Page 30 - 1954-04

Pag. 2 DRUMUL SOCIALISMULUI Nr. 34

Mai mult sprijin muncitorilor şi funcţionarilor Din experienfa mea de miner F O I L E T O N

pentru a-şi cultiva loturile individuale Orice îndeletnicire practicată de om. terminate, ana organizat munca în aşa fed De trei luni tot aşteaptă...
cere pe lingă dragoste de muncă, price­ ca nici odată să nu se poată ivi nemul­
Hotărîrea cu privire la extinderea cul­ împărţirea Ioturilor individuale şi cu îm­ pere, voinţa şi o organizare judicioasă, o ţumiri în ceea ce priveşte desfăşurarea Intr-una din zilele trecuta, tn biroul td pCnă termini practica Apoi ie repar­
tivării de cartofi, legume şi zarzavaturi prejmuirea lor. nu au avut nloi o preo­ practică îndelungată In munca de minor, muncii schimburilor următoare. vast, plin cu dosare şi tot Jelui de hlr- tizează ministerul..
pe loturile ind-lviduale de către muncitori cupare faţă de aceasta. In repetate rîn- in special, practica joacă un rol din ceJe Pentru a împărtăşi minerilor noştri ci- tiuţe al directorului Dan Mihai de la mi* — Bine tovarăşe, dar trebuie să-mi ter­
şi funcţionari în oraşe şl centre muncito­ duri muncitorii şl funcţionarii din între­ mai importante, ţinînd cont de specifi­ teva metode bune din experienţa mea de na Lupeni, se prezentă un tînăr absolvent min stagiul de practicant... zise tinărul
reşti, dovedeşte pe deplin grija părintea­ prindere şi-au manifestat dorinţa pentru cul locului de muncă ce se deosebeşte ra- miner, voi arăta pe scurt cum se desfă­ al şcolii de maiştri mineri. Tînărul, urma abia stăptnindu-şi minia.
scă ce o are partidul şi guvernul faţă a le fi repartizate loturile. Cu toate aces­ dioal de cel din uzine, fabrici, oale fe­ şoară munca în brigada noastră în de­ să facă practica de 3 luni, ca apoi să de­ — Asta (ţi spun şi eu, răspunse şeful.
de nevoile orescinde ale oamenilor muncii. tea tovarăşii din comitetul de întreprin­ rată, etc. cursul celor trei schimburi. vină maistru Directorul, de cum il zări, Iţi termini stagiul şi apoi te angajăm.
Numeroase întreprinderi şi instituţii din dere nu s-ou „obosit” să le satisfacă ce­ Eu de pildă, lucrez in mină de peste In cazul cînd schimbul I intră Sui lu­ ii întinse mina şi-l întrebă : — Dar înţelegeţi odătă tovarăşe „şef*',
oraşul Hunedoara în urma cererilor pri­ rinţele lor. 18 ani şi in tot acest răstimp am reuşit cru, iar locul de muncă este curat, adică — Ce-i necazul, tinere 7 că practica nu se face decit la locul de
mite din partea oamenilor muncii, au luat La fel se prezintă situaţia şi în cadrul săi cunosc în mare măsură condiţiile cele n-a rămas cărbune sau steril netraspor- — Tovarăşe director, am absolvit şcoa­ muncă şi nu plimbîndu-te pe stradă.
măsuri din timp şi au repartizat loturile întreprinderii alimentaţiei publice, unde mal bune care să-mi asigure obţinerea tat, el începe să facă găurile la o adîn- la de maiştri mineri şi vreau să-mi ter­
individuale muncitorilor şi funcţionariilor 18 muncitori şi funcţionari au făcut ce­ unor rezultate frumoase. Brigada pe care cime după caz ; dacă e sterii se fac de min stagiul de practicant... 3 luni, răspun­ — Asta pe mine nu mă interesează.
pentru a fi cultivate cu legume şi zarza­ reri pentru a primi loturi individuaJe pre- o conduc, lucrează la pregătirile de la 2 metri, iar dacă e cărbune se fac mai se tinărul. Numai după ce termini stagiul de practi­
vaturi. gătindu-şi totodată şi seminţele necesare. înaintare şi suitorul din sectorul III, ori­ scurte. Cînd s-a terminat găurile de fă­ — Da. se poate. Mai încape vorbă ?... cant putem sta de vorbă.
