Page 25 - 1954-04
P. 25
PROLETAR! DIN TOATE ŢĂRILE UNIŢI-VAt
mui SiEilsiisli — Din ach'vilalea U R C A D Alba I N A C E S T N U M Ă R : — Marele conducător şi învăţător '
regulă agrotehnică de care depinde
soarta reeci/tei.
(pag 2)
(pag. 2)
— Putem $: trebuie să mărim produc — Viaţa de Partid — Activul fără de — V. I Lenin (pag 3)
Chemările Comitetului Central a-l
"ORCAN AL rnMITFTUI III gFfiiOHAL-P M R.HUHlDOARfi SI AL SFATULUI POPULAR SE610NAL ţia medie la hectar în acest an. pad-id la sale — mijloc de întărire Partidului Comunist al Uniunii
(pag- 2) a legăturilor pirlidului cu mas&tc. Sovietice pentru 1 Mai 1954
— Insâmînlatul la epoca optimă — (pag 3) (pag 4).
Anul VI. No. 33 (369) Duminică 25 aprilie 1954 4 pagini 20 bani
Pentru continua dezvoltare In cinstea zilei de 1 Mai Y. 1. L E N I N : OPERE - voi. 25
a economiei naţionale a R. P. R. P r e f a ţ ă
Zile de înaltă produciwitate Volumul al douAzeoi şl onoilea cu trofa care se apropia este revoluţia pro
Tn aceste zile cind puţin ne mai des creşte faţă do 1953 cu 45.5 la sută, iar prinde oparele scrise de V. I Lemn in letară
parte de măreaţa sărbătoare a alei de i sumele perV.ru asigurările sociale de stat Apropierea zilei de „I Mai", face ca mi Butea Teodor. Buzdugan Mihai, Juia Ioan. perioada iurvie-septembrie 1917, perioada Din volum face parte celebra lucrare
Mal. cind oamenii mu/iou de pe întreg cu cu 26,2 3a sută. nerii şi tehnicienii minai Aninoasa să se PeLric Dumiliu, Bălul Pelru, Stiopej Va- pregătirii Marii Revoluţii Socialiste dtn „Statul şl revoluţia". In caro Leiun a dez
prinsul patriei noastre avintaţl in iureşul Numărul salariaţilor prevăzuţi sâ-Şl pe avinte cu tot mai multă hotărî re in lupta site şi alpi, au reuşit să trimită la lumina Octombrie voltat teoria marxistă despre stal şi a
Intrecern socialiste lupta pentru a ridica treacă concediul la casele de odihni şî pentru mai mult cărbune zilei cu 273 tone cărbune mal mult decît Volumul încape cu cuvlntirUe rostite apărat-o împotriva denaturării şl vulga
producţia In toate sectoarele pe treptele sanatoriile ba!neo-climaterice este de oca Exemplu grăitor in aceste zile de marc au avut plam/icat Printre brigăzile frun de V ţ Lanln la prunul Congres general rizării el de către oportunişti
cela mai inaKe. deschizînd in acest fel 375 000 iar cel al copiilor de oca. avîrrt, li dau minerii sectorului IV. care. taşe se numără şl bngada condusă de al Sovietelor de deputaţi al muncitorilor Volumul cuprinde şapte articole care
largi orizonturi dezvoltării in anii viitori a 125 000 Volumul LnvesUţiUor destinate zilnic înregistrează însemnate depăşiri de fruntaşul în întrecerea socialistă Bala şl soldaţilor dm Rusia In aceate cuvântări, ou au lest cuprinse înainte in Opcrela
economiei patria noastre. Marea Aduna protecţiei muncii oreşte cu 129 la sută normă In cursul lumi aprLhe. organizând Both care în cedc trei schimburi conduse precum şi în articolele „Oameni care s-au Iul V I Lemn Tn articolele „O a&ianţă
re Naţională a Republicii Populare R/>- faţă de realizările anului 1963 5 zile de producţie mărită, neobosiţii mi de Barz Gheorghe şi Grueţ Ioan a dat încurcat şi s-au intimidat", „O poziţie con In vederea opririi revoluţiei”, politica
