Page 27 - 1954-04

W, « DRUMUL SOCIALISMULUI ? *<3- 3

VIAŢA DE PARTID Întreţinerea căii —

ÂctivuS fără de partid la safe — mijloc de în!? pire sarcină de frunte a ceferiştilor
Lima ferată se numeşte pa bur.â drep-
a Segăfuniop parfidutai cu masele late baza transportului feroviar. Viteza munco. preccupare în aceste compartimente de
de circulaţie a trenurilor, siguranţa cir­ Astfel s-a făcut o propunere In legătură
Plenara Comitetului Central al Parisu­ JUHASZ CAROL partid cu masa membrilor de partid, pre- culaţie» tor fâzâ deficienţe şi buna reu­ cu extinderea metodei de lucru a sufla-
lui Muncitoresc Ramin din august 1953 prim-secretar al comitetului raional Unztndu-1 planuri d? muncă şi raporturi. şit» a luptei pentru reducerea rulajului julul. unde Lipseau cricurile de ridicat
a pus in faţa organizaţiilor de partid sar­ PMF llia Asemenea lipsuri sînt şi In comunele Fâ- vagoanelor, depind — p? Ungă alţi fae­ iar cele existente se defectau uşor In a-
cina de frunte de a iritări >i mau mudt geţel, Almaş, Silişte ei altele ton — şl de starea căii Pe.-sorvalul de la csastă problemă, colectivul de tehnicieni
legătura lor cu masele de oameni al mun­ liune la care au fost antrenaţi peste 12Q Jn multe ccmune dtn radonul nostru s* întreţinere participă In egală măsură cu studiind cărţile tehnice, au găsit rezol­
cit. de a-1 mobiliza ps acesta să contri­ ţărani muncitori. manifestă formalism Organizaţia de bază cei do la mişcare, tracţiune şi vagoane la varea adaptind anumite dispozitive exe­
buie prin munca lor entuziastă la dez­ Asemănător e cazul organizaţie! de bază din comuna Braşeu. ds pildă, se mulţu­ realizarea planului de transport şl răspund cutate de el la cricuri, care au dat rezul­
voltarea economiei naţionale, la ridicarea din întovărăşirea agricolă Hârâu. unde cu meşte cu întocmirea evidenţe» despre ac­ pentru îndeplintrea lui. tate satisiăcâtoare
nivelului de trai material şi cultural al ocazia prelucrării Hotăririi partidului şi tivul fără de partid, pe care o ţine la In regiunea Hunedoara, s!nt numeroşi AUe propuneri de seamă au fost şl an­
fndregului pcpor muncilor guvernului cu privire la executarea La dosar, fără ca să-l fl convccat măcar mundtori. tehnicieni şl Ingineri pricepuţi, trenarea tuturor muncitorii or, tehnicieni­
Prin hotirîrJe plenarei, toate organiza­ timp a lucrărilor de primăvară, tovarăşii edată de la confirmare Aţa se procedează care au învins greutăţile avut* In munca lor st funcţionarilor in întrecerea socia­
ţiile de partid au fost obligate să consti­ din activul fără de partid au propus tran­ ji în Brădăţel, Ohaba şi In multe alto lor atît pnn aplicarea metodelor sovie­ listă, abonarea la nare şl reviste şl ţi­
tuie în iurul fiecărei organizaţii de bază sformarea Întovărăşirii in gospodărie a- comune. tice cit şl pnn metode noi găsite şl puae nerea de confannţe şl pregătiri de tema­
un larg activ fără ds partid, format din gneoli celemvl. De asemenea în timpul O altă lipsă gravă erte Îngustimea cu In practică de ei. tici pentru cabinetele tehnice, unde după
utemijb, delegate de femei, colectivişti şi acţiunii pentru formarea gospodăriei co­ care se priveşte activul fără de partid şl Noutâţi literare In urma acestora s-a ajuns ca la sec­ un plan bine stabilit, e-a desfăşurat mun­
ţ&ranl muncitori cu gospodării individuale lective. majoritatea activului fâtră de deci problema legăturilor partidului cu
partid a fost mereu In frur.tea lucrărilor, rnasale. Este foarte redus numărul tova­ ţiile de întreţinere din Alba îulia. Deva ca. $1 Înzestrarea bibliotecilor de la dis­
fruntaşi al producţiei agricole, agronomi, F M. Reşelntcov şl Petrcşani să se aplice pnntre aliale şi trict şi echipele de întreţinere.