if Ei cer zâlnic comitetului de întreprindere zontul 8, stratul 7. Mal înainte, oamenii cut, se puşcă toate deodată Galeria unde Dii-te dumneata la serviciul muncă şi sa­ Exasperat, tinărul hotărî să se adre­
La I.C.S H, încă de la începutul lunii să la măsuri pentru a li se repartiza te­ erau schimbaţi des de la un loc de mun­ lucrează brigada este o galerie mixtă, a- seze organelor superioare.
aprilie s-au repartizat loturile individuale renul. pentru loturile individuale Din pă­ că la aJtul, Krecind din brigadă în bri­ dică există cărbune şi steril. Deobicei, eu larii şi... treaba-i ca şi Jăcută. Ca for imediat superior al minei Lu­
celor 420 de muncitori şl funcţionari care cate însă, cerinţele lor nu sînt auzite şi gadă In ultimul timp, s-a lichidat acea­ puşc prima dată sterilul, îl încarc in va- Tinărului nu-i venea să creadă că „ne­ peni, este trustul Cărbunelui d:n aceiaşi
au depus cereri. întreaga suprafaţă re­ luate în considerare de către coi din con­ stă practică dăunătoare. - gonete, se transportă afară, şl numai după cazul” lui s-a rezolvat aşa de repede. localitate. Tinărul nostru păşi plin de
partizată a fost arată ou tractoarele în­ ducerea întreprinderii. Unui muncitor cînd vine pentru prima aceea armăm prelungirea galeried şi puş- „Bun director, Dan ăsta’*, işi zise el. „Bun încredere spre serviciul de cadre, al trus­
treprinderii, astfel lotunile au fost însă- Rezaeliatele obţinute în atribuirea şi data in brigada mea, îi fac cunoscute sar­ câm cărbunele. şi cu grijă faţă de oameni... Om de-at tului.
mînţate la timp şi în bune condiţiuni a- sprijinirea muncitorilor să cultive loturile cinile de plan ce le are de realizat bri­ Schimbul II transportă cărbunele puş- nostru”.. Aici, după ce ascultă toată povestea,
grotehnice. La fel, trustul 4 Construcţii şt individuale nu sînt corespunzătoare nici gada, după care îl dau pe lingă un mun­ cat de schimbul I, armează în continuare Şi cu aceste ginduri pline de recunoş­ şeful cadrelor zise:
întreprinderea 3 construcţii, au repartizat pe departe cu posibilităţile existente în citor cu o bună pregătire profesională să —1 şi apoi puşcă sterilul Schimbul următor, tinţă faţă de director, plecă la serviciul — Cum, la mina noastră se pot Intim-
peste 6 hectare teren muncitorilor şi cadrul combinatului siderurgic „Gheorghe Iniţieze in meseria de miner. De altfel, la transportă sterilul, armează şi apoi puşcă mai sus amintit, bucuros că tn curind va pla astfel de lucruri ? Dar ăsta-i biro­
funcţionarilor. Cel 250 de muncitori şi Gheorghiu-Dej” din Hunedoara. Condu­ începutul lunei, prelucrez planul brigăzii cărbunele. In acest fel se reduc timpii ne­ intra în mină. Dar bucuria lui n-a ţinut cratism curat. Trebue sttrplt. Stlrpit din
funcţionari din aceste două întreprinderi cerea administrativă a acestei întreprin­ cu toţi membrii, pentru a cunoaşte fie­ productivi şi se evită orice conf-uziie, în- mult. Tovarăşul Moraru de la serviciul rădăcină. Hai cu mine acolo...
