Page 26 - 1954-04

Pao. 2 DRUMUL SOCIALISMULUI Nr. 33

Din activitatea L). R. C. A. D. Alba Putem şi trebue sa mărim producţia Insăminţatul la epoca optimă — regulă
Muncitorii intragu lumi iubesc cu înflă­ opinci, şi-a realizat zilnic in ulUma vreme agrotehnică de care depinde soarta recoltei
cărare ziua de I Mal şi o iubesc pentru planul in proporţie de 200 Ja sută, iar to- medie la hectar în acest an
ci Aceasta e siibjlcaie) lor, pznlro că iiari-jj Purcaru Aiu de la secţia ,,mă­ Ploile căzute in ultimul timp. au con­ a^rol-hn'ce şl a InsăminţAfu la timp. aş­
e rina în c?:e ei îşi trec m revistă for­ tăsuri de sorg”, a avut depăşiri de plan de Cum s a desprimăvărat. pa ogoarele ee dispuse în pătrat Plantindiu-i dupâ acea­ tribuit întrucitva la întârzierea bisămin- teaptă sâ audă cucul sau sa înflorească
ţele, ahrmindu-şi unitatea de nerdrunei- peste 60 la sută. Şi ca ei slnt mulţi aparţin secţiei SVntămâria-Orlea. a goepo- stă metodă, vom putea introduce prăşituJ ţărilcr in regiunea noastră, de acela sfa­ gref ama (un fel de bucuJanâ oe înfloreşte
dioieu agro-zootehnic? „Minerul II" Haţzg, mecanizat din două direcţii economisind
nal. In cinstea oi, oa-manii muncii sa a- L*s aceste rezultate, a contTÎbuat in turile populare raionale Şi comunale precum prun luna mai) ca numai după aceia să
vinlâ cu 8* mai multă însufleţire in lupta mare măsură munca politică desfăşurată a început munca cu o deosebită însufle­ astfel un mare număr de tarate de muncă. St organizaţiile de partid au sartuno de mceapâ iosăminţatul porumbului Trebuia
pentru noi succese: noi succese in cuce- in riniiil tuturor muncit oriilor, de către ţire Muncitorii şi tehnicienii din gospodă­ In afară de aceasta. insâminţatuJ în cui­ a lua toate măsurile polltico-organizalo- combătut? ou toată tăria aceste obiceiuri
rire>a libertăţii şi a indepsndenţel pentru organizaţia de bază P M.R. şi convieţui ria noastră, se străduiesc pentru a executa buri dispus? in pătrat ne va aduce In mod rtee pentru a se recupera timpul pierdut vechi care aduc numai pagube.
rmincitcril din ţările capitaliste, noi suc- dă întreprindere, care au reuşit să antre­ la timpul col mai pohrlvlt toate lucxârzOe sigur oporunl în producţia la hectar liuid- Colectivul de ingineri şl tehnicieni al sec­ Ţănanu muncitori trebuiesc ocnvlnşl că
c»îe în munca paşnică creatoare pentru neze în întrecere socialistă majoritatea agricole şl să ridice cahitatea Lor eâ plantele vor fi repartizate raţionai pe ţiei agricole al sfatului popular regional, numas prun insămtnţarea la UmpuJ po­
m/jncitorii ţărilor din lagărul socraiisnva- muncitorilor. In numai cile va zile. am reuşit să orăm teren av-ind posibilitatea sâ-şl extragă in a stabilit că In coruUţjde atmosferice din trivit şi numai pren respeotereo cu stric­
lui şi al păcii. E neîndoielnic că rezultatele obţinute şl să insămînţăm 25 ha ou o văz. 10 ha cu bune corn li ţi uns hrana necesară, nu se primăvara aceasta, perioada cea mat po­ teţe a regulilor agrotehnice, vor putea sâ
Alătuni de toţi aceştia ţi muncitorii, teh­ puteau ti şi mai complete şi* mai fru­ borceag, 9 ha ou orz de primăvară, 5 ha încurcă una p? alta în creştere, Iar ra­ trivită pentru Vnsiminţarea porumbului sporească producţia la hectarr Pentru con­
nicienii jd funcţionarii din cadrul coope­ moase. Daci ete n-au a|ims să fie eja, apoi lucernă şi *ă pregătim terenul) pentru In- zele soarelui şl aerul va putea să pătrundă la noi in regiune este tntre I5-3C apnl ie vingerea lor, esto necesar să fio folosit?