medici tovarăşi din aparatul de stat $1 alături de comunişti. răşilor organizaţi în activele fără de partid „Oameni din Podlipnaia 1 ’ metodele: Nefiodov, Cuznetov. Udalov.
cooperatist, care antrenaţi fn munci con­ Şi in comuna Roşeam, activul fără de In comuna man, spre exemplu ca llia. cu Povestirea scriitorului clasic rus Reşet- Cazanţisv, repararea traverselor crăpate, Selul d? secţie, tovarăşul Inginer Ju-
stituie o puternică verigi intre partid şi partid a dovedit dragostea pentru cuvin- peste 1000 de locuitori există numai 7 nicov intitulată „Oameni din Podlipnaia", metoda suCajului. etc. AsWel. la secţia da rănescu Iosif. a făcut tot posibUul pentru
masele de muncitori şl ţărani muncitori. lul partidului, situindu-se mereu printre tovarăşi confirmaţi ca activ fără de partid a da viaţă propunerilor care e-au făcut,
pnmn in executarea munciiot de primă­ deşi slnt mulţi ţărani cu gospodării mici are o temă originală şi deosebit de inte­ întreţinere Alba îulia, In prezent, slnt astfel că la cnallza lndioior de plan, s-a
Pentru a se achita de această măreaţă resantă : viaţa de cumplită mizerie, de aplicate 8 metode înaintate de muncă de
vară El a antrenat 240 de ţărani mun­ si mijlocii fruntaşi In întrecerea patrio- putut constata că planul de producţie a
saronă. comitetul rai o nil de partid 11 ia chinuri, a ederarUor de pc riunle din către 440 muncitori. Printre cel care sint
citori in întrecerea patriotică, cu scopul l icA. agronomi. învăţător» şi delegat© de fost depăşit cu 17.9Q La sută.
a luat o serie de măsuri. Astfel, comite­ da a termina la timp muncile agricole de femei care slnt alături de parhd In coate Nordul RusieL in tjnpiil regimului ţa­ In prunele rinduri ale aplicării acestor La fel. la secţia L 7 Deva biroul orga­
tul raional a instruit pe toţi secretarii or­ primăvară. acţiunile lor. rist Autorul Ilustrează această temă re- metode se numără si fruntaşii in întrece­ nizaţiei de bază a analizat activitatea
ganizaţiilor de bază despre modul cum Pentru că activul de partid să fie spri­ însuşi biroul raional de partid a ma- latlnd episoade zguduitoare fapte şl stări rea socialistă ApoLzan Vaslle. Bumbac conducerii administrative şi a comitetu­
să creeze un activ larg în juru! organiza­ jinit, pentru ca munci da educaţie des­ ilfestat formalism. naLnstruind temeinic de lucruri de neimsglnat, Liie. Cuba Anton, Oniţa Simian şi alţii lui sindical, (âcind un proiect de măsuri
făşurată cu el Bă dea roadele aşteptate, 191 pag 4,12 lei La secţia L 7 Deva, tn cursul trimes­ da unde tovarăşul şef al secţiei Oprea cu.
ţiilor de partid nutructorli aăi, despre modul cum tre­ +
comitetul raional de partid, a indicat or­ trului I al anului 1954 s-au aplicai 9 me­ împreună cu colectivul de conducere, a
Tn ultimul timp, munca in această di­ ganizaţiilor de bază săteşti d-fente me­ buie să sa desfăşoare aceasta muncă şi flyo Etxrenburg tode col, de către 391 muncitor», dintre
recţie s-a îmbunătăţit. S-a ajuns ca as­ .lecontrolîndu-i deajuns Din această cauză căutat să îndeplinească Intoonal sarci­
tode Printre cele întrebuinţate şi care a „Al nouălea val*' care 48 sînt fruntaşi in întrecerea socia­ nile reeşite in urma analizei, alungind ca
tăzi, pa lingă majoritatea organizaţiilor 1-a IntimpQa*. ca unii tovarăşi ca Manea
dat rezultate bune a fost $1 metoda tine­ Vlcrel şl Pilulei Dumitra neliind docu­ „Al nouălea val”, este o carte a zilelor listă. Printre cel mal buni muncitori se tn cursul trimestrului I 1934 planul să
de bază săteşti din raion si existe cita un rii de referate şi demonstraţii pracUte află tovarăşii Halda Ioan revizor de cale,
