Page 3 - 1954-04
P. 3
Nr, 26 DRUMUL SOCIALISMULUI Pag. 3
Munca politică de masă — chezăşia ft!ai mult spirit gospodăresc pe şantierul grupului nr. 3
sporirii producţiei agricole de construcţii
In apropierea satului Buituri — o subur construcţii, şl nici nu duc o luptâ susţi Activitatea sindicală pa şantier osie
Aplecat asupra unei mese, tovarăşul mlnţare. ce metode a folosit anul trecut ta consfătuiri este invitat şl agronomul bie a oraşului Hunedoara — se constru nută pentru a se Lichida lipsurile ce e- slabă 6i principalul vinovat se face tova
Standu, preşedintele sfatului populai Un de a obţinut recolte mari la ha, ©te. de la punctul agricol p9nlru a linguri u- ieşte o minunată tabără penîru munci xistâ acolo De pildă, in multe puncte de răşul Laszilo Anton, preşedintele comu
Vlnţul de Jos, cerceta atent situaţia in- Staţia de radioficare, este de asemeni nele probleme de ordin tehnic. Nu de torii nefcamlhştl Construcţia aceatel ta lucru ale şanţ ierului, se observă mate tatului de întreprindere, fiindcă a lăsat
simlnţ&rilor folosită de organizaţia de bază ca o tri mult. la o asemenea consfătuire organi bere este încredinţată grupului lîl de la riale împrăştiate ca: scindurl, ctrâmiza baltă munca sindicală în acest sector
— Aşa-1 cum am plănuit noi — spu bună de răspândire a metodelor agroteh zată da agitatori ta căminul cultural, a Trustul 4 Construcţii $efu!l acestui grup ţiglă spartă, rusip. roate răsturnate, etc.. O strlnsă colaborare intre maiştri şl
se- al refaratulul agricol după ce ler- nice înaintate, ca un mijloc puternic de luat printre alţii euvintul $i ţăranul mui de construcţii este IInărui LngLner Nal ceea ce nu denotă altceva declt Lpsâ de conducătorii sindicali de ps şantier ar
crUnă de cercetat toate cifrele. — Pinâ la antrenare a maselor de ţărani muncitori cilor Lâncrăjan loan El a vorbit despre din eseu Marm. care işi di tot interesul spirit gospodăresc Acest simţ al răspun pune capăt nenumăratelor lipsuri de la
25 martie s-au insâmlnţat In comuna noa in întrecerea patriotică in scopul termi toiul In care a lucrai pămlntul anul tre ca lucrările sâ fie bine executate. derii faţă de bunurile întregului popor grupul Nr. 3 de construcţii SJ e timpul
stră 112,70 ha. orz, 24,07 ha ovăz. 5 ha. nării la timp şi in bune condiţiunl a cam cut de a reuşit să obţină 4000 kg. porumb Aici. pe acest şantier, pe lingă dormî- muncitor nu a lost imprimat conaLructo- ca această colaborare &d se Iacă simţită
aecarâ, 3.30 ha. cartofi timpuri; Deci an paniei agricole din primăvara acestui an boabe la ha loarale confortabile se construieşte şt o rUor de pe şantier. Sini atei mulţi tova cit mal curlnd
tero gata cu epoca l-a. La staţia de radioficaie vorbesc în mod — Şlie iot sstul — a arătat al — că cantină modernă. Bucătăria acesteia este răşi vrednici tn muncă, aşa ca dulgherii Dacă întrecerea socialistă ar fi temei
— Mal avara !n afară de acestea — regulat ţârazui muncitori fruntaş), despre oâmintul meu e de aceeaşi categorie ca îmbrăcată In interior cu placi de faianţă, Ghioancă Petru şi Suciu Constantin sau nic organizată şi cîştigâtorh ei &r fi popu-
spuse referentul agricol — însămânţai. 4,4$ metodele şi experienţa lor in muncă, vor şi a Iul Molnar Şandor Eu dacă l-am iar cazanele pentru pregătirea mincânii ca od3rii Roşea Partenle şi Giurgiu loan, lanaaţi, iar codaşii ajutaţi şl criticaţi pen
ba. cartofi de toamnă, s-au făcut 203 ha besc agitatorii despre sarctn.le ce stau In lucrat după sfatul tehnicienilor am obţinut sint îmbrăcate cu plăci de teracotă Pen fierarul-betonis' Surier Mihai, sobarii Ha- tru a-şl potrivi pasul cu cei hamtei. 6-ar
erâturt de primăvară, au fost grăpate faţa agriculturia noastre, tn lupta pentru 4000 kg porumb boabe la ha, iar el, da tru captarea şi evacuarea aburului produs ţeganu Gheorghe şi Bătrinu Gheorghe a grăbi fără tndoiailă şl ritmul construcţi
pesta 200 ha. semănături de toamnă şl recolte sporite la ha Întruna din serile torită faptului că nu a părăsit obiceiu prin fierberea mlncărli. se construcţie o căror exemple ar putea mobliliza întreaga ilor.
