Page 29 - 1954-04

PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE UNIŢI-VA!
I N A C E S T N U M Ă R :

• Pentru ocrotirea sinătâtii oameni­ — Mal mult sprijin muncitorilor *1 — Cinclsutistil (pag. 3)
lor muncii din regiunea noastră funcţionarilor pentru a*şl cultiva — Tribuna inovatorului ipag 3)
(pag. 2) loturile individuale . (pag 2) — Ţările de democraţie populară pe
— Din experienţa mea de miner — Din experienţa a două brigăzi de drumul construirii socialismului
^ (Pag. 2) la SM T. Miercurea (pag 3) (pag 4)
Foileton — De trei luni lot aşteaptă. — Fabrică de uleiuri medvcinaJe — Not? guvernului sovietic adresată
(pag. 2) (pag 3) guvernului Australiei (pag 4)
Anul VI. No. 34 (370) Joi 29 aprilie 1954 \ 4 pagini 20 bani

Mai multă preocupare In c i n s t e a z i l e i d e 1 M a i
faţă de colectarea produselor agricole
Noi succese B R I G A D A A N U L U I 1 9 5 8 Intîmpină ziua dc 1 Mai cu
Una din preocupările cele mal da seamă bune de muncă ale unor deputaţi şl co­ în întrecerea socialistă
'..Mine Ctmpa. Despre ea
ce stau tn faţa organelor de parcul 31 de lectori. Sfaturile populare comunale fttnd e-ar putea scrie pagini mul. Numele acesu a în­ adinz sl încordeze şi mai Dlanul îndeplinit pe 1955
6*at tn această perioadă, este sporirea pro­ lipsite de control şl îndrumare nu au în­ Ou flecare zi ce se apropie de marea multe Minerii de aici au trecut ani, cilclnd peste mult narvU oamenilor oe-1 In hala mare a puţului minei Petrila.
ducţiei agricole. Munca politici desfăşu­ tocmit decizii prin care să planifice rea­ sărbătoare a alei de 1 Mal, muncitorii cunoscut din plin viaţa vreme încă din 16 apri­ aşteptau acsirea In ea. se numeroşi minări «I munctton au intimpi-
rată tn (rândurile ţăranilor muncitori tn lizarea ritmică a planului de colectări, lie 1933. KcpeUn Dau şi afla brigada vestitului mi­
combinatului siderurgic „Gh Gheorghlu- neagri a trecutului In enw ner, oare in numai 4 luni rvat la ieşirea din mină brigada frunta­
vederea sporirii producţiei agricole, tre­ «au dacă le-au întocmit, au fost ţinute criza) economice din 1929- brigada sa şl-a terminat şului ln întrecerea sooialistă Cenuşa Ccr-
buie să se desfăşoare Insă strms legată de m sertare La sfatul popular, cum i-a In- Dej" du» Hunedoara Lşi Intensifică efoz- 1920. această mină a foii sarcinile de plan pe anul şi 8 zile a reuşit să-şi ter­ n^, care in cinstea zilei de 1 Mai a dat
munca da lămurire a ţăranilor morun torn tlmpLat tn comunele Şi bot. Vinerea şt turile pentru a obţine noi viotorU ln lupta Inclusa, tar minerii lăsaţi 1933, iar la 16 decembrie mine obligaţiile revenite ultim ele tone de cirbune ln contul anu­
lat-o
anul
1937
pentru
pentru a se achita cu ateiste de îndatori­ alteia. penfiru Pian- pradă mizeriei fi şomaju­ 1C33. Kopetin a trecut să s-a deschis Din ea coboară lui 1955.
