RPR   Angelica   Rozeanu   oare   ne-a   re­  0—2;  Mate  (Oradea)—Sloian  (Bucure  5
             tuieMe  de  39  338  0  milioane,  fapt  care  ne                                   reparaţia  capitală  a  strungului  Nr  28  113,
                                         rilor  in  vederea  ioderUr.irii  planului  de   trenaţi  in  majoritatea  lor  tn  mişcarea  cin-   prezentat  cu  dnsts  peste  hotare  Vorbi­  2—0;   Bucur   (Constanţi—Pauel   (Hun
             indică  o  creştere  faţă  de  1933  atit  la  ve­                                  iar  grupa  electricienilor,  a  terminat  repa­
                                         prcducţie la toţi indicii   clsulislâ  mecanicii  depoului  au  obţinut  o          torul  a  deolarat  apoi  concursurile  deschise,   doara)  2—0  ;  Marlnescu  (Ploieşti)—Cozn
             nituri   oii   şl   la   cheltuieli   Caracteristic   Imprimarea  unui  sever  regim  de  eecna-   raţia  accidentala  a  unul  grup  de  sudură   urlnd noi succese tinerilor sportivi  (Galam   0—21   Stainer   (Timişoara)—Ant
             pentru  bugetul  ţârn.1  noastre  este  faptul  că   mii  in  fiecare  întreprindere  sau  Institu­  mai  bună  întreţinere  şi  exploatare  a  lo­  alee încă  Iată rez/jltattds înregistrate ieri;  ule  (Sacou)  2—0;  Cintenoiu  (Baia  Mare)
             principala  sursă  de  venituri  bugetare  o   ţie,  va  veni  cu  o  contribuţia  însemnată   comotivelor.  precum  şi  o  reducere  a  con­  In  îndeplinirea  angajamentelor  luate  in   B Ă I E Ţ I :  Gouor*   (Arad)   2—0;   Cioconeli   (Buc
             constituie  acumulările  socialiste  ale  între­  la  realizarea  bugetului  pe  exerciţiul  in   sumului specific de 20-25 la sută  cinstea  silei  de  I  Mal,  rezultete  de  seamă   Vorerman   fSuceaua)—Coiaci   fAredi   r.’.fîi)—Dânâl'.  (Bîrtad)  2—0;  Tira  (Buc
                                                                      Muncind pe locomotiva 230 197, mecani­
             prinderilor   $1   organizaţiilor   economice   curs,  pontru  aceasta  trebuind  a  creşte  ne­  co Călugăr Toofil şi Oioaneă Laurenţiu. au   a  obţinut  şl  grupa  tovarăşului  Koler  Ma­  2—I ;    Rotea   (Hunedoara)—/hifoar   reştt)—  Niculescu  (Cluj)  2—0;  Ciocani
             socialiste,  impo-sriele  directe  repto2entind   contenit  spiritul  gospodăresc  şi  a  se  in­  economisit 38,5 tone comoust'ibi'l conven­  tei oare a te»mrnat cazanul stabil Nr 16  2—1  :  lenei  fBaia  Marel—Nea/joc  Bîriod)   (Bucureşti)—Pop (Cluj) 2—1
             doar  7.1  la  sută  din  totalul  veniturilor
                                         troduce  In  oricare  urot9te  mare  sau  m*el.   ţional. iar mecanicul Hondea Auguitin de   Diaconu   î.   Alexandrin*   2—0:  Rujor  (Brăila)—Mo  re  (Soia  Mare)   Con cursuri le continuă şi ®zi urmind
              Bugetul  pe  1054  urmărind  a  îndeplini
                                         o puternică disciplină financiară  coral cu Insigna „Merit C F R -ist" şi ute-   şi   Ctgmăionu   Gatcnia   2—0  ;  Tlnac  (Repiunea  Staltnl—Goldem-   cdati cu încheierea zilei că Le desemne
             saremde  dm  planul  de  stat  care  in  con­
                                          Sfaturile  populare,  a  căror  bugNe  lo­  mistul Todor lacob, au economisit 34.)  corespondente voluntare  berg fGatafi) 1 — 2 : taina (Reg Autonomă  campionii RPR jumon ta tenis de ma:
             formitate   cu   hotăririle   plenarei   CC   al   cale  La  cheltuieli  au  fost  sporite  simţitor,
             P  M  R.  din  august  1053.  are  ca  obiectiv  ri­  vor  trebui  să  cruţe  pnn  toate  mijloacele
             dicarea  la  un  nivel  mal  înalt  al  agricul­  a  acoperi  parte  din  cheltuieli  pe  seama   Aşezată  de  o  parte  Şi  de  alta  a  rîului   gorpodărie   mijlocie   Volonci   Nicolae