rativelor de aprovizionare şi desfacere ale aceasta sa datoreşte Iaptului că in munca s ămfnţarea s feri ol lurajere cu uşurinţă la fiecare plantă Pină In pre­ Dacă totuşi m uncie comune temperatura la maximum toata formale de agitaţie de
raionului Alba. in cinstea acestei măreţe URC AD Alba. au existat şi un şir de In afară de aceste lucrări, au maj fost zent noi om însămânţat 13 ha după acea­ sulukn e scăzută, tehnicienii agronomi de la sate. Orgamr-dţLBor de bază Ie revane
zi le şi-au Sporit avântul, obţinind rezul­ deficiente. Astleil. datorată faptului că, grapate 18 ha cu orz de toamnă. 10 ha cu stă metodă şi am început pregătirea te­ la secţiile agricole raionale au cLatona să sarcina să arşii vizeze gazetele de perete,
tate frumoase secară de toamnă şi s-a pregătit terenul renului pentru a Li însăminţatâ şl cea­ stabilească timpul cel mii potrivit şi să să facă din efle adevăraţi factori mobili­
colectivul U R CAD Alba nu a suprave- pentru insămînţarea porumbului pentru laltă suprafaţă olt mai dograJbă
Aşa de pildă, colectivul cooperativei ghlal cu destulă răspundere repartizarea sMoz Această cultură va fl msărnfnţată Pe lingă culturale de oimp şi fermele pună ţănanu muncitori in cunoştmţâ de zatori, adevărate tribune de popularizare
„Plugarul” din Vinţul de Jos. pruntr-o măriurrdor de primă necasitate, cum ar II tn ogor de toamnă îngrăşat cu 40 ton? de animale, seeţra noastră mai are un vast cauză. Perioada stabilită trebuie respec­ a regulilor agrotehnice­
muncă intensă $1 bine organizată, a reu­ de pildă sare. oţst, chibrituri şi altele, Ja gunoi de grajd la ha Cele <0 ha de se­ Rector pomicol 5» in acest sector sîntem tată cu cea mal mare stncteţe de toate i-a gazetele de perete este necesar sâ
şit ca Încă in ziua de 4 aprilie să termine cooperativa din Sintimbru ca p din alte co­ cară au fost insămlnţals de timpuriu in hotăriţl să obţinem succese mam In acest gnspcdârliile agricole din regiune, fiindcă 'apară în continuu arii co le sorise de ţă­
un frumos magiazm universal La construi­ mune. asomenei mărfuri au iipsjt Dea- toamnă în teren bine pregăbt şl îngrăşat srrop am văruit, săpat şi curăţit de crăci us- de felul cum e respectată, depinde în mare ranii muncitori care au obţinut recolte
rea acestuia, a muncit voluntar aproape semenea, dacă s-ar f\ activizat comisia de După ce s-e desprlmăvârat i s-au dat cote. muşchi, frunze si frucle râmase dira măsură scarta recoltei din acest an mani tn anH trecuţi, prin oare aceştia sâ-
tot colectivul de salariaţi al cooperativei cenzori — care rvu a făcut In decursul gTăpălurile necesare. Aşa că ea a înfrăţit anul trecut, paste 3400 pomi stroplndu-t Fiecare zi d? întirzlere la insămînţaf? 3 şl împărtăşească expardenţa El? trebuie
In mod special, s-a remarcat gestionarul unei lungi perioade de timp, decît două şl s-a dezvoltat viguros Peste două sîp după aceea cu DTOC, un preparat chi­ porumbului aduc? dupâ sine pagube tn sâ popularizeze cu regular/Late fruntaşii
Lascu Liviu. decorat cu Medalia Muncii controale Inopinate — nu s-ar fi intimpLat t Îmi ni va fl cosită pentru nutreţ verde la mic în procent de 2,50 kg la 100 btn de recoltă Porumbul insâminţat acum, la In întrecerea patmeticâ, sâ explice meto­
Fiind folosite din plin re*unsaLe loooile atitea şi atttaa cazuri negative in ceea ce vite. iar terenul H vom îngrăşa, îl vcm Cpa. Al dolilea stropit l-am făcut cu san- timpul potrivit, va răsări în cal mult 10 dele lor de muncă şi rezuitateJ? obţinute.
