Page 31 - 1954-04

KV. 24 DRUMUL SOCIALISMULUI Pag. 3

Din experienţa a două brigăzi de la SMT Miercurea TRIBUNA INOVATORULUI

Cum a ajuns brigada mai bine o oră pînă se repară, de rit să care se manifestă între tinerii din bri­ Să cunoaştem şi sa ne Cu toate că această maşină, creaţie a Nedeclanşind la timp, adică acea fază
facă arătura de proastă calitate. gadă. Niciodată ei nu sint punctuali la celei mai avansate tehnici, nu a reuşit cînd pe tambur se înfăşoară lungimea
fruntaşă
Datorită faptului că şi-au îngrijit mo­ serviciu. In nenumărate rînduri tracto­ însuşim tehnica nouă încă să-şi atingă debitul necesar din cau­ totală a funiei, cînd „pisica” — totalitatea
Nioi nu se luase bine zăpada, cînd, in­ toarele. tractoriştii brigăzii a IlI-a au lu­ riştii în loc să fie la ora 7 la locul de ză că lucrările auxiliare nu pot să ţină pieselor aparţinătoare de cîrlig — se apro­
tr-o consfătuire, tinerii tractorişti din crat din plin. fără să li se strice vre-un muncă, abia ajung la ora 9. Aceasta, din înzestrarea industriei carbonifere cu pas cu ea, totuşi din zi In zi se observă pie de tambur, acesta continuă să forţe­
brigada a IlI-a de la S M.T. Miercurea, traotor Fruntaş pe brigadă a ajuns tâ­ oauza comodităţii şi a proastei organizări maşini şi utilaje după uitatul cuvânt al îmbunătăţiri şi fiecare moment este fo­ ze funia de oţel, produdndu-se în cele
raionul Sebeş, şi-au luat angajamentul să nărul utemist Cotar Titu, care a arat 79 a muncii. tehnicii, creşte necontenit. Maşini noi de losit la îmbunătăţirea continuă a lucru­ din urmă ruperea ei.
depună toate eforturile pentru a îndeplini ha peste plan. Critica adusă de tovarăşii Dar se întâmplă cîte odată, că tractoriş­ mare productivitate şi alte mecanisme lui ou ea. Această problemă a dat mult de gîn­
înainte de termen planul din campania lui în consfătuire, l-a făcut să fie mai per­ tii mi ştiu unde trebuie să are, pentrucă care uşurează sau înlocuiesc munca ma­ Dacă primele rezultate au fost mulţu­ dit coleolivului nostru de muncă, deoa­
de primăvară. In consfătuire, s-a analizat severent Sn miuncă. Acrum, tractoriştii don 'şeful brigăzii nu ţine legătura cu briga­ nuală, sânt tot mai des întîlnite în mine­ mitoare pentru început, în prezent după rece pe lîngă funiile rupte, macaraua fiind
munca fiecăruia şi au fost criticaţi aceia brigadă se mândresc cu el. dierul de cîmp din gospodărie. In aseme­ le din regiunea noastră. mai multe încercări şi îmbunătăţiri aduse, în stagnare, aducea după suie şi goluri de
care în timpul reparaţiilor nu s-au stră­ In afară de cele arătate mai sus, rea­ nea cazuri trebuie să aştepte cîte o oră, Problema cea mai importantă este aceia aceste rezultate au fost depăşite în pro­ producţie. Fiecare tovarăş din sector avea
duit să muncească. Tînărul Cotar Tiitu, a lizările brigăzii, se datoresc şi bunei or­ două, pînă vine acesta. La fel, tovarăşul de a fcdosi cît se poate mai bine şi cu porţie de 300 la sută. Insă aceste rezul­ cîte-o părere în această direcţie. In cele
fost unul dintre acei oare nu şi-a făcut ganizări a muncii. Şeful de brigadă, a ţi­ pontator Spilhauter Martin, din comodi­ pricepere aceste utilaje, pentru a putea tate sint departe de ceea ce se poate ob­ din urmă, am hotărit formarea unui co­
serviciul conştiincios. Aici, şi-a dat seama nut o strinsă legătură cu Jurju I'lie bri­ tate şi lipsă de interes nu se îngrijeşte oa obţine tot ceea ce pot ale da. ţine cu asemenea maşină. Sarcinile care lectiv compus din lăcătuşi şi electricieni,
ctt de mult vor tovarăşii din brigadă ca gadierul de câmp din gospodăria agricolă traotoriştii să aibă combustibilul necesar Printre numeroasele utilaje sosite din revin grupului de muncitori, ingineri şl pentru a găsi ced mai practic sa stern de
să-l ajute. Tinerii i-au arătat tovără- colectivă. Se interesa de locurile unde alimentării motoarellor. De asemeni, şi Un/uunea Sovietică pentru industria car­ tehnicieni precum şi inovatorilor de la 1 imitator Din acest colectiv, fac parte to­
şeşte lipsurile. Atunci, el şi-a luat anga­ trebuia să are şi repartiza tractoarele, în traotoriştii sint delăsători. Ei nu-şi îngri­ boniferă, au fost şi combinele de cărbune mina Vulcan, este îmbunătăţirea continuă varăşii Şexban Alexandru, Popa Nicolae
jamentul în faţa brigăzii, că pe viitor va aşa fel, ca de la un lot de pămînt la al­ jesc tractoarele, din oare cauză trebuie să „Dombas”, o maşină perfectă cu care s-au a muncilor auxiliare şi in special a armă­ şi alţi maiştri şl lăcătuşi de frunte al sec­
muncii cu tot elanul lui tineresc, va cere tul, să nu fie distanţe mari, ca tractoarele le ducă deseori la reparat. Un exemplu întil-nit pentru prima dată minerii din . rii. Asemenea sarcini revin tuturor co­ torului.