             turii   si   dezvoltarea   industriei   producă­  veritunlor   locale,   folosind   ou   pricepere   Ampoi,  comun*  Bătrâbanţ  raJonul  Alba,   leargâ  Io  una  dm  camerele  sfatului  pop
             toare  de  bunuri  de  larg  consum,  prevede   imensele  posibilităţi  ce  le  stau  la  dispo­  cuprinde  In  hotarul  său  im  teren  deose­  Uniţi In lupta pentru recolte îmbelşugate  Iar  comunal,  unde  agăţat  intr-un  cui
             muloacale   financiare   necesare   acestui
                                         ziţie                       bit  de  farul  ce  se  pretează  celor  mal  vâ­                                   lima  un  stagialeţ  reţu  De  fapt,  de  mi
             scop  Cu  66.7  ta  sută  vor  creşte  inven­           nata  culturi  An  de  an,  locuitorii  acestei                                     îi  fusese  lui  glndui  la  el.  dar  nu  ştiu  cu
                                           Pentru   realizarea   volumului   Important                                        Şi  in  timp  ce  deputatul  Ea::m  Ştefan
             ţiile  în  industria  producătoare  de  bunun           aşeuăn,  pricepuţi  tn  special  în  ate  gră­  Susţinută  51  încurajată  de  organizaţia   se  făcuse  ci  încă  nu  apucase  si  aăb®  mi
                                         de  construcţii  din  anul  1954,  se  uapun?  a                                    străbate   uliţa   Morilor,   deputatul   Fara
             de  consum  faţă  de  1953.  Iar  pentru  ridi­         dinăritului,   canalizând   apele   Ampouiliu.   de  bază  PMR  şl  sfatul  popular  comu­  tumt.rea  de  a-l  avea  In  citeva  dlmine
                                         se  lichida  tn  întregime  lipsurile  ce  s-au         nei.  întrecerea  patr-oheâ  dasfăşurată  In­  Gfigor  e  şi  eJ  preren!  in  mijlocul  ţărani­
             carea   agriculturii   se   prevede   suma   de         pe  pământurile  lor  au  obţinut  bogata  re­                                      l-au  luat-o  a)-ii  înainte  Avei  şl  stegul
             3543  8  milioane  lei,  adică  ou  60  la  sută   făcut  cunoscute  pe  şantiere,  la  acest  hj-   colta  dc  legume  şi  zarravaturi.  care  diri­  tre  ţăranii  munoitori  a  făcut  ca  la  data   lor  din  Satul  Nou.  deputatul  Tot  D'nJ3   tul  acer.-i  rostul  lui  şl  nu  se  lăsa  luat  d
             mai  mult  decît  tn  1953  Investlţlde  tn  a-   cru  ajungindu-se  prin  buna  gospodărire  a   jata  spre  oraşe  şi  centre  muncitoreşti  au   de  13  aprilie,  comuna  Bărăbanţ  sâ  aibă   prin  J«viitl  numit  Intre  lazuri  iar  depu­  cit  de  cal  care  dimineaţa  se  îndrepta  pi
             gricultură  şt  silvicultură  cresc  cu  75,5  la   materialelor  de  construcţii  şi  întrebuinţa­  îndeplinit  planul  tnsămlnţârilor  din  etapa   tata  Ourta  Ev  a  îşi  duce  munca  patnoucă   mul  spre  ogor  Şi  dorinţi  tiranului  Voi
                                         rea  cu  maximum  de  randament  a  utila-   contribuit  in  bună  măsură  la  aprovizio­  T-a  in  proporţie  de  103  la  sută   pe Ulaţa Crucii
             sută faţă de anul trecui    juhji existent              narea  oamenilor  muncii  cu  asemenea  pro­                                        nci  era  jus'-ifvCîtS.  căci  ca-l  care  !ua  sta
               Datorită  sumelor  alocate  industriei  grele         duse  In  acest  an  bătrăbănţenii  având  pre­  DEPUTAŢII   TN   SPRIJINUL   MUNCII   Deputata  Cn&an  CrisUna  iji  de'fâţcirâ   cu)  tonta  drept  fruntaşul  zite«  resperin
             in  scopul  dervoltăru  ei  continue  şl  tn   Grija  pentru  ridicarea  conştiinţei  mase­  gătit  lotul  din  t«mp,  luptă  pexibru  o  şt  mai   DE PE OGOARE  munca  in  rândurile  femeilor  din  comună   In  dimxieate  răcoroasă  de  april  ie.