La construirea acestui magazin, e-a reuşit priveşte mînuirea fondurilor şi a mărfu- ara şi tnsâmlnţa cu porumb furajer in dolină tn procent dc 1/2 kg La 100 litri zile fdndcâ are umezeala şl căldura ne­ Ori. te mull? gazete de perete apar doar
să se facă economii de materiale în va­ rUor. cazun ce au adus URCAD.-utuî acesl fel. nvincrtoB’ii din gospodăria noas­ apă Ştiind că in această perioadă cind cesară. Plantele provenite din seminţele numele unor ţărani rpunoitarl fruntaşi şt
loare de 5.800 lei serioase daune O lipsă a conducerii tră vor scoate in acest an două recolte bune Inzepe căldura, păduchele de San Jose, Insămînţate cu întsmere, neavtnd ume­ ntrta tot Nu sint pubîlcote articole in
Cu acelaş elan şi entuziasm a muncit U R C A D -ului mal constă şl in fzptul că de p? aceiaşi suprafaţă de teren asiju- ce>l mai pariculca duşman al pomilor, la- zeală pentru a prinde d? la început pu­ care sâ se arate amănunţit cum şl-au ore
şi colectivul coopzratlvel . 9 Mai” din co­ nu a supravegheat irvâeaproapz Ag?va- eînd astfal hrană ou o mare valoare nu­ pădă ţeasta in care a stat ascuns peste tere. cresc încet şi le prinde seceta din ganlzat aceştia munca, cum îşi (n&rljesc
muna Taius. care de asemenea a am ana­ coopu'l. Din această cauză, colectivul de tritivă şi din ba)?ug pentru vitei? gospo­ iarnă, ne pregătim să aplicăm şi cel de vară. pipernicite O parte din acestea, râ- vitele centru ca ele sfi fie tot timpul tari
lei un magazin universal, fâcind eacno- alei in frunte cu directorul Capră Crls- dăriei sl treilea stropit la pom cu soluţie sul- mîn astfeil sterpe Iar cealaltă parte dau pentru muncă, ce reguli agrotehnice au
rosde scăzute Este bine să ştie flecare
aplicai el. etc. Organizaţiile de bază au
mll In valoare de 1790 lei prin folosirea lache. au tărăgănai şi neglijat lucrrrde şl In sectorul de cimp, secţia noastră,va fccalc-că in proporţie de 5 kg soluţie la ţăran muncitor că o infcîrziere numai de datoria sâ lichideze cu aceste Lipsuri, sâ
resurselor locale. Tot in cinstea zilei de nu au complftlal in sufiolentă măsură re cultiva in acest an 30 ha ou cartofi Fen- 103 litri apă Acest stropit trebuie să-l 5 zl'ie la tnsSmtnţ.area porumbului, aduce
1 Mal, s-a mal deschis in Teiuş un maga­ ţsaua de achizitori. t^pt care a dus la sla­ tru ca să putem mări simţitor producţia facem neapărat înainte de a se desface Lichideze subaprecierea forte! mobUdzaeoare
pagube de cel puţin 500 kg boabe la ha a gazetelor de perete şl sâ atragă pentru
zin cu miriun dm comerţul de întimpi ba realizare a planului de achiziţii pe anul de cartofi la ha faţă de ann trecuţi, noi mugurai fiindcă după desfacerea lor so­ Marea parte a gospodăriilor colective a scrie articole la acestea, agitatori şl
nare Intre cel care au muncit cu drag la 1953 ne-om hotărî! sâ aplicăm o snrie de me­ luţia va distruge florile
şi întovărăşirilor agricole, precum şi nu- ţărani muncitori fruntaşi in ace a Mă cam­
amenajarea acestuia, se pol aml.Mi in spe­ Nu poete fi tăgăduit că aceste lipsuri tode agrotehnice alit la insămîciîore cât Siniom convinşi că numai prin cunoaş­ morcşl ţărani muncitori din regiunea noa­ panie. prin care să combată cu tărie obi­
cial Opoţan loan. Crislofor Augustin, M'i- ac daloresc in primul rind procedmt^uj şi la întreţinerea culturilor întreaga su­ terea şi aplicarea metodelor şliin|!ilce dc stră inţelegind acest lucru au pregătit din ceiurile învechite, să critice pe cel rimaşi
teica loan şi Sălcău Silviu. Uniunii. Cristea loan. care s-a )im.tat do prafaţă de teren a fost gunoitâ in toamnă lucrare a pămintulUL de îngrijirea cultu­
timp terenuJ pentru insâminlareo porum­ fn urmă