aotiv fără de partid, format din ţărani despre metoda Insăminţării porumbului si mentaţi au dat Indicaţii greşite organi­ noastre. Evenimentele descrise aci se des­ Olaru Nlstor meseriaş de cale dc la sec­ (le depăşit cu 17 la sută
colectivişti, ţărani cu gospodării mici şi zaţiilor de bază despre folos.rea activului făşoară pe un fond vas, şi extrem de di­ Pentru ca transporturile să nu sufere
a cartofilor in cuiburi dispuse în pătrat, fără de partid ferit ; Statele Unzte şi Franţa, Germanie. ţia du întreţinere De/a, Marian Nixalae întlrzleri din cauza defectelor ce apar la
mijlocii, precum $i utemişti. delegate de referite ţinute cu scopul lămuririi avan­ şef d? echipă la lila Eilimon 1. revizor de
femei şl deputaţi. Lasă de dorit şi preocuparea biroului OcQdentaJi, Coreea. Uniunea Sovietică sl linie, ceea ce ar produce perturbaţii tn
tajelor ce prezintă aceasta metodă de R P Cehoslovac» Lumea contemporanii cale la Zam. Jo9an Abel şl Reder Ioan me­ procesul de producţie, este necesar să se
Îndrumate de comitetul raional de partid, muncă Astfel de referate s-au ţinut cu raional şi a secţiei sale do propagandă apare aci zugrăvită în întreg complexul seriaşi de cale Simerla. etc
multe organizaţii de bază au reuşit să mult rucces la Dobra, Pojoga, Zam. Gura- şi agitaţie, faţă de educarea activului conflictelor ei ascuţite In lupta irvdirjită La seepa de Intreţuiore Petroşani, se dea o deosebită atenţie întreţinerii «1.
luîndu-se măsuri de prevenire a defecte­
folosească Just activele fără de partid. In sada Bratea şi in alte comune, in urma fără de păzitid In spiritul luptei de clasă dintre fcrţele păcii >1 cele ale războiului aplică 6 metode noi de lucru, de către 425 lor Numai prin întreţinerea liniilor fn
comuna Cîrjiţl, de pildă tovarăşa care cărora mulţi ţărani muncitori şi-au mani­ faţă da chiaburi şi uneltirilor lor, pre­ Şl reacţlunil muncitori şi tehnicieni. Dintre fruntaşii in cadrul toleranţelor admise, se poate rea­
fac parte din activul fără de partid sint festat hotârîrea că vor Insămînta porum­ cum şi faţă de combaterea cu târle a ma­ Slfl pag ti,26 tei producţie care s-au distins in muncă fac liza şi depăşi planul de tT&nspor! Pen­
convocaţi la adunările deschise ale orga­ bul In cuiburi depuse în pătrat nifestărilor de târăgânealâ ;l birocratism * parte tovarăşii: Gîscă Vlrg'il. revizor de tru aceasta,, trebuie executate o sene de
nizaţiilor de bază. unde li se creează con­ Pe lingă aceste rezultate pozitive, comi­ ce se observă la unei? sfaturi populare S. AnConou cale, Cheber Menhardt, Iar dintre fruntaşi lucrări ca de exemplu: măsurători cu di­
diţii pentru a lua parte la discuţii şi a tetul raional de partid îlia a avut în din comunele raionului. „Prima slujbă” In întrecerea socialistă tovarăşii Munteanu ferite aparate executate da specialişti,
veni cu propuneri Acelaşi lucru se tn- munca cu activul fără de partid şi Cunoscind toate aceste lipsuri, pentru Anghel şef de atelier. O anei Lazâr revi­ examinarea şl verificarea stării căli, a
timplă şi In comunei? B-aleiin, întovără­ lipsun ser.case, ce se datoresc faptu­ îmbunătăţirea muncii cu activul fără de In figura tinerel loguaere Nina Grav- zor da cale, Găină Iova, etc ramificaţiilor a lucrărilor de artă. etc.,
şirea agricolă din Sâleiva, gospodăria lui că n-a organizat studierea temeinac/i partid, comitetul raional de partid lba, ţova. — eroina nuvelei — Serghel Anto- iar lurrărule să fie efectuate şi terminate
agricolă colectivă din lila şi altele a Hotărtrilor plenarei lărgite din august în munca Iul de viitor va trebui să folo­ nov a zugrăvit un reuşit portret de fe- Pentru îmbunătăţirea şi pe mai departe la timpul cei mai potrivit.