mine a votat Legea pentru aprobarea Bu Destinaţia sumelor prevăzute In buget nori au dat patinei sule de tone dc căr 164 tone cărbune peste sarcinile de plan tradictorie". „Optsprezece iunie", „Revo externă a revoluţiei ruse". „Partide de
getului de Stat pe anul 1954 constituie dovada vie a politicii de pice bune peste pJan Aite numeroase brigăzi ca cele oondusc luţia. ofensiva şl partidul nostru", „Unde guvemâmint şt răspunzătoare", Lemn a-
Bugetul d® Stat pe cel de ai patrulei dusă de guvernul ş« partidul nostru, po Metodele înaintate de lucru ale staha- de Curan Augusriin. Saucă Nicolae, Rusu au dus socjakişt ii-revoluţionar! şf menşe- ratâ că Guvernul provizcnu este o alianţă
an al cinomoltilul. vine sâ Ilustreze bo litică care are drept ţel înflorirea pa novlştilor sovietici Voroşin, Antonim Jan- Sunion, Nistor Petru. MoJdovan Vasde, vicil revoluţia ?“, „O schimbano în rela- a capitaliştilor cu menşevicil şl sodalişUi-
gatele roade culese de oamenii muncii con triei şi creşterea neîncetată a buncistârî darova, Coblear şt altele, aplicate pe arară Roşicru Mie şi alţii, dau zilnic peste plan ţJUe dintre alase", Lenin demască pobtilca revoluţlonarl In vederea hchidirai revo
duşi de partid pe drumul construirii vie a oamemlor muncii. Acest luoru nu este cu tot mal largă, buna organizare a locului 50 tone cărbune contzairevoluponară a Guvernului pnovizo- luţiei. că vina pentru politica contrarevo
ţii noi. a intânrdl eonUnuo a potenţialu putinţă tn ţârde capitaliste unde buge de muncă şi întrebuinţarea cu maximum Elanul şi avântul pa tn otic cu care mun nu şi conciliatorismul menşevicilor şj so luţionară externi şi internă şi pentru ca
lui economic a ţării noastre şi ridtc&ni tul este o armă in mâinile claselor ex de randament a utilajelor, fac ca muierii cesc mroenl sectorului IV al mmel Ani cialiştilor - revoluţionari, fundamentează tastrofa oare ameninţa ţara cade asupra
nivelului de trai material şi cultura) al ploatatoare. care se folosesc de al pentru sectorului IV a minei Anutoasa si înlim- noasa a făcut ca tn oinstei zalei de I Mat programul bolşevic de luptă pentru re partudelr/r corckliatoare care guvernează
tuturor color ce muncesc In cifrele bu a trec® povara uriaşă a cheltuielilor de pino ziua de I Mai cu frumoase depă sâ.aibe deja extrase peste prevedente zolvarea problemelor fundamentale ale In arlâcoiul „Cum se justifică Rodreanka".
getului este oglindită din plin preocuparea război pe umerii maselor m un olt oare In şiri a planului fixat planului 2436 tone cărbune revoluţiei Ş* arată că numai Puterea So Lemn I] demască pe Rodzeanko, fostul
partidului ei guvernului pentru asigura anul bugetar 1952-1953, ţările oare lac Numai Intr-o singură ri, minerii acestui LUCICA LICIU vietelor poate să scoată ţara din război preşedinte al Dumei a IV-a do «lat, arâ-
rea unui complex de condiţii In vederea parlc din Pactul Atlanticului de noird au sector, ajutaţi îndeaproape de tehnicienii corespondenta voluntară şi rum5. sa obţină pacea şi să dea pământ ttnd că l-a acoperit pe provocatorul Ma-
traducerii in viaţă a programului de mă avut de suportat cheltuieli militare cs ţăra/iăor Imovski In articolele. „O «nouă afacere
suri elaborat de plenara C C. al P M 3 s-au urcat la suma do 75 miliarde dolari fntr-o sene de arUccile : „Situaţia poh- Dreyfus „Mulţumiri prinţului G E.