sprijinul tovarăşilor, şi nu-i va mai face să facă deplasări în gol. In acest fel, bri­ rău în brigadă îl dă tractoristul Bunea Valea Jiului. Această maşină, care exe­ lectivelor de conducere a minelor din re­ Inovaţia noastră constă în acela că 11-
de ruşine. gada a putut face însemnate economii de Eugen. El nu-şi îngrijeşte motorul, nu cută mal multe operaţii deodată, înlo­ giunea noastră care au în prezent com­ mitatonai este construit pe bază da pîr-
cuieşte ou succes munca grea a minerului.
Utemistul Guran Nicolae, şef de bri­ carburanţi. este punctual, iar lucrările pe care le face Muncitorii şi tehnicienii minei Vulcan bine. ghle şi a dat foarte bune rezultate. Cu
gadă, auzind angajamentul tânărului Co­ De asemeni, consfătuirile de producţie sint de proastă calitate. Intr-o zi, a tre­ au făcut cunoştinţă cu combina „Dombas” Muncitori, ingineri şi tehnicieni, ino­ ocazia experimentării, am constatat că
tar Tit/u a spus cu înflăcărare: ale brigăzii, au întărit mult munca trac­ buit să are încă odată cele 2 ha pe oare în anul 1953. Prin priceperea lor şi cu vatori î Să ne familiarizăm şi să studiem lîmitatorul reacţionează cu exactitate în
toriştilor. Aici, se aducea la cunoştinţă le arase prost. în adâncime tehnica nouă, creată în sco­
— Tovarăşi! are dreptate Cotar al ajutorul tehnicienilor sovietici ei s-au fa­ ambele sensuri ale tamburului, decuplînd
rezultatele muncii lor. Şeful de brigadă, Se poate spune pe drept cuvlnt, că a- pul măririi productivităţii muncii şi re­
nostru. Niciodată brigada n-o să ai-be suc­ miliarizat în scurt timp cu această ma­ motorul la timpul cerut.
care este iubit şi ascultat de tineri, arată ceste lipsuri au făcut ca brigada să ră­ ducerea preţului de cost al cărbunelui
cese dacă nu ne ajutăm unul pe altul. Aşa şină şi au reuşit să o supună voinţei lor.
desohls lipsurile fiecăruia dintre ei. Acest sistem de limitatoare aduce com­
cum a spus el, fiecare dintre noi, să ceară mînă sub normă. Insă nie punem întreba­ Primii care au avut cinstea de a se numi E. BOCANCIOSU
Tinerii acestei brigăzi, ou toate că to­ rea ; Conducerea S.M.T.-ului nu are nici binatului o economie anuală de peste un
ajutorul tovarăşului cu care munceşte. combineri sint tovarăşii : Butaru Miron,
varăşii din conducerea S.M.T.-ului nu au o lipsă în această direcţie ? Şi putem spune In primul trimestru milion de lei, Iar pentru extinderea aces­
Degeaba unul o să aibă depăşire de 200 Canp Aured şi Bdocs Helmuth, care au stu­
venit niciodată să vadă cum muncesc şi cu tărie, că tovarăşii din conducere au tuia s-au luat măsuri de confecţionarea
la sută dacă ceilalţi o să rămînă sub diat în amănunţime mecanismele şi mo­ Faţă 'de anii precedenţi, numărul ino­ lor în serie. In prezent, sint în lucru 20
nu au primit nioi o îndrumare, au reuşit vina cea mai mare. Dacă au văzut că
normă. Şa fnndică veni vorba, pentru a dul de funcţionare a maşinei, vaţiilor în cadrul combinatului siderur­
să ajungă exemple bune de urmat pen­ munca în alte brigăzi merge bine, tova­ de limitatoare, ce se confecţionează în
nu rămîne nici unul sub normă, eu pro­ Primele încercări, au dovedit superio­ gic „Gh. Gheorghiu-Dej” a crescut sim­ secţia mecanică a comblnatuikii.