Datorită acestei realizări, numai in de­ multe ori li o muncă birocratică neexecu- cu 30 tone gunoi de grajd la ha, apaî a- rilor şi a pomilor vom reu$i sâ mărim in bului. iar in unole locuri a şl fost termi­ Un mijloc important in sporirea produc­
curs de 3 zile de la deschidere, ţăranii lînd un control suficient asupra organelor rată la adincim? d? 25 cm. in primăvară, mod simţitor producţia de cereale 91 nată în imit regim? insăminţarea lu\. Nu- ţiei agricole la hcciar. este insăminţarea
muncitori, atit cei din Teluş cât şi cei din subordine Deasemenea, se face vino­ terenul a fost grapat pentru a se manlme fructe De aceea, sîntem hotărî ţi sâ stu­ mwcji ţărani muncitori din satele Aurel in cuiburi aşezate tn pătrat A'-crfo unde
din satele învecinate, ou valorificat prin vată şt comisia de organtidre a Uni.unli UzrJditetca in sol dindu-l-ae şi ingrăşă diem si să aplicăm şi alte metode agm- Vlaicu Belomir. $ibot şi altele au termi­ ţăranii muncitori au fost lămuriţi de Im­
cooperativă aproape 1000 kg porumb. 142 regionale a coeperatavelor de aprovizio­ mint supL : men&ar odată cu executarea tclimce. în scopul de a mări producţia la nat insăminţâiuil porumbului In comuna portanta aplicării arestai metode, ei s-au
bucăţi ouă. 72 kg lapte, 7,500 kg lină şi nare şi desfocsre. a cârzi conducere — cultivuţiei Co ingrâşimlnt suplunonlar. hectar. Lâ/pu*mic raionul llia pină Ia 20 aprilie angajat ou toată bunăvoinţa s-o aphee
altele, pentru oare au cumpărat în schimb respectiv tovarăşul Pop Gheorghe — nu i-am dat superfosJat şi azolat de amoniu TELER CAROL s-a insîmînţet pe<te 50 la sută din supra­ In comuna Hăşdat roJonul Hunedoara de
coa 200 metri covorcol, GO kg cute, 80 s-a mieresai ca organele sale de teren să Pentru a măiri producţia de cartofi, noi Şeful secţiei Sintămăria-Orlea a faţa planificată pentru porumb Gospodă­ exemplu ţărănoi muncitor Fârcaş loaif.
kg sodă caustică, 26 meiri slbi-r. însemna­ fie îndeajuns de instruite, pentru ta mun­ li vom Insâminţa anul aceste in cuiburi Go«>p egro-zootehnice „Minerul H” riile colective din llia şl Hărău. întovă­ se afla Intr-una dm zale ou semănătoarea
te cantităţi de rafurl pentru căruţe, gă­ ca desfăşurată ds acestei să Le eficace răşirea agricolă din Oimpurt Surdue, etc., la cimp şi începuse a însămânţa porumbul
leţi. bocanci şi altele. şi cu un bogat conţinut au terminat de mull pregăt-lrea terenului, după vechiile metode Tocmai atunci a a-
Chiar şi colectivul Agevaeoopului Alba Ţinind seama de toate aceste deficiente Să se îmbunătăţească activitatea au confecţionat marcatoare. Iar zilele a- pârut inginerul lirvm Dumitru de la sec­
IuL>9, care pe primede două luni ale aces­ şl deslăşurind pentru viitor o activitate ceslM vor însămînţa porumbul in cuiburi ţia agricolă raională El a arătat ţăra­
tui an şi-a realizat planul numai in pro­ mai bine planificată, mai strins legată de la căminul cultural din Certej dispuse în pătrat nului munoitor Fireaşu ce avantaje are
cent de 69 şi 86 la slită, dnpunind un efort sarcinile fiecărei perioade în parte, fără Rezultatele obţinute pină acum sînt însă Vnsămlnţaj'ea porumbului in cili bun dis­
mii rure şi muncind după o mal jurtă doar şi poate că Uniunoj raională a co­ In întreaga regiune, ţăr&nbmsa munci­ bierară ori despre răspîndlava şl popu­ mia) faţă de ponbilităţ»l® existente în fle­ pus? în pătrat şi cum se face fneăminţa-
planificare, a rouşH sâ-şi realizeze pianul operativelor de aprovizionore şl desface­ toare Işl dapun2 loate eforturale pîftkru larizarea cărţii in rmdul oamenilor mun­ care raion Viteza zilnică de Insâmînţare tul tn acest fel Convmgmdu-se de jus­