Acolo unde organizaţiile de bază s-au 1953. de către toate organele şi organiza­ sească metode mal variate, să organizeze mote sovietică a cărei dragoste de muncă a muncii de întreţinere a căii. s-a trecut
Nu trebui* insă uitată şl neglijată nici
ocupat In mod concret şi viu d? activul ţiile din raion, ceea ce a dat naştere Io pe scară largă consfătuiri cu cei mai buni hotârîre şi conştiinţă a datorie! se Împle­ la activizarea organizaţiilor de parlid şl munca politică de masă tn mijlocul mun-
tineret In vederea ridicării nivelului pc-
fără de partid, unde au dezbătut proble­ n sene de confuzii In folosLrea activului cultivator», întâlniri ale ţăranilor munci­ tesc armonloi cu gingăşie şi sensibilitate lillc şi profesional »1 muncitorilor, la în­ citorUcr de la întreţinere care ara parti­
fără do partid Astfel, organizaţia de bază feminina 60 pag 0.83 lei
mele principali ale pc-liticu partidului nos­ tori cu cei mai buni gospodari şl altele tărirea şi ridicarea disciplinei şi corec- cularităţile sale Lucrătorii de linie, revi­
Brânişca in loc să cheme activul fără de (Colecţia „Literatura pentru toţi")
tru. şi unde ed a fost antrenat in acţiuni, De asemenea, comitetul raional de partid tiVudinll In muncă, precum şi la îmbunătă­ zorii de caie şi cantonierii, trăiesc In mare
pcrtid pentru a dezbate cu el problemele *
a dat ajutor nepreţuit membrilor de partid d? bază ce frămintă astăzi partidul. — flaa. va trebui să lichideze cu metoda!» Al. Malîşchln ţirea muncii agitatorilor la lecui de pro­ parte, in centrele populate El nu pot fl
în campania agricolă de primăvară. ca situaţia însâminţârllor şi loloslrea me­ formale in muncă, să lărgească mult rîn- ducţie De asemenea, a-au făcut demons­ adunaţi fa un loc pentru consfătuiri şl
traţii pracîice In faţa muncitorilor de fe­
decit
confennţe
Ca
greutate.
mare
cu
In comuna Lăpugiu de pildă, cu oca­ todelor agrotehnice — în loc de consul­ durile aetivului fără de partid, să dea în­ „Oameni dlntr*un fund de jari” lul cum trebuie să fie aplicată flecare me­ centru al muncii politice de masă In mij­
zia prelucrării Hotăririi C C. al P M R. şi tarea acestuia şi antrenarea in acţiuni, drumări precise organizaţiilor de bază să­ In romanul „Oameni dintr-un fund de todă in parte, explielndu-se acestora 8- locul muncitorjor de la întreţinerea căli.
a] Consiliului do Miniştri din 3 martie î-l foloseşte In munca de mobilizare teşti, pentru ca acestea să poată grupa In ţară" — a cărui acţiune se p&îrece In pe­ vantajeJe colective şl personale ce decurg irebui© să fie districtul şi echipa. La dis­
rioada pnmului plan cincinal — autorul
o c., activul fără de parlid a Iniţiat o ac­ pentru diferite şedinţe. Confuzii asemă­ jurul lor un număr cit mai mare de mun­ de aci Această preocupare a fost la înăl­ tincte şl echipe, trebuie făcuta colţuri roşii
relevă „procesul dramatic al formării
ţiune de asigurare a întreţinerii bazei fu­ nătoare sini şl la LApuşnic, unde organi­ citori şl ţărani muncitori — chezăşia for­ ţime in special la organizaţia de partid şt mici biblioteci, unde un activist al lec­
omului nou" ca urmare a condiţiilor noi de la secţia de fntreţinere din Alba lulJa.
rajere. curăţind păşunile comunei — ac- zaţia de bază a contopit activul fără de ţei şi invincibilităţii partidului nostru. de viaţă interveni!© unde biroul organizaţiei de ba2â, in frunte torului politic, să expună teze cu carac­
366 pag 9,S8 lei cu tovarăşii Borza Ioan şi Sâbâu Aurel, ter politic, artunc! cind muncitorii sînt
mobilizaţi la aceste subunităţi
Furnaliştii şi turnătorii dela uzina,, Victoria" Călan Inttmpinâ cu succes ziua de 1 Mai * au ştiut să analizez? periodic munca or­ De muncitorii de la întreţinerea căii.