pun să ne gindim du toţii şl să hotărim tru toţi tractoriştii din S.M.T, Miercurea. răşii din conducerea S.M.T.-ului, nu s-au ritatea acestei maşini. Sub mânuirea pri­ ţitor Făcind o comparaţie între trimes­
aici cum trebuie să muncim ca să ne în­ De ce a rămas brigada Vl-a mai dus pe teren şi n-au căutat să anali­ cepută a combinemlul, maşina a des­ trul I al anului 1954 şi aceiaşi perioadă BIDU MOISE
deplinim planul. zeze mai profund munca brigăzii a Vl-a. a anului trecut, se poate vedea o creştere electrician la sectorul O.S.M.
sub normă prins din masivul de cărbune aceiaşi
In consfătuirea aceia, tinerii tractorişti Ei şi-au zls, că dacă alte brigăzi sînt cantitate pe oare o desprindeau înainte a numărului de inovaţii cu peste 300 la
De ce a rămas brigada luî Apostolescu bune şi asta nu, înseamnă că numai şe­
s-au înţeles oa în fiecare dimineaţă, să 15-20 mineri Combina execută prin ope­ sură. Dacă în trimestrul I al anului 1953 O problemă care ne-a
Dumitru sub normă ? — se întreabă dese­ ful de brigadă este de vină.
facă întreţinerea motoarelor după norma­ raţii succesive, tăierea cărbunelui din s-au înregistrat 55 de propuneri de ino­ frămîntat mult timp
ori tovarăşul inginer Vescu Vladimir, care Tovarăşul director Duşan şi tovarăşul in­
tiv, să folosească din plin timpul de lu­ strat, încărcarea şi transportul acestuia vaţii, pe aceiaşi perioadă a acestui an,
ţine locul tovarăşului director Duşan Ni­ giner Vescu care acum îi ţine locul, cit
cru şi in/treaga capacitate a tractoarelor. de la frontul de lucru pină la mijloacele numărul inovaţiilor rezolvate depăşeşte Reparaţiile generale şl în special cele
colae (tovarăşul Duşan, a găsit de cu­ şi ceilalţi tovarăşi din conducerea S.M.T.-
Pentru aceasta, ei au hotărât că şi atunci principale de transport — jgheaburi os­ cifra de 170. occidentale presupun din partea sudorilor
viinţă, ca în plină campanie, să-şi ia con­ ului s-au mulţumit doar să întrebe ponta-
cînd intime cu gresaraa motoarelor sau cilante, craţer, bandă de cauciuc. Aceste rezultate se datoresc în bună electrici o mare rapiditate atît în de­
alte lucrări de întreţinere, să efectueze cediu). Aceiaşi întrebare şi-o pune şi to­ torul cum merge munca, fără a se duce pe Golul rămas în urma maşinii însă, era parte organizaţiilor de bază de partid,
varăşul Sălişteanu Simion, şeful secţiei teren să controleze, cu toate că brigada plasarea ou aparatul, cît şl în executarea
cele 10 ore de muncă, chiar dacă ar lu­ prea mare, condiţiile stratului nepermi- care au acordat o deosebită atenţie acti­
politice şi tovarăşul Lozăr Laurian şeful VI-a ena aproape. Tovarăşii din condu­
cra şi noaptea. Un alt punct stabilit în­ ţînd mari deschideri Din această cau­ vităţii brigăzilor mixte de inovatori, atât lucrării la locul indicat
mecanic. In genere, toată conducerea este cere, se scuză că nu au ou ce merge ps
tre ei. a fost acela de a se ajuta unul pe ză, armarea era anevoioasă, armatorii nu prin îndrumarea directă, rit şi prin in­ Realizarea acestui lucru se desfăşura
„frămintată” de această întrebare. teren. Insă această brigadă, a avut tere­
altul. De asemeni, au pus un accent deo­ reuşeau să ţină pas cu combina, decâ se termediul comitetelor sindicale de secţii totuşi greoi în cadrul sectorului nostru.
Odată, strîngindu-se cu toţii ca din în- nul chiar în Miercurea, la gospodăria a-
sebit pe calitatea muncii. punea problema rezolvării acestor incon­ şl conducerilor tehnico^administratlve.