rile ce le au faţă de stat Attt comitetele raionale de partid, cit ★ lui pentru că aşa doreau dea cărbune in contul anu­ 7 bărbaţi a căror ochi stră­ Cenuşe Corne), lucrează de mulţi ani
Membru organizaţiilor de bază de La şi comitetele executive ale sfaturilor popu­ lui 1957 la mina Petnta şi cu toate eă «sta la o
este, deputaţi! sfaturilor populare, agi­ lare din aceste raioane, nu eu privit cu La sectorul O S M , lupta pentru redu­ capitaliştii După 20 de ani Cum au putut li oare lucesc mJndru Brigada şi-a vlrstă înaintau, conduce o brigadă da
îndeplinii
Insă, ea a fost redeschisă
ln
angajamentul
tatorii, au datoria de a arăta ţăranflor răspundere felul defectuos în care mun­ cerea timpului de elaborare a şarjelor se de puterea populară. posibile asemenea succese ? cinstea lui l’Mai, anul 1957 tineret, lucru pentru care este mindru şl
muncitori sjmjlrvul coooret ce-l primesc cesc organele CSC. nu au analizat mun­ află pe primul plan O ţel arii de la cup­ Coborlnd in abatajul a- in munca lor a luat sflr- mulţumit Felul cum Cenuş* Cornel a
din partea statului nostru democrat-popu- ca acestora pentru a scoate la iveală lip­ torul z\r 4, care se ajută fructuos de In abatajele minei Cim- cestui miner, vă2lnd hotâ- şlt In aeelaş moment cu organizat munoa la abatajul Nr. 6 A al
lar, <fm partea câasei muncitoare Trebuie surile si pentru a trage la răspundere pe metoda sovietică Matullneţ, au reuşii ca pa, meoanlzarea a fost in­ rirea brigăzii luJ de a zmuî- apariţia coliviei ovaţiile, sectarului IU. felul său de a ajuta pa
arătat de exemplu câ înfăţişarea satelor acel ce şe fac vinovaţi de ele NefUnd tn perioada 1—22 apnlie să elaboreze 34 trodusă imediat du?* re­ ge adlnoului dl mal murt asemeni unui răpăit de frecare tlnăr *l-şl Însuşească meserii da
noastre nu mal poate L comparată cu cea controlat şi tras la răspundere, tovarăşul şarje de soartă durată, oţeti de bună ca­ deschiderea el Astăzi, a- cărbune cu ajutorul celor ploaie, se revărsară peste miner, însufleţeşte întreaga brigadă fl-
din timpul oînd la cirma ţării se aflau Boca loan Împuternicitul raional CSC. litate proape tntregul proces de mal modeme maşini, ou ir.tinderea puţului etnd din ea una din brigăzile oe obţine
capitaliştii şl moşieixi La sate au luat Or Işt ie. in loc să morgă pe teren pentru producţie se execută cu ajutorul aplicăm înainta­ ln intimplnarea bravilor cele mai frumoase rezultate ln extracţia
fiinţă cămine culturale înzestrate cu bi­ a controla cum se desfăşoară operaţiu­ Echipa prim-topi torului Vasile Cos ta- ajutorul maşinilor sosite telor metoda sovietice Jan- mineri, a venit întregul co­ cărbunelui
blioteci, aparate de radio, aparate de clne- nile da colectare etfi toată ziua In birou che a elaborai 14 şarje de scurtă durată de Uniunea Sovietică. darova şl Voroşin. îţi vel lectiv de muncă al minei Brigada de tinerel a fruntaşului ln În­
matograt etc Volumul mărfurilor tadui- şl pălăvrăgeşte cu alţii fără nici un rost depăştndu-şl sarcinile dan această pertcadă Iranaporlurtle In anul 19S3 da seama că victoriile cu­ Oimpa, elevii şcoUl ele­ trecerea socialistă Cenuşa Cornel, obţl-
tzrate prtmMe de ţăranii muncitori prin Ahmecind pe panta implriiptorismiLlul faţă cu 19.2 )a sulă, caş condusă de V Lăbuneţ mecaniilndu-se cu 63 la cerita au fost posibile da­ mentare din Cimpa, pre­ nind însemnata victorie în întimpinarea
cooperative creşte din trimestru in tri­ de duşmanul de clasă, el a tolerat un mare a elaborat 10 şarje, obţmlnd o depăşire de sută mai mult ea în anul torită faptului câ aceşti cum şl familiile sărbători­ zilei de 1 Mal. a fost felicitată călduros
mestru Oricare ţăran muncitor poale să număr de chiaburi dm raion să nu-şl 1952 fn otastea zilei de l oameni ştiu pentru ce mun­ ţilor. care au lnmlnat mem­ de conducerea întreprinderii, comitetul