care au primit loturi Individuale, sînt ho- deri nu s-a preocupat ca un număr cît care ce are de făcut. trucît fiecare schimb, ştie precis ce are muncă şi salarii, după ce l-a privit com­
tărîţi ca fiecare din ei să facă din lotul mai mare de muncitori şi funcţionari să Mulţi responsabiLi de brigăzi se feresc de făcut Datorită acestui fapt, cele trei pătimitor ş! l-a măsurat din cap pină la De data aceasta, tovarăşul Moraru, şe­
individual o adevărată piaţă, oultivîndu-l primească loturi Individuale pentru folo­ să primească în brigăzile lor muncitori schimburi ale brigăzii reuşesc să înain­ picioare, l-a spus ; ful serviciului muncă şi salarii, nu mai
ou tot felul de legume şl zarzavaturi. sinţă proprie şi nu le-au acordat spriji­ tineri sau necalificaţi Eu nu m,-am ferit teze zilnic cîte 3-4 metri. De asemenea, — Bine, dar. . să vezi dumneata, sche­ părea plictisit Dimpotrivă, era foarte atent
Exemplu bun de urmat, sînt muncitorii nul necesar în lucrarea acestor terenuri. de lucrul acesta Trezidu-le dragostea şi nm reuşit să imprim fiecărui miner sim- ma nu prevede... cu jefui cadrelor de la trust. II dădu scaun
şl funoţlona/rii întreprinderii „Minerala Tovarăşul Popa Ioan, preşedintele co­ interesul pentru munca noastră, am reu­ ţp.mîntul necesităţii de a fi punctual in Tovarăşe Moraru. îndrăzni tinărul. E să şadă, îl servi cu ţigări şi-l ascultă tot
Talc'’ care au cele mal frumoase loturi mitetului de întreprindere, nu a avut o şit să scot din ei buni mineri, fapt ce a serviri, ceea ce a dus la înlăturarea defi­ vorba numai de trei luni de practică. Fără timpul, de parcă ar fi fost tot numai ure­
pînâ în prezent. Cu ajutorul întreprinderii, preocupare permanentă pentru a prelucra făcut ca să nu fie lună în care să nu-mi nitivă a absentelor nemotivate aceasta nu pot deveni maistru miner... Şi chi. „De, işi zise el. cu şeful cadrelor de
după ce au arat, parcelat şi însămlnţat hotărîrea ou muncitorii pe socţli, lâmu- depăşesc sarcinile de plan cu 50-60 la Toţi minerii din brigada oe care o con­ apoi, am aprobarea directorului... la trust trebue să fii atent. E organ su­
loturile, le-au împrejmuit cu sîrmă rindu-i pentru a se înscrie să primească sută. Tn această direcţie, de un real folos duc, sînt convinşi de aportul pe care tre­ perior şi trebuie să te ai bine cu el”.
ghimpată. Pentru a dezvolta dragostea loturi individuale. Astfel se explică fap­ îmi sînt şefii de schimb, tovarăşii Foroi buie să-l dea pentru buna desfăşurare a — Lasă aprobarea directorului... Ce ştie Cînd şeful cadrelor de la trust spuse
muncitorilor şi funcţionarilor faţă de a- tul că din cele 24 ha teren ce au fost Ioan şi Lakatos Ştefan, care muncesc mi­ lucrărilor, punînd umărul cu înoredere la el ? Ascultă ce-{i spun cu. Aşteaptă pină tot ce avea de spus în legătură cu biro­
ceste loturi şi de a munci cît mai bine, destinate pentru lotun individuale, abia nunat pentru buna desfăşurare a proce­ construirea unei vieţi fericite in scumţpa or trece aceste 3 luni şi o să fi reparti­ cratismul. Tovarăşul Moraru răspunse,
comitetul de întreprindere a organizat în­ sînt împărţite 12 ha, iar restul de 12 ha sului de producţie. noastră patrie. zat de minister. modelîndu-şi mieros vocea :
trecerea patriotică între nucii producă­ aşteaptă pentru a fi repartizate muncito­ Intnicit la locul de muncă al brigăzii PALOTAI ILIE — Bine. dar cu practica, cum rămine ? — Da, sigur. Sigur că asta înseamnă bi­
tori de legume şl zarzavaturi. Pentru sti­ rilor. noastre nu se poate trece la aplicarea me­ responsabil de brigadă la — Păi... nu fi-am spus ? Aşteaptă rocratism. Şi pe la noi mai slnt birocraţi.
mularea celor harnici s-au luat măsuri Conducerea combinatului s-a mulţumit todei graficului ciclic din motive bine de- mina Aninoasa Ce putea tînărul să mai spună, cînd a Dar la mine In secţie l-am stlrpit din ră­
de a se confecţiona un drapel pe care doar să are terenul, fără ca să ţină cont primit Un asemenea răspuns ? Şi nu i-ar dăcină. Da, da, l-am stirpit.