V, Overichtn şl G Ftş ganelor administrative, a le ajuta şl trage depinde tn mare măsură succesul activi­
Prm Justa aplicare a metodei sovietice lescu Gheorghe, Forral E-onim. precum ţi Ou succese demne de remarca'. întâm­ la răspundere Ei au pregătit agitatorii şi
Agrotshnicianul Colhozului tăţii întregii artere şl In special siguranţa
A Pilipov. fumalişui de la „Victoria" Că- tinerii tdpitori fruntaşi ir» producţie din pină ziua de 1 Mal şl muncitorii de la au îndrumat n-unca comitetului sindicii de
„Poruncile tui Lenin" circulaţiei trenurilor Sarcina organizaţi­
lan. au obţinut frumoase rezultate In pro­ schimburile de tineret: Arghir Constan­ sortimente Tovarăşul BLzîdicâ Gheorghe secţie In ceea ce priveşte aplicarea şi ex­ ilor de partid, a sectoarelor politice şl a
ducţie. traducind in acest fel in viaţă. an­ tin. Blaj Ioan, Muntcanu Gheorghe şi de la piese fasonate şi-a luat angajamen­ Autoru broşurii arată ad contribuţia tinderea metodelor sovietice precum şi a comitetului de linte, este de a întări pnn
gajamentele sporite luate in cinstea zilei Ghergtiel Petru tul să-şi depăşească planul cu 50 la sută sgrotehnicianului — savant Terenti Semi- contractelor de întrecere socialistă Ase­ toate mijloacele munca politică de masă
de 1 Mai Planul furnalelor ptnâ la data Alături de fumaliştt, o luptă hotărită Plnă In prezent, el a reuşit să-l depăşeas­ onovici Malţev din colhozul „Poruncile menea analize au avut loc in cursul Lu­
de 16 aprilie a fost depăşit eu 3.4 la sută o duc şi turnătorii Muncitorii de 1a cu- că cu 63 la sută Asemenea tovarăşului ful Lemn”, la crearea unor noi soiuri de nilor ianuarie, februarie şi martie, unde la secţiile de întreţinere, lupeind pentru
In lupta măreaţă pentru depăşirea ci­ bilourt, in frunte cu Peter Ştefan, au adus Eiiidicâ şi-au depăşit propriile angaja­ seminţe de griu adaptabile condiţiilor dezvoltarea Lnlreceril socialiste, Introdu­
frelor de plan la furnale, in primele rin- Însemnate Îmbunătăţiri calităţii fontei Li­ mente şi muncitorii Todoran Ioan No­ speoaJe ale dimel Transuralulul. muncitonJ au veuut cu propuneri, crMI- cerii meiodalor înaintate şl întărirea dis­
duti, e-au ztuat plnă acum fruntaşii In chide şi iu obţinut o reducere a preţului vac Iosif şl alţii. 68 pag. 0,84 lei cînd totodată conducerea secţiei L 3 şl a ciplinei tn muncă.
întrecerea socialistă prim-topi lorii M'ihâi- de cos: al acesteia cu 8 la sulă. HUMEL EMERIC Editura „Cartea Rusd”J. comitetului <5e secţie, pentru lipsa de N SUSAN
tice Socialist* — al cărui organizator şi Lerun a construit In aşa fel Statul So­ lui impanu rus. a însufleţit popoarele a-
Lemn
Slnteti-
Marele conducător si învăţător V. I Lenin conducător genial a (ost practică acumu­ vietic Incit puterea sa de nezdruncinat să eupnte din Orient şi din întreaga lume la
zind
se bizuia pc alianţa indestructibilă a cla­
expcnznţă
uriaşa
lupta împotriva dominaţiei statelor impe­
sei muncitoare cu ţărănimea, menţintndu-
lată de masele populare In cursul revo­
rialiste Ele vâd In Uniunea Sovietică un
luţiei. Lerun a văzul In Soviete embrio­ se rolul conducător ai clasei .muncitoare Jar luminos, care l? arată drumul spre eli­
In istoria omenirii nu există num? care ţie prof. a VOLfN eltoare din toate ţările precum şt a miş­ nul noii forme de putere politică a pro­ încă lo incepulul glorioasei sal? aeiiirilSţl. berarea naţională şi sociaJJ.