din august 1953 Aceasta in timp ce in aceste t5n crsşte Răspunzînd Chemăm de î Mai tică", ,,Cu privire la lozinci", „Despre ilu Lvov'\ Lemn demască moiodale provoca
Ca urmare a Justei politici a partidu vortigmes numărul şomerilor, In timp ce toare folosite de guvernul Kerenski tn
lui. ajutorului multrUtara). acordat ţăm învăţăminte) lipsit de subvenţii se găseşte Răspunzînd Chemării de l Mai. a parti punzînd astfel cu cinste chemării parti ziile cxmstiVuVionaliste", , învăţămmteJa re lupta împotriva bolşevicilor Tn articolul
voluţiei", Lemn trasează o nouă tactică
noastre de Uniunea Sovietică, poporul mun într-o stare jalnică, in timp ce milioane dului nostru drag. muncitorii mineri din dului do I Mai „Toată puterea tn mjirule Sovietelor
citor porneşte La executarea bugetului nou de oameni locuiesc in case insalubre sau sectorul 111 al minei Pelnla. au organizat In sectorul de tinerel, la suitor, Partidului bolşevic In legătură cu situa Lenei fundamentează lozinca Partidului
ţia paUtică din ţară. cara s-a schimbat
votat, av.lnd la bază însemnate rezvilate pier măcinaţi de boli noputindu-şt aco în zjuo de 16 aprilie un schunb stratul VIII. luorează bngada frun brusc după evenimentele din 3-5 iulie. tolşevic cu privire la trecerea întregii pu
dobindwte In decursul anilor precedenţi peri tratamentul medical O .altft prldi de oncîre — zi de producţie, mă taşului In întrecerea socialistă Mi- teri de stat In miirnie Sovietelor.
rezultate oare ccnstitule o grăitoare do elocventă de politică antipopulară a cer riţi Cu acest prilej. în seotor. s-au evi hai Ştafan. cara aplicini ra succes me In luor-arca „Catastrofa care ne ame Toate operele cuprinse in acest volum,
vadă a superiorităţii economiei noastre curilor conducătoare dm statele capita denţiat in muncă mineru fruntaşi In în toda graficului curiic, a reuşit ca de pe ninţă şi cum să luptăm Impotnva ei". datând dm perioada de după evenimentele
» regimului nostru democrat-popular Nu liste o constituie proiectul de buget al trecerea socialistă Szabo Carol Radar lo- acum să lucreze In contul ulMmeior lunt Lemn exjpune platforma economică a dm iub® 1917. au fost soriso da Lomn in
mai in anul 1963 au intrat in (Vncţiun? S U A pe anul 1954-1955, care prevede a- eif, Marian Ioan 9. Marian Vasrle. Tm- ale anului 1056 Mihai Şlefan. împreitiă Partiăului bolşevic şi trage concîuaa că ilegalitate, cind a trebuit să se ascundă
un însemnat număr de noi uzine yi fabri Icoarra a 44 860 mtJioan; dolari pentru tea Ioan şi alţii, iar dintre tehnicieni cu minerii lui. s-au angajat să indepli- unicul mijloc ds a salva ţara de catas de prigoana Guvernului provizoriu
ci s-a produs mai multă energie eîeetr-eâ cheltuielile militare în timp ce alo Sinka Variile. Furdui Romulus. Szarvaş naiscă planul d? prciuctie pe 1956 in
ântârindu-se in acelaş timp In mod sim cările pentru agricultură In raport cu Vxrior. Marian fcsii. Ilie Ioan. Gîlcă Ioan. Cinstea zilei de I MaJ Opere ale Iui V. I. Lenin apărute în Editura
ţitor baza tehnică materială a agricul cele de anul trecut, sint mai mici cu 16,5 Ccdrear.u Gheorghe şi Silmgher Ale*. Tot in sectorul de tineret, lucrează şi
turii în scopul sporim producţiei vegetale la sută. cele pentru asigurări sociale şl Sprijinind munca brogâziter miniere, minerii dm brigada condusă de Kibedy pentru literatura politica
şi animale pentru a satisface cerinţele măsuri sandare sini reduse eu 22,6 la elevii şcolii S F U. minere. Şi-au adus şi Adalbert. care de asemenea muncesc In
crcscinde ale oamenilor muncii sută, iar cele pentru construcţii de lo ei contribuţia m zaua schimbului do contat anului 1956 In aceste zile, Kibedy operei® lui V r Lerun ca şi operele zlsa problemă a pieţelor". „Conţinutul cco-
Succesele dobînddc de masele munci cuinţe ou 30 la sută onoare Numoroşi elevi au participat in Adelbert împreună cu ortacii din brigadl, ctdeririţj dasioi ei mamsm-leninismului ncmic al narodnicismului şi cntica lui int
toare din fabrici şi de pe ogoare in spo Prevederile bugetului de stat al R P R această zi ta muncă voluntară in secta zi-au depăşit norma eu 131 la sută slnt ciule 5! studiate cu deosebii interes cartea d-lui SLruv®’’ loglindirea marxis
pirea producţiei industriale şi vegetate pe anul 1954 mobilizează pe oamenii mun rul III dlnj 249 tone cărouna însemnate rezultata in cinstea zilei de d? oameni 1 muncii din cele mu diferite mului in lrteratura burgheză). ..Către să