să fie scris „gospodar fruntaş în lucrarea de regulile agrotehnice in care trebuie fi fost ciudă. dacă n-ar fi avut in buzunar Apoi, ca să întărească parcă cele spuse,
lotului”. Drapelul va fi laminat celui care făcute Lucrările. Astfel s-au făcut arătu­ Lipsuri în activitatea unor cantine hirtia aprobată de „mărinimosul” director. scrise repede pe colţul cererii tinărului
va avea culturile cele mai frumoase şi rile fără ca înainte să fie curăţit bine muncitoreşti A ieşit din biroul celor de la muncă nostru practicant:
mai bine întreţinute. De asemenea, s-au terenul de porumbul furajer ce a rămas şi salarii, plin de durere Toată bucuria „Se poate angaja temporar
luat măsuri să se confecţioneze un panou nerecoltat încă de anul trecut, făcîrvdu-se La ridicarea necontenită a niveJului de sonajului nu i s-a confecţionat halatele lui de mai înainte. se spulberase. „Ce să înarmat cu acest nou referat, tînărul
de onoare al fruntaşilor pe oare va fi tre­ în felul acesta o arătură de proastă ca­ trai aJ oamenilor muncii, o contribuţie de şi bonetele de schimb De această stare fac acum ?” îşi zise el „Oare degeaba am practicant plecă din biroul serviciului
cut săptămmal numele celor rua/i har­ litate Pentru aceasta, sini vinovaţi şl seamă aduc cantinele ce funcţionează pa a lucrurilor, răspunderea totală o poartă învăţat la şcoala de maiştri mineri”... muncă şi salarii, plin de bucurie. „Insfîr-
nici. Comitetul de întreprind re, n-a scă­ tehnicienii secţiei agricole a sfatului lingă întreprinderi şi instituţii. tovarăşii Korpaoi Vasile, responsabil ad­ şit, tşi zise el, visul meu s-a realizat. Pes­
pat din vedere să confecţioneze un panou popular raional, care n-au dat nici un spri­ Aceste cantine sînt aprovizionate bine ministrativ şi Zurovschi Eleodor, director Dar cînd era mai îndurerat, prin minte te 3 luni voi putea deveni maistru”. Şi parcă
şl pentru codaşi. Trebuie spus însă. că jin tehnic muncitorilor şi funcţionarilor cu alimente, în unele dintre ele exista o la serviri ui aprovizionării, deoarece d in­ li trecu o idee. Da, da, işi zise el. Sindi­ nu-i mai părea rău că pentru toată trea­
nu toate întreprinderile şi Instituţiile din pentru a-şl luora aceste loturi curăţenie exemplară, iar mesele servite şii nu ţm cont de propunerile responsa­ catul trebuie să rezolve treaba asta. ba asta pierduse 53 de 2ile, că alergase
Hunedoara au avut aceeaşi preocupare faţă Conducerile administrative şi comite­ sînt consistente şi îndestulătoare. Este bililor administrativi ai cantinelor şi de Şi plecă intr-acolo. de colo, colo, că suferise atitea infringeri
de sprijinirea muncitorilor şi funcţiona­ tele de întreprinderi vor trebui să ia mă­ vorba de cantinele combinatului siderur­ cele ale muncitorilor. Tovarăşul Gabor, preşedintele sindica­ Bucuria visului împlinit ll copleşise.
rilor care au primit loturi individuale suri organizatorice operbtive în vederea gic „Gh Gheorghiu-Dej”. Mai este o problemă de mare importanţă tului miner, ll Intlmpină cu bunăvoinţă,
De exemplu, întreprinderea numărul 7 de repartizării cît mai de grabă a loturilor Pe lingă aceste fapte pozitive mai dăi­ la cantinele combinatului : vasele cu care ll ascultă, apoi împreună păşiră din nou Dar se vede că tînărul nostru este cu
Panificaţie, deşi a primit terenul pregă­ individuale muncitorilor şi să-i sprijine nuie încă o seamă de lipsuri în activita­ se distribuie mîncarea, sînt confecţionate 8pre biroul directorului totul lipsit de „noroc”. Căci tocmai cînd
tit pentru însămînţăni, totuşi nu a fost concret pentru a le cultiva tea unora din cantine. In majoritatea ca­ din alamă şi sînt necositorite de mult Dar nici nu intrară bine şi acesta ii era in culmea bucuriei, un nou referat,
nici pînâ acum repartizat muncitorilor Secţia agricolă raională prin tehnicienid zurilor aceste lipsuri sînt de ordin orga­ timp Tovarăşii de la „Sanepid”, care fac (ntimpină ; anulă tot ce realizase în cele 53 de zite
care au depus cereri să primească loturi săi va trebui să acorde un preţios spri­ niza ton-c, cauzate de munca superficială ap-cape zilnic control la cantine nu văd — Ştiu pentru ce a-ţ1 venit... Tinere, te de alergătură. Acesta era referatul pe