tîmplare, pe banca din curtea birourilor, grioală colectivă, deoi nu> aveau nevoie de In primul rînd, eram nevoiţi în toate ca­
De atunci. Intre utemiştii din brigada au început să „analizeze” munca acestei nici un mijloc de locomoţie. veniente in ced mai scurt timp posibil, Numărul inovaţiilor rezolvate în acest zurile de a solicita ajutorul muncitorilor,
a IlI-a, domneşte buna înţelegere Lu- pentru a nu se pierde din producţie. trimestru, aduc combinatului nostru o
brigăzi. Şi intr-adevăr au făcut o ana­ Tovarăşul Vescu, aruncă vina în seama pentru a transporta aparatul Ha locul res­
crind întocmai cum au hotărit, cu toate Muncitorii şi tehnicienii de la Vulcan, economie anuală de peste 13 milioane lei,
liză „serioasă”. şefului de brigadă, spunind că acesta
că terenul lor, spre deosebire de terenu­ studiind problema, au ajuns la concluzia iar suma cu care ş-au recompensat inova­ pectiv In al doilea rînd, electricianul, cu
— Eu, zice tovarăşul Vescu, cred că cea este slab, dar nu s-a dus niciodată să-l
rile celorlalte brigăzi care sint întinse, că prin reducerea din lungime a dispozi­ torii, depăşeşte 150 mii lei. Mişcarea de ocazia montării era nevoit să decupleze
mai mare lipsă în brigada lui Apostolescu. îndrume şi să vadă ce greutăţi întîmpină
este răspândit şi aşezat pe coline, tracto­ este indisciplina. Şî-apoi, Apostolescu, şe­ în muncă De asemeni, tovarăşul Săliş- tivului de tăiere cu 60 cm, se reduce prin inovatori împinge procesul tehnologic n linie de înaltă tensiune, pentru a lega
riştii brugăzii a treia au reuşit să-şi în­ aceasta şi spaţiul provenit din dizlooarea înainte, ridicînd productivitatea muncii
ful brigăzii e tare slab. Şi din cauza lui teanu de la secţia politică, n-a ţinut nici aparatul de sudat Ln totalitatea lor, aceste
deplinească şi să-şi depăşească planul, si- cărbunelui. Golul in urma maşinii era pe o treaptă şi mai înaltă. Asemenea ino­
brigada a rămas sub plan. o consfătuire cu brigada în care să fie operaţii contribuiau efectiv la scăderea
tulndu-se Sn fruntea celorlalţi tractorişti acum mai mic. vaţii s-au făcut la sectorul laminoare. In
— Do, da, e slab Apostolescu ăla. L-am scoase în evidenţă lipsurile şi generali­
din S.M.T. Pînă în prezent, în loc de 228 In mare, problema a fost rezolvată. Cu urma măririi diametrului la cilindru, pre­ productivităţii muncii şi a producţiei în
chemat şi eu aioi... dar parcă poţi face zate metodele bune de muncă ale tracto­
ha cit aveau planul, au arat cca 400 ha toate acestea însă viteza de înaintare a cum şi ridica rea centrului acestuia la ori­ general.
ceva cu el ? Ce să mai vorbim, să ne ba­ riştilor fruntaşi. zontul axei motorului, a făcut ca produc­
La acest rezultat, a contribuit mult şi tem capul degeaba, spuse tovarăşul Să­ Dacă această brigadă, care este numai maşiiui întrecea totuşi îndemânarea celor tivitatea muncii să crească cu 17 la sută. Pentru a rezolva practic această pro­
pontatorul Nupca Vasile. El a avut grijă, lişteanu. dînd să se înţeleagă că el cu­ la câteva sute de metri de birouri n-a mai buni armatori. Acest luaru, a dat din blemă, împreună cu tovarăşii VasllieviLci
Pe lingă aceste rezultate se mal fac cu­
ca să aducă combustibilul necesar pentru noaşte situaţia destul de bine Hai maî fost ajutată, despre celelalte nici nu se nou de gîndit colectivului care se ocupa noscute şl o seamă de lipsuri în activi­ Adam şi Bălan Vasile. am trecut la stu­
alimentarea la timp a celor patru trac­ bine să ne apucăm de treburile noastre... poate vorbi. In toată campania de primă­ îndeaproape cu rezolvarea acestor pro­ tatea noastră. Nu în suficientă măsură dierea posibilităţilor existen/te pe teren,
toare, s-a îngrijit ca tractoriştii să aibă Şi ou aceste cuvinte hotărîtoare, a luat vară, tinerii din brigăzi n-au văzut pe bleme importante. Trebuia găsit un sis­ ne-am ocupat de activitatea brlgăzMcr
o cazare bună, a ţinut evidenţa arături­ sfîrşlt şedinţa de „analiză". mici unul din conducere pe teren. tem de armare rapidă care să prindă ta­ mixte de inovatori. Ca urmare a acestora, adică în cadrul sectorului nostru. In urma
vanul in mod provizoriu. Imediat în urma
lor exeoutate la zi, arătând la fiecare în Tovarăşul Sălişteanu a plecat „pe teren” Pe viitor, a1it tractoriştii brigăzii a Vl-a în unele secţii oum ar fi spre exemplu la constatărilor am ajuns la concluzia, că
parte cit a realizat. iar ceilalţi şi-au continuat discuţiile în cît şi conducerea S.M.T.-ului, trebuie să maşinii. construcţii-metalice, pe acest trimestru această problemă poate fi rezolvată prin
Munca tractoriştilor, a mulţumit pe de­ birouri (buri înţeles nu despre brigadă). lupte pentru înlăturarea lipsurilor exis­ Tovarăşul Moţ Petru, ajutat îndeaproa­ nu s-a înregistrat nict o propunere de InOr, montarea unei reţele electrice.