să fi intrat atit d? adine tn conştiinţa cării de eliberare naţională a tuturor po letariatului. una dm formele celo mai de- Lemn a prevăzut aceasta forţă socială in Lupta popoarelor pentru Independenţa
maselor populare de milioane dc oameni lor al maselor populare In construirea poarelor coloniale aâvirsite ale dictaturii sale. fără de care Ruiia, şi ©a s-a dovedit într-edevâr In lor este o vengă inseparabilă a mişcării
ca numele lui Lemn — genialul conducă­ vieţii noi. deoarece, râlăuzindu-se după În­ Tocmai de aceea leninismul ejte un fe­ nu este posibilă trecerea societăţii de la stare să (ringi rezistenţa capitoUşlUor si puternice a tuturor popoarelor pentru
tor al mişcării de elibarare ruse $i inter­ văţătura leninismului, el veda in munci­ nomen internaţional şl nu un fenomen capitalism la socialism Noua formă de moşierilor Câlăuzindu-se cu consecvenţă pace. democraţie şl socialism Prunul cu-
naţionale. Numels lui Lemn este nemăr­ torii si ţăranii care creează toate bunu­ rusesc, tocmai dc aceea teona şl tactica dominaţi? poliLcă a clasei muncitoare după Indicaţiile lui Lenin. Partidul Co­ vint rostit de Statul Sovietic, nflscut In
ginit ds scump şi apropiat popoarelor din rile vieţii pe adevăraţii creaton ai isto­ leninistă a revoluţiei socialiste constituie descoperită de Lemn — Puterea Sovie­ munist întăreşte prin foaie mijloacele a- furtuna Revoluţiei din Octombrie, a fost
Uniunea Sovietică, maselor muncitoare rie». deoarec? în activitatea sa transfor­ un model pentru toate ţările. Lemnismul- tică — s-a bucurai de sprijinul fierbinte lianţa dintre clasa muncitoare şl ţărăni­ cuvtntu) pace care a fost proclamat do
din ţările de democraţie populară, tutu­ matoare el se sprijină pe popor, p? ma­ marxismul epocii Imperialismului şl a re­ al maselor populare Iar după octombrie me, ca temelie a temeliilor Statului So­ Lenin De atunci şt pînă în prezent Uni­
ror oamerulor simpli de pe glob Ac-st rea tul forţă revoluţionară. voluţiilor proletare — s-a călit si s-a în­ 1917 a devenii baza Statului Sovietic Sta­ vietic unea Sovietică a continuat să fie craini­
nume le esLe scump pentru că Vladimir Experenţ-a celor trei revoluţii din Ru­ tărit In lupta intransigentă impotnv* lul sodallsl este o armă puternică a po­ Experienţa U R S S in făurirea şi întă­ cul păcii Statut Sovietic şl guvernul său
llici Lemn ş.-a consacrat întreaga sa sia — revoluţia din 1803-1901, revoluţia oportunismului rus şl internaţional porului sovietic in lupta pentru constru­ rirea alianţei dintre clasa muncitoare şi pornesc la indicaţiile lui Lenin cu pri­
viaţă măreţei lupte împotriva forţelor în­ din februane-martle lfln şl mai ales Re­ Jntelegînd just nevoii? arzătoare ale irea comunismului ţărănime are o uriaşă Însemnătate inter­ vire La posibilitatea unei îndelungate co­
tunecate ale capitalismului. pentru feri­ voluţia Socialistă din Octombrie 1917 — dezvoltării societăţii, exprimînd nădej­ DalorH-ă eforturilor Iul lenin şl activi­ naţională Oamenii muncii dm ţările de existenţe sl întreceri paşnice Lntr* cela
cirea oamenilor muncii, pentru instaura­ a arătat limpede cit do mere este rolul dile si aspiraţiile maselor populare. V 1 tăţii neobosite a Partidului Comunist al demooraţie populară folosesc această ex­ două sistema — socialist şt capitalist.