încă nu am primit situaţia de la toţi je trecute, de pildă, agitatorul comunist rile învechite de lucrare a pămlntului. hotă cu cadru de fier şl ochiuri de stidă- masă de constructori, dacă experienţa Se cere conducerii şantierului şl comi
fui de sectoare. Bloca Nicolae. a vorbit sătenilor prin sta nu a obţinut deolt 1000 kg La ha Aceasta omament Se construieşte in cadrul tabe fruntaşilor ar f: extinsă şl la alte echipe tetului sindical dc secţie de la tabăra
— Da, merge treaba bine — spuse to ţia de rad iot ioana despre foloasele ce le-a e o diferenţă mare — a spus mai departe rei şi un dormitor special pentru eviden Dar aceasta nu te face. întrecerea socia Buituri să-şi îmbunătăţească neapărat
varăşul Staneiu In limp ce se pregătea avut in urma lucrăm pămlntului după Asemenea exemple semnificative, ară ţiaţii in muncă, unde fiecare va avea ca listă nu-i organizată, metodele sovietice munca Conducerea Trustului 4 Construc
eă plece grăbit undeva sfaturile tehnicienilor El a mai vorbit des tate de ţăranii muncitori in consfătuiri, mera lut separată. Tot pe acest şânUer — in afară de faptul că se califică doar ţii este datoare sâ sprijine efectiv şl a-
pre rolul gunoiului de gra.d ca îngraşă-
— Tovarâje preşedinte, aş vrea să gtlu nu pot să nu convingă ji pe aceia care se ridică o şcoală de calificare, un dis 6 tovarăşi după metoda Coilear — nu se cest seator mal îndepărtat $1 sâ nu-1 fie
cum aţi reuşit să obţineţi aceste rezulta mint şl despre felul in care trebuie să fie au muncit pinâ acum pămlntul după me pensar medical şi alte construcţii sociale aplică pe şantier indiferent faptul că aici realizarea planu
te 7 — Q Întrebai eu folorit aoestia. tode învechite, despre Importanţa uriaşă Deja 10 dcrmttoare sint gata In roşu. La Muncitorii harnici de pe şantier nu lui a rămas tn urmă
O deosebită atenţie este acordată da a aplicării regulilor agrotehnice. De aceea Organizaţia de bază a Trustului (secre
— Datorită muncii politice cane se des unele dintre ele se fac lucrările interioare admit ca unii sâ tragă chiulul, aşa cum
făşoară Intens in comuna noastră — răs câtire organizaţia de bază şl muncii de organizaţia de bază acordă o mare aten de finisare face de pildă normatorul Kisa losLf care tar tovarăşul Goştiam Alexandrul trebuie
punse el Organizaţia noastră de bază a agitaţie de la om la om. Cei 20 de agi ţie organizării acestor consfătuiri In care Lucrurile ar merge însă mult maJ bine umblă toată ziua de ccio colo, Iar dacă să îndrume şi să controlere efectiv acti
tatori sint Instruiţi periodic, repartizaţi ps fruntaşii salului îşi împărtăşesc expe vitatea comuniştilor de pe şantierul ta
activizat toate formele de agitaţie din dacă nu ar exista unele nereguli, oare l-ar Inlreba cineva care-1 este randamen
bază de plan pe străzi sau grupe de case rienţa lor şi critică totcdalâ p« cei râ berei de 1a Buituri, cerindu-le să-şi Îmbo
comună, tot ceea ce poate să contribuie se daUmesc slabei organizări a muncii pe tul muncu sale ps ultimele zUe, nu l-ar
şi ajutaţi de biroul organizaţiei de bază găţească sUluJ de muncă, si Insufle con
la sprljindnea campaniei agricole este pus maşi in urmă. şzntier Maiştrii constructori. Berghian putea arăta, pentru că nu a dat nici un
sâ-şl desfăşoare in bune eondiţluni acti structorilor mal mult spirit gospodăresc
In mişcare — a spus mal departe tovară Să luăm şi un alt aspect din munca Teodor şi DrLmbărean Tralan, sint tova fel da randament Vina pentru aceasta o
vitatea. Pe Ungă munca dc lâmunre pe şi grijă faţâ de bunurile obşteşti. Con
şul preşedinte. organ iz-a ţl el de bază din satul Viln.ţul răşi capabili şl au dat dovezi concrete de poartă in primul rînd normatorul şef
care o desfăşoară zilnic de la om la om ducerea politică s întrecerii sooailste eet«
Intr-adevăr, cum Lntn tn Vinţul de de Jos, in problema agitaţiei politice de bun) orgarv-zatori si producţiei pe alte Codreanu Ft'Up. care es‘.e foarte comod şi
agitatorii organizează discuţii colective şl o mare sarcină po care organizaţia da
Jos. poţi sâ-ţi dai seama că In acest sat masă Comuniştii au observat că tn sa şantiere Aici insă nu se vede acelaşi lu îi este greu să se deplaseze din birou pe
consfătuiri ale ţăranilor muncitori pe tul lor Lucrările de grApare a semănă bază trebuie să o ducă cu cinste la înde
organizaţia de bază desfăşoară o largi şantier, să vadă cum Işl fac normatorll
străzi şl grupe de case De plildă, In cursul turilor de toamnă se desfăşoară Intr-un cru El nu deu auficent ajutor nici to plinire.