plin colectiviştii. Dacă se întîmpla ca Dar să vedem oare sint adevăratele tente să depună toate eforturile pentru în­ pe de tovarăşul Szcke Ioan, lăcătuş la va ţii. In acest scop, ne-am folosit de o can­
unul dintre pluguri să nu răstoarne brazda cauze care a făcut ca brigada Vl-a să deplinirea cu cinste a sarcinilor ce le stau atelierul minei, au construit 10 stîlpi re­ La aceste lipsuri contribuie şi serviciul
glabili, confecţionaţi din ţeavă, stîlpi care
bine. tractoristul respectiv, îi aducea la rămînă sub plan cu 36 la sută. Intr-ade­ în faţă. contabilităţii în frunte cu tovarăşul Ko- titate destul de mare de sirmă de alamă,
cunoştinţă şefului de brigadă şi aştepta văr, una' dintre cauze este şi indisciplina, R. BUDIN se pot lungi sau scurla cu ajutorul unui care cu ocazia unei reparaţii generale a
ghivent ou mai multe începuturi. vacl Putna. Necalcularea valorii inova­ fost scoasă din uz. Din această sirmă, am
Dar în legătură ou executarea rapidă a ţiilor de către serviciul contabilităţii, ne
Fabrică de uleiuri medicinale armării au maa rămas încă probleme de răpeşte mult timp din activitatea noastră executat o bună parte din lucrări, mon-
rezolvat. In prezent, se încearcă confec­ In remedierea acestor lipsuri un real tînd pină în prezent 16 pnze în diferite
Pînă în anul 1949, fabrica de uleiuri pe martie ou 25 la sută. Printre cei ce In apropierea fabricii, pe loturi spe­ ţionarea unui aparat pentru săparea ra­ ajutor ne pot acorda, atît comitetul sin­ locuri, ţinînd cont. cu ocazia montării
medicinale „Digitalis” figura ca o coope­ s-au evidenţiat cu acest prilej sint tova­ cial amenajate, specialiştii de aici cultivă pidă a pilugiior in cărbune, cu ajutorul dical de întreprindere cît şi conducerea prizelor de locurile de muncă nevralgice.
rativă bazată pe acţiuni, condusă de nişte răşii : Zerbâs Friedrich de la extragerea sub titlul de experienţă, p^mte medicinale căruia se va reduce timpul de săpare a tehnico-administrativă a combinatului,
exploatatori. uleiurilor, Pistol Petre fochist, Dobrean — baza maternei prime din care se ex­ podugilor cu 70-80 la sută. pentru a pune capăt cu desăvîrşire Lipsu- Care sint foloasele acestui sistem de
' Trecută in patrimoniul, statului nestru Ana, Kiss Eteloa şi Lorintz Ana de la pre­ trag uleiurile — oa : medisa, salvie, mentă, Scurtarea şi legarea Cablului de anco­ rP~r semnalate. reţea electrică ? In primul rînd, ea este
democrat - popular, fabrica şi-a schimbat lucrarea plantelor medicinale şi alţii. fenicol, nalbă, timus, etc. întreprinderea rare cu cablul de tracţiune al combinei, BALINT ALEXANDRU independentă de alte linii de înaltă ten­
aspectul. In conducere au fost puşi oame­ Fabnioa are astăzi cadre nod, şcolarizate, are contracte încheiate cu alte fabrici mai era o problemă care pînă în zilele tre­ dLireotorul Cabinetului Tehnic siune In al doilea rînd. se ridică produc­
ni oapabili, vrednici să gospodărească bu­ oum ar fi de pildă mecanicul Hegeduş Lu­ mari din ţară, precum şi cu „Infarmurile” cute răpea mult timp combinerulu 1. Sis­ tivitatea muncii cu cca. 5 la sută, Iar un
nurile poporului nostru muncitor. Direc­ dovic, Curuţ Doina, absolventă n şcolii (fost Centrofarm), pentru a i se livra can­ temul de scurtare, se făcea cu ajutorul Colectivul nostru aparat de sudat electric a rămas dispo­
tor al fabricii de uleiuri medicinale este tehnice agricole din Orăştle, Guţâ Mihai tităţile necesare de plante medicinale. unor cupe cu şurub, fapt care răpea timp de inovatori
tovarăşul Gelmărean Gheorghe, deputat inginer, venit de ourind de pe băncile fa­ Colectivul de conducere s-a îngrijit de alt­ şi distrugea în mare măsură cablul. In nibil.