au fâout ca anul trecut pnn comerţul so cii La luptă şi mai încordată pentru înde împreună cu ţinem elevi, mineru sec I Mai au obţinut şi minern dm brigada domenii ale construcţiei seriaJiste din ţara răcimea satelor", „Articole din 1923" 3-
cialist să se vlndâ populaţiei de 3.3 ori plinirea măreţelor sarcuii ce izvorăsc dm torului III au dat în ziua schimbului de fruntaşului In producţie Suna Toma In- nesstri Pină acum în Editura pentru lite pârute In cita 30 000 exemplare Lleoare şi
mai multe mărfuri decît tn 1049 şi în a- plenara lărgită a CC al PMR d!n au oncare 981 tone cărbune faţă de 62R tone l"ebnintiGd cu pricepere metoda 'graficu ratură potirici operele lui V I Lemn au „Despre rolul şi sa re uni ta sindicatelor in
celas timp alocările pentru nevoite social gust 1953 pnn punerea In valoare a ma cit aveau planificat lui ciclic, ei şi-au depăşit norma cu 116 âpBrut Intr-un tiraj to*a) de peste condiţiile noii politici economice" tipărită
culturale ale oamenilor muncii in I9S3 rilor resurse aJe economie* noastre, prin ANGAJAMENTE Şl REALIZĂRI la sută 4 200 000 exemplare in 20 000 exemplare
fiind de 2 ort mai mari faţă de 1949 Mij îmbunătăţirea aotivităţil In toate sectoa Şi In alte sectoare ale minei PetnLa, mi MORARU MARIA In ultimul timp Editura pentru litera De asemeni, au fost publicate nex edi
loacele băneşti repartizate economiei in rele socialiste. înlăturind deiioienţele in nerii au obtinut frumoase reahzărt. râ*- corespondentă vot unt a rS tură politică a publicat O serie de lu ţii ale unor opere care au mzi fost tipă
bugetul! pe 1954 vor duce la dezvoltarea aceât sens. manifestele pină tn prezent. crări ale lui V I Lenin. care apar pen rit® tn arm trecuţi, printre care ediţii Ul-a
ei pe şi mai departe, la o Simţitoare creş Dat 6Und faptul că principala sursă a tru prima oară In limba rominâ. Prtntre a lucrării „Două tacMcl ale sarial-demo-
tere a producţiei In acest an va spori veniturilor bugetare o constituie aourmi- Angajamentele demn fapte acestea se numără „Opere" — volumul rraţiei in revoluţia demcrratică" — in
producţia la ţesături de bumbac cu lirde socialiste, organizaţiilor eco.-iomce tone combustibil convenţional pe loc emo 25. editat intr-un pnm tiraj de 35 CO0 20 000 exemplare şi „Tezele din A/pril/ie"
19 000 000 m p faţă de 1933 Va ţesături dc intnoprîndertlor dc lot felul le revine sar Stringmdu-şi tot mu puternic rându exemplare lucrările „Cu privire la aşa- — ediţia ll-a — tn 30 000 exemplare, ş.
mătase ţi mixte cu I 687 00* m p.. la în cina de a depune toate eforturile pentru rile tn jurul nartid’elui. maasle de oameni tiv-a 230 236
oi muncii călăuzite de o înaltă conştiinţă
că) ţân-wnlc ou 36Î 000 perechi In acela» îndeplinirea planului dc producţie, de a patriotici, intenoificind întrecerea socia Nici brigada utemisrtâ n-a rămas mu
timp inticprindenle din tndustna alimen respecta $1 efectua întocmai livrările eâ- prejos in lujKa dusă pentru cit mai multe Finalele campionatului republican de juniori
tară vor produce tn anul tn curs cu 50.5 tre comerţul socialist, în acest fel asigu- listă. dau viaţă angajamentelor luate in eecnomu UtemLşflil Pârâu Viorel ş» Ml-
le sută mal mult rahăr. C‘j 33 la sută mai rindu-se virarea la buget in termenele cinstea măreţei sărbători de „t Mai" heţ Simion. conducând locomotiva 230 306. la tenis de masa
multe preparate do carne şl a]lele stabilite a cotelor-părţl de beneficiu Avînd la bsza muri cu lor montatele au realizat o economie de 12,7 tone com- Ieri In aate clubului cer/-/al CCFS din Maghiară)—Nepureanu (Cratovai l—l
Aceste succese nbî.inulc in dezvoltarea motode sovietice, orgemzjndu-şi şi mai bustnbj convenţional
Un accent deosebit trebuie pus pe creş buie munca pe baza acestora, munci tom Deva cei 32 juniorii şi cela 22 juraoarv re Nasarbeghtan (Bucureşti)—Segal (0ocă
economiei naţionale, au atras după une
terea producţiei şl productivităţii muncii, Şi tehnicienii Deonjlui CFR Simena, au prezentând reguumle pat/ie* noastre, s-au 2—0 : Steinhouer (Hunedoara)—Andron
o apreciabilă creştere a cursului monedei
îmbunătăţirea calităţii producţiei şi re reuşit să realizez? sută la sulă planul la întibiil în finalele tamponatului repu tploefti) 2—0 ; Ciobanu (Craiova)—tseou.