muncă de agitaţie. Peste tot te tntţmplnă jiptămtnli trecute, agitatorul Târt&reanu varăşului Naidineseu. şefii grupului de da/tana. I TUPARU
lozinci mobilizatoare care cheamă ţăra Gheorghe a organizat pe uliţa ţiglartlor ritm nesatlsfâcâtor, din caută ci ţăranii
nii muncitori «â execute la timp şl in (un cartier mărginaş al satului) o cons muncitori nu cunosc Importanţa acestor
bune condlţlunl agrotehnice muncile agri lucrări. Trebuiau luate măsuri pentru a
fătuire la care au participat mal mulţi Toată atenţia extinderii noilor metode de muncă
cole. La căminul cultural se află un ca se arăta ţăranilor muncitori In ce constă
ţărani muncitori. In consfătuire s-a dis
lendar al tnsăminţirilor tn care sint pre importanţa lor. Astfel, organizaţia de bază
cutat problema insămlnţăril porumbului La atelierele C F R Simeria un preţios de muncă şi s-a explicat pe larg frtul totul pe seama organeJor administrative
văzute epocile optime de insâmLnţare a venit cu Iniţiativa ca la biblioteca că
in cuiburi dispuse tn pătrat, a folosim sprijin in lupta pentru inderpllroraa sar cum trebuie să (le aplicate, lucru ce a dus O altă Lrpsâ a comitetului de Întreprin
pentru fiecare cultură In parte. Organi gunoiului de grajd, prâşitul porumbului minului cultural să fie organizate seri cinilor de plan, 11 constituie şt aplicarea la realizările arătate mai sus Dar nu este dere este şi aceea, că nu controlează şl
zaţia de bază a iniţiat organizarea unei firâ muşuroi şl altele Agitatorul ştia cB culturale unde să se citească ţăranilor metodelor înaintate de muncă suficient numai sâ ss ţină şedinţe Trebuie nu îndrumă munoa comitetelor s-ndicaJe
expoziţii agricole cu diferite planşe In In această consfătuire ţăranii muncitori munoitori broşuri cane vorbesc despre Un număr tot mai m3re de muncitori sâ se urmărească felul in care au (ost în- de secţii, care se desfăşoară U intimplare.
cadrul căminului cultural Ţăranii mun importanţa acestei lucrări agrotehnice
vor pune o sene de întrebări la care nu din aceste ateliere. apUcind minunatele tol ase şi apltralz cele ee s-au dişcu/tot Muncitorii care au obţinut succese in
citori care vizitează această expoziţie pot La propunerea organizaţiei de bază. bi
va putea să răspundă fără ajutorul unui metode de muncă sovietice, reuşesc să-şi Ţinerea unei evidenţe clare şl populari urma aplacăni metodelor înaintate nu au
să vadă din desene care e coa mai bună bliotecara Sâlişteanu Maria a început să
tehnician agronom De aczea a cerut spri depăşească zilnic normele zarea muncitorilor cars aplică metodz fest popularizaţi.