în sfatul popular orăşenesc. Peste tot se cultăţii, etc., Motodede de muncă după care fel din timp, ca fabrica să aLbe în magazii locul legăturii, noul sistem de cuplare In cadrul sectorului O.S.M, ca de alt­ Prin această raţionalizare, am reuşit să
simte mina unui priceput gospodar Fap­ se conduce acest colectiv închegat, sint materie primă suficientă, sortstâ şi păs­ este făcut cu ajutorul unui dispozitiv cu fel şi în celelalte sectoare şi secţii ale rezolvăm pentru totdeauna problema in­
tele dovedesc că foştii exploataţi dc altă­ roi iz von te din cărţi sovietice de spe­ trată in bune condiţiuni. canal, in care fixarea cabkilui de la com­ combinatului, macaralele au limitatoare. tervenţiei rapide din cadrul sectorului nos­
dată ştiu să-şi administreze bunurile în­ cialitate ca: „Procese şi aparate princi­ Uleiurile fabricate aici sint livrate 'dife­ bină de cablul de ancorare se face cu a- tru, economisind totodată şi o cantitate
credinţate. pale in tehnologia chimică” de G. A. Ca- ritelor fabrici de medicamente şi produ­ jutorul unei pene de fier. Prin aplicarea sistem roţi dinţate. Lîmitatorul de acest
Planul de producţie al fabricii pe pri­ satehin, „Parfumuri, cosmetice şi săpu­ se cosmetice ca ' fabricii de medicamente acestui sistem, s-a redus timpul necesar fel se află în concordanţă cu sensul tam­ însemnată de cablu electric,
mul trimestru al acestui an a fost înde­ nuri” Voi. 2 de V. A. Poncher, precum şi Nr. 6 şi Industriei Chimico Farmaceu­ pentru o scurtare a cablului cu 90 la sută, burului de la macara. Desavantajul constă PLEŞA CORNEL
plinit şi depăşit lună de lună; pe luna fe­ din lucrările sesiunii generale ştiinţifice tice Bucureşti, fabricii „Nivea” oraşul iar durata cablului s-a prelungit ou 50 în aceia că el nu reacţionează în totdeau­ maistru sudor la sectorul laminoare
bruarie a fost depăşit cu 12 la sută, iar din 2-12 iunie 1952 a Academiei R.P.R. Stalin, etc. la sută. na la momentul oportun al C. S „Gh. Gheorghiu-Dej”
m ■ —: — - - - - — - ■ aaw—
nu-i scadă din sclipire dacă o vedem şi lată de fiecare. Grupul se risipi, pornind toda pentru uşurarea muncii personalu­ S P O R T
CINCrSUIlSIII noi ? — ziseră cei doi mooanici cineisutişti. fiecare la locomotiva respectivă. lui de pe locomotive, a îndeplinirii pla­ Duminecă s-au încheiat concursurile de
— Nu răspunse Hondea, dar de ce aş
nului de transport şi reducerea număru­
* \
agăţa-o în văzul lumii, să creadă toţi că
In sala unde se ţin de obicei cursurile, lui de locomotive utilizate. tenis de masă ale etapei finale a campio­
mă fudulesc cu ea ? Cîte unul din cel de fată voiau să se
murmurul vocilor se împletea cu flue- natului republican al juniorilor, care pen­
— Da ce ? Nu cumva vrei să spui că ridice pentru a completa pe vorbitor cu tru prima dată, s-a desfăşurat în regiu­
Trenul gonea neobosit, înghiţind depăr­ împreună cu fochistul să o ourăţe în ve­ ratul locomotivelor de afară, ce goneau unele amănunte ce le scăpase din ve­
tările. Ici colo, se distingeau aşezări ome­ derea predării ei schimbului următor. De ai rămas codaş? Am auzit noi că iar ţi-ai în diferite direcţii Discuţiile aveau un nea noastră între 24-25 aprilie a. c.,‘ in
depăşit norma de parcurs cu 85 ia sută dere, dar renunţară pînă la discuţiile ce sala clubului central C C F.S. din Deva.