vadă că locul opincilor de cauciuc cîr- predea nici ploă acum cotele. De aseme­ 13,6 la sută. iar echipa lui Dumitru Slna- Mai, minerii de aveî şi-au cesc. că eld Io adlnelme brilor din brigadă nums- de partid, comitetul U T M . comitatul sin­
pite a căxnăşdor şl rochiilor de mlţl cu ni. inspectorul raional Baseu loan, fUnd tuiat a elaborat U şarje depăşindu-şi sar­ intensificat şi mai mult ei apără cel mai de preţ dical şl pionierii şcolii elementare din
roase
de
flori
buchete
cane ţăranii şi ţărancele muncitoare se lipsit de simţul de clasă, trece cu ve­ cinile cu 5.4 la sută. munca, ridiciod producţia bun al omenirii — pacea Apoi mitmgul a fost des­ localitate
lmbrăcau odinioară, este luat de bocanci, derea chiaburii care caută să saboteze + numai In prunele 22 de că in brigadă există o chis. Vorbind în numole Vorbind în numele brigăzii. Canuşe Cor­
pantofi, de haine de stambă sau de mă­ colectările si nu acordă mei un sprijin La sectorul furnale vechi, fruntaş ln zfle ale lunii apnlie cu 48 disciplină de fler liber con- comitetului do tolrepnn- nel a arătat câ tinerii brigăzii sale slnt
tase Numai aoriste cltewa exemple dove­ colectorilor comunali la sută faţă de producţia '■‘mMtă «1 In fruntea al, un dere. tovarăşul’ Rusu Pe­ hotărî ţi ca pe viitor să munceascl cu
desc cu iărie că nivelul da viaţă al ţă­ Lipsa de control, a dus la situaţia ca întrecerea socialistă ln cdnsiea zilei de 1 lunii ianuarie. comunist tru a felicitat călduros pe eîan sporit pentru a da şl mal mult căr­
rănimii noastre muncitoare a crescut deo­ să mai ax lato In apartul CSC unu oa­ Mai ea!e furnalul nr 1 Respeetind Indicii . Sectorul II Valea Ar­ „Dar nu-l de ajuns nu­ Ropetm Geza şl ortacii lui bune, patriei noastre.
sebit de mult tn comparaţie cu cel din meni cu munci de răspundere care, aşa calitativi şi economici brigada prim-topi- sului, orizontul 589 Bri­ mai să dai cărbune, fn urindu-le no! succese şi pe
trecut cum se spune tn popor „ard gazul de­ torului Simion Jure* a obţinut în perioa­ gada celui maj bun minier schLmb să faci risipi de mal departe, după oare to­
O datorie patriotică $1 de onoare a fie­ geaba" Unu) din aceştia e tovarăşul Hân- al Vă*i Jiului Kopetin Ge- materiale pentru armare Constructorii cinstesc
cărui ţăran muncitor este de a răspunde cdJă loan Instructor raional CSC Dla. da 1-22 aţotUe o depăşire a saromior de za. doputat in Marea A- Este necesar să extragi cit varăşii Aurel Cettlnaş. se­
care a stat 14 zile in comuna Ctrjlţl fără ptan de 11,69 la sută. Depăşiri de pesle cretar al organizaţiei de ziua de 1 Mai
ajutorului oe-4 primeşte din partea sta­ d una re Naţională a R_P R mai mult cărbune, şl tn
nid un rezultat UnU împuterniciţi raionali partid şi Grigorie Schiller
tului prin achitarea la tiuvp Şi in Între­ S La sulă a planului la fontă, au realizat extrage ultimele tone de acaiaş timp e«U dator să Antrenaţi In Întrecerea socialistă In
ai CSC-ului cum sWtt tovarăşii Brădeaou directorul minei. au arătat
gime a cotelor da produse vegetale şi şi brigăzile conduse de P. Balazsi şl N cărbune pentru anul 1937 economiseşti lemnul de ar­ proporţie da 80 la sulă. muncitorii teh­
Dumitru de la C&C. Brad. Surda Ştefan In scurtele lor cuvlnticl că
animale ce le datorează statului, fiindcă Biatnan de ta aeelaş fumai. împreună cu ortacii lui : mare. reoondiţionind ma­ nicienii şi inginerii întreprinderii 703
de la CSC. Hunedoara şi alţii, nu con­ pentru viitor atft organi­
numai aşa va putea contribui la întărirea Vanciu Aclam, Vanciu teria) vechi. Concomitent Construcţii din Prirfla. obţin însemnate suc­
trolează munca colectorUor şl a Instructo­ zaţia de partid cit şi con­
alianţei dintre clasa muncitoare şi ţără­ Gheorghe, Ciucemu Sa­ trebuie sl-ţl ajuţi şt orta­
rilor raionali pe teren şi nici nu la a* ducerea minei, vor acorda cese In muncă ln ctosiea zalei de 1 Mei.