structură a solului şl cum se poate reface organizeze seri culturale la care avi fost
jinul organizaţiei de bază. Biroul orga De pildă, strungarii Ebert NicoLae şl înaintate, face ca murea sâ fie rodnică Din cauza lipsurilor erâitale şl ailele
structura unui sol Pot vedea de asemeni invitaţi sâ ia parte mal mulţi ţărani
nizaţiei de bază a trimis la această cons Fodor loan de la secţia îll-a mecanică, Dar tocmai aceste lucruri nu le-au făcut care mai există tn munca comitetului de
cum trebuia să pregătească seminţele, cum munoitori La seara culturală din seara
fătuire organizată de agitatorul Tâ mă apheind metoda sovietică Colesov, îşi de unolz comitete sindicale de secţii fi roci întreprindere şi a comitetelor aind-cale de
se face insămmţatu) in cuiburi dispuse rea nu. pe tovarăşul Dragosin, secreta zilei de 2S martie, s-a citit dintr-o bro comitetul ds întreprindere De pilda, la
tn pătrat, cum se face polenizarea arti rul organizaţiei, şi pe tehmoianul agro şură despre importanţa grâpaţului de pn- păşesc zilnic norma cu sută la şuti secţia l-a locomotive şt La secţia Hl-a secţii, metodele Lnaintaie se a/plirâ pe o
ficială la porumb, floarea soarelui, lucer mâv»râ a semânăturilor de toamnă şi Rezultate frumoase au obţinut şi cîj scară mult mai mică faţă de posibilităţile
mecanică, tovarăşii dvn comitetul sindi
na. secară, etc şi ce importanţă au aceste nom de la punctul agricol. Astfel. pro a aplicăm ingrâşâmîntului suplimentar 25 muncito/1 strungari, care aplică me cal, nuci nu şi iu metodale puse in prac care sint la atelierele CFR Simeria
blemele ridicate de ţăranii muncitori au
lucrln agrotehnice. Broşura a st 1 rnit un viu Interes In nudul toda sovietică Bîcov-EorlchievicJ melodâ Pentru ca rezultatele muncii să Le mal
putut fi lămurite pe loc In asemenea tică şi c_ne anume le practică
Organizaţiei de bază nu i-a scăpat din oonsfâluuu organizate de agitatori, pe ţăranilor muncitori. Mulţi dintre el au de tăiere rapidă a metalelor Printre a- Comitetul ds întreprindere a rămas cu rodnice, aplicarea metodelor Înaintate sâ
vedere nici gazeta de stradă. Aceasta a Ungă (aptul că sint popularizate re- luat-o acasă pentru a o studia mal amă ceştia sint şl fruntaşi ai întrecerii socia mult tn urma evenimentelor ce ae petrec cunoască o largă popularitate şl pentru a
fort transformată intr-o adevărată forţă guliJe agrotehnice pentru a fi cunoscute nunţit. IntrebuLnţindu-se această metodă liste ca: Rotea Andrei. Cnşan Mihai şj in secţii Acest lucru se poate vedea şi antrena toţi muncitorii in întrecerea so
mobilizatoare a maselor de ţărani mun s-a reuşit ca in decurs de 30—10 zile Deac Aurel de la secţia V-a. cialista. comitetul de Întreprindere tre
temeinic de către flecare ţăran munci pmn faptul că evidenţa pe care o arz.
citori la lupta pentru ridicarea producţiei tor, ;e fac şi schimburi de experienţe deo numărul cititorilor la bibbotecă sâ crais- In secţiile atelierelor C F R Simeria. sau mai bine zis pe care o la de la ser buie să lupte pentru lichidarea Lipsurilor
agricole La gazeta de stradă sint acnsc câ ou aproape 100 Cea mal mare parto rint aplicate pe scară largă şl metodele existente. Bl trebuie sâ ss ocupe îndea
sebit de preţioase Fruntaşii tn producţia viciul muncă şi salarii, nu corespunde
articole care analizează situsUa desfă dintre el sint ţărani muncitori care citesc sovietice Voroşin. Ccrabelmcova şl Kut- proape de Îndrumarea muncii comitetelor
culturilor de porumb, cartofi, sfeclă ds intru nume cu realitatea.