neşti, ape, păduri ce rămineau tot mai altfel, mecanicul Teodor Iacob — schim­ şi ai realizat împreună cu Ţodor Iacob caracter general, întrucit nu se dăduse aveau 9ă urmeze. Multe învăţăminte au
mult în urmă. Curentul produs de fuga bul său — ss şi ivi de după clădirea de­ citire referatului. Unii discutau despre Clasamentul Individual se prezintă ast­
o economie de combustibil în valoare de acumulat atunci mecanicii şi fochiştll de­ fel :
trenului, ridLca hîrtiile de lîngă linie, a- poului. ducînd în mină o valiză mică munca lor, despre greutăţile ce le au, sau
5999 lei, iar la piesele de schimb încă poului C.F.R Simeria, în ceea ce priveşte FETE
runcîndu-le prin apropiere. Văzîndu-şi locomotiva, acesta sc îndreptă despre chestiuni familiare. Rareori se în­
4 864 led şi totul într-o lună. Asta-i pu­ cunoaşterea mai profundă a metodei Bli­ Campioană R. P. R., Galopenţia Maria
Locomotiva 230 236 pufăia precipitat, spre ea. Cei doi mecanici îşi strînseră tâlnesc oamend care, chiar dacă nu se cu­
ţin ? Şi mai spui că n-o prinzi în văzul nov. Coi 17 cincisutişbi ai depoului, con­ „Progresul” băile Herculane. Locul II, Ma-
aruneînd valuri de fum spre cerul acope­ mâinile şi un val de întrebări şi răspun­ nosc, să nu găsească vreun subiect de
lumii. Ba să o prinzi, să se vadă şi prin firmaţi in ultima lună, constituie un pu­ gyari Irma „Ştiinţa” Tîrgu] Mureş Lo­
rit de nori. Vagoanele încărcate cu măr­ suri începu să curgă conversaţie, oricît de mărunt ar fi el. Cei
elte colţuri de ţară că la Simeria echi­ ternic stimulent pentru cei ce luptă să cul III-IV, Ciocanile Viorioa „Progresul”
furi, urmau supuse locomotivei — Ei cum a fost, merge bine? prezenţi in sală nu vorbeau pentru ca să îndeplinească planul de transport pe ca­
Pe geamul marchizei se plecă mecani­ — Foarte. Parcă ar fi nouă E atît de pele de pe locomotive ştiu să-şi facă da­ nu se plictisească, s-au să se afle în trea­ Bucureşti şi Matei Vîrgînia „Flamura Ro­
toria. lea ferată, să realizeze economii şi să re­ şie” Oradea Locul V-VIII Csintalan Ga-
cul Hondea Augustin scrutînd zarea. Vîn- ascultătoare de crezi că-i dresată Maj Călugăr Teofil, un mecanic înalt cu fire bă, ci tocmai pentru faptul că din aceste ducă preţul de cost In luna trecută, me­
1
tul îl răvăşi părui inolat şi negru ca pă­ mare dragul să lucrezi cu ea. discuţii se pot desprinde învăţăminte pre­ rinca Baia Mare. Baraschi Mariana
L-rgintii prin păr, se despărţi de grup în- canicul cincisutist Călugăr TeofU a rea­ „Ştiinţa” Bucureşti. Tira Catrinel „Dina-
cura. Cîţiva stropi răzleţi de ploaie îl lo­ — N-ai avut nici un defect pe par­ dreptindu-se spre locomotiva lui, de unde ţioase pentru meserie şi viaţă. lizat împreună cu. schimbul său o econo­
viră în faţă răcorindu-i fruntea înfier­ curs ? Mecanicul cinrisutist Hondea Augustin mo” Bucureşti şi Brădăţean Rodica Su­
fochistul îi făcea semn că totul* e gata şi mie la combustibil în valoare de 6761 lei, ceava.
bântată. îşi întoarse privirea spre urma — Nimic, în afară de penele de la tije. e timpul să plece la drum. se apropie de pupitru şi făou semn să se depăşindu-şi norma de parcurs cu 30 la
trenului Acesta tocmai străbateau o curbă care s-au slăbit, dar le-am strâns eu de oprească discuţiile. Despăturind câteva foi sută. BĂIEŢI
Glasurile cedor rămaşi se înteţiră. în­
In ultimul vagen, în ghereta sa frînarul nu mai* mişcă. ce le scoase din buzunar, anunţă că în * Campion R P R , Bujor Zaharia Brăila.