pe ultima luna in proporţie de 102 la sută. re Alba va obţine rezultate mai bune în a îndeplini cu sure as şi la un înalt ui val cii este redusă din cauză că numai o mică teţea celor spus? de agronom, ţăranul
Nici muncitorii dtm Ccmraiprod nu s^au munca sa, întirr\pL-v.nd astfel ziua Ja 1 agrotehnic toate muncile agricole da pri­ — Tocmai iml puseu in gind să merg La parte din atelaje sînt mobilizate la exe­ muncitor a renunţat la vechile obice­
liiît mai prejos De pildă, tovarăşul Cioa­ Mai cu succese din ce in ce mai remarcabile. măvară. lupltnd astfo) pintru asigurarea bublioteca căminului cuituraj — ne po­ cutarea arăturvlor si InsâmJţăxilor Aşa iuri punlnd semănătoarea in car şi pie-
ra Gherasim de la secţii de confecţionat BERGHIAN EUGEN unei recolte sporii? la hectar vesteşte tovarăşul Jasan. muncitor din co­ se face că in raionul Brad nu s-a insâ- cînd acasă pemtru a-şi confecţiona marca­
Bătăliei pe care ţ3răriim?3 muncitoare muna Certej — poate mai ştii ? o fi luat minfst pină acum decât 25 55 la sută din torul m vederea însămlnlănl porumbului
o desfăşoară in momentul de (aţă, un real comitetul executiv vre-o măsură să se totclul suprafeţelor planificate De ?se- in cuiburi aşezate tn pătrat.
Acest exemplu, e destul de semnificativ
Cadrele didactice trebue sâ sprijine tineretul sprijin trebuie să-i aducă, căminele cul­ deschidă biblioteca şi voi avoa norocul menl. in raioanele Haţeg si OrişUe, în- ca să ne putem da seama că ţăra-ut mun­
sâ împrumut vre-o carte despre regulile
turale de li role. In regiunea noastră sint
s&minţârtte sînt mull râmase tn urmă faţă
în activitatea artistica multe cămine culturale care prin activi­ agrotehnice Vroiam să-mi samăn şi eu, de numărul atelajelor si posibilităţilor e- citori slnt dornici să aplice regulile agro­
tatea lor aduc contribuţii de seamă ta pe Iotul pnmlt din partea întreprinderii xlslente, Iar In oraşul Deva c-a insămln- tehnice dacă le cunosc Trebui? arătat că
Jn ucllvititea artistică pe care tinere­ tului Tocmai din acest motiv, o r “ Î n ­ impulsionarea muncilor agricalc,, ia. răs- unde lucrez, cartofi in cuiburi dispuse in ţlt doar 3S.82 la sută din totalul supra­ in raioanele Haţeg, Sebeş. Alba şl Orâş-
lul din comuna RJbtţa o desfăşoară în semnata dintre cadrele didactice cum ar pindirea si popularizarea celor mal avan­ pătrat, pentru ca la toemnâ să nu mai feţelor lle metoda insăminţSrli în cuiburi dlepuse
vederea celui dc al treilea concurs, de­ (1 londache Ştefan. Vlad Voichiţa. Roman sate metode de lucrare a pîmînlului cumpăr de pe piaţa neorganizată Dar ce In mujic comune, deşi cantitativ mun­ in pătrat e slab popsL'arizatâ şi Intr-un
pun mult interes, elan şl dragoste utemiş- loan Si alţii, au căzut pe panta unei pa­ Printre ciîmmelc culturale care nu a- sâ vezi ? Lacătuf c?l mare mă întimpinâ cile agricole sînt înaintate, dun punct d? mod forma) Din această cauză deşi slnt
tii. Trlfa loan Jurca Viorol Slrba Sabin, sivităţi ncingădu lo faţă de activitatea şi duc însă nici un aperi ţărănimii munci­ ca si de alte ori şl parcă de data asta vedere al c^ilâţu, nu diferă cu nimic fată condiţii sâ fie extinsă pe întinderi mari
utemistele Nibor Minerva, Niţa Eleno. munca culturală cî se desfăşoară In co­ toare la buna desfăşurare şl La termina­ mi-ar fl spus : „Uşurel, uşurai, că de cind de cele djn anii trecuţi AstieJ, in comu­ de teren, ea se apUcâ ici colo. pe supra­
Ti nea Mana. Nita Sabina. Obădău R. şi mună. rea cu succes a camt imei agricole de pri­ nu m-a dîschis nimeni am căpătat ru­ nele Nădâştia Inferioară, Stren-Sîngiorgi feţe neînsemnate.