şurării muncilor agricole din sat, reco- zahăr, etc-, vorbesc de9pre metodele fo broşuri şi cărţi cu caracter agrotehnic neţov, cu ajuLoru! cărora muncitorii fac Sâ luim de pildă, secţia V-a mecanicul sindicale de recţil, sâ analizeze şt sâ con
mandindu-so totodată ce reguli agro losite de ei. arată cum au arat teranul. Aceste clteva exemple dovedesc că pe însomnate economii. şef. Aici. din evidenţa pe care o are co trolere munca acestora.
tehnice să fie aplicate in această campa cum au pregătit seminţele şl cum au folo bună dreptate spune preşedu\1ele sfatu De exemplu, lăcătuşul Colibaş Petru dc mitetul de întreprindere reiese că numai Comitetul de partid al atelierelelor
nie. Sint antrenaţi să-şi spună euvintul sit gunoiul de grajd dc au putut obţine re lui popular că In comuna lor munca po la secţia V-e mecanicul şef, aplielnd me 6 muncitori aplică metoda sovietică Udra CFR. Simeria şi organizaţiile de bază
pentru a fl cunoscut de întreg satul, ţă colte sporite la ha litică de masă desfăşurată de către or toda Kuzr.eţov a recondiţionat diferite Corebelnicova şi 16 metoda Vcroşln Rea P M R. dui secţii, trebuie sâ îndrume mun
ranii muncitori care au obţinut recolte Asemenea consfătuiri nu sint organi scule aduektd întreprindem o economie litatea Insă e alta In această secţie peste ca fomltetului de întreprindere şl a comi
mari la ha De curlnd. gazeta de stradă ganizaţia de bază e o forţă puternică, ca de peste 10 000 lei tetelor sindicale de secplj ai->şi îndepli
zate numai pe sectoare. Agitatorii îndru 60 de muncilor! aplică metoda Voroşin Iar
a organizaţiei de bază P M R. a publica' pabilă să organizeze masele de ţărani nească sarcinile ce le revin ca organe po
maţi de organizaţia de bază, organizează Realizările obţinute de muncitori, pnn metoda Lidiel Corabalnicova este aplicata
un articol scris de agitatorul ApoJzan consfătuiri la căminul cultural unde se muncitori şl sâ-i mobilizeze in lişpta aplicarea metodelor înaintate, ar (1 fost de 23 tovarăşi. litice conducătoare.
Gheorghe. fruntaş pe comună la muncile întîlnesc ţăranii muncitori din mai multe pentru ridicarea continuă a producţiei a- cu mult mai bogate dacă comitetul de De asemenea, tovarăşul Clzmaş Victor, fn vedarea extinderii metodelor Ina
agricole El a arătat in articol cum a pre sectoare ale satului pentru a-şi împărtăşi grlcole întreprindere şl comitetele sindicale de preşedintele comitetului de întreprindere tate comitetul de întreprindere trebuie
tină o evidenţă alară a celor care apl
gătit seminţele sl terenul pentru însi- experienţa pozitivă uml altora. La aces T. MARIAN secţii puneau mai mult suflet pentru în afirmă că in ateliere sa aplică şi metoda
deplinirea sarcc/ulor ce le revin tn acea Inginerului Dicu Vas'iJe şl a maistrului aceste metode, sâ popularizeze realizai
stă direcţie Svi$tea Gheorghe In realitate aceste me ii sâ arate avantajele pe care le au mi
El
trebuie
pnn
citorii
aplicarea
lor
Nu se poate spune că munca comitetu
0 nouă realizare a Teatrului de stat „Valea Jiului" din Petroşani lui de întreprindere a fost tnex-stentl In tode nu sint aplicate. muncească in strinsâ legătură cu ccnc
Această lipsă se datoreşte fzptulul că
grupele sindicale, In şedvnte, s-a arătat tovarăşii din comitetul de întreprindere, cerea atelierellor şl să ceară tn perrr
Zilele trecute colectivul Teatrului de merit a! Artei din fiPR. şl interpretată rel Baranga. regizorului Sică AJexandres-
Sta; dji „Valea Jiului”, colectiv bine cu cu toată dragostea de muncă şl pasiune cu, conducerii teatrului şi actorilor, pentru importanţa aplicării metodelor înaintate tn frunle cu tovarăşul Cizmaş Victor, lată nenţă sprijinul comitetului de partid.
noscut în regiunea noastră ca şi in afa pentru calitate de către actori, piesa „Mie însemnata lor realizare. Dramaturgul Au
R E C T I F I C A R E
ra hotarelor ai. prin spectacolele de cali lul turbat" a constituit un spectacol mult rel Baranga luînd euvintul a scos In e-
tate ce le presx.tâ. a obţinut un nou şi apreciat de către un însemnat număr de vldenţâ marile posibditili creatoare ale
remarcabil succes cu pnlejul prezentăm oameni ai muncii şi ctuar de dramaturgul colectivului Teatrului de Stat „Valea Jiu In nr 24 din 25 martie ac al ziarului nunţare corectă a cuvintelor şl a prepozi- tor in loc de : „Aceasta m[-a ajutat mi
în aittepremieră a piesei „Mielul turbai" Aurel Baranga, care i-a dat viaţă şi care lui”. Calităţi care au fost încâodatâ scoa „Drumul Socialismului 1 ' a apărut artico ţiunUor”, se va clU : „Acest lucru l-am la separarea prepoziţiilor”, s© va ei'
de Aurel Baranga se găsea pnntre 9peotatori lul : „Cum lucrez cu elevu clasei l-a". obţinut prin exerciţii de pronunţare co „Aceasta mi-a ajuta! mult la separai
Pusă in scenă sub regia artistică a to După prezentarea piesei, cei prezenţi au se tn relief de măiestria artistici cu care In coloana a lfl-a in loc de: „Acest rectă a cuvintelor şi a propozifiunilor",..