liniştit urmărea înaintarea trenului. Dm — Bandajele roţilor, pompa de ulei, cepură să discute despre felul cum au această zi se va discuta referatul despre Locul I-II' Andronache Alexandru „Vo­
muncit despre metodele care le aplică şi Conştiinţa omului, poate ti recunoscută
cînd în cînd scotea capul pe uşă şi făcea distribuţia, cum se prezintă ? metoda Blinov şi posibilităţile cele mai inţa” Arad Locul III-IV. Sirliean Ale­
cîte un somn din fanion mecanicului, — Ca de obicei Perfecte. ce învăţăminte au desprins dm aplicarea indicate de aplicarea ei la depoul Sime­ în toată frumuseţea ei cînd îl vezi Ln xandru „Dinamo” Bucureşti şl Lăzărescu
metodelor înaintate. toiul muncii sale, cînd orice defecţiune la
dînd de veste că totul e în regulă. Mai Intre timp, in jurul lor se mai aduna­ ria. Cu vocea clară el începu liniştit să Marius „Progresul” Bucureşti. Locul V-
aveau puţin pînă să ajungă la destinaţie seră şi alţi mecanici de pe celelalte lo­ — Eu de exemplu — spunea mecanicul citească referatul: maşină, oricît de mică ar fl ea imprimă, VIII. Preotesei Viorel „Progresul” Bucu­
Se auzeau deja fluierăturile prelungi ale comotive. Unii care veneau din cursă, iar cmcisutist Csibi Ludovic, pe pieptul că­ „Metoda mecanicului sovietic I. P. Bli­ printr-un gest s-au schimbare a fiziono­ reşti, Stelnh*juer Ervin „Flamura Roşie”
altor locomotive ce plecau dLn gară. Me­ alţii ce trebuiau să plece. Veniseră să-şi ruia strălucea de asemenea o distincţie, nov constă în remorcarea trenurilor cu miei, grija faţă de bunul obştesc. Cel oare Alba lulia, Petrlfăleanu Mlrcea „Flamura
canicul, reduse puţin cîte puţin* aburul ce felicite tovarăşul lor de muncă, căruia îi am redus cosumul specific al locomotivei supra-tonaj. Ea cere o întreţinere irepro­ consideră — şl este convins -- că munca Roşie” Alba lulia şi Rotea Emil „Progre­
pleca de la regulator spre sertăraşe şi fusese acordată în consfătuirea de pro­ la păcură, msmţinînd stratul incandes­ şabilă a stării tehnice a fiecărui element sa, aduce înflorirea patriei şi înfrumuse­ sul” Deva.
pistoane, trăgînd de maneta regulatoru­ ducţie ce a avut loc recent, distincţia cent de pe grătar Ln aşa proporţie ca pă­ din componenţa locomotivei. De aseme­ ţarea vieţii, face ca greutăţile ce se Ivesc
cura să nu cadă în cenuşă. şl par de neînlăturat, să le măture din FOTBAL
lui înspre el Cînd trecu de semaforul „Meritul Ceferist". nea, este necesar să se menţină în perma­
care-i indica trecere liberă, închise com­ Toth Romulus şi Iambor Andrei, meca­ — Uite ce fraţilor — spuse deodată nenţă. presiunea de regim în cazan, pre­ cale prin perseverenţă, pricepere* şl în­ In jocurile de fotbal disputate duminică
plet rc-gulatorul, trenul morgind in vir­ nici cineisutişti pe locomotiva 230.034, Hondea — nu sînteţi de acord să aminăm gătirea corectă a focului In fooar, func­ credere în victorie. în cadrul etapei a IlI-a a campionatului
tutea inerţiei Ajungând în dreptul gării, care în ultima lună s-au situat printre discuţia noastră pentru mai tîrziu ? Acum ţionarea perfectă a ni si parul ui”... Cineisutişti! simerieni şl de la celelalte regional s-au înregistrat următoarele re­
unde pe o pancartă se putea citi „Sime­ mecanicii fruntaşi din depoul Simeria, a- fiecare dm noi are cîte ceva de făcut. Cei prezenţi ascultau plini de atenţie depouri din regiunea noastră, sînt în ma­ zultate : „Spartac” Deva—„Flacăra” Orăş­
ria”. răsuci minerul robinetului de frînă vind o depăşire a normei de parcurs de Mai tîrziu ne întîlnim la şcoala noastră expunerea, notîndu-şi ceea ce credeau că joritatea lor astfel de oameni. Puternicul tle 0-2. „Locomotiva” Simeria—„Metalul”
sl trenul se opri Frînarul desfăcu legă­ 31 la sută, îi desfăcură lui Hondea pu­ să dezbatem referatul cu privire la apli­ nu vor reţine. Trecînd la modalitatea ex­ simţămînt al datoriei împlinite, ridică Cuglr 0-1. Clubul Sportiv Brad—„Cons­
tura dintre primul vagon şî * locomotivă, foaica sub care, prinsă de haină, strălu­ carea metodei Blinov. Cred că asta inte­ tinderii adestei metode în cadrul persona­ munca lor de zi cu zi pe culmile măreţe tructorul” Hunedoara 1-3 Clubul Sportiv
iar aceasta o pomi uşor spre depou. cea insigna resează pe toţi deopotrivă, atît pe meca­ lului de locomotive de la depoul C.F R ale victoriilor, făcîndu-i să păşească în­ ZLatna—„Minerul” Lonea 3-0 (prin nepre-
Aici duse locomotiva pe o linie aproape — De ce te sfieşti să ne-o arăţi, doar ai nici cît şi pe fochiştî; acolo vom putea Simeria, tovarăşul Hondea a început să crezători înainte, spre viitor. zentare). „Spartac” Alba—„Şantierul Pe­
de placa turnantă şi după ce opri, începu meritat-o pe deplin. S-au ţi-e teamă să să ne împărtăşim din experienţa acumu­ arate marile avantaje ce le aduce me­ BARBU MIHAI troşani 1-0.