nimea muncitoare. bin, Ambruş Adalbert. cii rămaşi In urmă"
conlă sprijin, ceea ce a făcut ca un mare In fruntea întrecerii un sprijin şl mal Inlen» Printre fruntaşii fn trecerii se numiră
Trebuie remarcat faptul că în acele ra­ Brozer loan. Hăh&lan Con­ Călfiuzindu-se In muncă
număr de colectori aă nu-şi desfăşoare munci) pline de abnegaţie
ioane. comune şi sate. unde organizaţiile In cinslea oloi de I Mal, min&rii de stantin şl Het«u Slmion după acest principiu. Ko- şl Froşt Ştefan, care condurind cu price­
activitatea pe baza unui plin de urmă­ a brigăzii condusa da Ko-
de partid au desfăşurat o susţinută muncă ta Vulcan sporesc tot mai mult producţia Ropetln grăbeşte sflrşHul petfcn Geza a recondiţionat pere o brigadă de zidari, a obţinut de­
rire. petln Geza. oare in ultima
politică pentru a convinge ţăranii munci­ de cărbune. In primato 24 zile ale lunii încă a unul an de muncă la lucrările executate ln ga­ păşiri de norme tntre 60-125 la sulă A-
In multa locuri împuterniciţii raionali sau a de muncă din cedrul
tori de importanţa predării cotelor la curente, în fruntea întrecerii se află bri­ In brigada lui, munoa se leria tranversală 602 pes­
activişti dm aparatul CSC slnt angrenaţi anului 1937, a extras cu oeastă brigadă executând lucrări de zidă­
tunp, arltlndu-le sprijinii concret ce-l gada utemlstă condusă de tovarăşul Rusu desfăşoară la fel oa in me­ te 360 tn. liniar lemn de
de comitatele raionale de partid sau de 600 la sută mai mult căr­ rie roşie după metoda sovietică Ozţnv, a
primesc din partea stalului, unde sfatu­ Grlgore, care a reuşit să-şl depăşească canismul unui ceas de cea armare, Iar etnd a văzut
către sfaturile populare raionale tntr-o se­ bune pesta plan. . reuşit ca dm luna martie plnă In prezent,
rile populare şl organele CSC nu au în­ eardniJe de plan ou 69 la sută. mai înaltă precizie întrea­ că brigăzile conduse de
rie de sarcini ceea ce face ca să-fl ne­ Lutnd apoi euvlmtuil Ln
locuit munca de lămurire cu munca can- Din cadrul bnlgăzU. s^au evidenţiat to­ ga brigadă este un singur Paul loan şl Tenku Gheor­ să realizeze 347 mji zidărie
oelarist-birocratică, ţăranii muncitori şl- glijeze munca De exemplu tovarăşul varăşii : Rusu OnetanlAn, Rusu Ştefan şi om, toate braţele sînt unul ghe nu „marg" tocmai aşa numele brigăzii, Kopetin Paralei cu rid ari) obţin însemnate rea­
au dat cu drag dotele către stat şl slnt Brădeaou Constantin împuternicitul CSC. Homea Constantin Geza a mulţumi) pentru
a raicnulul Haţeg, este angrenat Intr-o singur, de ofe). In urma cum trebuie, al a venkt tn călduroasa primire ce 1 a-o lizări şi tencuitarti Intreprmderii 703
mlndri că s-au achitat cu cinste de acea­ To4 k> cinslea zilei de 1 Mal. La mina căruia stratul de cărbune mîjktcul lor, le-a ajutat
stă datorie sene de sarcini incit trebuie să parti­ Vulcan, a avut Io; de curlnd o zi de pro­ făcut, luladu-ş) angaja­ Construcţii Petnta Brigada de teocultori
cipe tn fiecare zi la una sau două şe­ — asemănător parcă re­ orectic. astfel ca şl aces­ mentul de a munci şl mai condusă de Klnâl loan lurrlnd după me­
In raionul Sebeş de exemplu, colectările ducţie mărită Cu această oca ne. în vărsării Jiului — se pră­ tea brleazl să obţină de-