altele care pe lingi acest fapt, sînt şi buni Ajutorul'pe care cadrele didactice din măvară. trebuie menţionat, in specral că- gină la încheieturi.." şi altele din raionul Hunedoara, ţăranii Organizaţiile de partud şi sfaturile popu­
rgiLatorl in rir.dul ţăranilor muncJton dri comuna Rlhiţa, l-ar putea da activităţii mtniA cultural din ccmuns CcrleJ — raio­ Din Lipsa activităţii bibliotecii şi res­ muncitori continuă să însămânţeze porum­ lare din aceste raioane trebuie să Lichi­
sat. culturale şi mii ?!;ş celei artistice unde nul NU pectiv a bibliotecarei Nelega Mana. mun bul pe talpa brazdai. Iar arăturite le lasă deze în timpul cel mal scurt cu felul de­
Munca tinerilor din comuna Ribiţa ar se simte mai mult nevoia, poate b mare şi Dacă Iu căminul cuiturrl ,,Muncitorul” ca cu cartea în comuna Certej raionul negrâpate cu săptămânile fectuos m care se ocupă (aţă de populari­
fi insă cu mult mai fructuoasă, dacă co­ credem că el nu va intlrzla să fie dat -lic. comuna Certej s-a reuşit ca in ultima llia. merge foarte defectuos sau aproape Faptul că în multe comune, inslmintă- zarea şl extinderea metodei msâminţâni
lectivul cadrelor didactici din comună ar AJătwind la elanul şl dragostea de vreme sâ se obţină uneJe rezultate pozi­ nu merge deloc nle decurg foarte fncel şl se execută In porumbului in cuiburi aşezate in pătrat.
sprijini-o Intr-o măsură mal mare. muncă a tineretului, ajutorul cadrelor di- tive privind viaţa artistică — S-a 1 teor- Lipsurile privind activitatea culturală proaste condiţiunl agrotehnice, se dato­ Să mobilizăm toate forţele care pot con­
Tovarăşul Cleju loan. directorul şcolii daotlce, tineretul din comuna Ribiţa cu ganira* corul căminului cultural, s-au fă­ din comuna Certej aparţin in primul rind reze anei slabe munci organizatorice şl tribui la urgentarea msămlnţărîlor şl »a
de 7 ani din locîlltate nu urmăreşte Şi .-iguranţâ va obţine succese remarcabile in cut schimburi de experienţă la Sftclmas comitetului executiv al sfatului popular 1 birocratismului care s-a cuibărit ne- extinderea metodelor agrotehnice 1 Ţă­
nu controloazâ folul cum muncesc osdrele cadrul celui de al treilea eonours artistic şi in alte părţi — opol. pnvmd activitatea comunal care. nu s-a îngrijit să reparti­ StmghorK pe la sfaturile populare, pre­ rani muncitori, folosiţi cu chlbaulnţâ fie­
didactice pe Lnla culturalizării maselor OPREA IO AN cultural-educativâ de masă aci există lip­ zeze un local corespunzător căminului cul­ cum gî a munoli politice nesaţisfftcătoare care ri şl flecare ceas In scopul execută­
cum ajută efe la înflorirea culturală a sa­ corespondemt voluntar suri serioase. tural nu a controlat $1 nu a îndrumat ac­ o'esfâşuraLă de către unele organizaţii de rii Insămînţărtlor la timpul potrivii, fiind­
Nici pină in prezent le căminul cultural tivitatea culturală din sat. mamfestind in bază Mulţi lâirani muncitorii, nefiind lă­ că numai tn felul acesta veţi putea obţine
din comuna CorleJ nu S-a reuşit a se în­ iceastă privinţă chiar subapreoiere muriţi dc Importanţa aplicării regulilor recolte bogate! T MARIAN
Unde lenea şi nepăsarea au înfîefate fiinţa măcar un ccrc de oilit şau un cerc Llosi activităţii bibliotecii şi e căminu­
agrotehnic, nemai vorbind dc cercuri pen­ lui culturel In general, se daloreşle şi di­
S-ar părea efl entuziasmul muncii pen­ Aceaetâ stare ds lucruri e foarte bine tru popularizarea ştiinţei. Propaganda a rectorului acestuia, Colic Petru, care nu Toate forţele pentru grăbirea însăminţărtlor
tru curăţirea sl infrumusaţarea oraşelor cunesoută de către cel dld comitetul exe­ gricodă prin conferinţe a fost şi eete ne- jlim prin ce împrejurare a ajuns direc­