individuale. Comitetul de întreprind are al jin tehnic muncitorilor şi funcţionarilor pe care o prestează unii responsabili ad­ acest lucru ? Dacă într-adevăr văd, dece duci la muncă şi salarii.. cronometror t care l-a pus directorul Dan Mihai. înfu­
-
cărui preşedinte este tovarăşul Oprea şi să-i îndrume de felul cum să muncească ministrativi, cît şi unele servicii însăr­ nu cer să se ia măsurile necesare ? decretă d riat că cei de la trust s-au băgat în tre­
Ioan, precum şl tovarăşii Hulea IIie şi pentru a produce cît mai multe legume pe cinate cu aprovizionarea. Remedierea acestor lipsuri cer o ope­ burile sale şi mai mult, că să termine
Sila Aurelia care au fost însărcinaţi cu loturile individuale. D. DEMEA Şi din nou în inima tinărului încolţi odată cu slcielilc acestui tînăr „obraznic”
In generail, la aceste cantine mesele şi rativitate şi conştiinciozitate mărită din speranţa Se duse înlr-un suflet la to­ hotărî răspicat:
in special dejunurile sînt Invariabile, deşi partea conducătorilor administrativi Ei varăşul Moraru. — Nu se an-ga-jea-ză ! /
A treia ediţie a Circuitului ciclist al regiunii Stalrn
există posibilităţi de intercalarea lor Pe au datoria de a ţine cont în permanenţă — Directorul a zis să mă angajaţi cro­
★
Cursa ziarului „Drum nou“ în onstea Zilei Victoriei lingă acest lucru se mai adaugă şi dezor­ de aezisările oamenilor muncii, luirvd mă­ nometror, îi zise el, cu emoţie.
Şi într-adevăr tinărul cu pricina nu a
dinea. De exemplu. La cantina numărul 2, suri practice in vederea îmbunătăţirii Dar tovarăşul Moraru n-a fost deloc
Ziarul „Drum nou” organ al Comitetului 4 mai, etapa ill-a Miercurea Ciuc-Odor- fost angajat. El continuă să execute ace-
al cărui responsabil administrativ este to­ hranei muncitorilor. surprins de lucru acesta. L-a măsurat din
regional P.M.R şi al sfatului popular re­ hei-Sighişoara 94 lem laş dute vino de la directorul Dan Mihai
gional — regiunea Stalin, in colaborare 5 mai, etapa IV-a Sighişoara-Tg. Mu­ varăşul Herban Nicolae, unde acesta ad­ In această problemă, o serie de saroinl nou din cap pină la picioare, şi i-a răs­ la Moraru cel cu serviciul muncă şi sala­
cu Comitetul pentru Cultură Fizică şi reş-Mediaş 106 km. mite existenţa geamurilor sparte, sala ne- revin şi comitetelor sindicale de secţii şi puns plictisii ; rii, de la aceasta la Gabor preşedintele
Sport al regiunii Stalin, organizează şi în 6 mai, zi de odihnă La Med-iaş — demon­ măturatâ, lipsa de scaune suficiente, etc. sectoare şi in special celei de la sectorul *— Nu am, loc pe schemă, tinere. Dece sindicatului miner, de aci din nou la di­
anul acesta, tradiţionala întrecere sportivă straţii. Unii muncitori, care servesc masa la a- încărcări şi descărcări. Trebuie educaţi nu vrei să asculţi de sfatul meu ? Aştepţi rectorul Dan Mihai şi cercul nu se mat
Ediţia 11l-a a Circuitului ciclist al regiu­ 7 mai, etapa V-a Mediaş-Cluj (prin Cop- sfirşeşte.
ceastă cantină, consumă mîncarea stînd acei tovarăşi, care nici pină astăzi nu au trei luni, trece termenul de practică şi
nii Stalin „Cursa ziarului Drum nou" în şa Mică) 160 km. Acest cerc vicios în care stnt învîrtlte
cinstea ZHei Victoriei 8 mai, etapa Vl-a CLuj-Sebeş-Sibii; 175 în picioare, sau aşteptînd după tacimurl. înţeles că o datorie de cinste a fiecărui apoi . şt apoi putem vorbi tinerele elemente, ce doresc să se desă-
Cursa oiclistă cuprinde un traseu de lem. O parte din aceste lLpsuri sînt specifice om al muncii este de a păstra cu grijă Tinărul însă nu putea aştepta El voia virşească In meseria pentru care s-au
cca. 1.000 km. şi se desfăşoară pe terito­ 9 mai, etapa VlI-a Sibiu-Făgăraş-Oraşul şi cantinei numărul 3 In primul rînd, bunurile întregului popor muncitor Maii să lucreze Şi de aceea, hotărit să intre pregătit va fi curmat doar atunci cînd
riul a patru regiuni : Stalin, Autonomă Stalin 150 km. plăcile de stiolă cu care sînt acoperite sînt şi acuma unii muncitori care strică chiar şi într-o muncă necalificată, se se va curma şl posibilitatea celor ce l-au
Maghiară, Cluj şi Hunedoara. Sosirile la capăt de etapă vor avea loc
mesele, lucesc de unsoarea neştearsă. To­ scaunele, pleacă de la masă cu tacîmu- duse la şeful sectorului tovarăşul Zgura. crelat, fie a mai desfăşura condamnabila
Competiţia ouprmde 7 etape cu o zd de in jurul orelor 16.