de came şl lapte pa primul trimestru slnt dinţe. Astfel, el e pus tn situaţia de a schimbul Intil, depăşirea de plan pe În­ buşeşte r.îşlrl însemnate Iar acum. mult pe viitor. în aşa fe! toda sovietică Malghin a obţinut o depă­
mult avansate Aceasta se datereşte fap­ neglija munca In domeniul colectărilor. treaga mină a fost de 17 la sută^ fiind In rs pinâ la 1 Mai să ma< şire de normă de 98 la sută
Acestea stnt doar ctteva dui lipsurile Ropetin Geza. Numele In cinstea clei de I Mal termine o normă lunară
tului cl organizaţiile de bază de la sate frunte sectorul 1 cu o depăşire de 101 ta Kopeiln Geza a mal cali­ La executarea lucrărilor de ptanşeo,
au fost îndrumate de către comitetul ra­ caro au făcut ce in unele raioane colec­ sută, apoi sectorul II cu o depăşire de acesta a făcut de nenu­ ficat cu ajutorul metode! iar tn cinstea lui 7 Noem- lucrează brigada Iul Doboşt Andrei A-
ional de partid să aibă o preocupare In­ tările să fie mult rămase in urmă. Orga­ 41 Ia sulă. mărate ort ocolul întregii sovietice Koriear încă trei brie, să-şl termine toate
tensă faţă de problema colectărilor In co­ nelor CSC le revine sarcina să la mă­ ţări. Despre munca aoestul obligaţiile ce-l revin pen­ ceastă brigadă şl-a depâşrt norma cu 123
suri urgente ponlru a le pune capăt Co­ Din cadrul sectorului I s-au remarcat tineri In meseria de miner. tru anul I9S8
munele Cut, Petreştl, Miercurea şi in multe grupele conduse de comuivlaUi 1 lovan An- brav mmer şUu toţi acel ta sută da (ord â aplicării ou succes a me­
mitetele executive ale afeturilor populare 24 aprilie 1954 ; orele Poporul nostru ştie •
altele. membrii de partid şl deputaţii sfa­ dronlc şl Bele Pavel. care au obţinut de­ todei „tn lanţ"
raionale, au dalorla de a da un sprijin ce zidesc in patria noas­ 14 Colivia urcă la „ziuă" brigada anului 1938 îşi va
turilor populare şl-au dat cel dlntti co­ păşiri Intre S7 şt 61 la sută. De la secto­ La data da 18 apnlie întreprinderea
concret organelor de colectare, de a le tră o viaţă nouă — socialis­ încet, parcă tn corcind ln line cuvin tul
tele Multe organizaţii de bază din acest rul II s-au remarcat grupei# conduse de
r.naliza periodic activitatea, de a brage 703 Construcţii Fetrila. a deschis un nou
raion au împărţit membrii de partid pe tovarăşii Hudema Gheorghe şl Ungureanu
la rlapumdere pe ce! ce se fac vinovaţi şantier — Şantierul Petnta III — tn a
sectoare şi i-au îndrumat să lămurească loan czre au rerdlziat depăşiri Intre 28 şt
ţăranii muncitori pentru a-şl preda la de birocratism, inactivitate sau împăciui­ 43 le aută Echipele artistice se pregătesc pentru 1 Mai cărui plan figurează comtrutrea a mai
timp cotele. Agitatorii au fost de asemeni torism faţă de chiaburi Ele trebuie să V .multe blccurl muncitoreşti, ce Includ un
instruiţi şt îndrumaţi pentru a desfă­ îndrume sfaturile populare comunale pen­ Echipele artistic# ale sindicatului mi­ vorr să contribui# la ridicare* nivelului cul­ număr de 245 apartamente.
şura o vie activitate Ln areal sens. La ga­ tru a sa ocupa zi de zi de problema colec­ ŞJ ta mina Cimpa eforturile pentru a ner din Anlnoasa, desfăşoară o vie acti­ tural a) maselor şl la dezvoltarea gustu­
tărilor. să combată aUtudtnde unor pre- întlmplna ziua de 1 Mal dt mal sărbă­ vitate In cinstea zilei de 1 Mal . lui artistic al acestora.