noastre, luul devenind o monedă forte, cu In Intimpânarea silei de „I Mal" mun
ducerea preţului de cost. singura cale reparaţiile cu ridicarea de pe ossi a loco blican la tenis de mesă. (Piteşti) 2—0; Demeter (Cluj)— Dane
o circulaţie sănătoasă Bugetul pe 1953 justă a creşterii nivelului de trai al ce cesc cu mult elan şi mur. el torn Atelie Tn ouvintul de deschidere tovarăşul (Reg Autonomă Machioră) 2—I ; Petrif
s-a încheiat cu o depăşire a veniturilor lor ce muncesc In acest scop ss Impune motivelor. lucrările huid de ceva mai bună rului C F R Simeria. angajamentele luate Ervăşescu Octavian vrceepreşedWils al sf-a- I eanu (Hunedoara)—Inkaralrki (TtmifO
faţă dc cheltuieli de 3130.4 nrwttoane lei ca toate sectoarele economice să intensi calitate In mod deosebit. în această in cinstea însemnatei zile din viaţa mun tuOut popular regional, a arătat importanţa ro) 2—1; Pavlov (Oradeai—Pavaru (Co
m rapori cu realizările pe 1953 ele crea- fice la maximum lupta pentru mobiliza munci s-au evidenţiat comumştu Ostap citorilor. fund tn bună mlsixrâ duse la tenisului ds masă ca lartar educativ şl a staniol 2—0
cind cu 13.1 la suta rea rezervelor mieme De asemenea lua Teodosie. Sîrbu Gheorghe şi Garai Vi- ■ndeplUure cerut sportivilor să urrnsie Irumoasa pil P E T E :
Veniturile înscrise in bugetul dm acest Uam Crupa condusă de fruntaşul In întrece
rea de cele mai eficace măsuri pentru a însemnate realizări au fost obţinute fa dă 0 maestnei emerite a sportului din Seilert (Reg S/alinj—Niculesru (Cit
an sî-nt de 40 838 0 mUioane leî Jar cheJ- rea socialistă Pertraru Vasile, a terminat
creia Condiţii optime de muncit muncito acest depou şi de personalul rulant An RPR Angelica Rozeanu oare ne-a re 0—2; Mate (Oradea)—Sloian (Bucure 5
tuieMe de 39 338 0 milioane, fapt care ne reparaţia capitală a strungului Nr 28 113,
rilor in vederea ioderUr.irii planului de trenaţi in majoritatea lor tn mişcarea cin- prezentat cu dnsts peste hotare Vorbi 2—0; Bucur (Constanţi—Pauel (Hun
indică o creştere faţă de 1933 atit la ve iar grupa electricienilor, a terminat repa
prcducţie la toţi indicii clsulislâ mecanicii depoului au obţinut o torul a deolarat apoi concursurile deschise, doara) 2—0 ; Marlnescu (Ploieşti)—Cozn
nituri oii şl la cheltuieli Caracteristic Imprimarea unui sever regim de eecna- raţia accidentala a unul grup de sudură urlnd noi succese tinerilor sportivi (Galam 0—21 Stainer (Timişoara)—Ant
pentru bugetul ţârn.1 noastre este faptul că mii in fiecare întreprindere sau Institu mai bună întreţinere şi exploatare a lo alee încă Iată rez/jltattds înregistrate ieri; ule (Sacou) 2—0; Cintenoiu (Baia Mare)
principala sursă de venituri bugetare o ţie, va veni cu o contribuţia însemnată comotivelor. precum şi o reducere a con In îndeplinirea angajamentelor luate in B Ă I E Ţ I : Gouor* (Arad) 2—0; Cioconeli (Buc
constituie acumulările socialiste ale între la realizarea bugetului pe exerciţiul in sumului specific de 20-25 la sută cinstea silei de I Mal, rezultete de seamă Vorerman fSuceaua)—Coiaci fAredi r.’.fîi)—Dânâl'. (Bîrtad) 2—0; Tira (Buc
Muncind pe locomotiva 230 197, mecani
prinderilor $1 organizaţiilor economice curs, pontru aceasta trebuind a creşte ne co Călugăr Toofil şi Oioaneă Laurenţiu. au a obţinut şl grupa tovarăşului Koler Ma 2—I ; Rotea (Hunedoara)—/hifoar reştt)— Niculescu (Cluj) 2—0; Ciocani