rea unei orinduiri drept s, raţionale, demn! poporului in procesul Istoric al dezvoltă­ Lenin a fundamentai In mod profund ne­ Uniunii Sovietice. Rusia, oaze era înapo­ perienţă a Uniunii Sovietice şl, mergind Temeli? temeliilor politicii externe so­
de om. rii societăţii ruse cesitatea creării partidului marxist de iată din punct de vedere economie, s-a pe calea arătată de Lerun. întăresc In vietice o constituie lupta tn numele vieţii
Ura profundă a lui Lemn Împotriva Masele populare din Rusia au avut o lip nou. puternic prin unitatea sa organi­ transformai tntr-o mare putere socialistă ţările lor alianţa clasei muncitoare cu ţă­ sl fericirii popoarelor, pentru slăbirea în­
erinduirii capitaliste exploatatoare a iz- încredere neţărmuriţi în înţeleptul lor zatorică şi care păşeşte in avanlgarda po­ înaintată rănimea. văzînd in această alianţă cheză­ cordării internaţionale, pentru acţiuni ho-
vorît djn marea Im dragoste faţă de omul conducător şi învăţător, care. In fruntea porului. Lupta lui Lerun pentru crearea Existenţa S'-alului Sovietic, succesele şia înaintării cu succes spre comunism lârtle împotriva politicul imperialiste de
muncitor, din dorinţa lui fierbinte de a Partidului Comunist a însufleţit poporul. unul partid proletar revoluţionar în Ru­ sale istorice in domeniul economiei, cul­ In condiţiile Statului Sovietic crea*, de războaie agresive Această politică ex­
se crea pentru omul muncitor o viaţă mal ,» organizat energia lui creatoare pentru sia deosebit de partidele oportunele ale turii. apărăm şt relaţiilor iniemeţionple. Lnun. in care puterea esle băută pe primă năzuinţa fierbinte a popoarelor
bună de a se pun? capăt mizeriei in care victoria socialismului. Oamenii muncii nu Internaţionalei a II-a, a fost încununată constituie un factor de importanţă isto­ muncă, p? proprietatea colectivă, p? a-
se zbat masele de milioane de oameni, vor uita niciodată marele rol al lui Le-un de succes Partidul comuniştilor. înteme­ rică mondială lianţj clasei muncitoare cu ţârănimee. spre pace şl corespunde intereselor lor
de a se lichida durerile ffră margini ale In crearea orîrvdutiii sovietice socialiste, iat si educat da geniul revoluţiei, a or­ Creat sub conducerea lui Lenin. Statul unde a (ost lichidată exploatarea omului vitale. Creşte şl se exnmde pe întregul
r.memnl datorită căreia ei s-au putut afirma, şl- ganizat clasa muncitoare ca o puternică Sovio'Jc constituie personificarea a ceea dc către om şi unde domneşte ideologia glob măreaţa mişcare a partizanilor pă­
Activitatea titanică a lui Lenin. — ge­ au putut dezvolta aptitudinile şi talentele, tortă de şoc a unit In jurul său mesele ce au dom $i doresc milioanele de oameni cii In fruntea acestei miscân se află
nial om de ştiinţă cugetător şi revoluţio­ au putut deveni adevăraţii stâpîni ai toar­ largi ale poporului muncitor şl, ridicln- ai muncii din cele cinci continente ale egalităţii In drepturi al a prieteniei in­ Uniunea Sovietică Republica Populară
nar. a avut ea ţol nimicirea josnicei orîn- tei lor, ziditori conştienţi şi liberi a) co­ du-le la crearea conştientă a Istoriei, a a- globului pâmîntetc tre popoare, masei® muncitoare de dife­ Chinezi şl ţâfile de democraţie popu­
şl-au
naţionalităţi
rite
năzu­
manifestat
dulri capitalista, victoria comunismului munismului siguraţ victoria cauzei întregului popor, Creînd şl fundamentlnd in mod ştiinţi­ inţa firească de colaborare frăţească, de lară. umte tn puternicul lagăr al demo­
Geniul lui Lemn a imbinat în mod stră­ Milioane de oameni al muncit şi mili­ victoria socialismului tn Rusia. fic învăţătura închegată cu privire la craţiei şl socialismului.
lucit puterei url*«5 a gindirii teoretice oane de asupriţi din toate ţările văd in Numele lui Lenin este Indisolubil legat Statul Sovietic socialist, genialul Lenin a unire In cadrul unul stal unional uruc Se realizează previziunea lui Lenin că
Această mişcare ds unire a popoarelor
cu profunzimea şi amploarea activităţii Lenin pe conducătorul şl învăţătorul lor. de întreaga istorie eroică de perle o Ju­ prevăzut că In epoca perioadei de t/?n- liber® din Tara Sovietică a fost condusă In ultimă analiză majoritatea gigantică a
revcluţior.r.rc practice, con» a constat In deoarece viaţa şi activitatea lui Lenin slnt mătate de secol a Partidului Comunist al ziţl* de la capitalism la socialism ex­ fl Îndrumată de Partidul Comunist, care populaţiei de pe glob este instruită şl
socrisl in candacsrea maselor de milioane ■ ndestrucllbll legate de mişcarea munci- Uniunii Sovietice, care-al îndeplineşte cu perienţa maselor populare dui diferite educată pentru Luptă de către capitalism
ale poporului — muncitori si ţlram V ] loreasci internaţională sl de lupta de eli­ succes rolul său conducător sl îndrumă­ ţân va crea o mare va*ietate de forme se călăuzeşte după programul teoretic şi Insusi. Fiecare zl dm această luptă ridică
de politica tn ee priveşte problema naţio-
Lemn credea cu înflăcărare in popor, in berare naţională dusă de popoarele colo­ tor in lupta pentru comunism cu adevărat populare, ale puterii de stat nivelul de conştiinţă, măreşte spiritul de
inepuizabila sa energie revoluţionară. in niale împotriva jugului imperialist pen­ Muncitorii du» lumea întreagă — din In acelaşi timp. el a subliniat neîncetat nrJâ, elaborat® de Lenin Constiouirea organizare a maselor, conduse de clasa
creaţia vie a maselor populare. c??zbi!s tru un viitor luminos al tuturor popoa- (ârile de democraţie populari din linie că esenţa lor va fl toldeauna una şl ace­ Uniunii Republic'Jor Sovietice Socialiste muncitoare interŢiationaJă şi de partidele
a însemnat o măreaţă victorie a politicii
să sfivîrseasci minuni In lupta pentru rctoiv capitaliste sl din ţările coloniale — vâd eaşi — dictatura proletariatului. In ţării* sal? comunist* .înarmate eu marile idei
transformarea radicală a societăţii De nepreţuit este importanţa lucrărilor în Partidul Comunist aJ Uniunii Sovie­ da demooraţie populerâ. in care masele naţionale a partidului ale lui Lemn.