zatele de perele am fost popularizaţi frun­
taşii La predarea cotelor şi 'criticaţi cei •ediaţi care socotesc că problema colec­ toreşte, se înteţesc Atol, brigada utamis- In IniimpJnaret acestei măreţe *ărbălo­ Tovarăşi ca Ol ga Uritascu, And a nea­ De 1 Mai, în satul Rişca
codaşi CămzncJe culturale au avut de a- tărilor nu le aparţine, aşa cum e cazul tă de lăcătuşi condusă de tovarăşul Mar- rd, formaţia de teatru a sindicatului mi­ na, Teoftl Blag, Popescu Nuţl, lacob Că­ vor funcţiona difuzoare
rei, Consâantcn Marcu. Petru Stoica, Cor­
semenl o preocupare faţă de această pro­ preşedintelui sfatului popular din comu­ ou Alexandru, a reuşit ti monteze ou ner din Anlnoasa, face dese repetiţii la
na 2am raionul Jlta mult încânte de termen un ventilator cu cele două comedii t „Forma-! formă" şl nelia Buzdugan. Eugen Popa şl aJUl. aduc
blem! ln conferinţele care s-au ţinut 11 Nu de mult, in satul Rişca raionul Brad,
Comitetele raionale de partid nu trebuie „Morişcâ", pe care \ror aă le prezinte eu un aport însemnat la întărirea formiţiiîor
s-a arătat ţi nanilor muncitori rostul pre­ o capacitate de 1 000 m c aer, precum şl re­ lămpile cu petrol cu eare locuitorii ares­
eă scape din vedare faptul că problema acest prilej publicului din Anlnoasa artLStoce, la mobilizarea artiştilor amato­
dării cotelor fără Irrtlrztere şl au fost sti­ pararea unul craţer. Această brigadă, in tul sai tşl luminaseră căminele ani de^a-
colectărilor e problemă de mare însem­ De asâmenl, echipa de dansuri pregă­ ri In pregăMrlito ce se fac in vederea 2Hei
mulaţi fruntaşii primele 24 de zUe ale lunU curente, a rlndul, au fost scoase şl torul lor a fost
nătate politică şi economică Ele au da­ teşte jocurile „Ca la Breana”, „Sirbâ”, de I Mai .
O serte de comitete executive ale sfa­ reuşU sl obţină o depăşire de 32 la sută. luai de becun electric*, strălucitoare. A-
turilor populare comunale din raionul Se­ toria să Îndrume şi si sprijine organiza­ şl acum lucrează ln oontul zatol de 18 „Ţarina” şj altele O vie activitate desfă­ Muncind cu ei an. dragoste şl sîrguin- propiata a de 1 Mal, va aduce tocă c maro
şoară şl echipa de cor Ea pregSleşts pen­
ţiile de bază de la sale pentru a susţine
beş. au întocmit decizii In care au plani­ muncile de colectare desfă?urh\d o te­ rvoembrie a-c tru ziua de 1 Mai „Imnul de stat al ţă. echipate artistice ale sindicatului mi­ bucurie rişDUtenltor prtn tosteiaiea In
ficat ţăranii muncitori la predarea cote­ meinică muncă do lămurire in rindui ţă­ R-PR.", „Ointec despre pâine”, „Noapte ner din Aninoasa. vor prezenta cu pri­ casele lor a unul Însemnat număr de di­
lor şl le-a afişat La locuri vizibile Depu­ ranilor muncitori Act vHatoa organelor Succese asemănătoare au fost obţinute vino liniştit" şl alte cînlece cu caracter lejul -zilei ds 1 Mal oamenilor muncii fuzoare
taţii au fost îndrumaţi să stea de vorbă de colectare şl a sfaturilor populare tn $1 de brigada da lăcătuşi condusă de to­ popular din localitate, un program artistic de o Tovarăşul DraJa losif, dirigintele ofi­
cu flecare ţăran muncitor din circum­ domeniul colect&rQor trebuie sl fie perio­ varăşul Lup jar ic Mircea. care a recondi­ La repetiţiile ce se ţui cu multă regu­ înaltă calitate şl cu un beget conţinut de ciului PTTR Baia de Criş, ajutat da li-
scripţia lor pentru a le arăta de ce tre­ dic analizată de către ele, Iar aceia care ţionat In cmstas Iul 1 Mai peisla 30 de laritate. de trei ort p* săptâmină, parti­ ided Morul Rusu Dumitru, şeful operator Cc-
buie să predea cotele către stat, iar colec­ înlocuiesc munoa politică şi de îndrumare touta obţinlnd In primele 24 de zile ale cipă cu dragoste şl eJ*n mulţi ti­ l ucru torov Constantin şi ţăranu muncitori dm
torii comunali Îndrumaţi şi controlaţi de pe teren, cu o muncă birocratică, sfi fia neri şi viratnici, care prin eforturile lor corespondentă voluntară satul Rlşoa pnn muncă voluntară şl cu