socialiste, impo-sriele directe repto2entind contenit spiritul gospodăresc şi a se in economisit 38,5 tone comoust'ibi'l conven tei oare a te»mrnat cazanul stabil Nr 16 2—1 : lenei fBaia Marel—Nea/joc Bîriod) (Bucureşti)—Pop (Cluj) 2—1
doar 7.1 la sută din totalul veniturilor
troduce In oricare urot9te mare sau m*el. ţional. iar mecanicul Hondea Auguitin de Diaconu î. Alexandrin* 2—0: Rujor (Brăila)—Mo re (Soia Mare) Con cursuri le continuă şi ®zi urmind
Bugetul pe 1054 urmărind a îndeplini
o puternică disciplină financiară coral cu Insigna „Merit C F R -ist" şi ute- şi Ctgmăionu Gatcnia 2—0 ; Tlnac (Repiunea Staltnl—Goldem- cdati cu încheierea zilei că Le desemne
saremde dm planul de stat care in con
Sfaturile populare, a căror bugNe lo mistul Todor lacob, au economisit 34.) corespondente voluntare berg fGatafi) 1 — 2 : taina (Reg Autonomă campionii RPR jumon ta tenis de ma:
formitate cu hotăririle plenarei CC al cale La cheltuieli au fost sporite simţitor,
P M R. din august 1053. are ca obiectiv ri vor trebui să cruţe pnn toate mijloacele
dicarea la un nivel mal înalt al agricul a acoperi parte din cheltuieli pe seama Aşezată de o parte Şi de alta a rîului gorpodărie mijlocie Volonci Nicolae
turii si dezvoltarea industriei producă veritunlor locale, folosind ou pricepere Ampoi, comun* Bătrâbanţ raJonul Alba, leargâ Io una dm camerele sfatului pop
toare de bunuri de larg consum, prevede imensele posibilităţi ce le stau la dispo cuprinde In hotarul său im teren deose Uniţi In lupta pentru recolte îmbelşugate Iar comunal, unde agăţat intr-un cui
muloacale financiare necesare acestui
ziţie bit de farul ce se pretează celor mal vâ lima un stagialeţ reţu De fapt, de mi
scop Cu 66.7 ta sută vor creşte inven nata culturi An de an, locuitorii acestei îi fusese lui glndui la el. dar nu ştiu cu
Pentru realizarea volumului Important Şi in timp ce deputatul Ea::m Ştefan
ţiile în industria producătoare de bunun aşeuăn, pricepuţi tn special în ate gră Susţinută 51 încurajată de organizaţia se făcuse ci încă nu apucase si aăb® mi
de construcţii din anul 1954, se uapun? a străbate uliţa Morilor, deputatul Fara
de consum faţă de 1953. Iar pentru ridi dinăritului, canalizând apele Ampouiliu. de bază PMR şl sfatul popular comu tumt.rea de a-l avea In citeva dlmine
se lichida tn întregime lipsurile ce s-au nei. întrecerea patr-oheâ dasfăşurată In Gfigor e şi eJ preren! in mijlocul ţărani
carea agriculturii se prevede suma de pe pământurile lor au obţinut bogata re l-au luat-o a)-ii înainte Avei şl stegul
3543 8 milioane lei, adică ou 60 la sută făcut cunoscute pe şantiere, la acest hj- colta dc legume şi zarravaturi. care diri tre ţăranii munoitori a făcut ca la data lor din Satul Nou. deputatul Tot D'nJ3 tul acer.-i rostul lui şl nu se lăsa luat d
mai mult decît tn 1953 Investlţlde tn a- cru ajungindu-se prin buna gospodărire a jata spre oraşe şi centre muncitoreşti au de 13 aprilie, comuna Bărăbanţ sâ aibă prin J«viitl numit Intre lazuri iar depu cit de cal care dimineaţa se îndrepta pi
gricultură şt silvicultură cresc cu 75,5 la materialelor de construcţii şi întrebuinţa îndeplinit planul tnsămlnţârilor din etapa tata Ourta Ev a îşi duce munca patnoucă mul spre ogor Şi dorinţi tiranului Voi