varăşului Sică A'lexandrescu. Maestru E- adresat vu mulţumiri dramaturgului Au a fost Interpretată piesa „Mielul turbat' 1 lucru l-ani obţinut prin . exerciţi» de pro Pe aceeaşi coloană in aliniatul urmă propoziţfunilor"...
dintele comitetului executiv al sfatului De asemenea — a arătat tovarăşul la Zilele trecute a avut loc în sala clu La conferinţa comitetului sindical dicală cu superficialitate uni! tovarăşi
popular raional, tovarăşul Mihuţ, manifes cob — o mare parte dn gaietele de pe bului muncitoresc „Fihmon Slrbu" din munci de răspundere d_n cadrul admis
tă atitudini cu totul greşite, atit faţă de rete nu im ocupă de problemele muncii de Slmeria. conferziţa sindicală a comitetu siraţlet Sorviciului da Exploatare Fej
munca culturală, cit şi faţă de activiş sezon ele nu popularizează fruntaşii in lui de linie, unde s-a expus darea de de linie viarâ, se poate vedea şi prin faptul câ
tii secţiei culturale raionale care uneori muncile agricole nu critică cu destulă tă seamă asupra activităţii pe anul trecut conferinţa sindicală a comitatului de Iii
U „supără" cu „comediile" lor rie lipsurile şi nu demască aoţiumle Comitetul sridica! de linie a obţinut de Exploatare Feroviară, s-au executat i-au legătura şl cu organizaţiile de partid n-a participat nici un şed de unitate s
Oprindu-se asupra propagandei agri duşmanului de clasă ce caută sâ saboteze rezultate frumoase in munca sa, prin ac lucrări looatave la Sarmisegeluza, Vulcan ş: tineret în vederea strîngem unităţii adjuncţi pentru a lua notă de lipsur
cole. tovarăşul Iaroy, delegat al Ministe munca oamenhior paşnici. tivizarea majorităţii comitetelor de în şi in alte părţi, as;gurlndu-se în bunii muncitorilor şi dezvoltarea interesului semnalate de delegaţi şl de intreaga co
rului Culturii, a arătat că tn cadrul cer Agitaţia vizuală nu este destul de vie treprindere, secţii şi a grupelor sindicale. parte numărul de apartamente pentru cei pantru a activa şi sprijini comitatele sin ferinţâ Mai mult, tovarăşul Slotan Vasii
curilor agrotehnice este bine ca directori! şl mobilizatoare, pe unele locuri gâsin- In ceea ce priveşte antrenarea muncitori rs locuiesc aici. D? asemenea, s-au ame dicale respective, mulţumindu-ss dC9r »ă şeful Serviciului de Exploatare Feroviai
căminelor culturale să atragă ţăranU mun du-se afişe şi lozinci vechi ce nu mal co lor In îndeplinirea sarcinilor de plan, e najat cantinele de la staţia Simeria şl Pe stea de vorbă numai cu cei din comitetul 3 promis că va participa la această co
citori fruntaşi In muncile agricole si in respund noilor sarcini. aplicăm pe o scară largi a metodelor so troşani. putindu-se servi muncitorilor trai sindical (ennţă şl lotuşi nu a venit.