sfaturile populare Işt desfăşoară zilnic ac­ lunii curente o depăşire de 40 la suLă. resurse tocata, eu făcut Ca in ziua de 13
tivitatea pe baza unui plan de urmărire iraşJ la răspundere cu toată asprimea apnlie, ta difuz oarde instala te pe ukţste
Zilele acestea. începe La comune impu­
Aoeiaş lucru ae poate spune şi despre nerea cotelor de produse vegetale Comi­ satului să se poată auzi emisiunea sta­
raionul Alba $1 (n acest raion, organiza­ tetele executive ale sfaturilor populare Printre ţăranii muncitori din satul Hăşdat ţiei de radioticare Baia ds Criş
ţiile ds partid şl sfaturile populare a- raionale au datoria să exercite un 00n- Na mal despart doar olteva zde de mă­
cordă o atenţie deosabMă ledului in care se trcl amăminţrl asupra feluhjl in care au Nici tvu se luminase de ziuă etnd pe Bakeş. ps Baco Ludovic, pe Manta Nico- Sofron şl încă aiţl dţlva care au terminat reţul 1 Mal , cind tn 100 de case din sa­
desfăşoară operaţiunile de colectare. In fest Intocmlle documentaţiile In vederea uliţele satului şl prin ogrăzile oamenilor lae şi pe Galfi Alexandru, tar ta o înde­ truămînţârile dm această campanie fle­ tul Rişca, ţăranii muncitori vor putea as­
Vmţul de Jos, organizaţia de bază a ana­ Impunerilor Ele trebuie să vegheze ca începu forfota. Prin unele curţi, se au­ părtare mai. mare se juzea o voce de fe­ care din ei au însămlţat perumb tn cui­ culta cuvintul partidului la difuzoarele ce
lizat ln repetate rinduri iolu] în care se completarea obligaţiilor de predare să zeau frirrtuni de dntece La început, cile meie, acolo era deputata Oalfi Etslea, res­ buri. dispuse in petraf vor intra In funcţiune
desfăşoară colectările, luînd totodată mă­ un glas, apoi se alăturau alte două-trel. ponsabila cu femeile ln sfatul popular + TRAIAN MICUL1ŢA
fie făcute numai în faţa producă torului, iar Melodia pomea tărăgănată, iar după aceia Oîmpul era plin de plugun.
suri concrete peotru imbunătăţirea mun­ Aşi-s ţăranii muncitori dta satul Hăş- corespondent voluntar
eventualele oblecţiunl să fie pe Ioc re­ se învolbura, răsunind pină departe, şpre
cii de agitaţie in această direcţie In co­ zolvate, — Măi, mâl. ce ţl-l şl cu oamenii ăştia. dat raionul Hunedoara De o vrema încoa­
muna Mihalţ, organele CSC avînd con­ hotarul Nadec şl Mocear din marginea sa­ — tşl zise Nagy in sinea iui. Abia de-au ce. lucrează aşa cum ii învaţă cartea agro­
Organizaţiilor ds partid le revtne sare mo tului Hfişdat Noi locuinţe
cursul sfatului popular au putut demasca pruu vestea că-l vremea de Inaâmlnţjt tehnică şi cum îl' sfătuiesc tehnicienii şl
de a controla felul în care se desfăşoară
pe chiaburul Magtaşu care ascunsese peste Nagy lootf şj-a mal controlat odată ca­ şl-au şj pomit-o Hei. dar nu mol lăsa Inginera agronomi Niod o zi nu pierd
operaţiunile de impunere, de a combate pentru oamenii muncii
7.CO0 kg porumb şl 1000 kg cartofi cu rul. plugul grapa, marcatorul şi Indem- cu una cu două Tot fruntaş Intre fruntaşi pentru a termina insămlnţânle la Hmpui
orice abuzuri, mu încălcări a holârîrUor
scopul de a se sustrage de la predarea nindu-şl vitale a pornit la cdmp Rină In am să tiu. potrivit stabilit de agronomi. In cîteva Zi de zi se manifestă grija deosebită a
partidului şl guvernului. Organizaţiile de
cotele faptul dimineţii a şl arai o bucală bună Şi a zcatt omul o zi, două, trai. Zorile zile, In satuJ Hâşdat s-a insămlntat peste partidului şl guvernului psntru bunăsta­
bază de la sale. agitatorii, deputaţii, co­
Din păcate insă. in unele raioane cum misiile de femei, organizaţiile UTM., tre­ de loc zilei l-au prins tot mereu cu plugul In 60 la sută din suprafaţa planificată ou rea oamenilor muncii dtn regiunea noas­
slm de exemplu Orăştie, Haţeg. IIia şi buie să spnjine sfaturile populare la mo- Mulţumii de rezultatul muncd, omul brazdă şl nu făceau treabă aşa de mtn- perumb Un Inremnat număr de iăranl tră.