                                         lor  de  muncitori  din  toarte  întreprinderile,
             irrma   măsurător   tualc   pentru   creşterea          mare  abundenţă  de  produse  agricole   Zorit  abia  apucau  să  mijească,  cind  un   In  cuvinte  simple  dar  convingătoare  »-
                                         S  M  T.-urJ,  gospodării  awicole  de  stat.  co­                                                              rlndul  ci  tn  acea  zi  el  va  li  fruntaş
             producţiei  de  maşini  si  utilaje  agricole                                       bărbat  inoît  de  statură,  după  ce-şi  închise   cea  stă  tovarăşă  împâriâţar’e  consârtence-   tovarleuj  Vplonci  Nicoiae  puse  mai  mul
             S  M-T  -urile  si  gospodăriile  agricole  de   merţul  de  stat  şi  oooperatist.  însuşirea  de   avIntul   Întrecerii   cu  grijă  uşa  ogrăzii  sale  şi  după  ce-şi  roti   lor  ai  multa  Jucrun  a/Lz/te  din  cirţdc  pe   grabă   în  pis.   îr.rlomnîndu-şl  în  ace)
             stat  vor  primi  1625  tractoare  K  D  35   către  fiecare  om  al  muncii  a  răspunde»i   Lfrmind  exemplul  munotorrlor  din  fa­  un  timp  ochit  pe  cer  pentru  a-şl  da  seama   care  le  citeşte  Si  nu  ştie  de  mult  c®»ie   »lmp  sl  viţele  Comuna  se  trezea  la  via
              1150   cultivatoare.   1400   seeerătcri-tegâ-   ce  o  poarta  la  locul  său  de  muncă  luptînd   brici  şi  uzine,  care  avântaţi  in  intrecorea   de  starea  timpului,  o  porni  hotărât  de-a-   Abia  are  un  an  sau  doi  de  cind  a  absol­  iar  de  prin  curţi  răzbăteiu  vocile  rum
             tori,  1350  batoze.  3460  pluguri  de  trac­  împotriva  oricărei  abateri  de  la  prevede­  ©Ddialistă  luptă  cu  perseverenţă  pentru  a   lungid  uliţei.  Nu  era  greu  de  recunoscut   vi#  cursurile  de  alfabetizare  In  campania   ivllor.  O  cumpănă  de  (intână  scirţăi.  1
             tor,  1310  semănători  de  cereale  şi  oi­  rile  planului  pnnînd  accent  pe  conrtjnua   da  patriei  o  prcducţie  sporită,  muncitorii   Deputatul  Bercea  Ştefan  de  oind  au  în­  agrk-otS  din  primăvara  acestui  an.  tova-   flăcău  îşi  scotei  apă  pe,-.tru  bouleni,  c»
             ţele  In  acelaş  hmp  se  acordă  un  3pri|in   creştere   a   producţiei   şi   productivităţii   ogoarelor  din  comuna  Bărăbanţ  au  por­  ceput  lucrările  In  ctmp.  pleacă  cam  la   râţa  Crişan  Crixtcna  munceşte  cu  drag.   tovarăşul  Vcrtonci  ajunse  în  dreptul  sl
             de  seamă  şi  gospodăriilor  agnccta  colec   muncii,  îmbunătăţiri  caVjtAţu  acesteia  şi   nit  şt  ei  la  întrecere  Ţăranii  muncitori   aceiaşi  oră  de  acasă  şi  intră  în  fiecare   tămu/md  pe  fiecare  femeie  dm  sat  de   tulul  Urcă  cete  cltsva  trepte  cu  desti
             tive  $1  ţăranilor  cu  gospodării  individu­  obţinerea  de  economii  la  mijloace  băneşti,   din  această  comună  ţin  cu  lot  dinadinsul   ogradă   de   pc   uliţa   McCilcxr   «tind   necesitatea   obţinerii  de   recolte  cit  mai   emo|ie  privi  prin  străveziul  geamului
              ale  In  vederea  înzestrării  C  A  C  cu  ani­  materii  prune  micşorate  fiind  în  acalaş   co   Intensificând   întrecerea   patriotică   in   do  vorbă  cu  ţăranii  ce  abia  treziţi,  fie   bogate  pentru  creşterea  continuă  a  mve-   timbi   mulţumit   Staguleţul   roşu   e
                                         timp  chtltuicJde  administrative,  vor  face   cadrul  comunei,  sâ  răspundă  cu  cinste  ţă­  eă-şi  hrănesc  «lele  sau  fac  vre-o  altă   tu!ui de trai al celor ce muncesc
             male  de  rasă.  utilaj  agricol  necesar,  ele                                                                                             la   locul   lui.   Intră,   il   desprinse   d