rea cu maximum de randament a utila- contribuit in bună măsură la aprovizio T-a in proporţie de 103 la sută pe Ulaţa Crucii
sută faţă de anul trecui juhji existent narea oamenilor muncii cu asemenea pro nci era jus'-ifvCîtS. căci ca-l care !ua sta
Datorită sumelor alocate industriei grele duse In acest an bătrăbănţenii având pre DEPUTAŢII TN SPRIJINUL MUNCII Deputata Cn&an CrisUna iji de'fâţcirâ cu) tonta drept fruntaşul zite« resperin
in scopul dervoltăru ei continue şl tn Grija pentru ridicarea conştiinţei mase gătit lotul din t«mp, luptă pexibru o şt mai DE PE OGOARE munca in rândurile femeilor din comună In dimxieate răcoroasă de april ie.
lor de muncitori din toarte întreprinderile,
irrma măsurător tualc pentru creşterea mare abundenţă de produse agricole Zorit abia apucau să mijească, cind un In cuvinte simple dar convingătoare »-
S M T.-urJ, gospodării awicole de stat. co rlndul ci tn acea zi el va li fruntaş
producţiei de maşini si utilaje agricole bărbat inoît de statură, după ce-şi închise cea stă tovarăşă împâriâţar’e consârtence- tovarleuj Vplonci Nicoiae puse mai mul
S M-T -urile si gospodăriile agricole de merţul de stat şi oooperatist. însuşirea de avIntul Întrecerii cu grijă uşa ogrăzii sale şi după ce-şi roti lor ai multa Jucrun a/Lz/te din cirţdc pe grabă în pis. îr.rlomnîndu-şl în ace)
stat vor primi 1625 tractoare K D 35 către fiecare om al muncii a răspunde»i Lfrmind exemplul munotorrlor din fa un timp ochit pe cer pentru a-şl da seama care le citeşte Si nu ştie de mult c®»ie »lmp sl viţele Comuna se trezea la via
1150 cultivatoare. 1400 seeerătcri-tegâ- ce o poarta la locul său de muncă luptînd brici şi uzine, care avântaţi in intrecorea de starea timpului, o porni hotărât de-a- Abia are un an sau doi de cind a absol iar de prin curţi răzbăteiu vocile rum
tori, 1350 batoze. 3460 pluguri de trac împotriva oricărei abateri de la prevede ©Ddialistă luptă cu perseverenţă pentru a lungid uliţei. Nu era greu de recunoscut vi# cursurile de alfabetizare In campania ivllor. O cumpănă de (intână scirţăi. 1
tor, 1310 semănători de cereale şi oi rile planului pnnînd accent pe conrtjnua da patriei o prcducţie sporită, muncitorii Deputatul Bercea Ştefan de oind au în agrk-otS din primăvara acestui an. tova- flăcău îşi scotei apă pe,-.tru bouleni, c»
ţele In acelaş hmp se acordă un 3pri|in creştere a producţiei şi productivităţii ogoarelor din comuna Bărăbanţ au por ceput lucrările In ctmp. pleacă cam la râţa Crişan Crixtcna munceşte cu drag. tovarăşul Vcrtonci ajunse în dreptul sl
de seamă şi gospodăriilor agnccta colec muncii, îmbunătăţiri caVjtAţu acesteia şi nit şt ei la întrecere Ţăranii muncitori aceiaşi oră de acasă şi intră în fiecare tămu/md pe fiecare femeie dm sat de tulul Urcă cete cltsva trepte cu desti
tive $1 ţăranilor cu gospodării individu obţinerea de economii la mijloace băneşti, din această comună ţin cu lot dinadinsul ogradă de pc uliţa McCilcxr «tind necesitatea obţinerii de recolte cit mai emo|ie privi prin străveziul geamului
ale In vederea înzestrării C A C cu ani materii prune micşorate fiind în acalaş co Intensificând întrecerea patriotică in do vorbă cu ţăranii ce abia treziţi, fie bogate pentru creşterea continuă a mve- timbi mulţumit Staguleţul roşu e