varăşul Ducoac Nicolae, responsabilul can­ rile în buv.unar, etc Faţă de asemenea — Bine, i-a zis acesta, vino la noi.
odihnă la Mediaş Vor participa ciclişti din asociaţiile tor munca birocratică.
In ziua de odihnă vor avea loc compe­ sportivei C C A , Dinamo. Progresul, Me­ tinei se scuza astfel : „am cerut material elemente trebuie luate măsuri energice de Cu semnătura de aprobare a şefului de Pentru a fi rezolvate odată şi pentru
tiţiile demonstrative. talul, Flamura roşie, Constructorul, Vo­ de şters mesele, dar nu mi s-a rezolvat către forurile în drept sector Zgura, tinărul s-a prezentat din totdeauna cererile celor ca tînărul Ciceu
Competiţia va cuprinde următoarele inţa, Recolta, etc. de către forurile Imediat superioare a- Comisia de cantine de pe lingă comi­ nou la tovarăşul director. Acesta, cu aceea­ Ion, organele competente trebuie să in­
etape pe datele respective. Ziarul „Drum nou”, C.C F.S. regiunea
ceastă cerere”. ‘ tetul de întreprindere al combinatului este şi „bunăvoinţă”, îl trimite la serviciul de tervină energic şi tn ceea ce priveşte ati­
2 mai, etapa I-a Oraşul Stalîn-Covasna- Stalin, ziarele raionale cît şi întreprinde­
Pe lingă comoditatea de care dă do­ datoare să lupte pentru remedierea lip­ cadre. tudinea birocraţilor de la mina Lupeni
Tg. Săcuesc şi retur 130 km. rile. vor oferi participanţilor la cursă nu­
3 mal, etapa Il-a Oraşul Stalin-Sft meroase premii: cupa, plachete, articole vadă tovarăşul mai sus amintit, mai rees surilor de la cantmeJe unde iau masa mii — S-au completat toate posturile pe să-şi pună cu tărie avizul.
Gheorghe-Miercurea Ciuc 130 km. de sport şi de uz personal, etc. şi alte lipsuri. Nici pînâ în prezent per­ de muncitori. anul 1954 înţelege şi dumneata şi aşteap- C. RADU
z— -. :-t . - . 1 =- - -
unei acţiuni complexe pentru combaterea urmărească organizarea în condiţii mai Consfătuirea a carut ca toate efortu­
Pentru ocrotirea sănăfăfti oamenilor muncii lor. Conducerile tehnice, birourile de pro­ corespunzătoare, distribuirea ?pe; gazoase rile din partea specialiştilor să fie în­
tecţia muncii şi serviciile medico-sarutare şi să exercite un control riguros, igienic dreptate in vederea precizării metodelor
din regiunea noastră ale întreprinderilor, vor trebui ca în al apei şi alimentaţiei. unui diagnostic precoce, slmfindu-se ne­
strinsă colaborare, să analizeze cauzele Consfătuirea recomandă conducerilor cesitatea punerii diagnosticului în faza
fiecărui accident şi să ia măsurile de re­ întreprinderilor să ia de îndată măsuriOe funcţională a bolti, fapt ce permite, prin
Subfiliala Societăţii Ştiinţelor Medicale Consfătuirea medicală Discuţiile pe urma acestor referate au mediere. Instructajul la locul de muncă tehnice necesare pentru etanşizarea di­ instituirea unui tratament medical susţi­
dm Hunedoara, sprijinită de membrii fi­ dela Hunedoara fost purtate de : prof univ. dr. C. Dirnl- va trebui intensificat, punîndu-se totodată feritelor instalaţii producătoare de gaze. nut, diminuarea la maximum a număru­
lialei din Cluj, a organizat zilele trecute triu. terapeut şef al Ministerului Sănă­ accentul pe organizarea cursurilor GPAS praf sau fum, pentru îmbunătăţirea în­ lui intervenţiilor chirurgicale, care în faza
în oraşul Hunedoara o consfătuire medi­ tăţii, praf univ. dr. S Iagnov, prof. univ ‘care să cuprindă cil mai mulţi muncitori. actuală a chirurgiei nu sînt lipsite de con­