obţinerea celor mai mari produse la ha vietice şi reducerea preţului de cost. mese pe zi O licsâ cs s-a resimţit in decursul a- Tovarăşul Bizgă Aurel, preşedintele c
Luind euvintul. lovarâşu) Ibtnescu — nului trecut a fost şi aceea a neevilârii
Să li se acorde acestora responsabilităţi secretar al comitetului regional de partid Urmârlndu-se sarcinile ce decurgeau din Urmărindu-s® întărirea dirciplmzt în miletului sindical de linie n-a trimis i
!n cadrul diferitelor cercuri agro-znoteh- contractul colectiv, s-a reuşit ca la com munci i-a trecut la un contrei lucrului m ore suplimentare şi a neapli- nimeni dm comitet s-au sâ se (1 dus di
— a arătat ci munca culturală desfăşu
nice. pomicole, viticole, ele. rată pină acum a cunoscut, pe unele lo plexul CFR Simeria sâ se obţină o creş sistematic şl preventiv asupra com cârti regulamentului de ondine interioară sul la schimburile de experienţă dzn c
In propaganda agrotehnică o contribu curi, succese remarcabile Totuşi In mare tere a productivităţii muncii cu 17 la sută portării salariaţilor $t a organelor admi c®e« ce a adus după sine ca absenţei® ne drul serviciului de exploatare feroviai
ţie importantă trebuie sâ aducă ingine var preţul de cost a fost redus cu 14.5 nistrative in servîci, reuşindu-se sâ ic motivate să nu poată fi lichidate cu de ceea ce a dus la nepopuJarizarea rezult
parte activitatea culturală are un carac
rii şi tehnicienii specialişti in diferite la sută faţă de anul 1952 reducă simţitor numărul absenţelor ne- săvârşire tetor şi la ne extinderea schimburilor de ei
ter general, lipsită de continui, iar In li
ramuri ale ştiinţei agro-zootehnice La secţia L II Petroşani, dezvoltîndu-ie motivate fn acest scop, s-a prelucrat In Planul cu repartizarea muncitorilor la psnenţâ O sarcină de seamă a comitelui
nele raioane cum e Iha şi Hunedoara,
Vorbind despre cel de a) (redea concurs aceasta nu e destul de combativă cointeresarea muncitorilor pentru o Justă cadru) comitetelor de întreprindere, sec casele de odihnă n-a stat in atenţia co sindical de linie a fost şl organizarea 1<
artistic, vorbitorul a arătat că acesta este Sarcina rcmitetelor raionale de partid Iclosire a timpului de lucru şl reducerea ţii şl a grupelor ssidicale hotâririle CC mitetului sindical de linie, nepulindu-s® trecerii socialiste intre secţii şl Lntrepru
un mijloc de a întări munca culturală, de - a arătat tovarăşul Jbănescu — este timpilor morţi, s-a mărit productivitatea al P M R şl a guvernului privitoare le •- indeplim decît io proporţie d® 12 la sută derl Cu toate câ s-a făcut unele progres
a sprijin! campania agricolă de primă de a sprijini mai mult comitetele execu muncii cu 3 la sucâ. s-a redus numărul cordarca premiilor anuale celor care n-au Comitetul sindical de linie nu s-a preo totuşi, nici pînâ în prezent nu s-au org:
vară, de a arăta ţăranilor muncitori a- de resLncţii cu â la sută, iar preţul de avut in tot cursul anului nici o absenţă cupat îndeaproape de îmbunătăţirea con nizat Întreceri ps profesiuni
tive ale sfaturliîor populare raionale in
devârata cale spre belşug şi fericire cost a scăzut cu 5 la şuti faţă de 1952 nemotivală diţiilor de muncă la toate 6©cţlile Contractele de întrecere au fost Lotoi
îndrumarea activităţii culturale Comi
Activitatea de îndrumare şi control — Dindu-se o atenţie deosebită califică In aotivitatea sa, comitetul sindical de Repartizarea hainelor de protecţia nu mite pe bazi obiectivelor prevăzute i
tetele raionale de partid trebuie să lupte
a arătat tovarăşul lacob. şalul secţiei rii muncitcrulor In ramurile de tracţiune linie a avut inso şi o serie de lipsuri cai® s-a făcut după o ordine şi o judecare să comitetele sindicale respective, fără a :
pentru a face ca acestea să îndrăgească,
de propagandă şi agitaţie a comitetului «S îmbrăţişeze munca culturală Comite Linie, mişcare şi vagonaj. pe intreg Ser au (rina! obţinerea de rezul-late şi mai nătoasă, ajvmgindu-se ca abia In luna da posibilitate muncitorilor sâ vvsâ c
regional de partid, — efectuată de acti lui regional UTM va trebui să-şi îmbu viciul de Exploatare Feroviară au fost ca frumoase, ducind uneori chiar La nemul martie sâ le fie repartizst® muncitorilor propuneri concrete care tS mărească Ir.