Le.-iin ştia ca nimeni altul să sintetizeze teoretic* ala lui Lemn pentru dervclto- tice un model de partid al clasei munci­ popular* construiesc cu succes socialis­ Marele Lenin a înălţat sus steagul prie­ Pătrunzând adine In conştiinţa milioa­
exporlent» revoluţionară creatoare a ma­ rea creatoare a ştiinţei marxiste despre toare. demn de a ft urmat. Comuniştii mul. previznunea leninistă a fost In Între­ teniei Intre popoare încă tn zilele furtu­ nelor de oameni ai mimcU, ideile dătă­
selor. ştia să înveţe masele si să înveţe societate Sonjinindu-se pe legile dezvol­ sînt urmaţi de mase populare lot mal gime confirmai» noase prerevoluţionare. din Iunie 1917, ta toare de viaţă ale leninismului au deve­
de la ele. ştia să le organizez© şl să le tării sociale, descoperite de Marx şl E.o- largi care se conving din propria lor ex­ Rolul creator al masslor populare tn primul Congres al Sovietelor dvn toată nit o forţă materială de neb ruit. care
conduct inamte spre victorie ,,Va învinge gefs. Lemn a făcut o anjlizâ profundă a perienţă eâ numai comuniştii, discipoli revoluţie în lupta lor pentru socialism Rusia. Lenin a prezis in mod! profetic, plin transformă In chip nou vechea lume a a-
sl vi păstra puterea. — ne învaţă Lemn situaţiei lstonce contemporane, creată in credincioşi al ,lui Lemn, zpărâ interesele pentru construirea socieîălil comuniste, de convingere profundă: „Rusia va fi o aupriril şl constringerii. întregul mer9 al
— numai acela czre crede In pc-par. car? cursul luptei de clasă a proletariatului rus tnlregil omeniri In năzuinţa ei către pace. şl-a găsit expresia concretă in alianţa uncune de republici libere” Datorită lui stonei mondiale se înfăptuieşte astăzi
sc va cufunda in izvorul creaţiei popu­ <ii internaţional a formulat pentru prima democraţie şi socialism dintre clasa muncitoare si ţărănime — a- Lenin. deasupra lumii Hlfile steagul ln- ?ub Influenţa progresistă a acestor idei.
lar* Vii” cară esenţa imperialismului ?! a elaborat Numele lui Lenin este indisolubil le­ c?astă formă specială a alianţei de clasă, temaţienalismului proletar. Popoarele au păşit pe drumul nou. leni­
Partidul Comunist al Uniunii Sovietice ncua teorie s« tactică a revoluţiei socia­ gat de apariţia s» dezvoltoiea primului care con.'tiîui? principiul auprem al dic­ Marea Revoluţie Socialistă din Octom­ nist. si nu se vor întoarce nici odată îna­
creat st educat de Lenin. a Indefinit ?» liste in tara a sintetizat bogata experi­ stat socialist din Uimo al muncitorilor şi taturii proletariatului, larta «i reazimul brie. care a nimicit pentru totdeauna Ju­ poi. deoarece astăzi toate drumurile duc
îndeplineşte cu succes colul de cond.ică- enţă a luptei revoluţionare a clasei mun- ţăranilor — Umu.-.ea Republicilor Sovie­ prinoipal al Statului Sovietic. gul naţional-colonuti pe torltonul fostu­ spre comunism.