univ. dr. L. Prodan, precum şl referatul tregului sistem de ventilaţie, il'minat, în­
cală in scopul îmbunătăţirii asistenţei dr. L. Prodan, din Oluj, prof. univ. dr Birourile de protecţia muncii vor trebui călzit şi de combatere a temperaturilor secinţe în ceea ce priveze incapacitatea
dr. I Mieu şi dr. I Popovlei cu tema :
medicale în întreprinderile dm regiunea I. Danieico din Timişoara şi alţii. de muncă a munoîtoriOor Tn privinţa tra­
„Profilaxia accidentelor de muncă tn ca­ să-şi mărească eforturile pentru remedie­ înalte precum şi măsuri pentru întreţine­
noastră ★ rea condiţiilor nocive de muncă Servici­ rea în bună stare de funcţionare a insta­ tamentului. acesta trebuie axat pe nervis-
drul combinatului siderurgic „Gheorghe
Consfătuirea a pus în discuţie unele In încheierea lucrărilor consfătuirii, prof ile mcdico-saniitare vor organiza primul laţiilor mecanice. Conducerea combinatu­ mul lui I P Pavlov. căutîndu-se a se
Gheorghiu-Dej” Hunedoara.
probleme de importanţă deosebită pentru univ. dr. M. Nasta, membru corespon­ ajutor, cît mai calificat şi apropiat de lui orgamizînd de asemenea analiza per­
Acestea au fost urmate de discuţii la dent al Academiei R PR., a arătat că atît evita numărul mare de metode diferite
cunoaşterea şl îmbunătăţirea stării sani­ care au participat numeroşi asistenţi prin­ locul de muncă şi vor lua măsuri pentru manentă a gazelor. de tratamente încă utilizate in prezznt.
tare a muncitorilor din combinatul side­ din referatele prezentate, cît şi din discu­ profilaxia complicaţiilor rmoro-traumatis- Ţinind seama de profilul local al mor­
tre care: prof. univ. dr. I. Ardeleanu, ţiile ce s-au purtat pe urma acestora, s-a Numai strînsa colaborare intre internist
rurgic „Gh. Gheorghiu-Dej” din Hune­ melor. Este de asemenea necesar contro­
membru corespondent al Academiei bidităţii, pină la realizarea noului spital,
doara, ca : problema morbidităţii munci­ desprins că datorită eforturilor depuse lul periodic complex şi se impune dis- şi chirurg poate duce la o justă indicaţie
R P R , directorul Institutului de Igienă a pentru îmbunătăţirea condiţiilor de mun­ secţia chirurgicală a spitalului din Hune­
torilor din aceste întreprinderi şi a cau­ pensarlzarea bolnavilor cu afecţiuni cro­ a tratamentului medical sau chirurgical
zelor care o determină, problema acci­ R.P R, prof. univ. dr Teodor Uea, direc­ că şi de trai, există o tendinţă netă de nice şl a muncitorilor oare ocupă poziţii doara va trebui să fie profilată cu pre- De aceia, este necesară o strinsă colabo­
torul Centrului de organizare a ocroti­ scădere a morbidităţii muncitorilor din
dentelor de muncă şi profilaxia lor, pre­ cheie de muncă în combinat. dominenţă, pentru spitalizarea accidenta­ rare între internist, chirurg şi radiolog în
cum şl atitudinea ce trebuie adoptată faţă rii sănătăţii şi istoria medicinei, conf. Hunedoara faţă de anii precedenţi, că Sanepidul şi serviciul medico-sanitar ţilor şi pentru activitatea profilactică în
de unele afecţiuni, mai ales gastro-intes- univ dr Gh. Cadariu din Timişoara, s-au înregistrat realizări frumoase pe te­ al întreprinderilor din Hunedoara, aju­ acest domeniu, asigurîndu-se totodată vederea precizării la timp a diagnosticu­
tinaJe şi în special faţă de boala ulce­ conf. univ. dr M. Waserman din Iaşi, care ren preventiv şi mai ales pe teren cura­ funcţionarea permanontă a serviciului lui de boaJă ulceroasă.