viştii culturali nu a reuşit sâ cuprindă nătăţească metodele de muncă cu tine lificaţi In anul trecut 1186 muncitori, pu* ţumiri In rindul muncitorilor Cum puteau S-a observat că nici disciplina — cu toate teresu) şl colaborarea Intre toate comit*
toate sectoarele muncii culturale. Colţu retul. să se ocupe mal mult de disciplina tindu-se astfel asigura în mare măsură care ccmltetele sindicale de secţii de pe că s-a îmbunătăţit înlr-o oarecare mă toje sindicale in crorerea indicilor d
rile roşii din gospodăriile agricole colec şt educaţia tineretului din echipele ar complectiarea posturilor vacante cu mun linia Brănişca-Lla să-şi ridice nivelul sură — nu este cea dorită Lipsind cursu producţie şi de oalitate, sâ trezească spi
tive nu au fost ajutate în mod concret citori calificat! muncii lor dacă au fost lipsite de îndru rile de educare a muncitorilor care au ritul de răspundere fa*â de angajamente!
tistice, a căror majoritate de membru o
de către aceştia, lucru ce a făcut ca uni Comitetul sindical de linie a dus o marea şi controlul organelor comitetului rolul de a 1? inspira dragostea de muncă luate.
formează tineretul
tăţile culturale din cadrul gospodăriilor muncă susţinută pentru extinderea me d® linie, care în decursul anului trecut au Si reopect faţa de superiori, s-au mai ivst Conferinţa sindicală a comitetului d
agricole coleotive — colţurile roşu — să Şedinţa organizată In zilele de 24—25 todelor sovietice in rindul muncitorilor, avut pe această linie numai două Ieşiri pe cazuri cînd au existat neînţelegeri care linie a dezvăluit superficialitatea munc
nu-şi poală îndeplini adevăratul lor rol martie a c.. a constituit un pnlej de arătindu-le prac5ic avantajele colective şi ter?n 2 puteau fi evitate. sindicale a unor comitete de secţie, car
îmbunătăţire a muncii culturale in regiu
de educare a colectiviştilor, de mobilizare nea noastră, un mijloc de împărtăşire a personale ce rezultă in urma aplicări! Comitetul s-odici! de linie nu a ţinut Aceste lipsuri se datoresc şl faptului in loc să dea atenţia cuvenită propune
a acestora la îndeplinirea sarcinilor dm metodelor soviel.ee de către fiecare mun o siriană legătură cu administraţia Servi că organele sindicale au fost lipsite de o rilor de Inovaţii au neglijat această pro
metodelor bune de munca şi un bilanţ al
plan citor şt felul In care ele uşurează între ciului de Exploatare Feroviară, nu a con muncă temeinică de pregătire şi n-au fost blemă ca pe ceva de ordin secundar
realizărilor noastre pe târimul revolu
Activiştii bibliotecilor raionale şt re gul proces de producţie, ajungind ca în trolat felul cum aceasta işi indepimeşte bine instruite in funcţiunile pe tare le Participanţii la conferinţă au arătat e.
ţiei culturale
gională nu s-au deplasat la bibliotecile prezent metodele Osipov. Krasnov, Koju- nrcimle prevăzute In contract in ceea c? ocupau Nu s--au făcut şedinţe de analiza munoa sindicală este un factor de baz
coifurilor roşii din cadrul gospodăriilor Desfăşurarea largă a munci: culturale hari, Mamsiov. Nefiodcv, etc sâ fie cu privejte îmbunătăţirea cond ţnior de mun muncii depus® de organele sindicale Îm în îndeplinirea cu cinste a planului d'
agricole colective pentru a îndruma şi a- de masă ridicarea neîntreruptă a nive noscute şi aplicate de majoritatea mun că şi viaţă e muncitorilor şi cum răs preună cu conducătorii de unitătl In sco producţie, iar noul comitet ce va fi ale<
jula in mod cencrei bibliotecarii in or lului ci politic, va contribui in mod efi citorilor punde la cererile oamenilor muncii pul îmbunătăţirii muncii lor şi nu a tras ţinînd cent de lipsurile arătate, va puie
ganizarea muncii, in folosirea celcr mai cace la lupta pentru oDjinerea de recolte la răspundere pe cei ce se fac vinovaţi sâ pomeorzâ dc lî început cu foiţe spo
bune metode de rcpulanzare şi răspîn- hcgaie la ridicarea rm’clulu' de trai 1 Ir» ceea ce priveşte îmbunătăţirea con Organele de teren ale comitetului s n- de neindeolinirea sarcinilor prevăzute in rite la o muncă rodnică şi plină de suc
djre a cărţilor celor ce muncesc diţiilor de viaţă a salariaţilor Serviciului dical de linie cînd pleacă In deplasare nu contrariul colectiv câ pnvssc munca sin cese