şi comun'alor. e general, s-ar părei că nu cutiv. deoarece In repetale rlnduri au fost clljatâ. Up&îndu-se astfel ţărănimea mun­ tor. intrucit întreaga activitate a acestuia
există in regiune nici o localitate unde citoare de cele mai elementare cunoş­ se reduce la zero De asemeni, credem că
seztsaţi de către oamenii muncii Pină
sfaturde populare să nu fl trecut la ac­ tinţe privitoare la aplicarea regulilor a- o cauză care a determinat ca în comuna
ţiuni operative tn acest sens. Şi totuşi, n\ai ucum Insă. nu au intzeprms nunic opera­ gro-zootehnic? Certej, activitatea culturală să nu-şl tră-
există pe ici, pe colo cile o comună, ori tiv In această djrecţfe Biblioteca căminului cultural de mai ioscA viaţa, este faptul că organizaţia de
cite un orăşel, la a cărui sfat popular s-au Cil va mal dura această indiferenţă, cit bine dc un an nu-şi trăieşte activitatea bază din comună nu a îndrumat şl con­
cuibărit lenea şl nepăsarea Din fexicitc ijl vor mai permite preşedintele s* secre­ in încăperea al nu-a maj pătruns ţipenie trolat îndeajuns munca culturală
cazuri de acest fel smt foerle puţine tarul acestui sfat popular să mintă popu­ de om, iar bibliotecara Netcga Mana tot Comitetul executiv al sfatului popular
Un asemenea caz negativ îl oferă sfa­ laţia cu.:, „vom lua măsuri”? de atunci nu a mal dat pc la bibliotecă raional va trebui să amLiz^v? situaţia
tul popular a| oraşului Simcria Acesta e Acestei situaţi' trebuie să t se pună ca­ In această situaţie, desigur, moi nu se din comuna Certej şt să ia măsuri de li­
prea puţin Interesat tn ceea ce priveşte păt Se impune cu toată tăria să se cur­ poate vorbi despre o recenwe, despre vreo chidarea LiţvsurHpr şi de impulsionare a
6terea de curăţenie a străzilor, a pieţelor me. odată pentru totdeauna, cu indolenta cooefăf/utre cu cititorii, despre vre-o sen i muncii culturale I J
oraşului, a căror trebu/i le conduce s> ad­ cuibărită in comtleluJ executiv al acestui
ministrează. NumaJ aşa se explică faptul sfat şt sâ se treacă de urgenţă la rezol
că in piaţa de mărfuri, cu flecare sâ/ptă- varea problemei curăţeniei in oraşul Si- Lipsa de răspundere faţa de sarcini
minâ cs trece, maldărele de gunoaie şi meria Sfatul popular raional — respectiv
resturi de zarzavaturi devin tot mal man secţia de sănătate trebuie să urmărească OCL alimentara, filiala Alba fulla. a- dupâ diferite treburi personale Această
Dar gravitatea acestui lucru nu constă nu­ cu toată răspunderea mdoplminca aces­ lubată continuu de organele competente atitudine e străină de interesele comer­
mai în această situafle ea constă in fap­ tei sarcini gi să treacă la aspră pedepsire şl primind la timp mârfun'le planificate, ţului nostru de stat sl nu poate decit să
tul că aceste grămezi, ce cresc vâzmd cu a acelora care prin Icnea şi nepăsarea lor, a reuşit să-şl realizeze planul in măsură dăuneze realizării planului de desfacere
ochii, fără ca cel de la sfatul popular să pun in pnmejdje sănătatea oamenilor de 108,41 la sută Acosta este un rezultai a mărfurilor
ee tulbure, se găsesc situate tn imediota muncii (rvimoa Gestionari ea aceştia, ml oa Nyakas
vecinătate a unei fintiai, de la care se AMPOITAN GH FârS doar şl poate Insă că c) putea fi Alexandru şi Corfuţâ Troian, care in loc
alimentează cu apă cca 20 de (amilii. corespondent voluntar şi mai frumoa, dacă. gestionari ca Poz- t9-;i vadă conştiincios de treburi se ocupă
sonyl Alexandru din Taiuj, FMeşer Vale- cu „ţulcăritul”, fără - îndoială că trebuie
rlu din 2latna şi alţii, ar fi acordat o im­ aspru scuturaţi. El trebuie treziţi Ia rea­
Mai m u l t sprijin acţiunii de economisire portanţă mal mare muncii lor, dacă si^ar litate şt să li se curme posibilitatea de a