roasă. au adus preţioase propuneri pentru îm­ ţi vo-profilact ic. tate de Institutul de Igienă din Cluj vor *
La consfătuire, au participat reprezen­ bunătăţirea fsistenţei medicale în cadrul Măsurile profilactice ca: descoperirea iniţia şi organiza studiul dereglărilor chirurgical de urgenţă. Consfătuirea mai
tanţi ai conducerii Ministerului Sănătăţii, întreprinderilor din regiune. la timp a bolii, luarea în evidenţă şi tra­ funcţionale la diferite locuri de muncă. propune ca medicii să facă parte din bi­ In grija faţă de om, partidul şi guver­
membri ai Academiei R P R , profesori de In continuarea lucrărilor consfătuirii, a tamentul eficace, trimiterea în staţiuni De asemenea, se cere ca secţia sanitară roul de protecţia muncii şl să ia parte nul consideră problema ocrotirii sănătăţii
la institutele medico-farmaceutice, repre­ fost prezentat reftraiul colectivului, prof. balneo-cllmaterice a bolnavilor, cantine regională să organizeze analiza lunară a în mod obligator la anchetarea accidente­ oamenilor muncii ca o problemă de stat
zentanţi ai C.C ai sindicatului lucrăto­ umv dr. I. Haţeganu. prof univ. dr. I dietetice, etc. a făcut să scadă simţitor morbidităţii din întreprinderi cu partici­ lor, Iar anchetele să se extindă la toate dintre cele mai importante Se cere impe­
rilor sanitari, precum şi numeroşi medici Goia şi prof univ. dr. A. Moga, cu tema ; procentul îmbolnăvirilor de diferite boLi parea conducerii acestora şi a sindicatu­ accidentele, conform definirii accidente­ rios tuturor muncitorilor din domeniul
medico-sanitar şi conducerilor tuturor în­
din diferite oraşe ale ţării „Aspecte actuale in boala ulceroasă", ur­ şi în special de boala ulceroasă. lui. conform ordinului Ministerului Sănă­ lor din Hotărîrea Consiliului de Miniştri
Dezbătîndu-se numeroase probleme pri­ mat de coreferatele: prof. univ. dr. Th Cu toate aceste aspecte pozitive, se tăţii şi circularei Consiliului Central al cu privire la pensionări. treprinderilor din regiunea noastră, de a
vind asistenta medicală, consfătuirea a Burghele din Bucureşti, care a tratat a- constată însă o serie de lipsuri care de­ Sindicatelor din R P.R In problema etiopatogeniei boalei ulce­ ţine seama de preţioasele propuneri fă­
ascultat mai mulle conferinţe, referate ceastâ problemă pe linie de chirurgie, a termină sau menţin bob cu incapacitate Pentru reducerea afecţiunilor gastro- roase, consfătuirea a ajuns la concluzia că cute de participanţii la consfătuirea me­
şi coreferate dr. E. Caba, dr L. Tomescu şi dr. Gr. An- de muncă. Analizîndu-se acestea, consfă­ in/testLnale. conducerea combinatului side­ teoria cortico-viscerală. elaborată pe baza dicală de la Hunedoara, pentru ca un:n-
Primele referate care s-au ţinut au fost: gelescu. precum şi a dr C Lepădatu, dr tuirea a propus să se ia o serie de mă­ rurgic va trebui să ia urgente măsuri de nervismului lui I. P. Pavlov este singura du-şi eforturile să vegheze cu abnegaţie
„Orientarea funcţională în igiena muncii" E Schelksr, dr Gh. Bubuianu, care au suri practice. rezolvare a problemei apei potabile pe valabilă, ea permiţînd descoperirea facto­ la păstrarea sănătăţii oamenilor muncii,
ţinînd seama de cuvintele marelui Stalin;
întocmit de: prof. umv. dr. S Cupcoj, arătat cum se prezintă. boala ulceroasă In primul rind, accidentele (trauma­ întreg combinatul şi de distribuirea igi­ rilor nocivi din mediul extern şi intern „Omul este cel mai preţios capital"
prof univ. dr Gr. Benetato. membru co­ în combinatul siderurgic şi regiune, pre­ tismele), fiind cauzele principale de inca­ enică a acesteia la toate locurile de mun­ şi prin înlăturarea lor obţinerea vindecă­
respondent al Academiei RP R şi prof. cum şi în Valea Jiului. pacitate de muncă, se impune organizarea că. Serviciul medico-sanitar va trebui să rii bolii. R. ŞERBAN