Hunedoara, colectările de lapte şl cams bldlzarea preducâlorilor pentru a parti­ şi-a dejugat vitele, le-a pus înainte un luială. Trăgea brazdă aşa cure învăţase muncitori au aplicat metod* înaămînţatu- Do curlnd constructorii bunedoren au
slnt rămase muR in urmă Această râ- cipa Ia operaţiunile de impunere braţ de nutreţ şJ-a trecut sâ se mal odih­ la consfătuirea cu fruntaşii din agricultură lul ln cuiburi aşerate In pătrat dat ln folosinţă Încă un bloe cu 36 apar­
mlrvere In urmă se. datorsşte faptului ci Acţiunea de impunsre din anul acesta nească puţm Zimbt privind locul arat, ce se ţinuse la Călan, door ou ctteva zile Şi-apol nu s-or face hăşdătenii de ru­ tamente confortabile in care s-au şi mu­
comitetele raionale de partid nu au îndru­ trebuie să constituie un prilej puternic de glndindu-se: oare diseari in sat al cui In urmă, unde a auzit şi despre metoda şine în faţ* celor din Călan la Insămln- tat muncitori cu lasnUiUe lor
mat şi ajutat organizaţiile de bază de la lămurire a fiecărui ţăran muncitor asu­ nume va fl icris pe tabla fruntaşilor 7 bisămlnţării porumbului tn cuiburi ama­ fatul porumbului, că doar la insămînţărita Printre cei care s-«u mutat ln noul bloc.
sate să doşfăşcare o vie muncă politică pra importanţei achitării . la tîmp si In Parcă vedea în faţa ochilor sens mare şi rate Ln pătrat S-a îngrijii omul dm din epoca I-a ei au fost fruntaşi. E drept se află fruntaşul in întrecerea socialistă
In rindui ţăranilor muncitori pentru ai întregime a tuturor obligaţiilor ce le are citeţ: „Nagy losif, primul la însăminţat vreme lâ-şJ pregătească terenul şi să-şi ou se steni prea bine că nu el au fost cei Gherghely Ladistau de la sectorul fier vechi
convinge de Importanţa predării cotelor faţă de stat porumb". repare pdugul, grapa $1 şi-a făcut mar­ care au făcut chemarea Ia întrecerea pa­ şi turnătorul Spălaru Lazăr de la turnătoria
la timp Comitetele executive ale sfatu­ Ţărani muncitori, achltaţi-vă cu clnsto Dar se vede treaba că nu l-a fost dat cator S-a îngrijit daesemenl să aleagă triotică. dar vorba ceea r urma alege. Si de fontă Avind o familie numeroasă — 7
să albe ungur această bucurie Nu depar­ eămlnţa de porumb de la mijlocul celor ţăranii muncitori din Hăşdat slnt hotărt'.i membri — tov Spart a ru a primit un a-
rilor populare şl organele CSC nu au de obligaţiile ce le aveţi faţă ds stat I In
te de ogorul Iul. peste clmpul golaş, se mal sănătoşi ştiuteţi Pe tabla de onoare să termine Insămtnţărlle nu la 1 Mal aşa partamer.t compus din 3 camere bucă­
întreprins aproape nimic pentru popularl- felul acesta veţi contribui la ridicare* ni­ zăreau răstumlnd brazde alte pluguri. Aşa a satului numele s>u a stat lot timpul ală­ cum sună un punct din chemarea celor tărie şl bale.
earea ţăranilor muncitori fruntaşi la co­ velului de viaţă a poporului muncitor cit U ajutau czhu să vadă. a putut să turi de fruntaşii: Judtle loan, Manta Ni- dm Călan, cl sâ le termine col tirzJu plnă Acesta est: al treilea bloc de locuinţe
lectare şl pentru a generaliza metodele to înflorirea patriei noastre! desluşească pe comunistul Judele loan cnlae, Boco Ludovic, Oalfl Eteloa, Lupu la 28 aprilie. oe s-a dat in folosinţă anul acesta.