mai împiedica drumul celor ce nu-şi pre­
şi depuneri la CEC fl privit cu mal mult Simţ de răspundere cupeţesc eforturile pentru bunul mers al
sarcinile El Insă ţin siptămîmi întregi comerţului dc Stat
Acţiurvsa de economisire p? librete de care dovedmd o neperrmsă lipsă de Inte­ marfa prin magazii fără să o scoală ,-ipre DUMITRE AS A ION
econcmu CEC. i-a un avînt din ce in ce res in această privinţă nu se preocupă de vînzare. ori pleacă tn timpul serviciului corespondent voluntar
mai mare. Pent/ru Ca acest avint Insă sâ problema economiilor prin CEC. De ase-
nu slăbească, c necesar să fie susţinu', cu mznea. sînt uncie comitete de întreprindere
toată seriozitatea, de către dirlglnill PTT cum sînt cele de la cooperativa de pro­ E x p o z i ţ i a f i l a t e l . i c a
care deţin funcţii de agenţi CEC. de că­ ducţie „Moţul” din Bata de Crlş, etc., In raioanele Alba şt Hunedoara însemnate eu alb pe hartă, viteza zilnică a
tre comitetele executive aie sfaturilor unde munca de lămurire cu privire la Din Iniţiativa „Librăriei Noastre" sec­ 0 Numai in prima zJ. La deschiderea ex­ însomînjdrilor a crescut In ultimele zile. Asifel aceste raioane se cteîetud fruntaşe
populare, cit şi de către toate întreprinde­ ccorvom»! cote trecută pe planul doi. ţia filatelica de pe lingă această unitate, poziţiei, au luat parle cu prilejul confe­ pe regiune
rile şi instituţiile de orice fel a organizat In oraşul Deva In zlîeJe tre­ rinţei ce a avut loc. peste 1000 de oamend Raioanele Sebeş (l lila, haşurate pe hartă slnt mijlocit deşt au toate rondifiitu
Dat fiind faptul că economiile şl depu­
Acolo unde acest lucru s-a înţeles, re­ nerile CEC, constituie o importantă con­ cute prima expo>-iţie filatelică din regiune ai muncii. pentru a fi met avansate Ia fnsămînfilri Rămase !n urmi iînt raioanele Brad.
zultatele obţinute au fost frumoase Se Conţinutul politic şl aspectul estetic al Expoziţia liJataHrfi deschisă în momen­ Orăţtle şi Haţeg, însemnate cu negru pe hartă In aceste roteane Diteza zilnică dc
poî aminti in acest ca2 oficiul PTT Bu- tribuite in economia noastră naţională şi expoziţiei a atras in cele 14 zile cil ex­ tul de faţă in oraşul Petroşani, va con­ 'nsămmţare e foarte scăzută deoarece, sfaturile populare manifestă o slabă preo­
ceş raionul B.ad col al raionului Brad $i in acelag timp sînt de un real folos oame­ tinua sâ fie deschisă sJ tn alte oraşe dm cupare fofă de mobilizarea tuturor atelajelor existente pentru a prepăti terenul tn
poziţia a fost deschisă, peste 7000 de vi­
altele nilor muncii, trebuie acordata o mai mare zitatori regiunea noastrfl Astfel între 2-16 mal, vederea inrămînfărit porumbului, tar tn comunele unde tehnicienii au eon-uotat că
Sînt însă şi unele instituţii şi întreprin­ atenţi? in ceea ce priveşte buna orgam va H deschisă tn oraşul Sebeş - Intre 22 emperaturo solului ore 8 grade la ndlncimca de 10 cm să înceapă (nsdminfarea.
deri ca U RC A.D Brad. cooperativa „Bră- zare a comisiilor de sprijin CEC Expnnţia filatelică este deschisă in mo­ mai şi 6 iu mo. In oraşul Alba lulla : in­ Penonda de însdmînţare este scund. De acela sfaturile populare sprijinite »i
deana cooperativa de producţie . Cn- mentul de fată in oraşul Petroşani, unde tre 13 si 27 iunie. în oraşul Hunedoara, îndrumate dc organizaţiile dc partid au datoria să ia cele mai operative masuri
$an“, montaje şi construcţii toate din POP IOAN de asemenea se bucură dc o largă popu­ iar intre ll şi 25 Iulie in oraşul Brad pentru asigurarea ezecutănt însdmînţăritor în epoca optimă şi în bune contfîffuni
Brad. precum $■ altele din alte raioane. corespondent voluntar laritate in rinduJ muncitorilor mineri. V1RGIL TURDEANU oprotehnice.