timp chtltuicJde administrative, vor face cadrul comunei, sâ răspundă cu cinste ţă eă-şi hrănesc «lele sau fac vre-o altă tu!ui de trai al celor ce muncesc
male de rasă. utilaj agricol necesar, ele la locul lui. Intră, il desprinse d
in buget este cuprinsă suma de 100 nuli posibilă realizarea bugetului din acest an. ranilor din comuna Vjnţul de Jos ia£i teaabă gospodărească pînâ să plece la Munca deputaţilor comunei Bârâbant
oane Ici. iar pentru ţârann muncitori ser vor conduce la o grabnică creştere a m- de care s-au angajat a termina te timp câmp Deputatul Bercea Ştefan, tovară este plină de roade Planul in/ăminţirilar cui şt plecă la cîmp fluierând uşor Sl
vind aceluia? scop 80 COC QCO le* volului de trai al tuturor oamenilor mun şi in cela mai bune oondiţium campania şele. arată fiecărui ţăran necesitatea dc dm etapa l-a a fost îndeplinit şi depăşit guleţu) de fruntaş aj zilei care în alte c
Consecvent pcrtiticu aale. partidul şi gu cii din patria noastră agricolă din acest an a semăna la timp, de a ţine seama de iar în ce priveşte legumele şi zarzavatu mineţi a constituit mlndria ţăranuJor D<
vernul ţării noastre acordă o grijă Şi o Păşind pe drumul luminos pe care parti Printre coi ce se află în întrecere pa regulile agrotehnice la toate lucrările ce rile. pină acum cîlva timp tn urmă erau boc tot ii. Fara Ştefan. Crişan August
atenţie deosebită rond i ţi unilor de muncă dul conduce patria noastră spre măreţul triotică pe bază de contract este şi to sc execută pe ogoare Şi faptul că ţăranii deja semănate 5.06 ha ceapă arpagic. 2.03 $1 alţii, a fost un preţios indemn in muu
şi viaţă ale maselor muncitoare, ţapi re lei — construirea socialismului — oame varăşul Rcman Balint. ce-ş» are gospo Mun'.eanu Ştefan sau Munteanu Ioan h» morcovi. 3.24 ha pătrunjel, 2 ha ca
liefat In sumele alocate pentru necesi nii muncni sini chemaţi ca in Sfera lor dc dăria pe uhţa zisă Pesta Vale El a che iau atitudine nesănătoasă faţă de unele se- straveţi, 1.65 ha fasole. 3.55 ha mazăre, penriu tovarăşul Volonci. Scara, ln>p
tăţile soci al-culturale. Tn bugetul De a- votivitale, in uzină sau mină pe şantier mat la întrecere pe Puican Andrei din nsâri ale tovarăşului deputat Rercea Şte iar 10 ha cu alte legume şt zarzavaturi. mdu-sc de li cimp trecu şi aşeză steg
nul acesta pentru asemenea acţiuni s-a sau pe ogor. să participe cu toată vigoarea Uliţa Ma/e Şi la fel ca co< doi. au por fan. nu l-au descurajat El a muncii şl FRUNTAŞII ZILEI jeţul do unde LI luase aducînd la cunc
prevăzut 9uma de 8245,3 milioane lei. re- ia lupte pentru o viaţă din ce tn ce mai nit La muncă şi (irann Volonci Nicolae mai departe cu străduinţă pentru ca chiir Unţa tovarăşilor din sfatul popular fr
prezentînd 15,9 du» totalul cheltuielilor îmbelşugată pentru întregul nr-rlru po şi Daiboc Icsil In urmi anali2ei întrece ;i cei ce se mai manifestă în felul celor Intreuna din sen, in timp ce-ji -pregă moaşele aite rezultate obţinute in acea
Alocările pentru ccro^rei sănătăţii şi de por, la lupl'i pentru întărirea şi înflori ni. clşiigâtori au fost declaraţi din cei doi, sâ ajungă a se convinge de adevărul tea uneliste trebuincioase pentru mimea S POPEŞC
servirea medicală s oamenilor muncm rea patriei patru Puican Andrei şi Daiboc losif. spuselor sale din ziua următoare, gîndui ţăranului cu