              in  buget  este  cuprinsă  suma  de  100  nuli   posibilă  realizarea  bugetului  din  acest  an.   ranilor  din  comuna  Vjnţul  de  Jos  ia£i   teaabă   gospodărească  pînâ  să  plece  la   Munca   deputaţilor   comunei   Bârâbant
             oane  Ici.  iar  pentru  ţârann  muncitori  ser­  vor  conduce  la  o  grabnică  creştere  a  m-   de  care  s-au  angajat  a  termina  te  timp   câmp   Deputatul   Bercea   Ştefan,   tovară­  este  plină  de  roade  Planul  in/ăminţirilar   cui  şt  plecă  la  cîmp  fluierând  uşor  Sl
              vind aceluia? scop 80 COC QCO le*   volului  de  trai  al  tuturor  oamenilor  mun­  şi  in  cela  mai  bune  oondiţium  campania   şele.  arată  fiecărui  ţăran  necesitatea  dc   dm  etapa  l-a  a  fost  îndeplinit  şi  depăşit   guleţu)  de  fruntaş  aj  zilei  care  în  alte  c
               Consecvent  pcrtiticu  aale.  partidul  şi  gu­  cii din patria noastră  agricolă  din  acest  an   a  semăna  la  timp,  de  a  ţine  seama  de   iar  în  ce  priveşte  legumele  şi  zarzavatu­  mineţi  a  constituit  mlndria  ţăranuJor  D<
              vernul  ţării  noastre  acordă  o  grijă  Şi  o   Păşind  pe  drumul  luminos  pe  care  parti­  Printre  coi  ce  se  află  în  întrecere  pa­  regulile  agrotehnice  la  toate  lucrările  ce   rile.  pină  acum  cîlva  timp  tn  urmă  erau   boc  tot  ii.  Fara  Ştefan.  Crişan  August
              atenţie  deosebită  rond  i  ţi  unilor  de  muncă   dul  conduce  patria  noastră  spre  măreţul   triotică  pe  bază  de  contract  este  şi  to­  sc  execută  pe  ogoare  Şi  faptul  că  ţăranii   deja  semănate  5.06  ha  ceapă  arpagic.  2.03   $1  alţii,  a  fost  un  preţios  indemn  in  muu
              şi  viaţă  ale  maselor  muncitoare,  ţapi  re­  lei  —  construirea  socialismului  —  oame­  varăşul  Rcman  Balint.  ce-ş»  are  gospo­  Mun'.eanu   Ştefan   sau   Munteanu   Ioan   h»  morcovi.  3.24  ha  pătrunjel,  2  ha  ca­
              liefat  In  sumele  alocate  pentru  necesi­  nii  muncni  sini  chemaţi  ca  in  Sfera  lor  dc   dăria  pe  uhţa  zisă  Pesta  Vale  El  a  che­  iau  atitudine  nesănătoasă  faţă  de  unele  se-   straveţi,  1.65  ha  fasole.  3.55  ha  mazăre,   penriu   tovarăşul   Volonci.   Scara,   ln>p
              tăţile  soci  al-culturale.  Tn  bugetul  De  a-   votivitale,  in  uzină  sau  mină  pe  şantier   mat  la  întrecere  pe  Puican  Andrei  din   nsâri  ale  tovarăşului  deputat  Rercea  Şte­  iar 10 ha cu alte legume şt zarzavaturi.  mdu-sc  de  li  cimp  trecu  şi  aşeză  steg
              nul  acesta  pentru  asemenea  acţiuni  s-a   sau  pe  ogor.  să  participe  cu  toată  vigoarea   Uliţa  Ma/e  Şi  la  fel  ca  co<  doi.  au  por­  fan.  nu  l-au  descurajat  El  a  muncii  şl   FRUNTAŞII ZILEI  jeţul  do  unde  LI  luase  aducînd  la  cunc
              prevăzut  9uma  de  8245,3  milioane  lei.  re-   ia  lupte  pentru  o  viaţă  din  ce  tn  ce  mai   nit  La  muncă  şi  (irann  Volonci  Nicolae   mai  departe  cu  străduinţă  pentru  ca  chiir   Unţa  tovarăşilor  din  sfatul  popular  fr
              prezentînd  15,9  du»  totalul  cheltuielilor   îmbelşugată  pentru  întregul  nr-rlru  po­  şi  Daiboc  Icsil  In  urmi  anali2ei  întrece   ;i  cei  ce  se  mai  manifestă  în  felul  celor   Intreuna  din  sen,  in  timp  ce-ji  -pregă­  moaşele  aite  rezultate  obţinute  in  acea
              Alocările  pentru  ccro^rei  sănătăţii  şi  de­  por,  la  lupl'i  pentru  întărirea  şi  înflori­  ni.  clşiigâtori  au  fost  declaraţi  din  cei   doi,  sâ  ajungă  a  se  convinge  de  adevărul   tea  uneliste  trebuincioase  pentru  mimea   S POPEŞC
              servirea medicală s oamenilor muncm  rea patriei       patru Puican Andrei şi Daiboc losif.  spuselor sale     din ziua următoare, gîndui ţăranului cu
   20   21   22   23   24   25   26   27   28   29   30